Universul, iunie 1923 (Anul 41, nr. 141-170)
1923-06-01 / nr. 141
RĂZBOIUL ÎNLĂTURAT /' MuU n’a lîpsît s& ne pome-nîm cu un nou război în Cirient. Atât Grecia, cât şî Tureia, luaseră toate măsurile îuilitare, în Tracîa occidentală şî orientală, în vederea posibilităţii reluării ostilităţilor. Planurile de campanie fuseseră întocmite şi ambele armate se aflau pe picior de ■război Din fericire acţiunea diplomatică desfăşurată, la Lau- Isanne, de către delegaţii puberilor aliate, a avut un rezultat pozitiv. In spinoasa chestie a despăgubirilor greco-turceşti s a putut găsi o fornulă- Tompromis, care fiind acceptată de ambele părtî, a determinat încheerea unui acord. De unde până zilele trecute teza elenă respingea formal ideia acordării de de despăgubiri Turciei, sub cuvânt că armatele elene a intrt în Asia Mică în virtutea unei autorizărî date de către puterile ■aliate și Grecia urmează să primească despăgubiri din cauza întreţinerea refugiaţilor , iar teza turcă pretindea despăgubiri din partea Grecîeî, in urma campaniei dinultimii ani, formula compromis cuprinde următoarele : Grecia recunoaşte, în principiu, despăgubirile ce se cuvin Turciei, iar Turcia renunţă la ele în schimbul unei uşoare rectificări a frontierei Trade orientale, în regiunea Karagacî. Pe aceste baze s’a putut încheia acordul grecoturc la Lausanne. Acest acord binefăcător urmează să fie înregistrat de comitetul financiar şî probabil că până mâine se va îndeplini, la Lausanne, înregistrarea documentului în chestiune. Dacă luăm în consideraţie faptul că cel mai important litigiu dintre greci şi turci a căpătat o soluţie satisfăcătoare, avem dreptul să fim mai optimişti. Chestia cea mai de seamă, după aceea a strâmtorilor, care a fost rezolvată de prima conferinţă orientală — era aceea a despăgubirilor. Intransigenţa manifestată de delegaţia otomană şi atitudinea hotărâtă a delegaţiei elene, în această chestiune, împingea conferinţa nr. 2 de la Lausanne spre un punct mort şi putea să dezlănţue un nou război în Balcani Acum, acordul fiind încheiat, situaţia a eşit din faza periculoasă, iar membrilor conferinţei li s’a dat putinţa să rezolve celelalte chestiuni de ordin economic şi financiar, într’o atmosferă descărcată de electricitate. Diplomaţia occidentală a depus sforţări mari şi lăudabile, ca să evite o nouă vărsare de sânge în Orientul zbuciumat şi prin acţiunea ce a desfăşurat la Lausanne în ultimele zile, a adus un real serviciu păcii. Nu numai Grecia şi Turcia, care au suferit atât de mult în urma războiului ce l-au susţinut în ultimii ani, au neapărată nevoe de pace, pentru a se putea reface în toate direcţiile, dar toate statele şî popoarele sunt datoare să lucreze din răsputeri în sensul asigurării unei păci temeinice în lume, în cadrul şî pe baza noului regulament fixat prin tratatele de la Paris. MOZAICURI MINUNEA DELA KOLCSMEZÖ. — In com. Kolcsmezö din comitatul Zemplén (Ungaria) este un loc de pelerinaj foarte vizitat. S’au perindat mii de oameni prin casa ţărăncii Hanna Schaffa, căreia i s‘ar fi arătat de mai multe ori ziua nămeaza mare Sf. Fecioară. Nu numai Duminica și sărbătorile este comuna înţesată de vizitatori, ci şi în zile de sărbătoare casa ţărăncii este vizitată de 2000 până la 3000 de oameni. Un pom, pe care s'ar fi văzut icoana Maicii Domnului, a şi fost complet împărţit. Credincioşii îşi dispută acum rădăcina şi fiecare ţine să aibă cel puţin o bucăţică, oricât de mică. In faţa unui nuc din apropiere lumea se închină cu evlavie. Intr'o zi a isvorât apă din pământ şi, ca şi la Lourdes, se bănueşte că acolo se găseşte un isvor făcător de minuni, aşa că printre vizitatori se află mulţi suferinzi, cari se spală în apa murdară. Preoţimea catolică are o atitudine negativă, ori cel puţin se ţine în rezervă, pe când mai mulţi preoţi greco-catolici vor să crează necondiţionat în minunea aceasta, mai ales preotul din Szacsur, August Hegedűs, care susţine că a văzut el în Isuşi de două ori sfânta vedenie. „ Preoţii au de gând să facă o I biserică lângă nuc, care a fost îngrădit provizoriu. Populaţiunea comitatului I Zemplen precum şi comitatele ■ din prejur cred cu fanatism în minunea acea şi au o atitudine duşmănoasă faţă de preoţii cari nu sprijină fanatismul acesta. ' ■! Ce spune generalul Heinas despre situapa din Grecia Atena, 25. — Intr’un interview acordat corespondenţilor ziarelor străine, generalul Metaxas, şeful opoziţiei din Grecia, a făcut următoarele declaraţii pivitoare la şansele păcii şi la situaţia politică din ţara sa . __u indiscutabil a, declarat generalul Metaxas, că mergem la paşi mari către pace. Pacea va in curând înfăptuită, deoarece e absolut necesară. Ceea ce fatal nu poate fi evitat, e patea. Evenimentele ne vor fixa a■supra temeiniciei ei. — Ce părere aveţi asupra operei îndeplinită de guvernul revoluţionar, atât din punctul de vedere al politicei interne cât şi al celei exterioare ? — Nu ignoraţi, desigur, că revoluţia, care a promis minuni, a eşuat complet. Ea a promis menţinerea Traioiei, prin toate mijloacele posibile şi îmbunătăţirea situaţiei economice. Nimic nu s’a îndeplinit în aceste direcţiuni. In ce priveşte reorganizarea Armatei, fiţi siguri că oricare ait guvern ar fi procedat la fel spre a salva ţara. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă spre a menţine disciplina în armată. Relaţiunile cu foştii noştri aliaţî, nu s’au îmbunătăţit. In această privinţă politica guvernului revoluţionar a fost dezastroasă, deoarece două mari puteri ne-au întors spatele I şi nici nu ştiu care va fi atitu- j dinea lor de mâine. — Credeţi că actualul guvern ^ va proceda la alegeri ? — Dat fiindcă actualul guvern n’are altă misiune de cât aceea de a încheia pacea, nu știu dacă el va fi atât de puternic încât să întreprindă, după înfăptuirea păcei, noui alegeri. Aproape totalitatea lumei antivenizeliste e alături de mine. D. Venizelos refuzând să ia parte activă în politica internă, partidul său e aproape paralizat. El e scindat în trei grupuri, dintre care cel mai important e grupul democrat, care e condus de bărbaţi politici de seamă ca d-nii: Papanastasiu, Papandreu, actualul ministru de interne, Carapanos şi alţii. — Care e politica dv. ? — O politică absolut liberală din punctul de vedere politic, social şi economic, iar în politica externă, o strânsă apropiere de puterile occidentale. Generalul Metaxas a protestat împotriva acuzaţiunilor ce i se aduc, de către adversarii săi politici, că ar împărtăşi sentimente favorabile Germaniei şi a mărturisit că el a fost totdeauna adversarul politicei de expansiune, susţinută de Venizelos şi de aceea a considerat inoportună şi aventuroasă carampania din Asia Mică. Groaznica nenorocire ia o excursiune PRĂBUŞIREA UNUI FUNICULAR „ Del mdrfi şi nunţi răniţi Târgul Mureşului 29 Mai.— Vineri s’a întâmplat un groaznic accident care a costat viaţa a doi oameni şi rănirea altora. Elevii şcalei comerciale superioare se aflau în escursiune la Sân Georgia de pădure. La înapoiere voiau să coboare de pe an munte cu vagonetele societăţii „Foresta”. Au fost insă opriţi de câţiva profesori. Un singur profesor, Victor Hazier, s’a urcat in vagonet. Pe la jumătatea drumului rupânduse frâna întregul tren sa prăbuşit în prăpastie. Profesorul Haner sărind s’a rănit grav. Conducătorii trenului şi opt lucrători n’au mai putut sări şi astfel doi din ei au fost omorâţi, iar restul nu se ştie de va scăpa cu viaţă. S-a descoperit un medicament pentru vindecarea cancerului New York, 29.— Se anunţă de presa locală descoperirea unei soluţii, având la bază coloidul de plumb, pentru vindecarea sigură a cancerului. Statele Unite mor să provoace războie Washington, 29. — Secretarul de stat de la război, a declarat la Los Angeles, cu prilejul unui banchet dat în onoarea sa, că armata Statelor Unite nu doreşte să provoace război, dar ea e în măsură să constitue un factor puternic spre a veghea la menţinerea păcei. Atac bolşeic la Nistru Numeroşi jandarmi şi săteni ucişi Case Jefuite şi incendiate IAŞI, 29. Se telegrafiază din Hotin, că un atac bolşevic s'a înfăptuit acolo. Un numeros grup de bolşevici trecând Nistrul în dreptul punctului Arpicăuţi, a atacat cu arme, granate şi mitraliere satul, producând mare panică printre locuitori. Ei au înconjurat comuna şi au făcut să explodeze o bombă in localul jandarmeriei, ucizând mai mulţi soldaţi cari se aflau acolo. Jandarmul Ion Clifu, care reuşise să se furişeze da atentatori, a fost prins şi împuşcat. Locuitorii înspăimântaţi de cele ce se petreceau, au părăsit avutul retrăgându-se in pădurea învecinată. Mai mulţi locuitori găsiţi în casele lor au fost împuşcaţi de bolşevici. In cele din urmă bolşevicii au jefăit numeroase case ţărăneşti şi unora le-au dat foc. Intervenind forţe numeroase din satele învecinate, bandiții au dispărut. la lemnul nostru — Arborarea steagului impress la staţia Valea- Călugărească.—Indolenţa autorităţilor şi jandarmilor • Ciocnire cu răair grays — Autorităţile din Capitali au fost incunoştiintate cri.c Duminică dimineaţa, 27 crt., funcţionarii staţiei c. n. r., Valea-Călugărească (Prahova) au organizat o serbare la care au participat, pe lângă autorităţile locale, şi un mare număr de lucrători unguri, de la fabrica de produse chimice din sus zisa localitate. A mai luat parte şi soc. sportivă ungurească „Corbularia arborat chiar în static două mari drapele ungureşti. O dilegaţiune de proprie Vi, de vii şi studenţi, prezentânduse şefului staţiei Koracek, şi cerăsdu-i-se să înlăture cele două steaguri, d-sa a răspuns că ,,nu-l priveşte“. Târziu către orele I noaptea, sătenii ajutaţi de colt,noa persoane, au smuls steagurile ungureşti. * De notat este că corpul jandarmeresc din Valea Călugărească s’a opus, când grupul a vrut să smulgă cele două steaguri. Unul dintre studenţii de la politechnică, D-tru Ionescu a fost grav rănit cu acest prilej, la ochi. Din cauza acestor serbări cari au ţinut două zile şi două nopţi — cu toate că erau nepotrivite într'o gară — trenul accelerat 17 cu oprire in Valea Călugărească, a sfărâmat o căruţă, din cauză v‘4 barierele nu erau închise, fffusianului fiind la petrecere Noi întrebăm dacă d. ministru al internelor ştie despre acest lucru şi despre purtarea autorităţilor statului. O numeroasă delegaţie de cetăţeni din comuna Valea Călugărească, a comunicat ori autorităţilor superioare din Capitală cele întâmplate. Lupte sângeroase la frontiera Iugoslaviei — INTRE TRUPELE BULGARE ŞI BANDELE MACEDONENE — Constantinopol, 27. — După o ştire din Sofia, lupte sângeroase s‘au dat zilele acestea între trupele bulgare şi bandele macedonene, lângă frontiera Iugoslaviei. Guvernul a interzis presei bulgare să publice informațiuni relative la aceste ciocniri.. ■ -díy Negocierile dintre americani şi turci au lotCopuLI DELAŢIUNILE COMERCIALE DINTRE STATELE UNITE ŞI TURCIA Lausanne, 29. — Delegaţii americani au angajat azi conversaţiuni cu caracter oficios, cu Ismet paşa şi ceilalţi delegaţi turci, în vederea regulării relaţiunilor comerciala dintre Statele Unite și Turcia. Guvernul turc a interzis intrarea vaselor in strâmtori după apusul soarelui? Constantinopol, 28.— Spre a asigura litoralul turc, guvernul naţional ar fi hotărât să împedice intrarea tuturor vaselor in apele turceşti după apusul soarelui. Până azi la căpitănia portului turc din Constantinopol nu s’a primit nici o comunicare în acest sens. In urma acordului încheiat la Lauanne, chiar dacă guvernul turc ar fi dat un asemenea ordin, nu e nici un motiv serios ca el să fie pus în aplicare. FLORI2QR Ruşii ridică fortificaţii în porturile Mării Negre Constantinopol, 27. — Se anunţă din Trebizonda: Autorităţile ruseşti ridică fortificaţii la Batum şi în alte porturi ruseşti ale mărei Negre, în vederea unui eventual atac al flotelor aliate. Floridor Camera franceză a votat împrumutul de 109 milioane franci pentru România Paris, 29 (Radsr) — Camera a votat cu 420 contra 115 voturi, avansul de 100 milioane franci făcut guvernului român. Lăcustele în Ungaria O MARE INVAZIE IN COMITATUL VAS Budapesta. 29 Mai.--- In comitatul Vas a invadat un număr imens de lăcuste. Intr'o jumătate de oră, cea mai mare parte din semănături au fost distruse. Au eşit pentru oprirea flagelului armata, cercetaşi şi întreaga populaţie. Oamenii au făcut gropi, le-au silit să intre în ele şi Icrau omorât cu furtunurile cu apă apoi le-au acoperit cu pământ. Dar cu măsura aceasta nau putut fi stârpite decât in mică parte căci nori întregi s'au ridicat luînd altă direcţie. întreaga populaţie din Ungaria este foarte neliniştită. FILME In Ilford (Anglia) există un obiceiu, a cărui origină este prea depărtată ca să fie cunoscută, şi anume ca în Lunea Rusaliilor să se premieze cu un sfert de kilogram de slănină cea mai fericită căsnicie din întreaga regiune. Se prezintă foarte puţine perechi la concurs. De data aceasta, comisiunea, compusă din şase becheri şi şase fete bătrâne, prezidată de un magistrat din Ilford, în faţa unei numeroase asistente, a avut de ales între trei perechi, care susţineau sus şi tare că timp de un an nu s’au certat niciodată, lucru de natură să producă oriunde mirare şi impresie. Ceeace este curios, este afirmarea făcută cu insistenţă de cei trei soţi, că deşi n’au avut nici o gâlceavă, nu s’au plictisit de loc. Examinându-se cu deamănuntul cerul senin al fiecăreia din aceste blagoslovite căsnicii, s’a constatat că cel care n’are nici un nor este al soţilor Tom Groves, deputat al partidului muncitorilor din Stafford şi comisia li-a acordat premiul. Judecătorul, în robă cu hermină şi broderii aurite, a îmnânit cu mare solemnitate bucata de slănină, legată în panglici, parlamentarului şi nevestei sale, mai încântaţi chiar de cât in ziua când el se alesese deputat. Şi veselii soţi părăsiră cu paşi ceremonioşi „curtea fericirei“, aclamaţi de foarte numeroasă asistenţă, în care atâţia bărbaţi şi atâtea soţii se luară pe urmă la ceartă, pentru motivul că dacă nu s’ar fi certat în timpul anului s’ar fi ales cu premiul slăninei. La sfârşit, când membrii şi membrele comisiei se despărţiră, una din fetele bătrâne oftă lângă unul din bătrânii becheri. — Poate că dacă ne-am lua, am pune mâna pe slănină la anul viitor! şopti membra. — Mai ştii! răspunse politicos membrul. Şi sări în tramvaiul care tocmai trecea... Don José. Cronice, externat B. Stanley Baldwin, noul prim ministru al Marei Britanii, a fost ales şef al partidului conservator. După presa engleză d. Baldwin are intenţia să exercite o acţiune diplomatică intensă în sensul strângerea relaţiunilor cu Franţa, prin încheera unei alianţe mil .litare şi pentru aplanarea conflictului franco-german, prin rezolvarea chestiei reparaţiunilor. în ce priveşte alianţa militară anglo - franceză se va lua în consideraţie pactul de garanţie încheiat la Cannes, care prevede o intervenţie a Angliei în cazul când Germania va ataca Franţa. Nu se cunosc însă intenţiunile primului ministru Baldwin în chestia reparaţiunilor. Memoriul prezentat guvernului german de industriaşi, cuprinde unele propuneri în legătură cu garanţiile, sub formă de gajuri, pe care urmează să le ofere Germania aliaţilor, pentru plăţile ce se vor efectua în contul despăgubirilor. Industriaşii germani sunt dispuşi să ofere, drept garanţii, bunurile lor imobiliare ce vor fi grevate cu ipotecă la aur , dar ei cer să se impună aceleaş garanţii băncilor, societăţilor de navigaţiune, proprietăţilor agricola şi In-’n treprinderilor comerciale. Cancelarul Cuno a schiţat cuprinsul notei de răspuns a Heich-ului în chestia reparaţiilor. El s-a consultat cu toţi şefii partidelor. In Ruhr mişcarea grevistă sa întinde. Acordul încheiat Sâmbătă, la Lausanne, în afacerea despăgubirilor greco-turceşti, nu a fost încă înregistrat. Ismet paşa a cerut ca să nu se prevadă în textul acordului şi bonurile de rechiziţie. Venizelos şi ceilalţi delegaţi aliaţi au refuzat să supună experţilor această, propunere. Delegaţii sârbi au făcut unele rezerve, iar delegaţii bulgari vor pune în discuţia conferinţei chestia asigurării unei eşiri a ţării iar la marea Egca. Aliaţii nu mai reclamă de la Turcia cele 1S milioane de lire otomane, sub titlul de fiospă- gabiri, dar cer restituirea banurilor aparţinând străinilor. Generalul Pellé, şeful delegaţiei franceze, a cerut Turciei despăgubiri pantru sociatăţile străine din Turcia. Ismet paşa a declarat că în această chestie are nevoe de instrucţiuni din partea guvernului din Augor. O alta plaga a Basarabiei Globurile de jucat cărţi- - Sie sirat adevărate spelmnce Lupta peperalulu! Popovieî csatra lor şi conflictul- cu susţinătorii lor Mai zilele trecute la Clubul liberal naţional din Chişinău a avut loc un scandal enorm. Câteva persoane intrând la o oră înaintată în club, unde se crea cărţi, s’au dedat la brutalităţi asupra jucătorilor şi cu greu s‘a putut restabili ordinea. Acest scandal nu este dintre cele dintâi ; totuşi prin mărimea lui şi prin situaţia persoanelor cari l’au provocat, el * a ridicat discuţiuni şi comentarii în toate cercurile din Chişinău şi merită să ne oprim asupra lui. Este admis şi se uzitează şi în vechiul Regat ca cluburile politice să aibe şi un club de jucat cărţi, dar aceste cluburi sunt deschise numai pentru membrii partidului. In Basarabia cu introducerea vieţii politice din Regat s’au introdus şi aceste cluburi politice cari au şi o anexă un club de jucat cărţi. Adaptarea aceasta la moravurile din Regat s’a făcut aci conform cuobiceiul pământului. Cum cluburile au puţini partizani politici şi din jocul membrilor clubului n’ar putea să cxste, în Basaraba in aceste cluburi JOACA CINE VREA ŞI CUM VREA. Aceste cluburi sunt date în exploatare diferitelor persoane, totdeauna de o moralitate dubioasă, ofiţeri refugiaţi de peste Nistru, marodori şi trişeuri, cari tranformă aceste cluburi în adevărate spolnnce. Se pierd sume enorme şi zilnic se petrec scandaluri. Oameni devalizaţi până la ultima lăscae, mai sunt şi bătuţi. Funcţionari modeşti îşi lasă ultimul ban, în aceste tripouri şi care este deseori avutul Statului şi trebue apoi să sufere sau puşcăria sau să-şi puie capăt zilelor. Răul nu este numai la Chişinău dar şi în celelalte oraşe dîn Basarabia. D. general Popovici, căruia i s’a adus la cunoştiinţă aceste cazuri şi care este perfect informat de ceea ce se petrece în aceste spelunci, a luat măsuri şi pe măsura posibilului a închis aceste cuiburi de dusfrâu şi hoţie. Dar dacă a reuşit să închidă clubui’ile partidelor opoziţiei, n’a pl'cut face nimic contra acelor ale guvermelor cari au funcţionat şi funcţionează în toată libertatea şi cari sunt tolerate de partidele de guvern pentru că din cag*nite acestor cluburi se susţine propaganda partidului. ; încercarea d-lui general Popovici de a închide şi clubul liberal, singurul care funcţionează la Chişinău .* întâmpinaţi o rezistenţă înverşunată din partea conducătorilor clubululi şi- a dus până la ruperea rela-ţiilor dintre comandamentul Basarabiei şi d. Pântea primarul oraşului, care şi-a jurat să-şi răzbune pe general. Se zice că d. Pântea s’a plâns chiar M. S. Regelui contra d-lui general Popovici, cerând înlocuirea lui, iar eştiile zilnice ale d-lui Pântea contrai generalului, formează obiectul de glume al întregului oraş. Aşa în discursul său ţinut în ziua de 10 Mai, la Catedrala din Chişinău, d. Pântea ca săl evite a se adresa d-lui general Popovici, s’a adresat: „DOAM- NELOR ŞI DOMNILOR GENE- RALI“. Şi toată această duşmănie pentru că comandantul Basara-,biei vrea să stârpească un cuib de desfrâu şi hoţie şi să ştear-gă din moravurile locale o în-,stituţie care nu face decât rău, bunului renume al ţării ! Să credem că Centrul va da încuviinţarea cerută de d. general Popovici şi că se va pune capăt acestei destrăbălări. Corespond. Vindecarea rănilor cu razele Boentgesi Profesorul Vidai a supus Academîeî de ştiinţe din Paria un raport al d-rului Menard, şeful serviciului electro-radîologîcal, dîn Paris, arătând acţiunea razelor ultraviolete, în vindecarea grabnică h ranelor superficiale. Cuponul e de asigurare casnica absidentelor se sfSâ îs* pag. S3, Jos. La marginea Europei, lingi țărmul JéfiNgér... — Si-iserrainarile praiat calător VIII Sunt tot la Anver's. — Iată, insfârşit, o zi senină, o zi cu soare, cea dintâiu de când am pornit la drum! Casa N. Brück & Compania, diin Bucureşti, în ziua când îmi remăsese cu o extremă bunăvoinţă invitaţiunea companiei de navigaţiune „RedStar”, insistase să nu ajung la Anvers prea târziu. Mă grăbisem pe drum şi, după ce în ajun văzusem o parte a oraşului, aveam timp să mai dau acum o raită prin el, până la ora 2, când trebuiam să mă îmbarc pe „Bergenland“. Păstrez cele mai alese amintiri d-lui Larocque, de la direcţiunea centralei din Anvers, care în dorinţa de a-mi folosi timpul cu cât mai mult câştig, a delegat pe un foarte amabil funcţionar, d. Maes,—fiu al pilotului Maes, din serviciul companiei, — să mă însoţească. In aşteptarea lui, la 10 dimineaţa, în hall la „Grand Hotel”, văd figurile şi înfăţişarea unora din pasageri, cari trec printre micii „groomi” în uniforme cu potop de nasturi de metal, cu şepcile fără cozoroc prinse cu cureaua sub bărbie. In faţa portalului se opresc englezi cu jambiere albe şi cu pipa î n gură, însoţiţi de câte o lady în toaletă deschisă, un chinez cu ochelarii prinşi după ureche, americani cu monoclu, cu bacdeckenul subsoară... Maşura vine fix la ora hotărîtă, cu d. Maes, şi pornim imediat. Oraşul pulsează de o viaţă intensă şi frământată. Trecem, în fugă, prin marea piaţă unde se ’nalţă statua viteazului legendar ce dădu numele cetăţii „Antwerpen“ ceea ce ’nseamnă „mână aruncată”. Povestea spune că, în vremea lui Cesar, uriaşul Antigon, stând la gura fluviului Escaut, ţinea drumul navigatorilor cari pluteau cu ’ncărcături de marfă, şi-i jefuia. Spaima navigatorilor eră mare şi drumurile pe apă lăsate în părăsire, până când tânărul pescar Salvius Brabo îi ieşi uriaşi lui în faţă, cerfindu-i să se măsoare corp la corp. Pe vremea aceea, ca in toate epocile de tradiţiune, zeii sprijineau hotărît pe cei ce luptau pentru sfânta dreptate. Astfel că tânărul pescar răpuse pe uriaş, în luptă, şi culcându-l la pământ, îl pedepsi în aşa chip încât să nu mai poată smulgeceea ce nu era al său: hoţului i se tăiară, de sub coate, amândouă mâinile cari fură aruncate în apele fluviului, redevenit astfel liber. Intru pomenirea acestui vrednic fapt, oraşul Anvers poartă până în zilele noastre, în armele sale, două mâini tăiate stând deasupra unui castel. Curând suntem în Place Verte, — numită întâi, după cel care a întemeiat-o, piaţa Bonaparte, — unde în picioare Rubens stă nemişcat, în bronz, cu dreapta întinsă parcă mustrând pe ciracii săi de azi, şi având la picioare paleta. Place Verte, adevărat colţ de verdeaţă, atrăgea lume mai multă odinioară când aci, la anumite ceasuri, se puteau auzi melodii cântate de clopote, în vecinătatea imediată a Catedralei măreţe. — cel mai frumos monument gotic din toate câte se află în Belgia. Spun oamenii că două sute de ani sa lucrat pentru durarea acestei imposante biserici, pe locul unde în trecut se află o capelă închinată Sfintei Fecioare. Pustiită de un foc năprasnic pe la jumătatea veacului XVI, mutilată nu mult în urmă de iconoclaşti. Catedrala fu amarnic insultată în timpul revoluţiunii franceze: odoare şi podoabe şi tot ce fu mai de preţ, fu smuls şi asvârlit, călcat în picioare, la un loc cu cadavrele celor ce căutaseră adăpost acolo, şi cu oasele scoase, de către devastatoi’i, din ci’ipte, — iar tablourile de o seculară valoare, seau- I nele de o artă fără pereche, până și minunatu-i amvon gotic, ] fură vândute unui telal, toate, pe prețul de 17 fiorini și 50 centime... Tragica soax’tă a acestui strălucit monument făcea ca, In decursul aceleiaşi „Mari revoluţiuni", — căreia, nu fără de serioase pricini, mulţi i-au zis şi „Marea eroare" — în vendej miar anul VII, (adică în Octombrie 1798) administraţia să-i ceară dărâmarea, pentru ca din materialul scos de acolo să se clădească un palat legislativ... Napoleon contribui, în 1803, cu suma de 15.000 franci, la restaurarea Catedralei. începutul războiului, adică anul 1914, înscrise un nou fapt în hrisovul bisericei, prin ţintirea ei, cu multă îndârjire, din partea artilei iei germane. Ilustraţiuni ca Rubens, Murillo, Metzys şi alţii, contribuită la adunarea, în cuprinsul Catedralei, a unor neasemănate comori de artă. In faţa Catedralei, în stânga, este „Puţul lui Quentin Metzys“, cu o remarcabilă armătură de fier a acestui artist de o valoare pe cât de mare pe atât de curioasă ca evoluţiune. I Poveste spune că Metzys nu era decât un simplu fierar; îndrăgind cu foc o fată, părinţii ei nu vor fi să i-o dea din pricina urâciunei meseriei pe care tânărul o avea. Şi atunci, ajutat de o voinţă pe care n’o sprijinea decât geniul său, îndr’ăgostitul se făcu pictor: „...Vaber fueram cyclopeus... pictorem me fecit amor...” spune chiar el. (Eram un fierar sdravăn, dragostea m’a făcut pictor). Maşina noastră străbate Boulevard d’Amérique, care e un cap de operă de edilitate; ne încrucişăm cu cărucioare trase de câini, cu maini căruţe lungi, mişcate de câte un cal pe care omul îl conduce — spr’e marea mea mirare — doar cu un singur fir de sfoară, în loc de hăţuri , cu tramvaie tixite de pasageri, din cai şi, bine înţeles, nici unul n’are ideea de a se agăţa de scară, cum ştim, unii din noi, că se face prin unele jocuri. Pretutindeni, la răspântii, omul poliţiei, în uniformă neagră, — cu coiful la fel, tăiat de o dungă de metal alb, — e prezent, dirijând o circulaţiune din cele mai intense, în căldura copleşitoare. Priveliştea pe care o avem pe Avenue Charlotte e din ceie ce nu se pot uita decât greu. „ Am regretul de a nu putea stărui defel asupra a ceea ce constitue elementul istoric şi monumental, aşa de bogat, al Anversuîui, neavând chip sa’ dau cititorului indicaţiuni măcar generale asupra muzeului, asupra casei lui Rubens — caî'C-şi păstrează pol’ticul până ir zilele noastre, — şi asupra a o serie de alte puncte demne de cel mai viu interes. Toate acestea nu şi-ar avea locul, într’un ziar, decât foarte greu. : Trebuie totuşi să spun ceva despre scurta vizită făcută la biserica Sf. Paul, lăcaş clădit între anii 1540—1571 de către dominicani. Inlăuntrul bisericei, odihnesc, la loc de cinste, moaştele Sfinţilor Thomas d’Aquin, Iachit, Dominic şi ale unui papă beatificat, al cărui nume l’am pierdut Cel mai frum» confesional .