Universul, decembrie 1922 (Anul 40, nr. 273-299)
1922-12-08 / nr. 279
24) 58T*"»5T' SMUțMADE A^IItELeCTRIOLITA i 11 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]in» TOATE DIMENSIUNILE ■—■—■* VINOSIT N Ű^OS OIN DEPOZIT S. NACHT Soc. în nume colectiv BIUROUL: Strada €. A. Rosetti No. 7. — Tei Jos 50 26 DEPOZITUL : Strada Labirint No. 80. — Telefon 29 29 FILIAL : ARAD, BAȘOV și CLUJ Tocuri și Tălpi de Cauciuc sunt mai ieftine și mai durabile decât pielea. Cele mai indicate contra umezeiei și frigului Joc șile Copii Decoratttsm de pom și alte multe articole Pentru CRĂCIUN și ANUL NOU găsiți cu cele mai ieftine prețuri de en-gros la vechiul depozit" R. D. DAVID S M. ȘDRAGA BUCUREȘTI, Strada Gabroveni 4, Telefon 4381 Prețul curent se trimite gratuit la cerere EXPEDIT UNI prin C. F. R. ȘI COLETE POȘTALE — FABRICA de CĂRĂMIZI complecții, precum și mașini separat, se livrează și instalează «leja renumita fabrică TRPPADER «iSHIMEIFIBIIl URS EIS8NG1ESSEREI, IS. TftTZIL, Troppau €U PREȚURI POARTE < OVENABILE « REPREZENTANTA GENERALA: Ing. I. WINESASER BUCUREȘTI. — Strada Știrbei-Vodă 29. Tel. 22 I 51. Devize, Projecte» informațiuni, Analize prin ingineri specialiști gratuit.650 de vânzare la Drogueriile și Parfumeriile din întreaga țară. DE INCHIRIAT Prăvălii și Iroiri pe BuleganM Caro! în Imediată apropiere fie 1705 STATUIA BRATIANU I se adresa Bec. SHARIP, Str. MI Felesi 28 dese! Ministeruiai de Gemenii, fel. 5849 în mere asortiment ii SOM Parisiei 33 Calea Victoriei 33 (Lângă Cinema Colos) Nu confundați Numărul Observați firma Crepe Marocani Mătase 195 Velours fil Srei 195 Biberet & SS? 725 Lutru negru fin 775 Bang, de Mariotte rcdu p. Mantouri al J Velours Au 265 Crepe & 245 Fioelare 29” Pala de mese (Datnasé) f|n ÎB|S lat 150 cm Lei îflS Bibliiri Mătasea 75 ȘilCa prin» 23” Doalvă de cearceafuri 70 lalM dublă Lei in Stole A"p 48 Jerseari SS.""“* 509 AVA970 d“ Matase 2ris 1*4$ litUufiV Dubliuri d, lat Observați firma, nu con» fundat! Numărul' ■ [UNK]BOB OBD Baa ESBa B □ rar pmrö Erison Parchete Lîejs?, patoa «sistate furaSs ©ză prompt tales Uitau &Co. Buzi Caro! No. 43 Telefon 21/84 14?4 MCmiMEM Camere mobilate lumină electrică și calorifer cu 1200 și 1000 lei tunar. Str. Leonida 7 (Școala Tunari Ia Garajul .Autobox’* 1661 Asigurarea gratuită contra accidentelor de căi ferate, vapoare, tramvaie, automobile și ascensoare a tuturor cititorilor Maratni „UNVERSUL“ Amintim că, începând din ziua de 1 Decembrie a. c . toți cititorii ziarului nostru sunt asigurați gratuit la Societatea Română de Asigurări „STEAUA ROMÂNIEI“, din București, pentru cazul de moarte prin accidente de căi ferate, vapoare, tramvae, automobile și iiecensoare, cu suma de Lei 20.080 (douăzeci mill Cititorii cari, pe lângă „UNIVERSUL" cumpără in ziua apariției si unul din ziarele „UNIVERSUL LITERAR“, „VESELIA“ sau ZIARUL CĂLĂTORIILOR* au dreptul la o asigurare GRATUITA dublă, pentru cazul de moarte, adică pentru : Lei 40.088 {patruzeci minl Asigurarea GRATUITA se poate face valabilă și pentru cazul de invaliditate permanentă, totală sau parțială, pentru suma de: Lei 30.000 trei seci mii? In acest scop, cititorul care dorește să fie asigurat și pentru acest caz va detașa zilnic cuponu* din josul primei pagini, păstrând in continuu ultimele zece cupoane. Primul cupon detașat, va fi trimis, odată cu suma de lei 5, direcțiunii generale a societății ,,STEAUA ROMÂNIEI“ și va servi pentru identificarea asiguratului până la 1 Decembrie 1923. Abonații vor fi asigurați GRATUIT cu sumele de: Lei 100.000 (una sau titlii in caz de moarte prin accident și Lei 59.000 (cinci seci. mii) In caz de invaliditate permanentă, dacă vor cere aceasta in scris societății „STEAUA ROMANIEI, la sediul ei din București, și vor anexa la cerere o taxă de manipulare de lei 115. .Informațiuni se mai pot lua și direct la societatea de asigurare „STEAUA ROMÂNIEI", la sediul ei central din București, strada Carol No IO. Tariful „Simptonului 99_____ Noul modficări Dceri s'au fixat noui axe de călători, bagaje și mesagerii și anume : DE LA BUCUREȘTI SA Parisel. 1 Frei 601.20 și frei 25.93 pentru 10 kilograme. Lausanne frei 571.35 și îrci 25.11 pentru 10 kgr. bagaje. Montreux frei 560.80 și frei 21.57 pentru 10 kgr. bagaje. Londra frei 838.45 și frei 39.77 pentru 10 kgr. bagaje. DELA PITEȘTI SA; Paris frei 60L20 și frei 25.93 pentru 10 kgr. bagaje. Londra frei 838.45 și frei 39.7| pentru 10 kgr. bagaje. BELA CRAIOVA SA ; Paris frei 601.20 și frei 25.93 pentru 10 kgr. bagaje. Lausanne frei 547.80 și frei 23.50 pentru 10 kgr. bagaje. Montreux frei 537.25 și frei 22.96 pentru 10 kgr. bagaje. Londra frei 838.45 și frei 39.77 pentru 10 kgr. bagaje. DELA T.-SEVERIN LA ; Paris frei 60L20 și frei 25.93 pentru 10 kgr. bagaje. Londra frei 838.45 și freî 39.77 pentrp’ 10 kgr. bagaje. DELA TEMIȘOARA LA: Paris trei 572.50 și trei 21.35 pentru 10 kgr. bagaje. « Taxele de călători șî bagaje pentru relațiille cu Lyon P. Milano, Triest, Turin, Veneția și Verona precum șî celelalte taxe accesorii rămân în vigoare celor existente. MESAGERII (MICI COLETE) Valabile dela 5 Decenii. 1922 DELA TIMIȘOARA LA PARIS Frei 52.20 până la 10 kgr. ; frei 103.90 dela 10—20 kgr.; frei 155.95 dela 20—30 kgr.; frei 207.90 dela 30—40 ; îrcî 478.45 pentru 100 kgr. DELA BUCUREȘTI LA PARIS : Frei 54.50 până la 10 kgr.; frei 108.95 dela 10-20 kgr.; frei 163.40 dela 20—30 kgr.; frei 217.90 dela 30—40 kgr. ; frei 5Î4.70 pentru 100 kgr. DELA TIMIȘOARA LA LAUSANNE: Frei 42.40 până la 10 kgr.; frei 84.75 dela 10—20 kgr.; frei 126.90 dela 20—30 kgr.; frei 169.30 dela 30—40 kgr.; frei 400.50 pentru, 100 kgr. DELA BUCUREȘTI LA LAUSANNE: Frei 51.25 până la 10 kgr.; frei 102.25 dela 10—20 kgr.; frei 153.40 dela 20—30 kgr.; frei: 204.65 dela 30—40 kgr. frei 488.80 pentru 100 kgr.. Toate celelalte taxe accesorii publicate anterior râman în vigoare. CONVERSIUNEA Conversiunea în franci francezi a taxelor exprimate în monedă străină se operează pe bazele următoare : Pentru parcursul englez 1 livră sterlină egală 67.27 fr. fr. Pentru parcursul elvețian 1 frâne elvețian egal 2.57 fr. fr. Pentru parcursul italian 1 liră egală 0.61 fr. fr. Pentru parcursul Serb. Cr. Slav 1 dinar egal 10.26 fr. fr. Pentru parcursul român 1 leu egal 0.11 fr. fr. Pentru parcursul bulgar, 1 leva egală 0.11 fr. fr. Pentru parcursul grec? 1 drachmă egală 0.41 fr. fr. fr« Pentru a contribui la desvotarea artei grafice, — revista de mara actualitate ,,Lumea Ilustrată” care va apare în curând, cu colaborarea celor mai de seamă scriitori, pictori și desenatori români (tipărită cu multă îngrijire în culori și condîiiunî cu totul excepționale) a instituit trei premii, în valoare de 20.000 lei, pentru cel mai frumos și mai potrivit afiș artistic. Premiul I este de 10.000 lei, al II-lea de 3.000 lei, și al III-lea. de 3.000 lei și 2.000 lei. Doritorii de a lua parte la acest concurs— care se închee la 20 ale lunei — se pot adresa editorului Ig. Hertz. Calea Victoriei 3 — București, 1693. CONGRESUL priprietarilor urbani Ziua 18 Ședința de dimineață. La ora 9 dimineața, sala „Dacia“ era plină de congresiști. Ședința se deschide la 9.30, sub președinția d-lui Lahovary, președintele sindicatului proprietarilor. Vorbesc d-nii C. Dobrescu, Butnariu-Iași, Scalevsky Tighina, d-na Șeitman-Giurgiu, Pavelescu-Dimo, care cu toții cer respectarea dreptului de proprietate, astăzi atât de nesocotit. Cu toții înfierează purtarea poliției ca pet bruscat în manifestația de Luni. IA căpitan Costescu cere cu insistență să se treacă de la vorbe la fapte, căci nu cu discursuri, spune d-sa, se capătă drepturile, ele trebuesc cucerite. In concluzie, d-sa cere și congresul aprobă, ca o comisiune care se compune din d-nii Saba Ștefănescu, Cristescu, Ioachimovici, Pavelescu-Dimo, Dobrescu, Vasilescu și d-na general G. Angelescu să se prezinte imediat d-lui primar”. Comisiunea pleacă în uralele congresiștilor, care le urează succes. Mai vorbesc apoi d-nii V. Vlădescu, ing. agronom Mironescu, dr. Mețulescu și Bosniei Paraschivescu, cari cu toții cer libertatea transacțiunilor și desființarea oficiilor de închiriere și a legei pentru încurajarea construcțiilor. D. Filoti-Galați mai cere și închiderea forțată, care provoacă proteste în sală. Intorcându-se comisiunea, se face cunoscut congresului că d. primar a promis că va interveni și susține cererea proprietarilor de a se desființa oficiile de închiriere. Căpitanul Costescu și ceilalți membri ai comisiei au arătat inutilitatea și povara acestor oficii, cari au fost ofielni de nemulțumire pentru toată lumea și împovărarea bugetului pentru stat. •Ședința s’a ridicat la ora 1 d. a. „ Ședința de după amiază Ședința se deschide la ora 4 d. a. D. Plastara spune că legile excepționale au fost dictați de starea economico-socială creată de război. Acum nu ne mai trebuesc asemenea legi. Proprietarii însă trebue să se gândească și la mulțimea chiriașilor. (Protestări). Am fost totdeauna contra actualei legi a chiriilor, trebuește însă să se găsească o soluție echitabilă pentru înlocuirea ei. Comisiunea compusă din d-nii Lahovari, căpitan Costescu, Stoianul și Vlaicu care s’a predințat la Cameră a fost invitată să ia legătură cu primul-ministru la consiliu ce s’a ținut iar astăzi la ora 11 a. m. cu d. ministru al justiției. La primul-ministru s’au prezentat d-nii Em. Lahovary, Stoianol-Chișinău și Vlaicu-Brașov. D. prim ministru, a spus comisiunei că va examina din nou chestiunea proprietarilor. Să se aibă insa în vedere că sunt încă timpuri anormale. Va face însă tot ce va putea pentru ca chestiunea proprietăței urbane sa se rezolve cât mai echitabil posibil. In timpul când comisia își exercita mandatul d. loachimovici a citit un memoriu care cuprinde și soluțiunile ce d-sa crede că ar putea rezolvi situația proprietăței urbane. Congresul s-a închis la ora 7. d. a. Seara a urmat un banchet la Iordache. Onfr Jeselia“ Inaugurarea Ateneului in Burgin conferința D-LUI Iorga Giurgiu. 4 Decembrie Duminică după amiază d. Nicolae Iorga, a sosit în localitate șî a ținut o conferința,, la Ateneu, tratând despre, Partea poporului român în întemeierea statului bulgăresc”. D-sa a descris fazele pipi care a trecut poporul românesc până la închegarea statului român, și a scos în relief meritul co-l are acest popor, de a se fi dus- Vo stat singur numai prin forțele ltî proprii, în deosebire de poporul bulgar care a ajuns azi,la situația in care se află, numai grație nouă românilor. Vorbind de primele începuturi ale poporului bulgăresc spune că ele se datoresc tot nouă și arată cum la noi hr țara s’au tipărit primele cărți bisericești de care s‘au servit bulgarii, s’au tipărit cărțile lor de literatură, cărțile de propagandă și s’a dat ospitalitate clerului bulgăresc la noi în țara. Arată cum luptătorii lor revoluționari au găsit sprijin și ospitalitate la noi în țară,— hi timpuri când și noi eram vasalii Turciei. Vorbește de sprijinul pe care l-a dat bulgarilor toți domnii țării românești și mai cu seamă inzistă asupra rolului important pe care l-au jucat regele Carol atât U 1877 când era domnitor, cât și la 1913, în salvarea Intereselor naționale ale Bulgariei. Trecând în revistă toata acesta data importantă în care România a fost salvatoarea Bulgariei, conferențiarul nu găsește cuvinde înfierare purtărei nedemne ie care poporul bulgar a avut-o față de poporul românesc în timpul războiului european. Vorbind de starea de ruină în care se găsește Giurgiu, spune că refacerea lui de către bulgari ar face mai mult decât 100 de vizite de curtoazie pe Cine le face d. Stamboliisky, asigurându-ne de sinceritatea sa, pe care ne punem la îndoială fiindcă știm că azi omul are nevoie. Face apel la toți românii din toate ținuturile ca să-și uite patimile politice și uniți la um loc să ducă lupta pentru consolidarea României Mari atât înăuntru cât și in afară, spre a putea face față vrăjmășiei vecinilor noștri. Conferențiarul termină în aplauzele auditoriului Interesanta și distractiva sa conferință, care a fost deseori aplaudată, ca toate conferințele savantului nostru profesor. Dl. Nicolae Balanescu, președintele Ateneului, a adus VU mulțumiri d-lui Iorga din partea giurgiuvenilor pe care i-a onorat cu aceasta conferință din care au tras multe învățăminte filosoage în viață. CURSURI . * lui seară la orele 6 p. m. s‘a inaugurat în palatul Ateneum, în prezența d-lui C. Banu, ministrul artelor, a membrilor comitetului Ateneului și a unui foarte numeros public, cursurile Universității populare, la Ateneul Român. D-l vice-președinte Ștefan C. loan, delegat de comitet cu conducerea acestei universități populare, a salutat pe d. ministru pentru buna-voință ce a arătat asistând la deschiderea cursurilor, mulțumindu-i călduros în numele comitetului. D. ministru răspunzând, a felicitat pe comitet pentru frumoasa inițiativă luiEită, va contribui și d-sa la propagarea culturei, asigurând comitetul de toată solicitudinea guvernului care în limitele posibilității va da tot sprijinul său, firamtomiselor inițiative luiate de Ateneu în toate manieistațiunile sale culturale. Uniriceasta d. Ștefan Ioan a dat cuvântul d-lui dr. Poenaru- Căplescu, care a ținut o foarte documentestă șî interesantă prelegere asupra „igienei sociale“ ascultată cu viu interes de numeros au diform, CONFERINȚE * Joi 7 Decembrie la orele 9 seara d. Vasile Savel va ține la Clubul partidului țârânesc (Astoria) o conferința despre „Libertatea presei“Intrarea liberă. Miercuri 6 Dec. ora 6 jard. va avea loc în Amfiteatrul Fundațiunii Universitare „Carol I“ a zecea conferință a Universității libere. D. prof. I. Peretz va vorbi despre Alexandru I. Cuza, reformator social. mmt al ht. gr» MIȘCAREA CULTURALA Inaprazta nani gioflazia la Feteși Duminică, 3 Dec., s'a făcut în com. Fetești inaugurarea unui gimnaziu a cărei înființare se datorește inițiativei Sfatului Negustoresc din localitate. La această solemnitate au participat autoritățile locale în frunte cu d. G. V. Constantinescu, prefectul județului, un numeros public precum și un mare număr de comercianți, membrii ai Sfatului Negustoresc, în frunte cu președintele secției, d. Victor Ionescu. Din partea Sfatului Central din București a participat o delegație în frunte cu d-nii Mih. Dobrescu, deputat și vice-președinte al Sfatului Negustoresc din Tulcea. După oficierea serviciului divin de către preotul Comana au rostit cuvântări d-nii Paul Haralambie, comerciant, Teodor Ștefănescu, directorul gimnaziului, Prefect Constantinescu, Sima, Niculescu, senator, diaconul A. Dobrescu, deputat. Din partea Sfatului Central au vorbit d-nii Mih. Dobrescu, deputat, și Munteanul Vorbitorii au scos în relief însemnătatea actului,, care va permite tineretului dornic de cultură să se adape de la isvoarele științei. După terminarea solemnității a fost un banchet, cu care prilej s-au expediat telegrame d-lui ministru al instrucțiunei publice și Sfatului Negustoresc Central din București. ȘEDINȚE Cercul de studi și referate medicale ține a treia ședință, Joi 7 Decembrie ora 9 seara, în focalul Societății Studenților în Medicii, îf. D. docent dr. Dumitrescu- Mante va vorbi despre direc [UNK]țiunea și veiifeciiunea liber-, duioasă- BIBLIOGRAFII -* Istoria presei românești și dela primele începuturi pana la 1916 — de N. Iorga. Lucrarea e însoțită de o expunere asupra presei românești din zilele noastre de G. Bacalbașa. — Duelul Leon-Serradi, polemici comuniste. —■ Regele Aurului, de Aptolf Sinclair. . ~ însemnări și dări de sealmă privind să detica scriitorilor români, 1908-1922. Prețul 20 lei. — „Cântări pentru pasăre și albastră”, — un extrem de elegant volum de versuri ale foarte apreciatei săritoare Claudia Malian. Vom vorbi pe larg, în curând, despre acest volum al distinsei autoare. — Revista copiilor și a tinerimei Nr. 24. ,, / 1 ini» in Societate Anonima Somai pentru Cornelfal și isteri Petrolului Conform de viziunei Cons nului de administrație al Scietăței se aduce la cunoșința d-lor acționari că su invitați să efectueze cel m târziu până la 20 Decembii. c. al II-lea vărsământ < 30 la sută sau 150 lei de fi care acțiune pentru acțiun din emisiunea III a. , ’ Vărsămintele se vor face o începere de la 10 Dcemb» a. c. la Sasiq&atp ;3lg POUr l’Etranger, Cai Victoriei 41. Neplata vărsământului termen atrage după sine afară de dobânzi de întâizio Și aplicarea prescripțiunii codului de comerț. Consiliul de Administrație, 170o w 04B IO C&SYELâR Povestea unei inimi Însăși frumusețea Carolinei, inocența care se reflecta pe fruntea ei, respirația regulată a pieptului ei, surâsul vag al buzelor sale, parfumul gumei sale, culoarea, obrajilor săi, transparența aspectului sau, cufundat într un somn pacinic, și în care se observa toată inocența acelui suflet curat, liniștită pe Antonio și-l făcură să păstreze față de ea un respect religios. Singura îndrăzneală a acelui om aprins în care pasiunile aveau ceva din căldura tropicelor, fu să privească cu extaz, pe femeia adorată, să o studieze cât era de frumoasă acum la dispoziția lui, și în pieptul sclavului se formase o voință suverană și liberase caacterul orgolios. Dar însăși această contemplare dură prea puțin. Se temu ca un somn lung să nu-i facă rău, și cu o îngrijire de mamă, începu, după regulele știute ale magnetismului, săi îndepărteze omnul. Și înainte ca să se fi deșteptat Carolina, se depărtă de ea, evitând astfel în acelaș timp întrebările imprudente asupra acelui somn straniu. Se duse în fundul boschetelor, intonând la sunetul chitarei serenada lui Schubert, ce imitează cântecul și ecoul, asemănătoare cu două suflete cari se caută dornice, în nemărginire. XX DEȘTEPTAREA Carolina se deșteptă, își simțea inima fără viață și capul greu; somnul îi părea aevea și nu putea să-și dea seama de ceia ce se petrecuse cu ea în acele minute. Ecoul chitarei, care răsuna de departe, o distra pentru moment și atunci amintirea lui Ricard îi veni în memorie, imaginea lui Antonio se prezentă în ochii ei și băgă de seamă, că în timpul somnului, visase ceva despre el. Convinsă de aceasta se ridică, ca și cum ar fi fost rănită, își puse mâinile pe frunte și căută să-și risipească unele gânduri ; de la frunte își puse mâna pe inimă și voi să o liniștească, să o potolească, să o oprească clar. Se rușina de ea însăși, își evoca toată mândria rasei sale, considera distanța care era între o stăpână și un sclav, căuta să-și readucă în minte prețul onoarei sale și trebuința de a o păstra. Alergă în odaia copilului, se aplecă pa patul acestuia și acoperi cu sărutări obrajii lui, ca și cum ar fi vrut să-i spună că avea în ea tot o mamă onorată, demnă. Râdea cu un râs stăpânit și puternic de temerile ei smintite; îndoiala, bănuiala, îi păreau insulte enorme pentru inima ei, pentru ea stăpână pe sine, pentru conștiința ei curată și limpede ca lumina. Dar, după toate aceste reflexiuni făcute cu o judecată matură, vedea strălucind ochii lui Antonio, vedea alături de ea umbra lui, și atâta obsesiune îi da multă grije. Pentru a scăpa de această idee fixă, eși din odaia copilului, se așeză la pian, cântă cu aprindere, căutând să se amețească cu zgomotul, și mai ales pentru a reduce la tăcere ecoul depărtatei serenade, care se auzia sublimă, acompaniată de murmurul solemn al nopții. Văzând că pianul era rebel dorințelor sale, că nu o răpea din acele gânduri, merse în bibliotecă, luă o carte, se așeză lângă lampă și o deschise automat, întâmplarea făcu să o transporte în clima Italiei, în aurora zilei în care Julietta și Romeo își deferă întâlnire în poeticul balcon. Stelele se risipeau, apărea aurora, noaptea atât de dragă a amanților fugea, se îngâna noaptea, cu ziua, se auzea cântecul ciocârliei, prevestire a luminei, care se scobora ca o plăcută binecuvântare din cer, și cântecul privighetoarei, poeta nopții, care se urca la cer ca o rugăciune de amor. Aceste scene, aceste tablouri, împrospătară amintirile ei. Ii căzu cartea din mâini, uită de tot, fu absorbită de un singur gând : Antonio apăru din nou ochilor săi, îi ocupă din nou toată inima. 1l vedea preocupat în mijlocul zăbăcelei generale, îngrijat printre toți ceilalți indiferenți, păzind pe când toți dormeau, vrednic pe când ceilalți tremurau, nemișcat la locul său, pe când ceilalți oameni ai casei o luau la fugă, artist, muzicant, poet, mare contrast față de prozaismul general al celorlalți. Și apoi, imaginația, ei, de o mare putere reprezentativă, îi aducea în relief imaginea lui Antonio, statura lui înaltă și dreaptă, prezența lui nobilă, culoarea brunetăierbinte, ochii negri adânci. Părul lucios, care înconjura ca o aureolă de mărgele, fruntea sa largă. Dar, după ce trecură câteva minute, Carolina amintindu-și că ajunsese să-și piardă mintea în contemplarea unui nenorocit de sclav, își dete cu palma peste frunte voind să-și risipească ideile. Reluă cartea, care-i căzuse din mâini pe podeală, o deschise din nou nm și nancește și-o apropia de ochi și i veni înainte imaginea Ofeliei. Pe când citea, obiectele i se păreau în ochii ei mai pronunțate : salcia plângătoare pe malul pârâului adânc, sărmana fecioară îmbrăcată în alb și încununată cu flori, cu părul ei blond și glasul ei divin răsfirate în voia vântului; ghirlandele în cari se amestecau clopoțeii și margaretele, puse în jurul acelei fantastice figuri, cununele cari atârnă de arbori în felul ofrandelor mortuare, căderea ei în pârâul liniștit pe suprafața căruia rochia ei albă o mai susține câteva minute ca o Poare de apă, ultimele cântece cari se ridică la cer și se pierd în aer, pe când corpul ei se afundă și-și găsește mormântul în noroiul albiei lui... Aci ajunsă, își opri cititul turburată de o groaznică dee. Acea fetiță drăguță, venită din regiuni mai limpezi și mai senine decât ale noastre , înamorată de un suflet mai mult decât un om; fragedă, dulce ca baladele nordului și care pare fiica iubirilor unei raze de luna cu o negură a lacului, a murit printre flori, ci în valuri. Dar acolo trebue să fi rămas numai fragedul ei înveliș de carne, corpul sân muritor, cadavrul ei; sufletul ei se va renaște din nou ca fluturul primăvara, și va fi ridicat sus de tot și va merge să se așeze pe sânul lui Dumnezeu. Dar ea ? Amețită de acum de atâtea gânduri sinistre de adulteră și-ar perde corpul și sufletul în iadul cel mai adânc. împinsă de asemenea gânduri, își cerceta în sine starea sufletească și constata că, deși nu greșise, nici măcar cu gândul, față de soțul ei, deja avea în piept, un început, un germen de pasiune foarte primejdioasă pentru Antonio. (Va urma)