Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)

1923-04-02 / nr. 85

finul m ---Ir. vi ■jirMTirT-TTTTI--------ITT"II' ' 'WT'Tr FfrtörPe f|?fî 1 ** i^® ®®| incidentele de Vinari dala „9acia” PROPRIETARII SUNT BĂTU­ŢI CU OUA­ ­ Proprietarii, puşi in imposi­bilitate sa ţie întrunirea în sala Dacia, s'au adunat în curte şi câţiva oratori au căutat să vor­bească. Un grup de chiriaşi, care cşise fa in sală, au început să fluere­­ şi să huiduiască pe proprietari. In acest timp, alţii au început să arunce cu ouă clocite în proprietari, cari se aflau pe scenă în curte. Orice încercare a propr­etă­ţilor de a vorbi a fost zadar-­ nică, din cauza flueraturilor. Ca să se curme cu fluerăturile, d. căpitan Costescu a strigat „Tră­iască M. S. Regele ! Trăiască M. S. Regina" ! Publicul care con­tinua cu fluerăturile nu a putut distinge cele spuse. PROPRIETARII VANIFES-­­ TEAZA LA SENAT Proprietarii văzând că nu pot intra în sala pe care au plătit-o, au plecat cu toţii, la orele 4, la Senat. In dreptul Camerii de comerţ, manifestanţii au fost opriţi de un puternic cordon de jan­darmi. Pe când se făceau obicinuite­le somaţiuni de retragere, o parte dintre proprietari s-a în­dreptat pe str. Academiei, la Senat. Câţiva manifestanţi în frunte cu căpitanul Costescu au pă­truns în Senat, iar ceilalţi au fost opriţi de santinele. Manifestanţii din piaţa Mi­­hai Viteazu au început să huduească şi să fluere. A fost nevoe de intervenţia armatei şi s-au operat 2 arestări-CHIRIAŞII LA CAMERA In timp ce autorităţile cău­tau să facă ordine pe str. Carol, chiriaşii care se aflau la Ligă, în str. Halelor, au plecat­ în grupuri la Cameră. Un pluton de jandarmi care se afla în piaţa de zarzavat le-a eşit înainte şi i-a oprit la podul de la spitalul Brâncovenesc. TRAMVAIUL CARE SALVEAZA Nemai­putând să treacă spre Cameră, chiriaşii s-au furişat în tramvaele 15 şi 20 şi au plecat până în piaţa Bibescu Vodă, unde s'au dat jos. Poliţia prinzând de veste, a adus în pas alergător jandar­mii, cari au oprit pe chiriaşi în aproprierea aleei spre Mitro­polie. Totuşi grupe de chiriaşi s'au strecurat şi au putut­­să se pos­teze în faţa Camerii. INCIDENTUL INTRE PROPRI­ETARI SI CHIRIAŞI LA CAMERA Pe când un grup de propri­etari se afla la Senat, un alt grup s'a dus prin str. 11 Iunie la Cameră, unde s'a întâlnit cu chiriaşii. S'au produs câteva incidente, unde a fost nevoe de intervenţia poliţiei. Atât delegaţia proprietarilor cât şi a chiriaşilor nu au putut fi primite la Cameră, de­oarece se discuta legea chiriilor în secţiuni. IEIEI Piitff urli I Jii“ ! Când spiritile chiriaşilor şi ţale proprietarilor s’au liniştit, prefectul poliţiei a încuviinţat deschiderea sălii „Dacia", la o­­rele 5 d. a­, unde proprietarii au putut, să-şi ţie întrunirea anun­ţată.­­ A prezidat d. Em. Lahovary, care a­ arătat că lupta proprie­tarilor este, dreaptă şi cinstită prin faptul că proprietarii vor să apere­­temelia ţării. Aduce mulţumiri d-lor senatori, cari au dat dreptate proprietarilor. D. Pavelescu-Dimo se ridică împotriva chiriaşilor, cari au căutat să tulbure Întrunirea paşnică a proprietarilor. [ D. Dumitrescu-Mirea spune "că din cauza multiplelor prelun­giri ale contractelor, proprieta­tea e azi o ruină. ‘­­ D. Inainer Mărgăritescu (Brăi­­la) a vorbit de suferinţele pro­prietarilor brăileni. ( D. b­ădulescu a vorbit de su­ferinţele micilor proprietari, cari n’au altă avere decât o în­căpere, care le este azi nesoco­tită. 1 D. Bosnist Paraschivescu a­­susţinut câ nu poate r­on vene cum autorităţile n’au luat măsuri să apere pe proprietarii­­împotriva atentatului pregătit ktre chiriaşi.­­ Nu pricepe cum actualul mi­nistru de interne îşi calcă cu­vântul, când a spus că desfiin­ţează oficiul de închiriere. Guvernul a făcut legi nepre­gătite şi acum merge mai de­parte, vrea să ruineze proprie­tatea urbană în favoarea unei­­ clase pe care o privilegiază.­­ D. Marcus a vorbit de încura­­­­jarea construcţi­unilor, care dacă s ar face, s’ar rezolvi criza­­de locuinţe şi s’ar termina cu deshinarea între proprietari şi Chiriaşi. , D. căpitan Costescu a arătat­­demersurile făcute la membrii guvernului şi la reprezentanţii parlamentului, cari au recuno­scut doleanţele proprietarilor.­­ D. C. Dobrescu a­ spus că pro­prietarii vor ca dreptul de pro­prietate să fie respectat ca nu fiecare nechemat să-şi bată joc de ea. . Au mai vorbit d-nii Enăchiţă Georgescu şi colonelul Rădul­­­escu. D. prof.­Sabba Ştefănescu a citit următoarea moţiune:­­ „Proprietarii urbani întruniţi în sala „Dacia“ în ziua de 30­­Martie veştejesc purtarea igno­bilă a unor oameni zişi chiriaşi, cari au ocupat sala înaintea lor ,şi au provocat scandal, îm­pie­­dicându-i de a-şi ţine întrunirea­­până aproape de seară.­­ Protestează din nou în contra , lipsei de consideraţie ce le a­­cordă guvernul nedându-se sa­tisfacţia pe care o cer, relativă la drepturile lor civile şi­ la fi­xarea chiriilor prin bună înţe­legere.­­ Printre numeroasele nedreptă­ţi ce li se face prin noua lege a­­chiriilor votată de Senat, relevă în special pe aceia de a consi­dera pe profesioniştii cari sunt şi funcţionari stând pe aceiaşi treaptă cu funcţionarii cari nu exercită nici o profesiune li­beră. Atrag atenţiunea guvernu­lui şi asupra nedreptăţii ce li se face de a le pune în sarcină pe funcţionari, militari, pensionari, văduve şi orfani de război. Toţi aceşti cetăţeni au adus sau a­­duc servicii publice tuturor ce­tăţenilor nu numai proprietari­lor care închiriază, şi prin ur­mare statul este dator să-i ajute la plata chiriei sau să procu­re locuinţe oficiale. Legea nouă a chiriilor nu face­­nici un pas la rezolvir­ea pro­blemei locuinţelor, şi din aceas­tă cauză hotărăsc a duce lupta înainte şi mai aprigă pe toate căile legale, pentru a realiza în cel mai scurt timp libertatea de transacţie, adică fixarea chiriei prin bună înţelegere între pro­prietar şi chiriaş. Admit ca măsură coercitivă în contra tentativei de speculă, intervenţia justiţiei. Toţi se angajează să lupte pentru înlăturarea legilor cu cari se bolşevisează ţara noa­stră. întrunirea s-a terminat la o­­rele 7 seara. 4 Noua intrunire a chiriaşilor „Liga Chiriaşilor” din Capi­tală a ţinut şi eri, la cele 10 dim, o nouă întrunire în sala „Dacia". A prezidat d. dr. GH. RADII­­LESCU, care spune că însuşi d. prim­-ministru a promis că, dacă această lege va av­ee, va veni cu o nouă lege, la toai­ni care va fi mai complectă şi­­a rezolva conflictul între chiriaşi şi proprietari.­­ D. COHEN arată intervenţii­­i­le făcute la­ Cameră şi spune că­­ mulţi parlamentari au promis­­ să intervie ca legea chiriilor­­ să nu fie ştirbită. D. C. GEORGESCU cere ca „Sfatul Negustoresc“ să interne în favoarea comercianţilor.’ D. A. CAMBUROPOL a vor­bit de demersurile făcute şi a spus că s’a trimis o telegramă M. S. Regelui, ca să oprească această lege care nedreptăţeşte trei sferturi din populaţie. •D. MARINESCU, spune: acei cari legiferează să-şi dea bine seamă că legea chiriilor dacă va trece modificată, va produce mari perturbări în rândurile chiriaşilor.­­ D. TRIFAN (Brăila) spune că chiriaşii trebue să ceară inter­zicerea vânzărilor de imobile. După alte explicaţii date de d-nii Magder şi dr. Rădulescu, întrunirea s-a terminat la orele 1 d. a. Reducerea carristor funcţion­arilor Ministerul de industrie şi co­merţ a instituit o comisie com­pusă din d-nii Gh. Iorga, direc­tor general al comerţului ;­­ing. Balasinovici, director general al minelor ; Cezar Popescu, di­­r­rector general al industriei şi d-nii directori Gh. Cristodores­­­­cu şi Catalanţa, aleşi de „Aso­­­­ciaţiunea profesională" a func­ţionarilor acestui departament, cari împreună cu d. director ge­­neral al contabilităţii, persona­­­­lului şi secretariatului, vor pre­­­­zent­a propuneri de încadrare şi lăsare în disponibilitate a funcţionarilor în limita preve­­derilor bugetare pe exerciţiul­­ financiar 1923.­­ Comisiunea are de scop a sta­­­­bili în raport cu vechimea şi­­ calificarea funcţionarilor din minister pe acei susceptibili de a fi puşi in disponibilitate cu începerea noului an bugetar. Astfel, vor fi încadraţi în vii­torul buget funcţionari, bine­­ calificaţi indiferent de direcţie în rand­­ cu nevoile imperioase­­ ale serviciilor. S -au luat aceste măsuri, căci­­ dacă sar fi operat pe direcţie, ar fi fost funcţionari vechi, concediaţi şi alţii mai noi lăsaţi în serviciu. Cei pus în disponibilitate vor primi salariul pe luna Aprilie. llrmar© Urmărirea funcţionarilor sta­tului Art. 31. — Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pen­tru a se exercita urmăriri con­tra funcţionarilor publici pen- tru faptele administraţi­unii loi­de părţile vătămate, rămânând insă neatinse regulile speciale statornice în privinţa miniştri­lor. Cazurile şi modul urmăririi se vor regula prin anume lege.­­Dispoziţiuni speciale în con­­d.cele penal vor determina pe­nalităţile prepuitorilor. Art. 32. — Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat străin, fără ca însuşi prin aceas­ta să-şi piardă cetăţenia. Extrădarea refugiaţilor poli­tici este oprită. titlul Ii Despre puterile Statului Art. 33. — Toate puterile Sta­tului emană deja naţiune, care nu le poate exercita decât nu­mai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Consti’tuţi­unea de faţă. Art. 34. -— Partea legislativă se exercită colectiv de cătr­e Rege şi Reprezentaţiunea­­naţională. Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputa­ţilor. Orice lege cere învoirea a câtor treie ramuri ale puterii legiu­­toare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 35. —■ Iniţiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Totuş orice lege relativă la ve­­niturile și cheltuelile Statului sau la contingentul armatei tre­buie să fie votată mai întâiu de Adunarea deputaţilor. Art. 36. — Interpretaţiunea le­gilor cu drept de autoritate­ se face numai de puterea legiuitoar­3. Art. 37. — Promulgarea legi­lor, votate de ambele Adunări, se va face prin îngrijirea minis­terului justiţiei, care va păstra unul din originalele legilor vo­tate, iar al doilea original se păstrează, de Arhivele Statului. Ministrul justiţiei este şi păs­trătorul marelui Sigiliu al Sta­tului. In fiecare an ministerul justi­ţiei va publica colecţiunea legi­lor şi regulamentelor, în care le­gile vor fi înserate purtând nu­mărul de ordine după data pro­mulgării. Art. 38. — Nici­ o lege, nici un regulament de administraţiune generală, judeţeană sau comuna­lă nu pot fi îndatoritoare decât după ce se publică în chipul ho­­lnit de lege. Art. 39. — Puterea executivă este încredințată Regelui, care o exercită în mod regulat prin Constituț­iune. Art. 40. — _ puterea judecăto­rească se exercită de organele ei. Hotăririle lor, se pronunță în virtutea legii şi se execută în numele Regelui. Art. 41. — Interesele exclusiv județene sau comunale se regu­lează de către consiliile judeţene sau comunale după principiile aşezate prin Constituţiune şi­ prin legi speciale. CAPITOLUL 1 Despre reprezentarea naţională Art. 42..— Membrii Adunări­lor reprezintă naţiunea. Art. 43. --- Şedinţele Adunărilor sunt publice. Regulamentul lor fixează ca­zurile şi modul în cari aceste şedinţe pot fi declarate secrete. Art. 44. —­ Fiecare din Adu­nări verifică titlurile membri­lor săi şi judecă contestaţiunile ce se ridic în această privinţă. Nici o alegere nu poate fi invalidată decât cu două treimi din numărul membrilor prezenţi Art. 45. —­ Nimeni nu poate fi totodată membru al uneia şi al celeilalte Adunări. Art. 46. — Deputaţii şi senato­rii numiţi de puterea executivă într’o funcţiune salariată, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezen­tanţi ai naţiunii. Această dispoziţiune nu se a­­plică miniştrilor şi subsecretari­­lor de Stat. Legea e­ectorală determină in­­comptabilităţile. Art. 47. — l­a începutul fie­cărei legislaturi şi a fiecărei sesiuni ordinare, Adunarea de­putaţilor şi Senatul aleg d­in sâ­nul lor pe preşedintele, vice­preşedinţii şi membrii biurouri­­lor, potrivit regulamentelor in­terioare. Art. 48. — Orice hotărîre se ia cu majoritate absolută a vo­turilor, afară d­e cazurile când prin Constituțiune, legi sau re­gulamentele Corpurilor legiui-­­ toare se cere un număr superior­­ de voturi. In caz de paritate a voturilor, I propunerea in deliberare este I respinsă. Adunările din şedinţe cu jumă­tate plus unul din numărul mem­­t Urilor înscrişi în apelul nomi­nal. ^­­ Art. 49. — Voturile se dau­­ prin ridicare şi şedere, prin viu , grai sau prin scrutin secret. | Art. 50. — Fiecare din Adunări , au dreptul de anchetă. Art. 51. — Adunările au drep­­­­­ul de a amenda şi de a despărţi­­ în mai multe părţi articolele şi­­ amendamentele propuse. Art. 52. — Fiecare membru ■ al Adunărilor are dreptul a a­­­­dresa miniştrilor interpelări, la­­ care aceştia sunt obligaţi a râs-­­ punde în termenul prevăzut de­ regulament. Art. 53. — Oricine are dreptul »­a adresa petiţiuni Adunărilor­­ prin mR tocirea biroului sau a unuia d­in membrii săi.­­ Fiecare din Adunări are drep- j tul de a trimite miniştrilor peti-­­ ţiuniie ce-i sunt adresate. Miniş- t trii sunt datori a da explicaţiuni­­ asupra cuprinderii lor ori de­­ câte ori Adunarea o cere.­­ Art. 54. Nici unul din mem­brii uneia sau celeilalte Adunări nu poate fi urmărit sau prigo­nit pentru opiniunile şi voturile­­emise de dânsul în cursul exer­ciţiului mandatului său. Art. 55. — Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunări nu poate, în timpul sesiunii, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, decât cu autorizarea Adunării din care face parte, afară de cazul de flagrant delict. Dacă a fost arestat preventiv sau urmărit in timpul când se­siunea era închisă, urmărirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobării Adunării din care fa­ce parte, îndată după deschide­rea sesiunii Corpurilor legiuitoa­Detenţiunea sau urmărirea u­­nui membru al uneia sau celei­lalte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adu­­narea o cere. Art. 56. — Fiecare Adunare determină, prin regulamentul său, modul după care îşi exer­cită atribuţiunile. Art. 57. — Fiecare din Adu­nări deliberează şi ia hotăriri separat, afară de cazurile anu­me specificate în Constituţiunea de faţă. Art. 58. — Orice întrunire a unuia din Corpurile legiuitoare în afară de timpul sesiunii celui­lalte este nulă de drept. Art. 59. — Fiecare din ambele Adunări are dreptul exclusiv de a exercita propria sa poliţie prin preşedintele e­, care singur, după încuviinţarea Adunării, poate da ordin gardei de servi­ciu. Art. 60. — Nici o putere ar­mată nu se poate pune la uşile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări fără învoirea ei. Art. CI. — Legea electorală stabileşte toate condiţiunile ce­rute pentru a fi alegător la Adu­narea deputaţilor şi la Senat, incapacităţile şi nedemnităţile precum şi procedura electorală. Art. 62. — Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt aleşi pentru patru ani. Art. 63. — Diurnele deputaţi­lor şi senatorilor se stabilesc prin lege. SECŢIUNEA I Despre Adunarea deputaţilor Art. 64. — Adunarea­ deputa­ţilor se compune din deputaţi a­­leşi de cetăţenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator şi secret pe baza re­prezentării minorităţii. Art. 05. — Alegerea deputaţi­lor se face prin circumscripţii electorale. Circumscripţia elec­torală nu poate fi mai mare de­cât un judeţ. Legea electorală stabileşte nu­mărul deputaţilor de ales­tu­rfe-, care circumscripţie proporţional cu populaţia. Art. 66. — Spre a fi eligibil la Adunarea deputaţilor se cere: a) A fi cetăţean român; b) A avea exerciţiul drepturi­lor civile şi politice; c) A avea vârsta de douăzeci şi cinci ani împliniţi; d) A avea domiciliul in Ro­mânia. Legea electorală va determina incapacităţile. SECŢIUNEA H Resp8 Senat Ar­t. 07. Senatul se compune din senatori aleşi şi din senatori de drept. Art. 68. 1. Toţi cetăţenii Ro­mani de a vârsta de 40 ani îm­pliniţi aleg, pe circumscripţii e­­lectorale care nu pot fi mai mari­­decât judeţul, prin vot o­­b­liga­tor, egal, direct şi secret, un număr de senatori. Numărul senatorilor de ales în fiecare circumscripţie, care nu poate fi mai mare decât i­n judeţ, se stabileşte de legea elec­torală, proporţional cu popu­laţia. Art. 69. — Membrii aleşi în consiliile judeţene şi mem­­­brii aleşi in­ consiliile comunale ur­bane şi rurale, întruniţi într'un singur colegiu, aleg, prin vot o­­bligator, egal, direct şi secret, câte un senator de fiecare judeţ. Art. 70. — Membrii camere­lor de comerţ, de industrie, de muncă şi de agricultură, întru­niţi în colegii separate, aleg din sânul lor câte un senator de fie­care categorie şi pentru fiecare circumscripţie electorală. Aces­te circumscripţii electorale spe­ciale se fixează de legea electo­rală, numărul lor neputând­­­ii mai mere de sea­se. Art. 71. — Fiecare universita­te alege, din sânul său, prin vo­tul profesorilor săi, câte un se­nator. (Va urma) Candidaţi reuşiţi la examenul de Geografie Au reuşit la examenul de capacitate al profesorilor se­cundari, specialitatea Geogra­fia, următorii : M. Costescu-I. Popescu, Gr. C­artea, G. Graf, D. Nichita, Sp. Arteni, N. C. Bejenaru, T. Bulat, M. Marinescu, Th. Suruceanu, I. Alecu, C. C. Giurăscu, P. Gîor­­ghe­n, V. Gi­orgian, P. C. Miro­­descu, U. N. Petrescu-Zolţa, I. Vlădescu, Diaconul I. An­­gelescu și M. Kandel. Feîe Ii. Vlădescu, Al. Maxim Nest­or­es­cu, E. Boerescu, V. Burgh­ele, FI. Mihailescu, SL Sălceanu, Ec. Zaharescu, M. Dumitrescu, S. Mai­cu, Const. Gelep-Grigorescu, El. Păun, C. Başturescu, M. Miclescu, Fr. Netzler, R. Cegăneanu, S. Zolţa Petrescu, S. Andreescu- S. Argintoianu, E. Mladino­­vicî, M. Usenivicî, L. Buzen­­chi, E. Costescu, M. Ciu­rbea, Ioan Aneta, A. Merişescu, E. Motoc şi L. Stelian. I som­sonena tiuimmiu Casă fondată la 1913 B­i! Elisabeta U­. (Palace Hotel) Totdeauna bine asortată cu mărf­uri de prima­­calitate Bomboane asortate Lai 38 kgr „ ciocolată „ 90 „ Four sec „ 80 „ Cozonaci moldovenești și «« Cornuri cu n­ei » » Toride Lei 6*S»70 ,, Fructe glasate Lei 90 „ Prăjiturile 3 Bucata EXPEDITIE IN TOATA TARA ©m3 da Ciocolată cu surprise pentru PASTiS. 3075 •mccriMximftc­at vrr»7^rrM^jaiaiami­ittuaam:mKKit3gaaia»vmYmmamtemm Caleî dlcAfft. 59 ^ (fost 73) Telefon 10/45 Gabardiae­ x,r* "”*515 Gfeeviot SiîÂΫ „137 Bayader­ifenă cu SOC SîAlM Mătase 140cm. »ț'Od­ Epoige „195 ipositis Si*?1 „ 98 tersetină £,£?• „ 85 Gresia Crops %ST „245 9tn$-s Ecosez p. ■jj silvii» Rochi tţ I * S'P&nft’itia uni toate a)7 wl­iPwîillu culorile tţ Wi Gfepoaneâ“«"- Ba50 chambre 9; VP MbSíQÍÍÍÍíIPÍ culori fante zi gSf» p. Köbei da chambce 99 Pil Fila? ÄÄfaa;„115 Beaforcá tfS „ 34âJ Indian HZtor„ 3f° Pânză 2L“ .*• „ 98 culori Sfis Sl K vuUlfipi maron per. 99 «tf 'voal culori ©£ ifiali?P* per. 99 Oil Mare EoM de Cupoane I MSB BWBBV mfVBCTMIKa—BWBaBB— » I m » g» v w s « I iai Sănătoși | lisp stea Îaîreiîfîrfitlnâ Preparatele 1 I leJigs-feterinare I si¥ ts.'-Tii» jj I Autorizate de comisiunea sâni-1 veterinară in urma rez’uj-f hiuts-for excelente obţinute ini Ispitale.şi clinicile Facultăţei de l § Medicina­ Veterinară Marca 3j § potcoave înregistrată există 1 I pe următoarele produse I llllflă** a'ificcontra ariceleij I 99I iiLîl și a tuturor rănilor | 1 cicatrizantal id­eal, efecte m;­| B­racuto­se. 2 felKRTal*144 Vezicătoarea I I ttlILr­­­y la oaselor moarte g I caracususului tuculițelor 1 Tfliy TOM4'* Prafuri pen-­ tru int­ra ari­­ caii dă poftă de mâncare forță! !! ! vigoare animalelor debde. | „FLUIDUL users' ntireum .tieâ, to sică și recon-1 fortantl - i CfSulSSf Prafuri coa-S. WiJîUaiâiă­­ a tusei, I bronch.tei și catarului cu e-§­­ecte rapide.’ 1 Se {i• sese In Farmneile si i H j)ro-;u riiie ipari lEC«]im«atsnt Gfenemt 1 Tartvasil Of. 8EMt • I din caiea Qrivitei SO ilucuresti | trimite contra ramburs oricare | preparat in prospect si in- | structiauiMetdilate ’ i siiflimsieiifc topii kt prejuri ce a desfia orice cooca renjă f « r«».izeaza B franco por*. s*oa»â- ^ «osc «iunărean t' mm sfiââM L 0.1 Budapest Holdutca 21 §j 3?95 i j-i-y ^ ^ ^ ^ ^ CUMPĂR UaSSOT uIxti, ufiXTUKis ixntEor ?, PMÎTULE, VEUIt, ARTincrAM. I fălitui ui’ețuri foarte bune. DALB mtm, 244 &po! ianschi. ..........3253 E| SS, 0 SSV«» w *» I fa® [llll g& * -1 y ii fi ill s-a sti y il * 11 jwS cu instalatlfi de curățit grâu | |E| sistem »SECK*' și burate­ | yHf centrifugale pentru 2—3 ca- | lități de făină m mm ie mmm 1 oiigin le franceze „LaFerté jg sou3 Jooarre ISIMBE 1 CURăliTDâRE ’2S* Lej P1ITEU Mill BiEilTISÎI H­ocoreisfî^ Sir. BerssiBî 94—-'SfG SSTDMS bărbăteşti tm caflîaîa Jp FMDIilUi! frlgolin (sa­u fete) lilsMI trate fonad­e infern | PUBESlDSI toate asantele MÎN­PI obişnuiţi şi as sport || OOSTOMÂŞi SÎ IMIiil ilfllOII fie laz III pestre copii sufecflBie snp®?i®arl. — Aspromsit toMBam soiileti. • \ Croială modarii­' șl faton ireproșabil T*îe!en Centrală II Ho. 282. , : crâîasssîzaracescsE Bflcsresti» SMîîî ¥!ctsrlor 104, (fost §is®) ia^aepaMt . stetem ,.OIso“ ▼ firi pompă Cprasiun® simlufalil pentru iSuminat cu petrol isitoositata ds IsisnSnS: TeQ luataiiî E^ssa cla qzîluni: 2S9 misM M Biâi eseaaaâsa şl prseticü la-alat tatra străzi, șosele, eonastori, fabrici, sări, enauasfi etc. infiirn­ iwlumnarSIft? I EHE I eu Malar, m!d sl mari Se găsesc la depozit la SO.Ce HOM» C©I^120’F ms? Ettsolas mmm 3279 București, Str. Smârd^a No. 1. Telefon S9154 Bsscur©şSlf aseea Tossala 890. ’S?­oncesionând tot produsul Fabrici! noastre de: ^fIsCqS^ desar­­nze și jucării ca frifibofisOa, ¥«l«asse ăopos$©7%y©«aâ «la a a t* pa, Trasatriaca» Sor^snSiîia, confetti, âfoiwfa etc. ■ecum și alte articole mai senzaţionale şi anume : Trompato* litrasiera, Trompoîe-^orlști, &1iri|53 ea simimi^1 ©4c. •găm Onor. Clienți din România mare a se aproviziona d Hn mp cu ocazia Sf. Sărbători de Paşti, K) Mai, Bâlciuri și Târ­­­gul Moşilor dsla Concesionarul nostru artet! B@fii i»a ces'ey­a ss -limits si©til praf arent wroaaMmBMa5ieBK3mE^rB;a!mî8mpaa8aB!;aB!2tî^»gi3»g^v^^aggtig t­wi«BwaiaaeaBWEawga»»R*iMi^^ îSSEHSâaa®E:KS^IEiaaî^^ T3S2ZEra®l p PotreSâ'sffiaiRîJ ! SENiHlîLE SERVICII de HASA^CAZES||I am &tfcufestiv Sfr. Carol­ 23 MeSrn^i/oi??^8ÎC1 mai ^barib sasi fondata îa 1S®2 LAMP! da SUSPENDAT S I ff^fOdâlS {f©C©ltB 2m DE BUCATE S l Cereţi oferta spațiale peotria MOBILE DE FIE» li fMM I I­P MIA fCCflfl TO A 320 A «SSE pe BflUJ . ifâirllLlll­MI rifiiti I Unette de gradiwirie sî ®pîmUutm «»Menaje?^ Itceclad­a este sutierul comerțuiu. Ai I

Next