Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)
1923-04-02 / nr. 85
finul m ---Ir. vi ■jirMTirT-TTTTI--------ITT"II' ' 'WT'Tr FfrtörPe f|?fî 1 ** i^® ®®| incidentele de Vinari dala „9acia” PROPRIETARII SUNT BĂTUŢI CU OUA Proprietarii, puşi in imposibilitate sa ţie întrunirea în sala Dacia, s'au adunat în curte şi câţiva oratori au căutat să vorbească. Un grup de chiriaşi, care cşise fa in sală, au început să fluere şi să huiduiască pe proprietari. In acest timp, alţii au început să arunce cu ouă clocite în proprietari, cari se aflau pe scenă în curte. Orice încercare a propretăţilor de a vorbi a fost zadar- nică, din cauza flueraturilor. Ca să se curme cu fluerăturile, d. căpitan Costescu a strigat „Trăiască M. S. Regele ! Trăiască M. S. Regina" ! Publicul care continua cu fluerăturile nu a putut distinge cele spuse. PROPRIETARII VANIFES- TEAZA LA SENAT Proprietarii văzând că nu pot intra în sala pe care au plătit-o, au plecat cu toţii, la orele 4, la Senat. In dreptul Camerii de comerţ, manifestanţii au fost opriţi de un puternic cordon de jandarmi. Pe când se făceau obicinuitele somaţiuni de retragere, o parte dintre proprietari s-a îndreptat pe str. Academiei, la Senat. Câţiva manifestanţi în frunte cu căpitanul Costescu au pătruns în Senat, iar ceilalţi au fost opriţi de santinele. Manifestanţii din piaţa Mihai Viteazu au început să huduească şi să fluere. A fost nevoe de intervenţia armatei şi s-au operat 2 arestări-CHIRIAŞII LA CAMERA In timp ce autorităţile căutau să facă ordine pe str. Carol, chiriaşii care se aflau la Ligă, în str. Halelor, au plecat în grupuri la Cameră. Un pluton de jandarmi care se afla în piaţa de zarzavat le-a eşit înainte şi i-a oprit la podul de la spitalul Brâncovenesc. TRAMVAIUL CARE SALVEAZA Nemaiputând să treacă spre Cameră, chiriaşii s-au furişat în tramvaele 15 şi 20 şi au plecat până în piaţa Bibescu Vodă, unde s'au dat jos. Poliţia prinzând de veste, a adus în pas alergător jandarmii, cari au oprit pe chiriaşi în aproprierea aleei spre Mitropolie. Totuşi grupe de chiriaşi s'au strecurat şi au pututsă se posteze în faţa Camerii. INCIDENTUL INTRE PROPRIETARI SI CHIRIAŞI LA CAMERA Pe când un grup de proprietari se afla la Senat, un alt grup s'a dus prin str. 11 Iunie la Cameră, unde s'a întâlnit cu chiriaşii. S'au produs câteva incidente, unde a fost nevoe de intervenţia poliţiei. Atât delegaţia proprietarilor cât şi a chiriaşilor nu au putut fi primite la Cameră, deoarece se discuta legea chiriilor în secţiuni. IEIEI Piitff urli I Jii“ ! Când spiritile chiriaşilor şi ţale proprietarilor s’au liniştit, prefectul poliţiei a încuviinţat deschiderea sălii „Dacia", la orele 5 d. a, unde proprietarii au putut, să-şi ţie întrunirea anunţată. A prezidat d. Em. Lahovary, care a arătat că lupta proprietarilor este, dreaptă şi cinstită prin faptul că proprietarii vor să aperetemelia ţării. Aduce mulţumiri d-lor senatori, cari au dat dreptate proprietarilor. D. Pavelescu-Dimo se ridică împotriva chiriaşilor, cari au căutat să tulbure Întrunirea paşnică a proprietarilor. [ D. Dumitrescu-Mirea spune "că din cauza multiplelor prelungiri ale contractelor, proprietatea e azi o ruină. ‘ D. Inainer Mărgăritescu (Brăila) a vorbit de suferinţele proprietarilor brăileni. ( D. bădulescu a vorbit de suferinţele micilor proprietari, cari n’au altă avere decât o încăpere, care le este azi nesocotită. 1 D. Bosnist Paraschivescu asusţinut câ nu poate ron vene cum autorităţile n’au luat măsuri să apere pe proprietariiîmpotriva atentatului pregătit ktre chiriaşi. Nu pricepe cum actualul ministru de interne îşi calcă cuvântul, când a spus că desfiinţează oficiul de închiriere. Guvernul a făcut legi nepregătite şi acum merge mai departe, vrea să ruineze proprietatea urbană în favoarea unei clase pe care o privilegiază. D. Marcus a vorbit de încurajarea construcţiunilor, care dacă s ar face, s’ar rezolvi crizade locuinţe şi s’ar termina cu deshinarea între proprietari şi Chiriaşi. , D. căpitan Costescu a arătatdemersurile făcute la membrii guvernului şi la reprezentanţii parlamentului, cari au recunoscut doleanţele proprietarilor. D. C. Dobrescu a spus că proprietarii vor ca dreptul de proprietate să fie respectat ca nu fiecare nechemat să-şi bată joc de ea. . Au mai vorbit d-nii Enăchiţă Georgescu şi colonelul Rădulescu. D. prof.Sabba Ştefănescu a citit următoarea moţiune: „Proprietarii urbani întruniţi în sala „Dacia“ în ziua de 30Martie veştejesc purtarea ignobilă a unor oameni zişi chiriaşi, cari au ocupat sala înaintea lor ,şi au provocat scandal, împiedicându-i de a-şi ţine întrunireapână aproape de seară. Protestează din nou în contra , lipsei de consideraţie ce le acordă guvernul nedându-se satisfacţia pe care o cer, relativă la drepturile lor civile şi la fixarea chiriilor prin bună înţelegere. Printre numeroasele nedreptăţi ce li se face prin noua lege achiriilor votată de Senat, relevă în special pe aceia de a considera pe profesioniştii cari sunt şi funcţionari stând pe aceiaşi treaptă cu funcţionarii cari nu exercită nici o profesiune liberă. Atrag atenţiunea guvernului şi asupra nedreptăţii ce li se face de a le pune în sarcină pe funcţionari, militari, pensionari, văduve şi orfani de război. Toţi aceşti cetăţeni au adus sau aduc servicii publice tuturor cetăţenilor nu numai proprietarilor care închiriază, şi prin urmare statul este dator să-i ajute la plata chiriei sau să procure locuinţe oficiale. Legea nouă a chiriilor nu facenici un pas la rezolvirea problemei locuinţelor, şi din această cauză hotărăsc a duce lupta înainte şi mai aprigă pe toate căile legale, pentru a realiza în cel mai scurt timp libertatea de transacţie, adică fixarea chiriei prin bună înţelegere între proprietar şi chiriaş. Admit ca măsură coercitivă în contra tentativei de speculă, intervenţia justiţiei. Toţi se angajează să lupte pentru înlăturarea legilor cu cari se bolşevisează ţara noastră. întrunirea s-a terminat la orele 7 seara. 4 Noua intrunire a chiriaşilor „Liga Chiriaşilor” din Capitală a ţinut şi eri, la cele 10 dim, o nouă întrunire în sala „Dacia". A prezidat d. dr. GH. RADIILESCU, care spune că însuşi d. prim-ministru a promis că, dacă această lege va avee, va veni cu o nouă lege, la toaini care va fi mai complectă şia rezolva conflictul între chiriaşi şi proprietari. D. COHEN arată intervenţiiile făcute la Cameră şi spune că mulţi parlamentari au promis să intervie ca legea chiriilor să nu fie ştirbită. D. C. GEORGESCU cere ca „Sfatul Negustoresc“ să interne în favoarea comercianţilor.’ D. A. CAMBUROPOL a vorbit de demersurile făcute şi a spus că s’a trimis o telegramă M. S. Regelui, ca să oprească această lege care nedreptăţeşte trei sferturi din populaţie. •D. MARINESCU, spune: acei cari legiferează să-şi dea bine seamă că legea chiriilor dacă va trece modificată, va produce mari perturbări în rândurile chiriaşilor. D. TRIFAN (Brăila) spune că chiriaşii trebue să ceară interzicerea vânzărilor de imobile. După alte explicaţii date de d-nii Magder şi dr. Rădulescu, întrunirea s-a terminat la orele 1 d. a. Reducerea carristor funcţionarilor Ministerul de industrie şi comerţ a instituit o comisie compusă din d-nii Gh. Iorga, director general al comerţului ;ing. Balasinovici, director general al minelor ; Cezar Popescu, dirrector general al industriei şi d-nii directori Gh. Cristodorescu şi Catalanţa, aleşi de „Asociaţiunea profesională" a funcţionarilor acestui departament, cari împreună cu d. director general al contabilităţii, personalului şi secretariatului, vor prezenta propuneri de încadrare şi lăsare în disponibilitate a funcţionarilor în limita prevederilor bugetare pe exerciţiul financiar 1923. Comisiunea are de scop a stabili în raport cu vechimea şi calificarea funcţionarilor din minister pe acei susceptibili de a fi puşi in disponibilitate cu începerea noului an bugetar. Astfel, vor fi încadraţi în viitorul buget funcţionari, bine calificaţi indiferent de direcţie în rand cu nevoile imperioase ale serviciilor. S -au luat aceste măsuri, căci dacă sar fi operat pe direcţie, ar fi fost funcţionari vechi, concediaţi şi alţii mai noi lăsaţi în serviciu. Cei pus în disponibilitate vor primi salariul pe luna Aprilie. llrmar© Urmărirea funcţionarilor statului Art. 31. — Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcţionarilor publici pen- tru faptele administraţiunii loide părţile vătămate, rămânând insă neatinse regulile speciale statornice în privinţa miniştrilor. Cazurile şi modul urmăririi se vor regula prin anume lege.Dispoziţiuni speciale în cond.cele penal vor determina penalităţile prepuitorilor. Art. 32. — Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat străin, fără ca însuşi prin aceasta să-şi piardă cetăţenia. Extrădarea refugiaţilor politici este oprită. titlul Ii Despre puterile Statului Art. 33. — Toate puterile Statului emană deja naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Consti’tuţiunea de faţă. Art. 34. -— Partea legislativă se exercită colectiv de către Rege şi Reprezentaţiuneanaţională. Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege cere învoirea a câtor treie ramuri ale puterii legiutoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 35. —■ Iniţiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Totuş orice lege relativă la veniturile și cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâiu de Adunarea deputaţilor. Art. 36. — Interpretaţiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoar3. Art. 37. — Promulgarea legilor, votate de ambele Adunări, se va face prin îngrijirea ministerului justiţiei, care va păstra unul din originalele legilor votate, iar al doilea original se păstrează, de Arhivele Statului. Ministrul justiţiei este şi păstrătorul marelui Sigiliu al Statului. In fiecare an ministerul justiţiei va publica colecţiunea legilor şi regulamentelor, în care legile vor fi înserate purtând numărul de ordine după data promulgării. Art. 38. — Nici o lege, nici un regulament de administraţiune generală, judeţeană sau comunală nu pot fi îndatoritoare decât după ce se publică în chipul holnit de lege. Art. 39. — Puterea executivă este încredințată Regelui, care o exercită în mod regulat prin Constituțiune. Art. 40. — _ puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotăririle lor, se pronunță în virtutea legii şi se execută în numele Regelui. Art. 41. — Interesele exclusiv județene sau comunale se regulează de către consiliile judeţene sau comunale după principiile aşezate prin Constituţiune şi prin legi speciale. CAPITOLUL 1 Despre reprezentarea naţională Art. 42..— Membrii Adunărilor reprezintă naţiunea. Art. 43. --- Şedinţele Adunărilor sunt publice. Regulamentul lor fixează cazurile şi modul în cari aceste şedinţe pot fi declarate secrete. Art. 44. — Fiecare din Adunări verifică titlurile membrilor săi şi judecă contestaţiunile ce se ridic în această privinţă. Nici o alegere nu poate fi invalidată decât cu două treimi din numărul membrilor prezenţi Art. 45. — Nimeni nu poate fi totodată membru al uneia şi al celeilalte Adunări. Art. 46. — Deputaţii şi senatorii numiţi de puterea executivă într’o funcţiune salariată, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanţi ai naţiunii. Această dispoziţiune nu se aplică miniştrilor şi subsecretarilor de Stat. Legea eectorală determină incomptabilităţile. Art. 47. — la începutul fiecărei legislaturi şi a fiecărei sesiuni ordinare, Adunarea deputaţilor şi Senatul aleg din sânul lor pe preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii biurourilor, potrivit regulamentelor interioare. Art. 48. — Orice hotărîre se ia cu majoritate absolută a voturilor, afară de cazurile când prin Constituțiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiui- toare se cere un număr superior de voturi. In caz de paritate a voturilor, I propunerea in deliberare este I respinsă. Adunările din şedinţe cu jumătate plus unul din numărul memt Urilor înscrişi în apelul nominal. ^ Art. 49. — Voturile se dau prin ridicare şi şedere, prin viu , grai sau prin scrutin secret. | Art. 50. — Fiecare din Adunări , au dreptul de anchetă. Art. 51. — Adunările au drepul de a amenda şi de a despărţi în mai multe părţi articolele şi amendamentele propuse. Art. 52. — Fiecare membru ■ al Adunărilor are dreptul a adresa miniştrilor interpelări, la care aceştia sunt obligaţi a râs- punde în termenul prevăzut de regulament. Art. 53. — Oricine are dreptul »a adresa petiţiuni Adunărilor prin mR tocirea biroului sau a unuia din membrii săi. Fiecare din Adunări are drep- j tul de a trimite miniştrilor peti- ţiuniie ce-i sunt adresate. Miniş- t trii sunt datori a da explicaţiuni asupra cuprinderii lor ori de câte ori Adunarea o cere. Art. 54. Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturileemise de dânsul în cursul exerciţiului mandatului său. Art. 55. — Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunări nu poate, în timpul sesiunii, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, decât cu autorizarea Adunării din care face parte, afară de cazul de flagrant delict. Dacă a fost arestat preventiv sau urmărit in timpul când sesiunea era închisă, urmărirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobării Adunării din care face parte, îndată după deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoaDetenţiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adunarea o cere. Art. 56. — Fiecare Adunare determină, prin regulamentul său, modul după care îşi exercită atribuţiunile. Art. 57. — Fiecare din Adunări deliberează şi ia hotăriri separat, afară de cazurile anume specificate în Constituţiunea de faţă. Art. 58. — Orice întrunire a unuia din Corpurile legiuitoare în afară de timpul sesiunii celuilalte este nulă de drept. Art. 59. — Fiecare din ambele Adunări are dreptul exclusiv de a exercita propria sa poliţie prin preşedintele e, care singur, după încuviinţarea Adunării, poate da ordin gardei de serviciu. Art. 60. — Nici o putere armată nu se poate pune la uşile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări fără învoirea ei. Art. CI. — Legea electorală stabileşte toate condiţiunile cerute pentru a fi alegător la Adunarea deputaţilor şi la Senat, incapacităţile şi nedemnităţile precum şi procedura electorală. Art. 62. — Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt aleşi pentru patru ani. Art. 63. — Diurnele deputaţilor şi senatorilor se stabilesc prin lege. SECŢIUNEA I Despre Adunarea deputaţilor Art. 64. — Adunarea deputaţilor se compune din deputaţi aleşi de cetăţenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator şi secret pe baza reprezentării minorităţii. Art. 05. — Alegerea deputaţilor se face prin circumscripţii electorale. Circumscripţia electorală nu poate fi mai mare decât un judeţ. Legea electorală stabileşte numărul deputaţilor de alesturfe-, care circumscripţie proporţional cu populaţia. Art. 66. — Spre a fi eligibil la Adunarea deputaţilor se cere: a) A fi cetăţean român; b) A avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; c) A avea vârsta de douăzeci şi cinci ani împliniţi; d) A avea domiciliul in România. Legea electorală va determina incapacităţile. SECŢIUNEA H Resp8 Senat Art. 07. Senatul se compune din senatori aleşi şi din senatori de drept. Art. 68. 1. Toţi cetăţenii Romani de a vârsta de 40 ani împliniţi aleg, pe circumscripţii electorale care nu pot fi mai maridecât judeţul, prin vot obligator, egal, direct şi secret, un număr de senatori. Numărul senatorilor de ales în fiecare circumscripţie, care nu poate fi mai mare decât in judeţ, se stabileşte de legea electorală, proporţional cu populaţia. Art. 69. — Membrii aleşi în consiliile judeţene şi membrii aleşi in consiliile comunale urbane şi rurale, întruniţi într'un singur colegiu, aleg, prin vot obligator, egal, direct şi secret, câte un senator de fiecare judeţ. Art. 70. — Membrii camerelor de comerţ, de industrie, de muncă şi de agricultură, întruniţi în colegii separate, aleg din sânul lor câte un senator de fiecare categorie şi pentru fiecare circumscripţie electorală. Aceste circumscripţii electorale speciale se fixează de legea electorală, numărul lor neputândii mai mere de sease. Art. 71. — Fiecare universitate alege, din sânul său, prin votul profesorilor săi, câte un senator. (Va urma) Candidaţi reuşiţi la examenul de Geografie Au reuşit la examenul de capacitate al profesorilor secundari, specialitatea Geografia, următorii : M. Costescu-I. Popescu, Gr. Cartea, G. Graf, D. Nichita, Sp. Arteni, N. C. Bejenaru, T. Bulat, M. Marinescu, Th. Suruceanu, I. Alecu, C. C. Giurăscu, P. Gîorghen, V. Giorgian, P. C. Mirodescu, U. N. Petrescu-Zolţa, I. Vlădescu, Diaconul I. Angelescu și M. Kandel. Feîe Ii. Vlădescu, Al. Maxim Nestorescu, E. Boerescu, V. Burghele, FI. Mihailescu, SL Sălceanu, Ec. Zaharescu, M. Dumitrescu, S. Maicu, Const. Gelep-Grigorescu, El. Păun, C. Başturescu, M. Miclescu, Fr. Netzler, R. Cegăneanu, S. Zolţa Petrescu, S. Andreescu- S. Argintoianu, E. Mladinovicî, M. Usenivicî, L. Buzenchi, E. Costescu, M. Ciurbea, Ioan Aneta, A. Merişescu, E. Motoc şi L. Stelian. I somsonena tiuimmiu Casă fondată la 1913 Bi! Elisabeta U. (Palace Hotel) Totdeauna bine asortată cu mărfuri de primacalitate Bomboane asortate Lai 38 kgr „ ciocolată „ 90 „ Four sec „ 80 „ Cozonaci moldovenești și «« Cornuri cu nei » » Toride Lei 6*S»70 ,, Fructe glasate Lei 90 „ Prăjiturile 3 Bucata EXPEDITIE IN TOATA TARA ©m3 da Ciocolată cu surprise pentru PASTiS. 3075 •mccriMximftcat vrr»7^rrM^jaiaiamiittuaam:mKKit3gaaia»vmYmmamtemm Caleî dlcAfft. 59 ^ (fost 73) Telefon 10/45 Gabardiae x,r* "”*515 Gfeeviot SiîÂΫ „137 Bayaderifenă cu SOC SîAlM Mătase 140cm. »ț'Od Epoige „195 ipositis Si*?1 „ 98 tersetină £,£?• „ 85 Gresia Crops %ST „245 9tn$-s Ecosez p. ■jj silvii» Rochi tţ I * S'P&nft’itia uni toate a)7 wliPwîillu culorile tţ Wi Gfepoaneâ“«"- Ba50 chambre 9; VP MbSíQÍÍÍÍíIPÍ culori fante zi gSf» p. Köbei da chambce 99 Pil Fila? ÄÄfaa;„115 Beaforcá tfS „ 34âJ Indian HZtor„ 3f° Pânză 2L“ .*• „ 98 culori Sfis Sl K vuUlfipi maron per. 99 «tf 'voal culori ©£ ifiali?P* per. 99 Oil Mare EoM de Cupoane I MSB BWBBV mfVBCTMIKa—BWBaBB— » I m » g» v w s « I iai Sănătoși | lisp stea Îaîreiîfîrfitlnâ Preparatele 1 I leJigs-feterinare I si¥ ts.'-Tii» jj I Autorizate de comisiunea sâni-1 veterinară in urma rez’uj-f hiuts-for excelente obţinute ini Ispitale.şi clinicile Facultăţei de l § Medicina Veterinară Marca 3j § potcoave înregistrată există 1 I pe următoarele produse I llllflă** a'ificcontra ariceleij I 99I iiLîl și a tuturor rănilor | 1 cicatrizantal ideal, efecte m;| Bracutose. 2 felKRTal*144 Vezicătoarea I I ttlILry la oaselor moarte g I caracususului tuculițelor 1 Tfliy TOM4'* Prafuri pen- tru intra ari caii dă poftă de mâncare forță! !! ! vigoare animalelor debde. | „FLUIDUL users' ntireum .tieâ, to sică și recon-1 fortantl - i CfSulSSf Prafuri coa-S. WiJîUaiâiă a tusei, I bronch.tei și catarului cu e-§ecte rapide.’ 1 Se {i• sese In Farmneile si i H j)ro-;u riiie ipari lEC«]im«atsnt Gfenemt 1 Tartvasil Of. 8EMt • I din caiea Qrivitei SO ilucuresti | trimite contra ramburs oricare | preparat in prospect si in- | structiauiMetdilate ’ i siiflimsieiifc topii kt prejuri ce a desfia orice cooca renjă f « r«».izeaza B franco por*. s*oa»â- ^ «osc «iunărean t' mm sfiââM L 0.1 Budapest Holdutca 21 §j 3?95 i j-i-y ^ ^ ^ ^ ^ CUMPĂR UaSSOT uIxti, ufiXTUKis ixntEor ?, PMÎTULE, VEUIt, ARTincrAM. I fălitui ui’ețuri foarte bune. DALB mtm, 244 &po! ianschi. ..........3253 E| SS, 0 SSV«» w *» I fa® [llll g& * -1 y ii fi ill s-a sti y il * 11 jwS cu instalatlfi de curățit grâu | |E| sistem »SECK*' și burate | yHf centrifugale pentru 2—3 ca- | lități de făină m mm ie mmm 1 oiigin le franceze „LaFerté jg sou3 Jooarre ISIMBE 1 CURăliTDâRE ’2S* Lej P1ITEU Mill BiEilTISÎI Hocoreisfî^ Sir. BerssiBî 94—-'SfG SSTDMS bărbăteşti tm caflîaîa Jp FMDIilUi! frlgolin (sau fete) lilsMI trate fonade infern | PUBESlDSI toate asantele MÎNPI obişnuiţi şi as sport || OOSTOMÂŞi SÎ IMIiil ilfllOII fie laz III pestre copii sufecflBie snp®?i®arl. — Aspromsit toMBam soiileti. • \ Croială modarii' șl faton ireproșabil T*îe!en Centrală II Ho. 282. , : crâîasssîzaracescsE Bflcsresti» SMîîî ¥!ctsrlor 104, (fost §is®) ia^aepaMt . stetem ,.OIso“ ▼ firi pompă Cprasiun® simlufalil pentru iSuminat cu petrol isitoositata ds IsisnSnS: TeQ luataiiî E^ssa cla qzîluni: 2S9 misM M Biâi eseaaaâsa şl prseticü la-alat tatra străzi, șosele, eonastori, fabrici, sări, enauasfi etc. infiirn iwlumnarSIft? I EHE I eu Malar, m!d sl mari Se găsesc la depozit la SO.Ce HOM» C©I^120’F ms? Ettsolas mmm 3279 București, Str. Smârd^a No. 1. Telefon S9154 Bsscur©şSlf aseea Tossala 890. ’S?oncesionând tot produsul Fabrici! noastre de: ^fIsCqS^ desarnze și jucării ca frifibofisOa, ¥«l«asse ăopos$©7%y©«aâ «la a a t* pa, Trasatriaca» Sor^snSiîia, confetti, âfoiwfa etc. ■ecum și alte articole mai senzaţionale şi anume : Trompato* litrasiera, Trompoîe-^orlști, &1iri|53 ea simimi^1 ©4c. •găm Onor. Clienți din România mare a se aproviziona d Hn mp cu ocazia Sf. Sărbători de Paşti, K) Mai, Bâlciuri și Târgul Moşilor dsla Concesionarul nostru artet! B@fii i»a ces'eya ss -limits si©til praf arent wroaaMmBMa5ieBK3mE^rB;a!mî8mpaa8aB!;aB!2tî^»gi3»g^v^^aggtig twi«BwaiaaeaBWEawga»»R*iMi^^ îSSEHSâaa®E:KS^IEiaaî^^ T3S2ZEra®l p PotreSâ'sffiaiRîJ ! SENiHlîLE SERVICII de HASA^CAZES||I am &tfcufestiv Sfr. Carol 23 MeSrn^i/oi??^8ÎC1 mai ^barib sasi fondata îa 1S®2 LAMP! da SUSPENDAT S I ff^fOdâlS {f©C©ltB 2m DE BUCATE S l Cereţi oferta spațiale peotria MOBILE DE FIE» li fMM I IP MIA fCCflfl TO A 320 A «SSE pe BflUJ . ifâirllLlllMI rifiiti I Unette de gradiwirie sî ®pîmUutm «»Menaje?^ Itceclada este sutierul comerțuiu. Ai I