Universul, iulie 1923 (Anul 41, nr. 171-201)
1923-07-22 / nr. 192
bpCl victorie Acum, când se vorbeşte de si J*entualitatea unei reforme ii « învăţământului, este înte- n tresant să se cunoască desba- sj tterîle încheiate zilele acestea v tn Camera franceză cu prî- p. ivire la noul regim al scoale- v Ier secundare. A fost cea j le teal lungă discuţie din în- a rtreaga sesiune şi poate cea sind frumoasă, fiindcă au luat zis t© la ea personalităţi de g aa întâia, s’au ciocnit cu două idei fundamental opuse a 9i s’au invocat părerile celor ti in© i de seamă reprezentanţi U mi culture!. Ci Problema era aceasta : treime să se menţie reforma în 1902, care a introdus j, Sn iîcee ramificarea în di- ’ Sortie secţiuni, după un înjiceput unitar ? Sau trebue fsa se revie la vechiul sistem. jBJ studiilor generale până la I'. Sfârşit ? Opinia publică, vrem B vorbim numai de cea ehe r. mnată prin calitatea ei să se Jpropunte în o asemenea ma , Perie, este împărţită. Sunt pro- I* tfesori, oameni politici, lite- ^ C ţî. savanţi, cari susţin pri 1 9, alternativă. Sunt alţi* temtru a doua. Ceeace vine z sprijinul acestora din urmă ^ pate constatarea — aci unanimitatea aproape este întru- nită, — că dela 1902 încoace , periile liceenilor au eşlt tot ^ poet slabe, în general în ce _ priveşte chipul de a se rosti te scris şî oral. Această în peporitate s’a atribuit faptuluică reforma din 1902 a redus Jturnîri’e de latină şi elenă şi E , ales la secţia reală, se predă în paguba li- 5Î clasice, atât de folosc în disciplinarea gân- j în lărgirea orizontu- ]y slectual. imeră, ministrul de în- se Leon Bérerd. sus,ţifoarte mulţi, a avut de TM n special cu Georges 3, fostul prim-ministru,ca şi autor al legii din n' ■mat şi el d* mulţi de- Aceştia «Mn urmă au viut cu furie opera de «f î a celor dintâi, domi si 9 spiritul restabilire! tai UMANITATILOR, dl iî m zSjci, în limbaj sco- ... tic ltebeîor latină șî elenă, hoteiWtârîlor respective. Mi- Ci trartrwi «pune»: știinţa nu ^ îrebue să ce desvolte fără w d«mutarea spiritului : miniet «i sufletului trebue să ir jjft b» d^. egală atenţie • în g pas contrariu, la mica minori ?i fete da savanţi va corespunde p p mare majoritate mediocră ; c ...nu trebue să compromitem Ixm tezaur de gândire dândurnte cu totul preocupărilor porcitîve. De aceea, după trei a ani de liceu, elevii vor da un c‘ pre-bacalaureat şi numai cei S .Cari vor fî satisfăcători la palatină şi elenă vor trece în j g ţiaînte. Adversarii răspun-j spunem credinţa şî nu şovăim să proclamăm ataşamentul nostru de cultură antică ; în sprijinul părerii noastre, invocăm patru veacuri de glorioasă experienţă, pe când adversarii noştri nu pot să se laude de cât cu douăzeci de ani, al căror rezultat, trebue să recunoască, nu s’arată grozav”. Ministrul a expus şi greşelile, monstruozităţile la cari dă loc silirea elevilor să aleagă prea de timpuriu între real şi clasic Odată angajat într’una din cele două căi, copilul, ca în infernul lui Dante, îşi perde speranţa de a ma i eşi din ea. In ce priveşte examenele de admitere, la acuzaţia de nedemocraţie, a răspuns că o democraţie lâncezeşte în mediocritate, dacă n’are curajul să accepte formarea, şi mai târziu direcţia unei elite. De când democraţia e sinonim cu inferioritatea spirituală ? Sentimentul acesta de restabilre a strălucirei care a pus întotdauna Franţa în fruntea naţiunilor, a triumfat Este o luptă şi este un rezultat, care nu ne pot scăpa nici nouă în alcătuirea reformelor, fiindcă acestea nu au sorţi de reuşită dacă nu ţin seama şi de experienţa noastră şi de experienţa altora mai înaintaţi. _____ Primar vas transpart MSîrait in ţară Giurgiu, 19 Iulie Azi după amează la orele 4 a sosit in portul nostru vaporul „România Mare“, al serviciului N. F. R., care vine de la T.Severin, undea fostconstruit in şantierul naval român, din acel port. Pe bordul vasului se aflau d-nii Gh. Popescu, secretarul general al ministerului de comunicaţii, Gh. Carp directorul serviciului C. F. R. Galaţi, Roşu, directorul serviciului hidraulic şi inginer Budişteanu. Acest vas a fost cor -'. după ultimele inovaţiuni ştiinţifice şi este înzestrat cu tot confortul modern, putând transporta 800 persoane şi mai multe tone de mărfuri. In portul nostru au ieşit întru întâmpinarea vasului d-nii ingineri Gavrilescu şi Chiriac, şi Luca Economu agentul N. F. R. Giurgiu, comandorul Popescu şi toate autorităţile din port. Acest vas va face curse între Galaţi-T.Severin, împreună cu alte 2 vapoare, cari vor ieşi in curând, din şantierul de la T.Severin şi sunt menite să umple un gol bine simţit în navigaţia porturilor dunărene. * După câteva ore vasul a pornit spre Galaţi. ŞAHIM .------ ri MirtUfi »-4SK®®*“---—.....— Pasid la Paris Belgrad, 19. — La sfârşitul lunei iulie, preşedintele Pasiei se va duce la Paris. In timpul absenţei sale din Belgrad, interimatul preşedinţiei va fi ocupat de d. Tripcovich dean : e nedemocratică ideea: ide ce două categorii ? Lăsați, n W MOZAICURI „CA LA NOI, LA NIMENI" nu se potriveşte totdauna. Astfel din Montreal se anunţă, că şi în Canada divorţurile au sporit considerabil din motive petrecute în timpul războiului . 840 VIPERE VII au fost trimise în 3 luni institutului Pasteur din Paris, de către d. Raison, mare negustor de vipere din Rives, lângă Grenoble. Ele servesc la experienţe ştiinţifice. Iată o negustorie înfrânată ! SFÂRŞIT DE ROMAN. Intr-o Vilă din Baden, lângă Viena, contele Geza Mattacheh, lovit de apoplexie, a intrat în agonie. Astfel se închee un roman, care a pus odinioară în fierbere două Curţi europene, cea din Viena şi cea din Bruxelles. Căci la căpătâiul muribundului stă şi acum aceea care a fost principesă de Saxa-Coburg, principesă Luisa a Belgiei,, una din fiicele răposatului rege Leopold II, soră a actualului rege Albert. ZIARISTICA înregistrează o nouă şi distinsă membră în persoana fiicei lui Wilson, fost preşedinte al Statelor Unite. Ea a luat direcţia unei mari publicaţiuni. D. Beneş în Belgia DECLARAŢII ASUPRA RAPORTURILOR DINTRE ALIAŢI Bruxelles, 19. — D. Jaspar a oferit. Miercuri un dineu în onoarea d-lui Beneş. Au luat parte d. Theunis, primministru şi toţi membrii guvernului. „Nation Beige“ a intervvievat pe d- Beneş, care i-a exprimat deschis satisfacţia sa supra întrevederei avute cu d. Jaspar. D. Beneş mai arată că în timpul şederei sale în Londra şi Paris a căpătat convingereea, că nici una din părţi nu doreşte ruperea înţelegerei. Atât d. Jaspar cât şi Benes sunt de acord, ca a păstfrarea înţefejgWSeT este o condiţie esenţială pentru apărarea Europei; Franţa şi Anglia sunt separate prin diverging superficiale, dintre care cele mai multe vor fi luate acum în examinare şi rezolvate; celelalte, după părerea d-lui Beneš vor fi şi ele clarificate în curând. Lafayette, 20 — Beneş a plecat din Bruxelles întorcându-se la Praga. In urma conversaţiunii cu Jaspar, primind pe ziariştii belgieni, Beneş a declarat că negocierile între aliaţi se urmează într’un spirit amical şi că anumite rezultate sunt deja obţinute. Beneş a spus că va asista la viitoarea conferinţă din Sinaia, unde se va discua chestiunea financiară a Ungariei și aceia a Balcanilor ^ 1 Mișcarea din canalul Suez Lafayette. 20 — Statisticele buletinului canalului Suez, ce apare la 10 zile, arată relativ la mişcăre uselor de mesagerii maritime și ale societate! de servicii contractuale că în 1922 au fost 115 treceri prin canal, reprezentând 587000 tone contra 26 treceri cu 142000 tone în 1921. V. ___________________ Ungaria e Mim Eimtol inskrolijî rin tain Ca vecinii nu poate ajunge la o înţelegere, iar ca statele din Apos are „afinităţi istorice şi naturale* ‘ Budapesta. 19. (Radarj. — A- genţia telegrafică ungară comunică următorul discurs rostit de ministrul de externe Daruvary în faţa adunării naţionale. „Este de regretat că mai mulţi deputaţi din opoziţie s’au raliat la acuzările răspândite de streinătate, după cami guvernul ungar ar fi incapabil să obţină vreun succes diplomatic şi să poată încheia convenţiuni economice cu statele vecine, din pricină că Unagria arr fi anti-democratică.. Adunarea naţională ungară este cu desăvârşire democratică ,şi este constituită din reprezentareii tuturor simţurilor, sociale. Pretenţia că Ungaria nu ar fi democratică este numai un pretext: cauza adevărată care a zădărnict până acum încheerea acordurilor amicale trebue atribuită statelor vecine. Acuzaţiunea că Ungaria ar fi militarista serveşte şi ea pentru a masca militarismul statelor vecine. Armata ungară se compune din 35 mii oameni prost echipaţi. Din contră armata Micei înţelegeri este de 18 ori mai mare, socotită fiind pe picior de pace şi de HO ori mai mare în stare de mobilizare. Ungaria a executat obligaţiunile sale relative la demobilizare. Vecinii însă, cu toate dispoziţiunile categorice ale tratatelor, nu numai , că demobilizează dar sporesc ar-matele lor. Dela 1918 armata cehoslovacă a trecut dela 70 la 200 mii, armata iugoslavă dela 60 la 200 mii şi armata română dela 125 mii la 220 mii. Aceste state au contractat împrumuturi considerabile, care au fost afectate nevoilor armatei. Ungaria i -a atras atenţia Ligei. Naţinilor actestor preparative, p... care le socoteşte cu drept cuvânt ameninţătoare. Aşadar acuzările răspândite de puterile streine nu trebuiesc în nici un caz să gâsască iftmiş un răsunet la deputaţii unguri, chiar dacă ar face parte din opoziţie. Ungaria doreşte să întreţină bune relaţiuni cu toţi vecinii ei. Toată atitudinea, politica şi mentalitatea ungară se bazează pe necesitatea solidarităţii culturale şi economice între naţiunile civilizate din Europa. Tratativele cu puterile occiden- tale au fost întotdeauna mult nai lesnicioase, deoarece ele îşi amintesc de legăturile de prietenie ce existau înainte de războiu, între ele şi Ungaria. Suntem le- gaţi cu Anglia de conştienţa a- iceieaşi desvoltări constituţionale. Cu Italia avem amintiri şi afinităţi istorice comune din cauza luptei pentru libertate, ce ara trebuit să ducem contra a- l săpătorilor. Cu francezii, avem oarecari afinităţi naturale şi a-j seminari în mentalitate şi tem- perament. Este însă mult mai greu de a se încerca o apropiere cu vecinii noştri. Cu Austria, am izbutit, cu toate că relaţiunile noastre reciproce au trecut prin momente grele. Celorlalţi vecini am oferit de mai multe ori să încheem nu numai acorduri economice, dar să rezolvim toate chestiunile pendinte. A fost însă imposibil măcar să începem vreo negociere cu Iugoslavia şi România. Cu Cehoslovacia am reuşit în mai multe direcţii şi am încheiat câteva convenţiuni financiare, cari sunt deja iscălite.. Nădăjduesc că puterile occidentale vor uza ele toată influenţa lor asupra vecinilor noştri pentru a obţine de la ei să întăre piedicile cari există încă pentru terminarea acestei ceri atât de importante“, ara Seratlri la împrumut grec la procesul complotiştilor pentru refugiaţii de la Sibiu Sibiu. 20 După 6 zile de desbateri, consiliul de războiu al corpului Vil armată din Sibiu, a adus aseară sentinţa în procesul complotiştilor unguri şi saşi. Am arătat la timp că o organizaţii formată dîn profesori, doctori, avocaţi primiseră instrucţiuni de la Budapesta în 1918, în timpul intrării armatelor româneşti în Ardeal, cum să facă impasibilă înaintarea acestora. Complotiştii urmau să arunce poduri in aer, să dărâme tunelurile să taie liniile ferate. Curtea din Sibiu, după o lungă deliberare a adus următoarea sentinţă : Sunt condamnaţi în contumacie la câte 28 ani muncă silnică Victor Maderspoch, Gyűrő Peter, Anton Drăguţ şi Horvath Miklós, tot în contumacie la câte 18 ani recluz de complicii : Nagy István, Iosif Florea şi Vinios Mihai. Conadmnarea era făcut pe baza art. 73 cod penal, implicaţii fiind acuzaţi de complot contra siguranţei statului. Jenő Mederspech, dr. Riebl şi ceilalţi acuzaţi au fost achitaţi. din Asia mită __.4^. Lafayette, 20 — Consiliul Societăţii Naţiunilor a informat guvernul grec că garanţiile oferite par suficiente spre a garanta emisiunea împrumutului protedat relativ la refugiaţii greci din Asia Mică, consiliul fiind dispus a da concursul său cu condiţia totuşi ca guvernul grec să parvină a se înţelege cu bancherii greci şi străini pentru, emisiunea acestui împrumut. Destainuiri seuuanditate in loial asasinării lui Vorowski — DACA ASASINUL CONRADI N’AR FI REUSIT, ALTUL ERA SA DESAVARSEASCA OPERA Lafayette., 20. — Din documentele cari servesc la instruirea asasinatului lui Worowsky, reese că Polonice, secretarul Crucii Roșii ruse din Geneva a recunoscut că a procurat fonduri lui Conradi şi a declarat că el însuși ar fi ucis pe Obrowsky dacă încercarea lui Conradi ar fi dat greş. Afacerea aceasta va fi judecată în cursul lunei Septembrie la Lausanne. Comitetul administrativ al coloniei ruse din Belgrad a tri- i mes la Lausanne un apel către poporul eveţian în numele mai multor mii de refugiaţi ruşi, rugându-l de a asculta vocea lor pentru apărarea lui Conradi, al cărui act este răspunsul pentru moartea a mii de nevinovaţi. 0 conferinţă pentru studierea problemei emigraţiunei Lafayette. 20. — Iniţiativa preşedintelui consiliului de miniştri italian relativ la convocarea unei conferinţe internaţionale pentru studiul problemei emigraţiunei a obţinut adeziunea tuturor statelor invitate. Conferinţa proectată, care va căuta să pună bazele conveniiunei internaţionale a emigraţiunei, va avea loc la Roma la 15 Martie 1924. anin ii min LralF KIPlI’piEI ii sim alte gestiuni In tat tiun In consiliul de Jos s’a discutat asupra următoarelor chestiun : Evreii cer să na îweîe SâsiiMta în şcolile de Stat Ministrul instrucţiei publice a Înfăţişat consiliului cererea evreilor din Ardeal ca în toate şcoalele de stat elevii evrei să fie dispensaţi de-a scrie şi de-a participa la cursuri Sâmbătă şi in schimb să se ţie cursuri speciale pentru evrei Duminica, invocând motive de ordin religios mozaic. Consiliul a respins această pretenţie a evreilor pentru şcoalele de stat, admiţând-o numai in şcoalele particulare evreești. Se suprîraB permisele „Maaco* dela 1 Octombrie In urma propunerii făcute de i. ministru gen. Moșoiu, consiliul a aprobat ca dela 1 Octome să se suprime valabilitate» '■telor de liber parcurs pe o numite „bianco“, întrucât multele călătorii gratuite a căzut considerabil venituriU \ ferate. ^ri!e dela Mărăgești C'.liul s’a ocupat și de ori serbărilor anuale penrn c.imorarea luptelor de la . (G August), hotărînd ' facă duPă același și cele din anul p-— ;edent. parale gin Mea! Consiliul '.iscutat și chestiunea fixărei Viaturilor pentru cele doua uri vacante de reputat în Try,Yanta. Neajungându- la o hotărâre definitivă, chestnea a rămas să fie reluată însccție în viitorul consiliu de iluștri. FILME Pe timpul ocupaţiei inamice. Nemţilor le plăcuse cartierul Regiei, cu uliţe aliniate, cu case curate, cu aerul lor occidental. De aceea, îşi instalează acolo o mulţime de bjuroruri, şi, deşi locuinţele sunt departe de centrel oraşului, un număr însemnat de militari şi conţopişti duşmani preferiseră să se aşeze în partea locului. Cum cartierul e locuit de câteva mii de persoane, — chiar în casele de unde plecaseră funcţionarii mobilizaţi, rămăseseră familiile, — se întâmpla la intervale scurte să se înregistreze câte un deces. Nemţii, ca să nu-şi bată capul cu înmormântările, găsiseră de cuviinţă să dea pe capul unuia, din funcţionarii vechi şi destoinici ai Regiei corvoada de a termina re-i ţaţelor acţiunei pede cu morţii, fără alai, care Londra şi Roma, strica cheful inamicului, şi fără ! D-sa a spus :A se întoarce din seance de rudelor, cari îi deran-; strămnăteiă^cu tmvtfisiadominan-iau somnul după seriile de . • .......................... , italletă că nicăen, nici tn Anglia. Se întâmplă însă că mor caii nici în Franţa, nici în Italia n'a ce. trăgeau dricul administraţiei.A găsit nici o surprindere şi nici să se angajeze cineva de la între- 100punere la punctul de vedere prinderile de pompe funebre costa prea mult. Să se transporte morţii în căruţe, era meschin. Şi atunci, funcţionarul cu corvoada se prezintă unuia din germanii autorizaţi să hotărască şi-i propuse să contribue şi ocupanţii la cheltuelile de înmormântare. — Nu dăm parale! răspunse scurt neamțul Imbâcsindu-şi lu-1 leaua cu mahorcă. — Atunci ce să facem ? — Puneţi cei doi măgari ce aveţi în grajd. Funcţionarul tăcu o clipă, apoi replică: — In tradiţia noastră nu intră acest obicei. N’am văzut până acum mort tras de măgari. — Nu-i nimic, ripostă germanul ; multe n’aţi văzut până acum şi o să vedeţi de aci înainte. — O să se scandalizeze populaţia. — O să se înveţe. Atunci funcţionarul, dând să plece, încheiă: — Uite ce-o să facem. O să aşteptăm să moară unul de-ai d-voastră şi o să-l ducem cu mă gării la dric. Atunci oamenii vor înţelege că se poate introduce şi sistemul acesta şi n’or să mai zică nimic.... Nimic n’a mai zis, nici neamţul, care s’a umflat, a tuşit,« s’a uitat lung după cel care pleca, dar n’a crâcnit, ca să nu se facă de ruşine și să arate că i-a tăiat nasul un român, Don José. Expunerea «lui Vintiil Briana După semnarea câtorva jur-iale respective, stabilind legături nule ale consiliului, d. ministru solide cu lumea politici şi fide finanţe V. Brătianu a făcut o lungă expunere asupra rezultate la Paris, nandard apuseană. Mulţumită acestor legături şi increderei pe care streinătatea o acorda viitorului politic şi economic al României, d-sa a avut in toate ţările amintite o foarte bună primire. In Franţa, unde sentimentele d-lui R. Poincaré faţă de noi sunt din cele mai călduroase, pentru că primul ministru al republici franceze este pătruns menirea pe care România o are in Orientul Europei; in Anglia acelaş lucru, buna primiri s’a manifestat continuu, culminând în Camera comunelor când la dejunul oferit ministrului nostru, de finanţe şi delegaţiei române de lordul Norton Griffith, acesta a avut unul din naţional al politicei noastre economice. SCHIMBAREA ATITUDINII STREINATATII FAŢA DE POLITICA ECONO*’-‘'.’A ROMÂNIEI Toate statele citate, toţi oamenii politici şi financiari ai acestor state au înţeles şi au impăr- I tăşit acest punct, de vedere românesc , în aşa chip, ineot formula, cu care ne privea străinătatea pe noi, s'a schimbat. De unde streinătatea cerea până aci ca statul, român să-şi adapteze politica lui cadrului intereselor financiare ale consorţilor streine, acum streinătatea a înţeles că interesele acestor consorţii trebue să intre în cadrul politicei naţionale a statului român. IMPRESIILE CULESEST FRANŢA, ANGLIA ŞI ITALIA Un alt fapt care l-a mai impresionat mult pe d. V. Ibălianu după cum a declarat d-sa este că toţi miniştri plenipotenţiari ai României din cele trei mari ţări aliate au desfăşurat o puternică activitate în capitale(Cîrtți, continuare în pag. pe ceî tari în vechile litera- j . Sumi să îa direcţia aceasta şî i pe ceî cari n’au asemenea chemare, dar pot învăţa ştiinţele, să înainteze într’acolo.Cu 330 voturi, contra 255, 1 Camera a votat reforma, ratis fîcând opera ministrului, pântetîzată astfel de acesta : j g venit momentul să ne * v M'am despărţit nu fără multă Emoţie de acei bieţi români pribegi, poate atras de mirajul unui trai mai bun în altă parte a lumei, poate victime ale unor şarlatani, cari le-au prezentat mirajul în aşa fel încât s-a determinat să-şi părăsească patria. M’am gândit însă mult la datoria autorităţilor noastre de a lua măsurile necesare pentru ca o populaţie muncitoare şi care ar putea mări patrimoniul nostru economic, să fie pusă în condiţiuni de a găsi act de lucru, iar pe de altă parte să împiedice pe diferiţi şarlatani de a mai putea amăgi pe aceşti oameni simpli, cari de cele mai multe ori cad victima naivităţei şi bunei lor credinţe, fiind lăsaţi pe drumuri în ţări străine, fără nici un sprijin, şi siiţi apoi ,să facă muncă de robi ori să se prăpădească înainte de .Vreme. In scurta conversaţiune pe care am avut-o cu d. Nanu, ministrul nostru la Berlin, mi-a spus, că a avut o mare bătaie de /*»»* 1» ut^^ul timp cu aceşti ţărani emigranţi, atraşi de diferiţi şarlatani să piece in America şi părăsiţi la Hamburg, după ce le luau şi o bună sumă de bani. Ceva şi mai grav. Am aflat la Viena,—ceea ce mă face să atrag aci atenţia autorităţilor noastre,că pentru a putea pleca din ţară, acestor nenorociţi ţărani li se procură paşapoarte ucrainiene de la o agenţie ucrainiană din Bucureşti. Oare nu se poate pune mâna în capul acestor bandiţi şi oare autorităţile de la frontieră nu sunt ele în măsură să descopere după vorbă măcar, că acei cari întrebuinţează astfel de paşapoarte sânt români, şi deci să-i oprească şi să-i convingă de a nu-şî mai părăsi ţara ! * Am ajuns în Berlin la ora 9 jum. dim. prin gara de Sud, Anhalt. Trenul spre Suedia pleca din gara de Nord, Stettinerbahnhoff. Cu un automobil, am traversat oraşul cam într’o jumătate de oră. Şofeurul berlinez, ca toţi şofeuri de pretutindeni, te poartă cât mai mult, pe drumuri cât mai lungi, ca să-şi mărească taxa. Ajuns la gara Stettiner ,şi am depus bagajele şi am întrebat dacă pot lua un bilet pentru vagonul de dormit. Mi s’a spus că trebue să mă duc la Reisebüro, care era imediat lângă gară, unde sosisem. Dau drumul șoferului și încerc, cu planul Berlinului în mână, să mă duc pe jos. Ploua însă grozav, astfel că am fost nevoit să iau un alt automobil, dar de rândul acesta mi s-a pretins numai jumătate din cât plătisem celui dintâi. La Reisebüro, o aglomeraţie de nedescris şi nimeni nu‘ţi dă o explicaţie până nu ajungi cu rândul la care te-ai alipit în dreptul primului ghişeu. Re aci, după atâta aşteptare, te trimite alături, ca şi aici să ţi se spună că tot n’ai nemerit. Şi în sfârşit după trei ore de aşteptare şi colindări de la un ghişeu la altul, un biet neamţ se hotărî să’mi spue că nu mai sunt bilete, dar să încerc la gara de plecare, căci poate acolo se vor mai fi găsind. Adică mă trimitea înapoi, la gara unde mi se spusese că aci voiu găsi bilete. E aceasta o dovadă cel puţin de încetineala nemţească. Mă hotărîsem să renunţ, dar eşind în oraş şi văzând că tot plouă mă îndreptai spre legaţiunea României, ca să rog pe cineva de acolo să intervie în această chestiune. * Localul în care este încă azi instalată legaţiunea României, este o ruşine şi un atentat la viaţa borilor funcţionari cari iu crează acolo. Inchipuiţi-vă la antrenor un culoar întunecos, care duce din stradă spre fundul unei clădiri şi acolo după ce mai scobori câteva trepte, dai de trei odăiţe mici, jumătate în pământ, jumătate în afară, fără altă lumină decât aceea pe care o dau lămpile, fără vreo aerisire cum se cade: odăi reci ca ghiaţa. Aci lucrează ministrul României şi funcţionarii săi. Mi-am exprimat mirarea, gândindu-mă mai ales că şi pentru acest local în vara trecută a fost un întreg tărăboi, ■— proprietarul, din spirit de răzbunare, întrio noapte zidind uşa dela Intrare—, iar dimineaţa când s’au dus funcţionarii, n’au avut pe unde să suai între In acest locaş de tortură. D. ministru Nanu mi-a spus, că acum Statul în fine a cumpărat un local bun, dar în care nu poate încă muta biurourite fiindcă chiriaşii,—unul e celebru,dr. Wassermann— nu consimt să se mute, fiind şi la nemţi o lege a chiriilor, alcătuită cam pe calapodul legei noastre. Intervenţiile telefonice făcute de legaţie pentru biletul meu, n’au dat mei un rezultat şi am ■plecat prin ploaie să văd Berlinul. Mi s’a spus că plouă aşa, într’aaa, de două luni. Pe când rătăceam aşa pe străzi, avusem prilejul să-mi dau seama şi de curăţenia şi de avuţia Berlinului. Dar lasă într’un loc o firmă „Heisebürotivenska. Era biroul de voiaj pentru Suedia. Intru şi întreb de biletul care’mi trebuia. Aci, oameni foarte amabili şi tot deodată promţî, îmi dau informaţii. Mi s’a spus că după regula nemţească, după ora 10 jum. nu se mai găseşte nici un bilet la biurouri, dar să încerc la gară. Mă îndreptai spre gară şi acolo mă adresai unui hansal, care imediat îmi spuse că dacă plătesc bine, găsesc. După răspunsul afirmativ, plecă şi la câteva minute se întoarse asigurându-mă că trebue să viu cu 10 minute înainte de ora plecare! trenului şî voiu avea şi bagajele instalate in vagon, dacă-i dau recipisa de bagaje. Am aprobat, şi într’adevăr când m’am dus seara la gară totul era aranjat. Am plătit bine, adică atât cât mi s’a cerut; m’am instalat în cupeu și am plecat înainte spre Marea Baltică, străbătând întinsele păduri de brad plantate, admirând ce a putut să facă mumca omenească în câmpia de nisipuri sburătoare ce se întindea acum două secole în maî tot nordul Germaniei, până la Marea Baltîcă. Bertinu! este curat, mai curat de pftt Shajfc. jtaaadă că Brimania are* cu ce plăti imensul personal cteserviciu necesar curăţan4ei; ptentaţiile sunt îngrijite. Tir g arteului tot o minime şi magazinele gem de mărfuri, iar în restaurante, cofetării şi cafenele găseşte tot ce vreţi şi lumea le frecventează ca şi altă dată. La malle vitrine am cetit: „Aci mi se vinde francezilor şi belgienilor“, iar la altele: „Aci nu se vorbeşte franţuzoic““. Prima însurutare am înţeles-o, dar a doua m’a făcut să văd ura germană contra a tot ce este francez, din cauză că francezii îşi pretind o dreaptă şi modică despăgubire pentru repararea stricăciunilor făcute de germani în răszboi cî, cu toate acestea, acum când am văzut, măcar în treacăt ce este în Germania, pot spune cu mâna pe conştiinţă că germanii n’au dreptul să fie atât de porniţi, şi că au cu ce plăti. Viaţa însă, s’a scumpit enorm la Berlin din cauza depreciere! mărcei, a cărei emisiune se face azi fără altă raţiune, de cât aceea de a deprecia cât mai mult. Din această cauză preţurile variază de la o zi la alta aşa de mult la lucruri, încât nimeni nu mai este în măsură să ştie ce va aduce ziua de mâine. Nestabilitatea preţurilor produce adânci nemulţumiri în massele populaţiei şi lucrătorii sunt mereu agitaţi neputând găsi ca în Austria o echivalare sigură a muncei lor. In Germania, cu toate acestea, totul e mak ieftin ca. In Austria! III oîe și iiimpa’esia 0 călătorie în Suedia da Sieiăan Pdpesw. Berlinul.—Viata scumpă.-41ara si iar mard P alatul priiHail^ a dUra QeSe-Si or«?