Universul, iulie 1923 (Anul 41, nr. 171-201)
1923-07-01 / nr. 171
GJITILURILE STREINE . După o îndelungată pierdere de timp, ara ajuns toţi acolo de tnde am plecat, la recunoaşterea trebuinţei de neînlăturat,de a folosi, pe lângă capitalurile româneşti, şi capitaluri străine, pentru grăbirea, refacerii noastre economice şi pentru punerea nu deţinem valorificării bogăţiilor ţării. Telegrame primite din Paris şi Londra ne vestesc, că d. Vîntilă Brătîainu a făcut ziarelor locale, cu prilejul călătoriei d-sale, declaraţii din care reese neted că d-sa, venind în contact cu cercurile financiare franceze şi engleze, a ţinut să discute şi chestiunea, valorif căii bogăţiilor noastre economice, în legătură cu trebuinţa participării capitalurilor străine Faptul că d. Vinttel Brătianu a făcut acest pas nu ne suprinde ; mai curând sau mai târziu, d-sa trebuia să ajungă la convingerea, că „Prin noi înşine“ poate, fi o formulă de politică economică foarte plăcută şi foarte onorabilă, dar că putinţa aplicării ei tot atât de uşoară la găsirea unei atari formule Anii de experienţă, de după războiu, neau dovedit acest lucru cu prisosinţă. Faptul confirmă, în acela? timp, temeinicia judecatii fruntaşilor politicii noastre, cari au înţeles de mult şi au susţinut, că nu ne putem dispensa de capitaluri străine pentru lărgirea cadrului vieţii noastre economice. Participarea capitalurilor străine, potrivită intereselor noastre naţionale, ne deschide perspective considerabile pentru fabnică reculegere economică şi financiară a ţării, creând condiţiunile trebuitoare unei intense activităţi economice. Rămâne însă o părere de rău, dacă tot trebuia să ajungem aici, de ce ţara a fost lăsată să se zbată patru ani de zile, în frigurile unei lupte de neizbutită refacere economică ? Cu bogăţiile pământului nostru, puse în stare de valorificare la timp, am fi fost scutiţi de greutăţile şi de grijile de azi. Alianța arisano-cehoslovacă SCHIMB DE TEIXGRAME Cu ocazia schimbului de ratificări ale tratatului de alianţă româno-cehoslovacă, prelungit de curând pe încă trei ani, schimb care s'a făcut la 19 iunie, d. Duca, ministru de externe al României, a adresat d-lui Benes, ministru de externe al Cehoslovaciei, următoarea telegramă. ..Ţin in momentul in care alianţa noastră, a fost reinoită, să vă asigur încă odată de sentimentele, de sinceră prietenie cari ne unesc cu Cehoslovacia. România vede în această alianţă, cel mai bun mijloc de a urma politica ei de consolidare şi de pace şi apreciază mult calităţile poporului dv. şi rolul lui civilizator. Cât pentru dv., permiteţi-mi să reînoesc expresiunea prieteniei mele şi a vitregei noastre consideraţii“. D. Beneş a răspuns în următorii termeni: ,,Găsesc cu plăcere ocazia de a reînoi Excelenţei voastre sentimentele de amiciţie şi încredere ce republica Cehoslovacă păstrează pentru patria dv. Această alianţă nu-i decât expresia naturală a tendinţelor pacifice de cari sunt însufleţite ţările noastre, urmând astfel politica, lor îndreptată spre consolidarea, ordinei stabilită de tratate. Rog pe Excelenta voastră să primească asigurarea prea devotatelor mele sentimente și a sincerilor mele amintiri“. , nftre sarâCMiioră şi morarfe h e» Sas» $ /V O niiiBfpisaiiiisa — Cs ne scriem verhia agriealfor — Cele afirmate în dese rânduri,de către cei cari au susţinut că morarii sunt autorii scumpirei pâinei, sunt perfect adevărate şi dovadă stau numeroasele întâmpinări ce le primim de la oameni de specialitate şi cunoscători. Un vechiu agricultor ne scrie: „morarii sânt singurii cari au scumpit preţul pâinei pentru că au monopolisat măcinatul grâului. In ţara noastră exista astăzi grâu suficient pentru toată lumea, numărul brutarilor s'a înmulţit însă, dar acel al făinarilor e aproape inexistent. Acest fenomen e datorit cartelărei morarilor cari, monopolizând măcinatul, specileasa şi populaţia şi pa brutari, realizând milioane pe fiecare an. O moară din Muntenia a realizat anul trecut un beneficiu de S..560.OO0 lei, ceia ce nu ar fi mult după timpurile de azi, dar, in tot cazul, chiar 509.000 de lei i-ar fi fost de ajuns. „Morarii au ajuns singurii cumpărători de grâu din ţară, şi numai ei cumpără grâu sub preţul maximal — aceasta o spun din propria experienţă , în vara anului trecut, — mulţi ţărani au fost nevoiţi să vândă viorii, amintită mai sus, grâul pe preţul de 28.000 lei vagonul şi chiar mai ieftin, cu toate că preţul maximal era de 30.000 lei vagonul. Grâul vândut era de calitatea 75/76 greutatea hectolitrică. Mai departe, acelaşi vechiu agrricultor se scrie: „Spre a se îndrepta acest rău şi ca să i se I pună odată capăt, ar trebui ca I ministrul industriei şi comer,iţuiii să oblige pe morari să macine grâu oricărui brutar, negustor, făinar etc., cum era şi I înnainte de răsboîu. De pildă, I acolo, unde există o singură moară, să macine trei zile pe săptămână la străini şi alte trei -.die pentru morar, iar, in tocaj ii taţi ca Bucureşti, să macine ! jumătate din numărul morilor j pentru populaţie şi cealaltă ju I mătate pentru morari, sau să I se procedeze tot pe câte trei zile, ca In provincii. I „Prin aceasta s‘ar ameliora mult preţul şi calitatea pâinii, I căci concurenţa între cumpără- I torii de grâu ar urca intru câtva j preţul grâului şi ar stimula cultura lui pe viitor , iar concurenţa în fabricarea şi vânzarea I pâinei va ieftini mult preţul j pâinei. „Sub monopolul de azi al măcinatului, orice încercare, pe calea ieftinirei pâinei, va fi de prisos“. I Iată dar, că mulţi agricultori vin să susţină că trebuie stimulată cultura grâului şi că desfiinţarea monopolului şi trustului morarilor ar duce la : Ieftinirea şi îmbunătăţirea calitaţilor de pâine, prin stabilirea jocului firesc al concurenţei , care astăzi este înlăturat din pricina cupldităţei fără margini a celor vizări. T. D. Libertatea femeilor în Turcia sub regimul kematist —IN JURUL ALEGERILOR— Constantinopol, 27. — Dela Instalarea regimului kematist s’a făcut o întinsă propagandă în favoarea acordării de libertăţi femeilor. Mustafa îiemal paşa a fost cel mai aprig susţinător al acestorariVOCand JafiliCITrijici moderne romanele lui Pierre Loti, etc. In Constantinopol, ca şi în alte oraşe din Turcia, străinii sunt deziluzionaţi, deoarece misterul haremurilor a dispărut. Azi, femeile turcilor se îmbracă după ultima modă pariziană; nici una nu-şi mai acoperă faţa. Femeile turcilor beneficiază larg de libertatea ce li s’a acordat atât de uşor, fără revoluţie şi fără o picătură de sânge. Ele se preumblă singure, sau întovărăşite ele cavalerii lor, pe străzi, la apele dulci ale Europei, sau ale Asiei şi seara o petrece în numeroasele „dancing“-uri. Femeile apoi fac politică şi în recenteele alegeri ele au fost cele mai înfocate agente electorale ale partidului poporului. — partid înfiinţat şi condus de Mustafa Kemal paşa. Brăila, 28 Iunie Criza de pâine s’a accentuat în ultima săptămână atât de mult, încât cine n’a uzat de forţă, a rămas lipsit de cel mai indispensabil articol de hrană. Brutăriile, au fost luate cu asalt de cu noapte. S’au întâmplat incidente grave, scandaluri şi bătăi între cei cari exasperaţi de spectrul foamei, au dat năvală să-şi poată procura o pâine. Ilustraţia de mai jos, este destul de elocventă. In acest timp, cele trei mari mori din localitate au încetat de a funcţiona, pentru că patronii lor cartelaţi sunt sprijiniţi de unul dintre şefii de administraţie cu care au legătură de afaceri, au dispozat să se oprească în drum transporturile de grâu ce urma să ne sosească în aşteptarea nouitor preţuri urcate cari se vor aplica la 1 iulie, odată cu noul regim al pâinei. Este dureros, ca cei cărora le incumbă sarcina de a satisface problema aprovizionării cu pâine a populaţiunei locale, nu pot sau, nu vor cu destulă hotărâre, să-și facă datoria. feoto. Mitei brutării — ! e expunere a publicistului bulgar St. Sangoff — Capul de pod al bolşevismului distrus.-- Corupţia fostului regira—Efectele externe ale lopitarei de stat.— Actuala situaţie internă. — Legăturile comerciale. — O întâmplare fericită îmi scoate în cale o veche cunoştinţă a mea din Bulgaria, d. St. Sangof, scriitor şi decanul presei bulgare, care se află de câteva zile la noi. D. Sangof este fondatorul ziarului „Vecerna-Poşta“, care a dus o luptă aprigă în contra curentelor extremiste. Pe timpuri, când dr. Racovs- Icy organizase la Sofia o întrunire socialistă spre a protesta împotriva pogromurilor ruseşti, d. Şangor în fruntea unor naţionalişti a atacat, întrunirea, dizolvând-o. Sau schimbat atunci multe focuri de revolver de ambele părţi, precum şi multe plete a entusiaştilor socialiste au căzut pradă foarfecilor oamenilor conduşi de d. Şangof. Naţionalist, fără a fî şovinist, d-sa a rămas de ani de zile credincios ideiei unei apropieri româno-bulgare. » Acum nu mai face gazetărie efectivă, dar se ocupă cu cercetări istorice. Cum era şi firesc îl întreb ce mai este nou în Bulgaria. — Prea multe neadevăruri s'au scris în ziarele streine, — îmi spune d. Sangor. Evenimentele care s'au desfășurat în Bulgaria au dat loc la anumite „canards des journanx“. Aceste zvonuri au servit anumitor persoane care le-au utilizat în favoarea îmaginei lor fantesiste. — Aceste evenimente au ele o legătură directă cu situaţia internaţională ? — Pentru istorie nu există ţări izolate. Istoria trecerent: i ori vapoarele trăesc prin, virtuţile lor şi mor prin păcatele lor. Statele sunt legate între ele prin tendinţa ordinei. Bulgaria, doborâtă de război, a avut soarta unui regim ruşinos, care risca să devie catastrofal pentru pacea mondială. Ea fu salvată ca prin mînune. Internaţionala verde nu era un „ver dans une verre verte“ ci era un Vierme internaţional. Prin căderea acestuibolşevism mascat nu s-a ajuns numai la o liniştire pentru Bulgaria, ci pentru toată lumea. Aripile descompunerei sociale mondiale au fost tăiate. Regimul Stambolisky era capul de pod al bolşevismului moscovit. Podul a fost, cucerit şi distrus. Nu vă puteţi închipui corupţiunea care a fost semănată în cei patru ani de guvernare ai acestor oameni cu o conduită josnică, întregul program al acestor oameni inculţi era risipa banului public, mituiala, hoţii. Sinecurile ajunseseră până acolo încât ţărănaşî fără cultură erau trimişi pe la legaţiuni în streinătate ca formule mostre fără valoare. PROPAGANDA INTERNAŢIONALA VERDE Propaganda internaţionalei verzi era condusă de Raicu Dascalof, un om aproape nebun, cu ambiţiuni nemărginite. Se pregătea proclamarea unei reubrici agrariene printr'un triumvirat, în fruntea căreia trebuia să stea Stambolisky, Raicu Dascaloff şi Nedelco Ata, nasof. EFECTELE LOVITUREI DE STAT PENTRU... ROMANIA — Ce urmări, credeţi că ar putea să aibă pentru noi actuala stare de lucruri din Bulgaria ? _ Prin această modesta şi cu totul legală revoluţie, România devine aproape , inepugnabilă din partea bolşevismului, intru cât are acum în spatele ei un sincer amic şi o poartă de fier ale cărei chei se găsesc în mâini sigure. Bulgaria reintră în internaţionala mondială. De azi încolo ea devine o ţară a ordinei şi progresului. Stambolisky este mort, colaboratorii săi arestaţi. „Sic transit gloriae mundi“... LEGATURILE COMERCIALE !— Cum priveşte presa d-voastră acest eveniment ? — Gazetarii noştri, care aproape toţi erau internaţi, precum şi scriitorii cărora li se interzisese de a scrie în limba lor maternă, privesc acest, eveniment, ca o adevărată eliberare. In cea ce priveşte comerţul, Bulgaria, care ese dintr'o tiranie nevăzută până acum, reintră în legături comerciale reale întrucât până acum capitalurile noastre erau sau sechestrate sau refugiate în străinătate. Aproape o sută cincizeci bănci la timpul regimului nefast au lichidat pierzând două treimi de capitalul lor. Nimeni nu îndrăznea să construiască sau să se manifesteze cu capital. — Cu preţul căror sacrificii s'a realizat schimbarea? — Nu mai mult ca o mie cinci sate vieţi omeneşti. ■. La Sofia a căzut mort un singur gardist. Restul, în provincie unde mulţimea, din ne-norocire, neştiind nimic asupra loviturei a fost exploatată fie agitatorii agrarieni, anarhişti şi comunişti. CHESTIA MOBILIZĂRII — Este adevărat că Bulgaria a mobilizat formal în vederea eveenimentelor ? — Bulgaria avea de mult mobilizate spiritele progresiste. Eram la Gabrova şi Târnova în aceste zile şi am constatat de visu că nu era nici o mobilizare. Instinctul de conservare a cetăţenilor i-a îndemnat a se apăra contra elementelor turbulente. Nu erau decât în legitimă apărare mai ales când în lcalităţile tor garnizoanele ern cu desăvârşire insuficiente de a menţine ordinea întrucât după războiu armata noastră este o ficţiune. — Credeţi că s'ar putea reîntoarce această stare de lucruri? — Acum este lumină. Europa trebue să reflecteze spre a asigura portarului Continentului o apărare care să facă imposibilă o nouă reîntoarcere a nefastului regim“... Și vechiul publicist, uitându-se o clipă la mine îmi spuri ,cu o vădită mâhnire sufiet atecă: • • cât de mic» armată regu lată ne-ar fi de mult folos și nouă și păcei în general... Această armată însă să fie recrutată iar nu angajată pe plată căci numai aşa vom putea avea ordine şi disciplină". V. Hrisiu Fia mch Mu . ÎlSiiii idipil — EA A REFUZAT GRAŢIA — Berlin. — S© anunţă din Moscova că «Uşoara Brussilov, fiica generalului Brussilov, fost comandant suprem în armata ţaristă, a fost executată de bolşevici, prin împuşcare, fiecarece a ascuns vase sfinte. Generalul Brussilov, care e consilier technic pe lângă guvernul sovietist rus, a rugat pe fiica sa să ceară, printr'o petiţie, graţia bolşevicilor. — Nu vreau să primesc graţia lor, a răspuns cu mândrie, d-şoara Brussilov, când ticăloşii aceştia au mâinile pline de sângele atâtor nevinovaţi ! D-şoara Brussilov a fost imediat împușcată. Celui ea mijlocesc intre Franţa şi Germania Praga, 28.—„Ceske Slovo" dezminte ştirea presei liberale engleze cu privire la mediaţiunea Cehoslovaciei în vederea unui acord, direct între Franţa şi Germania. ^ia. l’Arrietaille catedrales din Cracovia Siveranii României la itmm m S. REGELE LA MORMÂNTUL LUI OOEGIUSR.O Am anunţat în numărul de cri, că Suveranii României au sosit Miercuri la Cracovia, unde au fost primiţi cu frenetic entusiasm de populaţia oraşului. Cracovia, 28. (Rador). — Suveranii români au fost întâmpinaţi de d-nul Fedorovici,preşedintele comisiunei interimare, care a exprimat bucuria ce o simte intre oraşul de a primi vizita Suveranilor unei ţări aliate cu Polonia. Degete Ferdinand a luat cuvântul spre a răspunde discursului primarului. Suveranii au vizitat apoi biserica Smaria, castelul Wawel care conţine mormintele regilor 1 i.il.ii.l.. i.Ci.'- • r. r d'i. . .. ,, pus o corocină pe mormântul lui Cosciusko. La. ora it. Suveranii au plecat cu automobilul La Wieliezka, unde au vizitat renumitele saline. Pe întregul parcurs, ei au fost aclamaţi cu mult entuziasm, de populația locală. Intorcându-se la Cracovia, Suveranilor li s-a oferit un prânz de voevodul Galocki. A urmat o recepție. ■------ -—at E Waîe • O ---- Atentat Is salia jHi hit Belgrad, 28. (Rador). — Agenţia telegrafică iugoslavă comunică următoarele: Eri la orele 12 jumătate pe când d. Passici părăsea cu automobilul parlamentul, a fost victima unui atentat. D. Passici a fost uşor rănit la mâna stângă de un glonte de, revolver. Autorul atentatului, Miliutin Raid, a declarat că face parte, dintr’o familie sârbească stabilită, de 16 ani la Budapesta, unde a fost funcţionar de bancă. Atentatul Va comis din motive personale. Populaţia din Belgrad este profund indignată de acest atentat. Intre vecini — D. BERUSSI DESPRE E VENXMENTELE DIN BULGARIA — Un colaborator al ziarului „Brassói Lapok“ a avut la Tușnad o convorbire cu d. Derussi, fost ministru de externe în cabinetul Take Ionescu. D. Derussi s-a exprimat părerea că evenimentele ce s’au petrecut acum de curând în Bulgaria nu fost determinate de cauze Interne. „Neliniştea Iugoslaviei faţă de schimbarea regimului în Bulgaria este explicabilă, având în vedere că ea a suferit mai mult din cauza Bulgariei şi că ea stăpâneşte azi cea mai mare parte a Macedoniei, pe care o revendică iredentişti macedoneni. O divergenţă de păreri între România şi Iugoslavia este exclusă. Fapt e că vecinul nostru este mai sensibil faţă de această problemă, decât noi, căci o eventuală primejdie pe chestia Macedoniei o priveşte mai de aproape. O complicarie pare însă exclusă. Agitaţia revoluţionară din Albania de Nord * — PRINŢUL DE WIED VA REVENI PE TRONUL ALBANIEI ? După ziarele din Belgrad, întreaga Albanie de nord e în plină revoluţie împotriva guvernului din Tirana. Insurgenţii conduşi de Bairam Tzur şi Ahmed Priştinat, au risipit trupele regulate trimise din Scutari spre a înăbuşi răscoala. Revoluţionarii ar fi bine înarmaţi. Ei dispun şi de artilerie. Se crede că revoluţionarii urmăresc să readucă pe tronul Albaniei pe prinţul de Wied. „Politika“ anuţă că un atentat împotriva şefului guvernului din Tirana a fost făptuit de partizanii prinţului de Wied, dar această infomiaţiune încă nu a fost confirmată. Presa sârbă susţine că mişcarea revoluţionară albaneză e o urmare a loviturii de stat din Bulgaria. ————«ara «-«Mnw -■ Ziarist ajitgyy c©iöda§finat Budapesta, 29. — Redactorul ziarului socialist ’ „Nepozava" (Cuvântul poporului), din Budapesta, a fost condamnat, la un an închisoare pentru că a publicat un articol al emigrantului ungur Farkas, actualmente la Viena, prin care acesta critica politica actualului regim din Ungaria. »ES***®' C . Ariion Astăzi rudele şi prietenii vor duce la locaşul de veci pe omul de bine, care a fost C. Arion. S-a stins o stea luminoasă, raza ei va continua să încălzească mult timp inimile noastre. Firea lui delicată, dar mândră, nu se lăsa să fie prinsă uşor; dacă inteligenţa lui strălucită, dacă spiritul lui fin, dacă elocinţa lui aleasă, dacă fraza lui înflorită se duceau pe om,, cine îl apropia şi-l asculta, nu toţi puteau gusta delicateţea sufletului lui, bunătatea inimii lui, curăţia cugetului lui. Trebuie să fi trăit în apropierea lui, să-l fi ascultat in intimitatea lui atunci când deschidea fără nici un fel de ezitare tot tezaurul frounţii sale ales culţivale destoriţe, ca să-ţi dai seama de câtă înţelepciune se bucura, cât de cinstită şî de curată, cât de bună era inima acestui om. Când vorbea în public nu lăsa toată gândirea lui să apară în deplină libertate, fiindcă totdeauna înfrâna ce credea că poate fi supărător. Tactul lui, aristrocratismul lui îi impuneau acea delicateță de expresiuni sub care adesea ascundea criticele cele mai severe adresate adversarilor săi. Atât în parlament, cât și la bară, căuta mai mult să seducă decât, să lovească. Tot ce bunele lui manieri îi permiteau, era acea ironie blândă care ustură, fără să rănească şi care făcea deliciile chiar ale celor vizaţi. Orice fire omenească are caracteristicele ei; acelea ale lui Arion erau blândeţea şi tactul. In perioada aceasta turbure de după războiu, în lumea aceasta de patimi necivilizate, de zvârcoliri urâcioase, de curse neruşinate spre îmbogăţire şi arivism, eclectismul lui Arion nu avea ce căuta. Retragerea lui din urmă nu se datoreşte atât situaţiunii speciale ce războiul a creat unora din oamenii noştri politici, cât repulsiunii, ce-i inspirt cu năravurileurâte cari s'au încuibat în societatea noastră postbelică. Arion moare aproape sărac. Cât de sus ridică aceasta pe omul care dispare, mai ales dacă ţinem seama de rolul ce a jucat în viaţa noastră publică, tocmai în perioada mănoasă, când danţul milioanelor a ameţit pe atâţia alţii ! Arion va rămâne însă o personalitate impresionantă a generaţiei sale . El face parte din marea generaţie, care, alături de un Take Ionescu, de Filipescu, de Petre Carp, de Maiorescu, de Delavrancea, de atâţia alţii — ca să nu cităm decât dispăruţii, — a imprimat mersul asteendent al României moderne, al căror rol nu-l putem judeca poate încă cu obiectivitatea istorică, dar pe care contimporanii îi plâng cu toată durerea, pe care simţimântul golului ce au lăsat le-o pricinueşte, mai ales că acest gol n'a fost umplut.. El face parte din generaţia marilor oratori care au luminat în timpul din urmă parlamentul, baroul şi şcoala . Cu elocinţa şi educaţiunea lui clasică şta să dea cuvântării sale acea selecţionare a expresiunilor, acea admirabilă construcţie de frază, care făcea ca discursurile sale să fie un model de eleganţă şi de vervă, iar lecţiile sale o adevărată desfătare a acelor care-l ascultau. Mai ales în ultimul timp, când arena politică mi-l mai atrăgea, consacrase toată activitatea lui Universităţii, unde reuşise să dea cursului său de drept comercial o viaţă plină de interes atrăgător, pe care numai înţelepciunea şi marea lui experienţă a vieţii şi a afacerilor i le putea imprima, lămurind cu logica lui strânsă, cu judecata lui dreaptă cele mai dificile probleme şi transformând lecţiunile aride în cele mai seducătoare prelegeri. Dar dacă viaţa noastră publică, dacă baroul, dacă şcoala pierd în Arion pe unul din reprezentanţii săi cei mai talentaţi şi cei mai străluciţi, noi, prietenii lui, pierdem un suflet afabil, îngăduitor, un sfătuitor liniştit, bun, consolator, un prieten care nu a cunoscut nici ura, nici răzbunarea, a cărui inimă generoasă şi bunătate desăvârşită ne fac să-l deplângem din adâncul inimei noastre şi cu cele mai vii regreta ale unei dureri fără margini. Gr. Urlăţianu Horueizteri al populaţiei cu lemne Tratativele guvernului ca Uniunea forestieră — Eri au fost reluate, după cum am anunţat, tratativele între guvern şi reprezentanţii „Uniunei forestiere“ transcarpatine, pentru aprovizionarea Capitalei, armatei şi căilor ferate cu lemne de foc pe preţurile maximatiei şi în cantităţii® arătate de noi la timp. După discuţii de câteva ore, la cazri au participat d-nii mijniştri V. Sassa. I. Inculeţ, interimarul finanţelor şi gen. Văitoianu, interimarul preşedinte- l lui de consiliu şi reprezentanţii, I „Uniunii forestiere“ in frunte! ; cu că P. Groza, fost ministru, i s’a dat delegaţiei Uniune! ter- men de o jumătate de zi să aducă răspunsul scris dacă primeşte sau nu condiţiile guver-, nului de a furniza Capitalei 200. de mii de vagoane pe preţul de 3200 lei vagonul franco vagon, j: gara de încărcare şi 30.000—i 40.000 de vagoane armatei şi căilor ferate pe acelaş preţ, cai în schimb guvernul să ridice şi măsura contingentări de 50 lai sută pentru consumul intern, al exportului de lemne. In cazul refuzului acceptărei acestor condiţii, guvernul va fi menţine măsura contingentării exportului. I Uragania Statels-Unite i Londra, 29. (Rador). — Din New-York se anunţă că Statele- I Unite sunt bântuite de o groaz- I nică vijelie. Sunt case prăbuşite şi foarte multe catastrofe de drum de fier. Până acum s'au anunţat 50 de cazuri mortale.