Universul, ianuarie 1923 (Anul 41, nr. 1-2)

1923-01-01 / nr. 1

Fnul XII - Nr. 13 kalif innia? Cl//—... Chirt“'"SA“ iiMniii iMhk POBRA.. ii "SEVA„ ir PASIM.« wí niiuiiisiin frart ItiriiisÉ r /V ...: Wy ■dinti //✓ *SÄÄ»Ä“ Ce?l»É; US»! @ KMÜTU£i. — şedinţa dela 30 Desambrie — Şedinţa se deschide la ora S şi 40 sub preşedinţia d-lui C. I. Dumitriu, fiind pe banca ministerială d-nii miniştrii de războiu şi justiţie D. PREDESCU spune, că şoselele din jud. Prahova şi în special cele din regiunile petrolifere sunt părăsite, iar serviciul tehnic al jud. n’a luat nicio măsură de îndreptare în campania anului 1922. Zilele de prestaţie au fost întrebuinţatee la alte destinaţii decât la şosele. 1). MOTAŞ spune, că legea pentru regularea raportului dintre proprietari şi chiriaşi este aplicată greşit de unele tribunale. Aceste tribunale nu respectă nici circulările date în această privinţă de minsterul justiţiei. D. MINISTRU DE JUSTIŢIE răspunde că mai mult n'a putut să facă pentru aplicarea cât mai buna a acestei legi, dar recunoaşte şi d-sa că unele tribunale interpretează aşa cumvor şi aplică greşit sensul legei. D. ERACLIDE crede că e necesară o lege interpretativă in această privinţă. D. MINIŞTRI DE JUSTIŢIE răspunde că păreea sa este să se prelungească actuala lege a chiriilor, care s’a dovedit bună. Trebuie să protejăm pe chiriaşi, cari în imensa lor majoritate, simt oameni săraci (aplauze). D. AXENTE roagă pe d. ministru de agricultură să soluţioneze chestiunea islazului din comuna Iorneşiţa (Mehedinţi). D. MINISTRU DE RAZBOIU răspunde la întrebarea făcuta de d Dunca in chestiunea ofiţerilor invalizi şi şterşi din controalele armatei. S’au făcut tablouri la ministerul ocrotirilor sociale de situaţia acestor ofiţeri, spre a fi înaintaţi la gradul pensiei ce primesc, conform lege. D-sa a depus apoi mai multe proecte de legi. D. MINISTRU DE JUSTIŢIE răspunzând unei întrebări asupra argumentării salariilor magistraţilor, spune că dacă s’ar putea, le-ar da acestora şi sufletul său. Dar bugetul ţarei nu poate suporta o nouă sporire. D. ministru a declarat apoi că a căutat să-i avanseze în grad, spre a le uşura situaţia. „ Şedinţa se suspendă pentru câteva minute. I Şedinţa se redeschide la orele 15 juni. I OMAGIILE SENATULUI PENTRU DONATORUL VASILIU I BOLNAVU L D. dr. DEMETRIADE ceteşte în numele Mitropolitului Moldovei, I. Trufin, D. Bogdan, C. Dimitriu şi D. Arţăreanu următoarea adresă de mulţumire, pe care Senatul o va exprima il-lui Constantin Vasiiiu—Bolnavu, pentru donaţiunea făcută in folosul învăţământului: „In numele ţărănimei iată din marea faptă filantropicii a. d-hir I Vasiiiu—Bolnavul, care a do- I nat. ministerului de interucţiu, ne 12 milioane lei spre a se clădi un cămin studenţesc pentru fii ţăranilor talentaţi, am îndrăsnit a vă ruga pe d-voastră reprezentanţii nţiunii din maturul corp, să vă asociaţi cu noi şi să aducem acestui patriot, omagiile noastre pentru lapta sa. Rămâne ca d-v. să fixaţi forma prin care să se comunice donatorului, aceste omagii, pentru ca astfel să se arate faptele marilor filantropi ai neamului. D. C. BANU ministrul artelor se asociază în numele guvernului la mulţumirile exprimate de Senat şi ar dori ca acest gest să fie un îndemn şi pentru alţi oameni bogaţi. D. preşedinte ridică apoi şedinţa la ora 6, anunțând că Senatul a luat vacanță până la 22 ianuarie 1923. Continuarea şedinţei D. N. 1ORGA. Când s’a adus in discuţia parlamentului legea Titulescu, partidul liberal sa mărginit să facă o scurtă declaraţie de morală financiara de formă perfect elenică prin care spunea că se abţine dela votarea acestei legi, ca apoi când a venit la putere să aplice legea pe care n’o recunoştea, iar acum să vie cu o lege, n’aş veice identică, dar în principiile ei generale profund asemănatoare. După ce istoriseşte împrejurările şi atmosfera în care s a votat legea Titulescu şi arată deosebirea de împrejurări şi de atmosferă de azi, d. N. Iorga spune că proiectul d-lui Titulescu era luat după acel francez care venia dintr’o lume la care lucrurile complicate au ajuns la maximum şi unde fiecare îşi ţine socotelile cu pmnă sau cu rea credinţă, după cum îşi înţelege interesele, împotriva acestei legi întocmite de Caillaux, care vedea că venise cu o reformă genială, s’a ridicat în Franţa un puternicstrigăt general şi acelaş lucru sa produs şi la noi, dovadă presa. La noi cu atât mai mult cu cât haina fiscală franceză nu se potrivea de loc pe trupul contribuabiluluî român, căci între societatea franceză şi a noastră este, în acest domeniu, o profundă deosebim şi apoi reforma nu ţinea seama de variaţiile de la 29 decembrie pe care Ie înfăţişează societatea ,în totalitatea ei. D. Iorga crede că este inoportun să se vie cu asemenea reforme complicate acum, când materialul impozabil e în formaţie, când gospodăria ţărăneasca Jiu s’a înfiripat cum trebuie şi când industria ţării este abia la începutul ei şi când trebuie să lupte aşa de greu ca să se întărească, întreaga opinie publica, după cum o dovedesc ziarele, spune d. Iorga, i-arată d-lui ministru de finanţe că se află pe drum greşit şi că această reformă va avea soarta legii Titulescu, fiindcă nu se va putea aplica. Se votează, apoi încetăenirea următorilor români macedoneni : Moise Uie, Gheorghe (N.. Rozopol, Tirolo Paso Costică, Tudor Paso Costică, Teodor N. Mizof, Pantelimon N. Mizof, Profir Mihail Hiohi, Vasile lanl Taşcu, Stavru I. Cheaia, Duşan Haralambi Toman, Vanciu Gh. Constante, Haralambi I. Pileson zis Lambiiani, Dumitru Nicolae Proşu, Marco Constandin Paciuranu, V. T. Tecu, Dumitru Marcovici, Ioan Naum, Gheorghe Năchită, Ion I. Giuramila, Mina Nachiţa, Hie V. Nena, Stergiu Gh. Limona, Ion V. Brenta, ştefan Gh. Pritta, Petre Gh. Pritta şi Noscu Nattu. Şedinţa se ridică la 7 jum.. şedinţa de la 39 Decembrie 1922 La ora 3 jum., d. preşedinte ORLEANU deschide şedinţa în prezenţa d-lor miniştrii V. Brătianu, gen. Moşoiu, gen. Văitoianu şi A. Cosma. COMUNICĂRI : MOCANU-OAMENI cere 0 serie de acte şi dosare privitoare la vânzarea unei păduri a statului din jud. Vâlcea spre a desvolta o interpelare asupra neregulilor ce s’ar fi făcut cu prilejul acelei vânzări. D. RAUTU prezintă Camerii un memoriu al revizorilor de telgraf, cari cer să li se făcut treptate, acordându-li-se avansările meritate şi cere d-lui ministru al comunicaţiilor să aibă mată solicitudinea pentru ateşti nedreptăţiţi. I). ministru TR. MGIIOIU răs-1unde că cunoaşte munca grea a revizorilor de telegraf şi că şi pentru aceştia, ca şi pentru micii slujbaşi de la c. f. r., guvernul a hotărft să io dea po- Tilitatea de-a ajunge, şi fără stidii academice, dar cu dovezi de aptitudini şi merite reale în serviciu, până la gradul I. • sub-şef de serviciu. D. IUSTIN STANESCU repezi întrebarea dintr o şedinţă necută asupra nevoiei de a se reorganiza „Monitorul Oficial”, ţi de a îngriji de o mai bună răspândire a lui la sate. ro, ministru gen. VAITOIANU respunde, cu este absolut de atufd cu d. Stănescu şi că a şi pregătit un proiect de lege pentru reorganizarea Monitorului Oficial, atât în ce priveşte apariţia, cât şi distribuirea lui în Utră ţara. D. PREPELINSKI întreabă pe d. ministru de industrie, dacă a luat cunoştinţă că oraşele din Moldova sunt expuse să rămâie pe întuneric din cauza lipsei de petrol lampant tocmai acum I în ajunul sărbătorilor şi cere I măsurile de îndreptare necesare. D-sa mai roagă pe miniştrii de finanţe şi de comunicaţii să înscrie în bugetul viitor sumele necesare pentru construcţia liniei ferate Paşcani-Tg.-Neamţ, cât şi a liniei Piatra-Neamţ— Hangu—Topliţa, întrucât aceste linii sunt şi de interes economic, cât şi de interes strategic, legând Basarabia şi Ardealul de Moldova. D-sa roagă, apoi ,pe d. ministru al domeniilor să dea lemnul necesar consirupţiilor şcolilor rurale. I D. ministru V. SASSU răspunde, că a luat măsuri de acum câteva zile, ca toate cisternele cu petro lampant, care eraudestinate exportului, să fie dirijate înspre oraşele lipsite de petrol. I Pe de altă parte, d-sa spune, că a adresat o telegramă circulară tuturor prefecţilor să raporteze capacităţile depozitelor de petrol lampant în vederea repartiţiei, pe care ministerul de industrie o pregăteşte, ca toate localităţile să fie aprovizionate cu petrolul necesar nevoilor populaţiei şi de la oraşe şi de la sate. I D. dr. T. PISTINER spune, că din cauza neachitării la timp a datoriilor, pe care le arasta- I tul faţă de diferite fabrici din Ardeal şi Bucovina, acesta sunt silite să pue pe drumuri o mulţime de muncitori, lpsindu-i de mijloacale de existenţă. D-sa cere d-lui ministru de finanţe sa dea ordine pentru achitarea acestor datorii. D. preşedinte anunţă că azi, Duminică, Camera va ţine şedinţă la orele 2 d. a. CONTINUAREA DISCUŢIEI GENERALE D .DIACONESCU cere uşurări fiscale pentru dăunaţii de războiu şi relevă însemnătatea proiectului în ce priveşte unificarea aplicării impozitelor. D sa închee declarând că va vota proiectul, dacă d. ministru de finanţe va ţine seama de cerea casei. D. GRIGORE DUMITRESCU afirmă, că proiectul ..Brătianu nu se aseamănă cu legea Titulescu, întrucât aceasta s'a făcut în vederea marei nevoi de bani pe vremea aceea, pe când vorbitorul, topeşte într’un sistem unitar cele patru regimuri fiscale, cari există în România de la unire încoace. In ce priveşte impozitul global, raportorul spune că există aproape în toate ţările şi de asemenea şi impozitele elementare. Proiectul de azi vine să adopteze nevoilor şi tradiţiei fiscale ale României întregite sistemul general impozitar’. Ministrul de finanţe, spune raportorul, a cercetat întâi cheltuelile Statului şi a constatat că ele se ridică la 865 de milioane şi pe baza lor a întocmit cotele impozitelor, cari vor da, după aprecierile făcute, aproximativ unu miliard şi 200 de milioane de lei anual. S’a calculat pe atâta şi s’au fixat cotele astfel, fiindcă de atâţia bani are nevoe statul, ca să acopere cheltuelile curente şi să amortizeze, şi din datoriile trecutului. Deci, cotele nu pot fi reduse, fără să se strice economia legii şi fără să se primejduiască buna gospodărie şi rânduială în finanţele statului. Deosebirea între reforma Titulescu şi cea de azi constă şi în faptul că aceasta evită dubla impunere a unor categorii de contribuabili, ceea ce în reforma Titulescu nu se evita. Reforma de azi, susţine raportorul, mai respectă şi tradiţia fiscală a ţării şi deprinderile poporului de a plăti anumite biruri. In ceea ce priveşte mijloacele de constatare şi evaluare a averilor impozabile, raportorul spune că proiectul, care e în desbatere, asigură mai multă imparţialitate prin modificarea adusă compunerii comisiilor de evaluare şi de judecată. Raportorul, citează câteva aprecieri făcute de foştii raportori ai legii Titulescu în broşuri şi articole, din care reiese că şi aceştia s'au convins că legea era prea complicată şi greoaie şi deci inaplicabilă la noi. D. V. MADGEARU.—Cei doui raportori de emi, sunt trădătorii de azi ai d-lui Titulescu şi n’au autoritate morală. Raportorul citează un pasagiu din aprecierile d-lui dr. Lupu asupra legii Titulescu, în care se spune că legea Titulescu este ca maşinele frumos vopsite, aduse de Brutinel din America, dar că ele nu se pot întrebuinta la noi, din lipsa terasamentului şi şinelor care să poată suporta aceste greutăţi enorme. VOCI DIN MAJORITATE: Ei, ce mai ziceţi acum d-le Madgearu ? D. V. MADGEARU. — Spun că d. dr. Lupu are aceeaş părere proastă Şi de legea dv. D. GR. DUMITRESCU compară apoi cota de impunere aplicată agricultorilor, funcţionarilor, muncitorilor, negustorilor, etc., după legea Titulescu cu cota din proiectul Brătianu. Ședința continuă. mari fraude la ad-lia financiara din Braşov Braşov. 30 Decembrie D. inspector Mănăilă a descoperit la ad-tia fnancară fraude de peste 400 mii lei, săvârşite de funcţionarul Ion Popa Manu. Dela C. F. R. Conform ordinelor direcţiunei generale c. f. r., prelungirea pe anul 1923 a drept carnetelor de identitate, emise copiilor funcţionarilor şi pensionarilor c. f. r. se va face de către serviciul P. biuroul de secretariat şi personal la regionale respectivă. Tarifele pe c. f. r. nu se măresc Unele modificări pe care direcţia generală a. f. r. a găsit cu cale să le aducă în modul de plată a taxelor pe c. f. r. pentru călători, bagaje şi câini, a făcut pe mulţi să credă că este vorba de mărirea taxelor pe c. f. r. Direcţiunea generală a c. f. r. ne informează, că nu este nicidecum vorba de o sporire a acestor taxe, ci numai de modul de aranjare al stațiunilor pe zone, după cum se procedează deja de mult în Ardeal. Ecoflomice-Bnanitare Se vor bate monete metalice Comisia, numită de ministerul de finanţe, pentru studierea chestiunii baterii unor nouă monete metalice de 1, 2 şi 5 lei se întruneşte din săptămână ,în săptămână la Banca Naţională şi la ministerul de finanţe discutând modalităţile de realizare a acestui proiect. Deşi comisia n’a ajuns până acum la hotărîri definitive, totuş în principiu, a fixat următoarele : Noua monetă de 1, 2 şi 5 lei ar fi să se toarne din bronz şi 1 aluminium, la o fabrică din ţară (fie la şcoala de arte şi meserii, fie la vreo fabrică de a statului din Transilvania) şi cu material din ţară. Din străinătate se vor aduce numai unele maşini. Monetă de 1 leu se va bate pentru suma de 200 de milioane de lei, iar de 2 lei pentru 100 de milioane. Tn privinţa celei de 5 lei nu s’a fixat încă suma. Comisia s’a ocupat şi cu proiectul înfiinţării unei noui monetării a statului, care va fi instalată şi înzestrată cu toate aparatele şi maşinele moderne, întrebuinţând procedeele cele mai perfecţionate. Pentru preschimbarea bancnotelor de 1 şi 2 lei, uzate, Banca Naţională a convenit ca ministerul de finanţe să se imprime noui bancnote la R. M. S. (fabrica de timbre de la Filaret), aceasta până se vor bate monetele metalice. Proeetul de desfacere a produselor petrolifere * Ministerul de industrie şi comerţ a terminat de redactat regulamentul pentru schimbarea regimului de desfacere a produselor petrolifere şi este probabil ca, până în sărbători să fie depus spre discutare şi aprobare consiliului de miniştri. Plata salariilor magistraţilor Ministerul de finanţe a dat ordin adminstraţiilor financiare să plătească magistraţilor salariile cu state de plată, sau chitanţe şi să nu mai aştepte ordonanţele, cari vor fi trimise mai târziu. Această măsură este luată în vederea sărbătorilor şi pentru salariul pe Ianuarie 1923. DiscLifilleî cu meseriaşii la veacul aprovizionării armatei La ministerul de industrie şi comerţ s’au întrunit ori din nou d-nii miniştri V. Brătianu, V. Sassu şi gen. Mărdărescu şi au discutat cu fabricanţii de postav, de pânză şi de bocanci, pielărie şi talpă, pe rând, condiţiile în care să se facă mare furnitură de postav, de pânză şi de încălţăminte pentru armată. S’a pus în vedere industriaşilor, că guvernul voeşte ca toate furniturile de asemenea obiecte, necesare armatei şi statului. Să fie uttie uettC.ain JfiCaie iJlimai industriei naţionale, cu condiţia ca fabricanţii să respecte strict obligaţiunile contractuale de calitate şi predare, iar statul se angajează deasemenea să-şi ţie angajamentele de plata la timp. In priviţa plăţii s’a adăugat însă că întrucât nevoile de reîmprospătarea echipamentului armatei sunt mai mari, decât posibilităţile budgetare anuale, industriaşii să convie cu statul la anumite înlesniri de plată. Statul va ajuta în schimb pe industriaşii, cari lucrează aceste furnituri de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru armată, cu toate înlesnirile de transport, de procurare de materii prime, de anumite scutiri de vamă. In aceste discuţii, s’a mai cerut industriaşilor amintiţi să prezinte până Marţi, 2 Ianuarie 1923, minsterului de industrie propuneri asupra modalităţilor şi criteriului după care să se fixeze preţuire furniturilor de încălţăminte şi îmbrăcăminte şi pentru viitor, ţinându-se seama de fluctuaţiile valutare, de posibilităţile de aprovizionare cu materiale prime precum şi de costul de fabricaţie, astfel încât preţurile să nu varieze prea mult. Noua reglementare a respauzului duminical La ministerul de industrie şi comerţ s’a instituit o comisie, compusă din d-nii: gen. Er. Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, G. Iorga, directorul general al comerţului, Stănescu, director în ministerul muncii şi Modoica director In ministerul de interne. Această comisie care lucrează sub preşedinţia d-lui ministru G. Mârzescu, se ocupă cu modificarea legii actuale a repauzului duminical în sensul reducerii numărului sărbătorilor legale. Până acum, comisia a stabilit principial să se fixeze, în afară de cele 52 de Dumineci, numai nouă sărbători legale şi anume primele două zile ale Crăciunului, primele două zile ale Paştilor, o sărbătoare naţională (10 Maiț) şi alte patru cari se vor hotărî în acord cu guvernul (probabil ziua eroilor, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru şi ziua Unirii principatelor). Ţinerea acestor sărbători va fi obligatorie pentru toate instituţiile publice şi particulare, cât şi pentru negoţ, industrie, şcoli, etc. După ce comisia va ajunge la hotărâri definitive, se va supune proiectul spre aprobare guvernului şi apoi parlamentului. Bursele din străinătate Paris, 30. — Londra, 63,83; New-York, 13,785; Germania, 0.1875; Spania, 216,50; Belgia, 91,90; Olanda, 546.50; Italia 69.80. * V Londra, 30. — Paris 63.75 New-York 3.63; Bruxelles 69.3; Geneva 24.5; Amsterdam 11.695; Milan 91.875; Berlin 34500; Stockholm 17.17; Copenhaga 22.52; Christiania 2426; Viena 320.000; Praga 146.5; Helsingfors 185.5 • Madrid 29.51; Lisabona 2.5-8; Rio 61.32; Buenos-Aires 44,3.8. Roma, 30. — România 11.75; Franţa, 143.8; Elveţia, 374.25; Olanda, 793; Londra , 91.75; Belgia, 132; Spania, 312; Berlin, 0.27; Viena, 0.03; Praga, 61.81; New York, 19.78; Aur 381. Datoriile conmnei Budapesta Lafayette, 30. — Ziarele franceze anunţă din Budapesta că în consiliul municipal s’a citit un raport, cu privire la aranjarea datoriilor oraşului Budapesta către Franţa. Capitala Ungariei are de gând să-şi procure sumele necesare pentru plata acestor datorii prin închirierea unor exploatări și mărirea unor impozite, taxe și tarife. Reînceperea activităţeî Băncei Chinei Comisiunea financiară a Senatului francez după ce a ascultat explicaţiunile date de d-nii Poincaré şi de Lastegerie cu privire la reînceperea activităţeî Băncei industriale din China, a hotărât să se pună imediat chest’mxwa la vot care a trecut cu 10 voturi contra 4 abțineri. D. Reynald a acceptat ca d. Jeannene să fie numit din nou raportor. L'NÍVEK' vel. București. 30 Decembrie TÂRGUL FINANCIAR Incheeri în bursa oficială. Banca Blank 910. Banca Credit Praga 555. Banca de Scont 490. Banca Românească 750—45. Concordia 2500. împrumutul National 82. împrumutul Unirei 81. împrumutul Refacere» 83*4— 83*. Scrie: func. Urb. Buc. 71. r Emisiune de drahme de hârtie ’Atena 29. — Guvernul a semnat convenţiunea mchetata cu Banca Naţională elenă pentru :o emisiune de bancnote în sumă de 600 de milioane drahme. Catedrala americană din Europa Lafayette, 30. — „Times’ anunță că Holy Trinity din Paris va deveni, în curând catedrala americană din Europa. îndureraţii; Ninette şi doctor C. Mârzescu cu copila lor; René şi OlgaScorţescu, Chonchette şi Nica Scorţescu, Draga, Dina şi Nicola Catarg, Marie Ceaur, Aslan, Démétre şi Flénore Scorţescu familiile Stuizo, Perietzeanu, Scortsescu, Forăscu, Kstakl, Nitter, Petrescu, Zarifopol, Micescu, Sihne, Macri, Daus Lambrino, Mavrodi, Zoppola, Cesai Aslan, Vidraşcu, Prăjescu, Krupensky Sturdza şi Negri, au adânca durere a vă face cunoscut perderea scumpului lor tată, socru, bunic, frate, unchiu, văr şi nepot George A. Scorţescu fost deputat, decorat cu Stela şi coroana României şi Legiunea de onoare franceză încetat din viaţă in dimineaţa zilei de 26 Decembrie 1922 şi înmormântat Miercuri 27 Decembrie in Cimitirul Eternitatea din Iaşi. 19 An Gout Parisien 33 Calea Victoriei 33 Observaţi firma fiind şi alte Magazine cu acelaş număr Crepe S“'“Mătase 195 Scharmenze S*,r220 Crene de Chine dela 220 Pitonn indura Mătase patruIC|Ju toate culorile «lîJ Saten isSi'D" 48 Velours f«ucrS 195 Donn Marmotte (ins rCflll p. Mantouri uf ir Latra Mantouri 775 Bilierete 785 Sifon p lingerie 23^ 11 Pi mină de cearceafuri 70 talin dublă Lei 10 Fele de mese 150 cm. lai 93 ilerseuri 195 Moltoane 26 Mare asortiment de Ciorapăne şi Mănuşi Lenajuri şi Stofe de Tainouri. Observaţi firma Publicafiune Având în vedere că la licitaţia ţinută în ziua de 30 Noembrie 1922, neobţinându-se preţul avantajos, se publică că se va ţine o a două licitaţie în ziua de 3 Ianuarie 1923 în localul şcoalei superioare de război din str. I. C. Brătianu No. 19, pentru vinderea de efecte reformate scoase din serviciu. Licitaţia va începe la ora 10 dimineaţa. Comandantul detaşamentului S. S. R. Locot.-colonel Mihăilescu Mmilibii şerbăneşti Of. Iveşti, jud. Teusin vinde Siminte de Legume şi Fieri convenabil. 2ul . TRAKSILVANEAN Doctor în drept, licenţiat in Ştiinţele Comerciale, de 30 ani, Doreşte a se căsători în famila unui Mare Comerciant sau fabricant din Capitală ori provincie. Infor. se pot cere de la adresa: Buc. Căsuţa post. 400. Vând Casă pentru birouri sau particulari, avânţi 12 camere cu curte, instalaţie modernă, lângă Poştă liberă imediat. Oferte serioase ziar căsuţa 12 Ii 2058 6. VITE ALTOITE Producători direcţi albi, pori-altel BUTAŞI INSEI! PBiiillBM Cereţi ca£^&g SuSfsf ds £ypry ssslsesji&jî 2&Q0 tone Sfoara de Manila * tone Sosesc la 15 Martie 1923 Societăţii „MECAHO“ Comenzile de primesc de pe acum la: Bucureşti, la Direcţiunea din Str. Sf-tu Ionică No. 8 (Telefon 49195 şi 516 la sediile din Strada Karagheorghevici 7 şi Strada Sărindar 7 precum şi la sucursalele sale din: Ploeşti, Chişinău, Cernăuţi, Cluj şi Oradea Mare. mmm ^ icilial garantat fără pro SPECIAL! CALORIFERE, SOBE BE FIER, TUCI! şi TERACOTA, permanent depozit Soc. ARDEALUL.»ÎS®