Universul, noiembrie 1923 (Anul 41, nr. 280-304)

1923-11-01 / nr. 280

mil XL».—Mr 280 IMFORMA­ŢIUNI MIERCURI '■# Duminică dimineaţa s’a fă­cut sfinţirea bisericei albaneze din Capitală, care­ a fost reno­vată. La­ această solemnitate au luat parte mitropolitul primat dr. Miron Cristea, arhimandritul C­alaction Gordun, generalul E. Kiepleanu, prefectul poliţiei, Van Norman, ataşat comercial al Americei, Il­na Smara, consulul albanez Dogaru şi numeroşi membrii ai coloniei albaneze din întreaga ţară. Mitropolitul primat a vorbit de însemnătatea bisericei.­­ învăţătorii din jud. Dolj în­­t­runindu-se au ales un comitet topipus din d-nii Dobrian, Şte­fan Ion şi Bălănescu, care să primească demisia învăţătorilor şi institutorilor dacă nu li se vor satisface dezideratele. ♦ D. D. Gherrrrghiu, directo­­­­ul şcoalei de horticultura din Curtea de Argeş, a fost suspen­­dat şi dat în judecata comisiu­­nii de disciplină a corpului a­­gtronomic pentru abateri grave în mânuirea fondurilor şi căl­ca­ri de regulament. ♦ D. M. Câmpeanu, primarul oraşului Târgovişte, a demisio­nat din această demnitate.­­ Duminică după amiază s’a print 1« şm­ani Ton Gr­otingă, a­­dunarea generală extraordinară a Cercului subofiţerilor de re­­zervă. In urma discuţiilor, adunarea generală a demis din funcţia de p­­erwehte activ pe d. M. Solo­­monescu, alegând în loc cu ■unanimitatea pe d. Dumitrescu, d. D. Mirescu, censor, şi d. Th. Painaiffescu, censor supleant în fiouiile vacante. S’au avut hotărât modificarea statutelor Cercului. ■4 Direcţia fabricii de maşini Rieger din Sibiu ne scrie, că in­cendiul izbucnit la 21 a. c. la a­­cea fabrică n’a distrus decât un atelier mecanic şi câte­va ma­şini neterminate. Iar corpul principal al fabricei nici n’a fost atins de foc, aşa că funcţionea­ză­­* şi mai Înainte. —«^IARUl7,ȘTlNTEILOR ŞI CĂLĂTORIILOR apărut ari Harţi 30 Octombrie, este com­plet renovat şi conţine un ma­terial extraordinar de bogat. Articole de ştiinţa populari* tată şi călătorii semnate do «•nul Stelian Poposea — direc­torul Universului, — Prof. D. Dimiu, Ing. A. Topliceanu, Co­mandor I. Răşcanu, Dr. I. Cas­­tian, B. Delamaro, Onily, Avia­tor, etc. etc. Ziarul Ştiinţelor şi Călăto­riilor costă numai 2 lei exem­plarul. ♦ Afară de cursurile de „Es­peranto", cari se ţin în diferi­te şcoli, ale Capitalei şi în dife­rite societăţi şi cercuri parti­culare, cu începere de la 4 Noembrie va începe şi o serie de cursuri publice pentru toţi doritorii de a învăţa limba u­­niversală esperanto, şi anume : La liceul Spiru Haret, (strada Nicu Filipescu fostă Scaune Nr. 25); la liceul Matei Basa­rab, (str. Lucaci); la şcoala primară de fete Nr. 17 din str. Polizu, în pavilionul societăţii „Gib“ din Parcul Carol. Informaţiuni pentru înscrieri se vor cere prin cartă poştală de la Centrul Esperantist Ro­mân, Alea Suter 19. Duminică, 4 Noembrie, ora 5 luni, va avea loc o conferin­ţă de introducere la liceul Spi­ni Haret pentru toţi acei cari se interesează de această ches­tie, sau doresc să participe la aceste cursuri. Intrarea la a­­ceastă conferinţă este gratuită. ♦ D. inginer-inspector gene­ral P. Dimo, subdirector gene­ral de poduri şi şosele, a fost numit în comisiunea consulta­tivă de transporturi, instituită pe lângă direcţiunea c. f. r., spre a aviza asupra norme­lor generale de efectuarea tran­sporturilor pe căile ferate, în locul decedatului inginer-ins­­pector general V. Voiculescu şi numai până la­ numirea noului titular director general de po­duri şi şosele. Balanţele cu braţe egale şi cu talerele de încărcare deasu­pra pârghiei principale denu­mite Roberval-Westaphal-modi­­ficat, cu câmpul de Încărcare redus la o linie dreaptă, tolera­te la verificările speciale spre a fi întrebuinţate In uzul cas­nic, nu se mai primesc la veri­ficarea primitivă şi ca atare s’a oprit importul, construirea şi repararea lor. Asemenea balanţe, ce actual­mente se găsesc învestite cu mărcile speciale de verificare, vor putea fi întrebuinţate în uzul casnic ca şi până în pre­zent, până la epuizarea lor. ♦ D. M. Ionescu, institutor în Focşani, a fost numit director de studii al orfelinatului de surdo-muţi din acel oraş. ♦ Comisiunea migraţiunilor a fost completată prin adău­girea d-lui director al poliţiei generale şi al punctelor de frontieră. ♦ D. Const. Smarandici, jude­cător de şedinţă in judecătoria din Orhei, a fost numit suple­ant în consiliul Casei de asigu­rări din Orhei, în locul d-lui Const. Roşca, mutat. ♦ D. Ioan Sporneac, subnotar la primăria oraşului Arad, a fost delegat a îndeplini funcţi­unea de ofiţer al stării civile la primăria aceluiaş oraş, în locul d-lui Ştefan Csaby, demi­sionat. ♦ Reangajaţii din jandar­merie roagă pe d. ministru de interne şi comandamentul jan­darmeriei să le mărească raţia de pâine ce primesc în bani de la 2,25 lei la 4,25 lei întru­cât manutanţele vând pâinea cu 4,25 lei. Cursurile institutului na­­­ional de educaţie fizică vor începe in ziua de 1 Noembrie. ♦ Corespondentul nostru din Chişinău ne scrie că d. Scodihor, profesor la liceul real din acel maş n’a afirmat un adevăr, des­­finţind ştirea publicată în ziar .ă drsa a refuzat să părăsească locuinţa, şi că a fost gata să o elibereze dacă o cereau intere­sele şcoalei,­ de­oarece d-sa nici până In prezent n’a eliberat a­ceastă locuinţă. Faptul acesta­­a atras destituirea din postul de subdirector pe care 11 ocupa şi autorizarea dată de minist­er, inspectoratului general la­­11 al învăţământului, să-l alun­­ge din casă cu poliţia. ♦ „Société médicale des hopi­­taux de Bucarest" va ţine şedin­­ţă Mercuri 31 Octombrie 1923, orele 9 seara, în amfiteatrul Spi­talului Colţea.. . In scop de a decide subiec­tele de concursuri ce se vor ţine in şcolile Capitalei, comisiunea educativă de pe lângă S. P. A. i’a întrunit la d-na Butculescu, rasiera S. P. A. Se vor împărţi premii în cărţi şi bani la adu­narea generală a S. P. A. de că­la însăşi M. S. Regina, prezi­­denţa de onoare a societăţii. UNIVERSITARE E vacantă la facultatea de drept din Bucureşti catedra de „Drept comercial" (licenţă). ♦ Nimeni nu poate candida dacă nu este cetăţean român şi nu posedă diploma de doctor probând totodată că a făcut studii universitare în speciali­tatea catedrei pentru care can­didează. ♦ Cursul de astronomie, cu studenţii anului II de la facul­tatea de ştiinţe din Capitală, secţiunea matem­a­tec­ă va în­cepe Joi 8 Noembrie c­, ora 11 dimineaţa-Cursul de mecanică ce­rească cu studenţii anului III dela aceiaşi facultate şi sec­ţiune va începe Marţi 6 No­embrie c. ♦ Cursul de technologie cu studenţii anului I de la elec­­trotechnică şi studenţii anului II dela­ chimia industrială, va începe în ziua de 2 Noembrie, orele 5 jum. d. a. la Universi­tate. ♦ Cursul de elemente de ma­şini cu studenţii anului III dela electrotechnică şi chimie industrială va începe în ziua de 3 Noembrie c., orale 11 dim. la institutul electro­ technic. ♦ La Facultatea de ştiinţe din Capitală, secţiunea mate­matică, d. prof. Traian Lalas­­cu va ţine cursul său : „cal­culul probabilităţilor“, la 1 Noembrie c., orele fii». ♦ Proba scrisă la examenul de licenţă de la facultatea de litere din Capitală, la litera­­tura româna, se va ţine astăzi. Miercuri, orele 9 dim. Proba scrisă de pedagogie la acelaş examen, pentru can­didaţii înscrişi la specialitatea filologia modernă, se va ţine Joi 1 Noembrie, orele 9 dim., iar proba scrisă la filologia slavă. Joi 3-6 d. •• -*■ Eri s’a ţinut la Universi­tatea din Capitală consiliul profesorilor de la facultatea de litere şi filozofie, hotărându-se începerea examenelor de li­cenţă, pentru azi la orele 9 di­mineaţa. Fiecare profesor a stabilit o­­rela de examen pentru obiectul C­I­TI­ŢI ASTĂZI ROMÂNIA ORGANUL PARTIDULUI NAŢIONAL ROMÂN S’a pus în vânzare în întreaga ţară PASTA DE DINŢI DOC­TOR PERELMAN preparată pe f­aze ştiinţifice după ultimele ce­rtaţi ale Higienei. Reprezentanţa generală GAB Paris 3, Bucu­­reşti. 12 In cursul acestei săptămâni episcopii maghiari din Ardeal vor prezenta M. S. Regelui me­moriul redactat de dânşii In chestiunea învăţământului mi­noritar. • Cuprinsul acestui memoriu nu s­e cunoaşte încă. * D. M. C. Pencovici, actualul secretar de legaţiune, cl. III-a, In administraţia centrală a mi­nisterului afacerilor străine, a fost înaintat la gradul de se­cretar de legaţie cl. II-a. D-na Valerie Musicescu a fost numită interpreta în admi­nistraţia centrală a ministeru­lui afacerilor străine.­­ Soc. Hipică română organi­zează pentru Sâmbătă 3 Noem­brie crt. o vânătoare călare cu care ocaziune se va sărbători patronul societâţei. Sunt invitaţi toţi membrii so­­cietăţei, prietenii lor şi toţi ofi­ţerii garnizoanei Bucureşti. Plecarea la orele 2 d. a. din piaţa Victoriei. Bracurile socie­tăţii vor însoţi vânătoarea, care va putea fi urmărită şi de pu­blic în trăsură, automobile,­­4e. I MILTOARE ♦ D. general Rudeanu, coman­dantul corp. 8 de armată, şi-a luat reşedinţa la Chişinău. ♦ Şcoala pregătitoare de pru­­tonieri activi de artilerie, va funcţiona în acest an pe lângă şcolile de tragere ale artileriei, la Râşnov, timp de 6 luni de la 15 Noembrie 1923 la 15 Mai 1924. Regimentele de artilerie de câmp, munte, grea şi anti-aeri­­ană, vor trimite câte doi subofi­ţeri sau caporali, iar divizioa­­nele de artilerie de munte şi Călăreaţă câte un singur sub­ofiţer sau caporal. Subofiţerii sau caporalii tri­mişi vor fi aleşi din cei mai buni sergenţi-instructori, ser­genţi sau caporali şi cari con­simt a contracta prima rean­gajare. Corpurile vor lua în a­­cest scop consimţimântul scris al candidaţilor. ♦ Au fost numiţi membri ai comitetului consultativ al ca­valeriei următorii ofiţeri: Preşedinte, inspectorul tech­nic al cavaleriei. Membri: Comandanţii divizi­ilor I şi II cavalerie, coman­dantul brigăzii 2 călăraşi, co­mandantul şcolilor de cavale­rie, şeful de stat major al ins­pectoratului cavaleriei, direc­torul cavaleriei, comandantul centrului de instrucţie al cava­leriei. Secretar : un maior sau căpi­­­tan din ministerul de război direcţia cavaleriei.­­ Pentru chestiuni privitoare la c­oaii cavaleriei se vor mai con­­voca la discuţiunile comitetu­lui : Directorul superior al re­moniei, veterinarul-şef al arma­tei sau delegaţii lor. ♦ După noul proect de reor­ganizare a armatei, şcolile mi­litare vor depinde direct de marele stat major. Programul acestor şcoli va fi întocmit în conformitate cu funcţionarea şcoalelor aliaţilor. S-a stabilit ca şcoala de răz­boi să pregătească pentru orice eventualitate de mobilizare, pe lângă ofiţerii din diferite arme şi ofiţerii inferiori şi generali. ŞCOLARE ♦ Ajutoarele de maestre ca­re intră în prevederile legei din 12 iunie s-au prezentat ori dimineaţă d-lui prof. dr. C. An­­gelescu, ministrul instrucţiunii, cerând să fie trecute pe tabloul de capacitate, înaintea celor care vor da examen. ÎNTRUNIRI 4. Membrii societaţei elevilor de la conservatorul de muzică şi artă dramatică din Bucureşti, sunt convocaţi împreună cu ac­tualii elevi, în adunare gene­rală, anuală, pentru predarea gestionar şi alegerea noului co­mitet, in ziua de 22 Noembrie. Adunarea se va ţine în localul Conservatorului.­­ ♦ Duminică, 4 Noembrie, ora, 1 3 d­a., secţia Micei înţelegeri a Consiliului Naţional al femiilor române a organizat o mare în­trunire publică la fundaţia Ca­rol I pentru primirea doamnelor delegate din Cehoslovacia, Iugo­slaiva, Polonia şi Grecia.­­ Vor vorbi d-nelo Calipso Botez, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Ecat. Cerkez, Elena Purkynova, Plaminkova, Smeralova. Petrov, ski, Szebeko. Budinska-Tylicka şi Teodoropulos. Congresul chiriaşilor Sâmbătă 3 Noembrie, orele 9 dimineaţa, se va ţine la sediul „Ligii Chiriaşilor" din Bucu­reşti, str. Halelor Nr. 19 (piaţa mare) un congres general al chi­riaşilor, la care vor participa : Comitetul central şi consulta­tiv şi delegaţii organizaţiunilor din toată ţara. Duminică 4 Noembrie, ora 2 d. a., Liga Chiriaşilor va ţine o întrunire publică în sala „Da­cia“, la care vor lua cuvântul şi delegaţi din provincie. Urmările fatale ale impraiearei Arad, 12. — Sofia unui mese­riaș din strada Coasei, vrând să aprindă focul în bucătărie a tur­nat benzină pe lemne, apoi­­le-a dat foc­­cu un chibrit. Din im­prudență, a aruncat chibritul arzând pe vatră unde era sticla de benzină. Aceasta a făcut ex­plozie aprinzând hainele impru­dentei femei, care mai eră şi cu un copilaş în braţe. Cu hainele aprinse a eşa în curte strigând ajutor. Vecinii au sărit în ajutorul ei, dar totuşi s-a ales cu arsuri grave pe corp. Copilul a scăpat teafăr. In stare gravă a fost internată in spital. BULESTINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL CASA MENU & Cc. pe siva de 30 Octombrie Temperatura pe centigrade Miezul nopţii -1- 9 gr. 7 ore dimineaţa 4- 10 gr. Miezul zilei 4* 16 gr. înălţimea barometrică 758 mm Starea cerului frumos. Barometrul e staţionar. ■Aiitul del* ! Problema reparaţiilor Cum înţelege Franţa­­ atribuţiile comitetului de experţi Anglia nemulţumira că Franţa i-a mutilat textul propunerii Lafayette, 30.—Ziarele publică o . Rezultă din paragraful 9 al sus, citatei anexe că Germania poate fi ascultată de comitetele exper­ţilor, dar nu are voie să facă parte din acest comitet. Nota a­­minteşte că comisiunea de des­păgubiri are împuternicirea să fixeze modalităţile de plată a datoriei germane, dar nu poate să hotărască asupra reducerei acestor plăţi decăt dacă această deciziune este luată in unanimi­­tate de puterile creditoare. Fran­­ţa menţine suma obligaţiunilor fixată de comisiunea de despă­gubiri la 1 Mai 1911, notă in care se precizează felul cum guvernul francez înţelege atribuţiile comitetului de ex­perţi. Aminteşte că in conformi­tate cu paragraful 7 şi anexa 2, partea a 8-a, comisia de despă­gubiri are dreptul să constitue comitete ai căror memb­ri nu sunt ţinuţi în mod absolut să facă parte din această comisie. Co­mitetul ar avea însărcinarea să dea lămuririle cerute de comi­­siune, în cazul când aceasta ar avea nevoie, lăsând totuşi comi­­siunei integritatea puterilor ei. Guvernul englez a examinat răs­­punsul Franţei -Primii miniştri ai Dominionurilor cu păreri deosebite Londra, 30. — Cabinetul bri­tanic a ţinut astă-seară o lungă şedinţă în care s'a examinat a­­tât răspunsul Franţei cât şi al celorlalţi aliaţi la propunerile Britaniei pentru instituirea u­­nui comitet de experţi, la care să ia parte şi Statala Unite, în scop de a se studia din nou pro­blema despăgubirilor. Lord Curzon a comunicat azi dimineaţă răspunsurile primite, conferinţei imperiale a Dominio­­nurilor. Primii miniştri ai Do­­rainionurilor au luat cunoştinţă de ele şi şi-au arătat părerile a­­supra situaţiei creiate din nou. După cât reese din presă, păre­rile acestor primi miniştri sunt divizate asupra chestiunei dacă ancheta propusă asupra capaci­­tăiţei de plată a Germaniei, poa­te să mai aibă vre­o utilitate practică, fiind îngrădită de stipu­­laţiunile d-lui Poincaré. In unele cercuri de aci soco­tesc că propunerea Britaniei, aşa cum se găseşte mutilată de răspunsul Franţei, nu mai este de nici un folos practic. Altele dimpotrivă sunt de părere că ancheta poate să aibă loc, chiar cu un efect mai limitat, şi deci nu trebuie părăsită propunerea Britaniei. Guvernul britanic in dorinţa lui de a realiza un pro­gres în această afacere, a tre­buit să ţină seama şi de atitu­dinea Statelor­ Unite faţă de co­misia de despăgubiri precum şi de refuzul acestora de a parti­cipa la orice conferinţă care nu are aprobarea unanimă a alia­ţilor europeni, iar pe de altă parte şi de refuzul Franţei de a se alipi la o invitaţie adresată Americei ca să ia parte la o an­chetă ale cărei puteri ar trece peste acelea ale Comisiunei de despăgubiri. Referindu-se la propunerea fă­cută în recentul său discurs, d. Baldwin arată că el şi colegii săi sunt de părere că o confe­rinţă trebuie să fie convocată numai atunci când condiţiile în care se întruneşte îi asigură reuşita- Sforţările făcute de gu­vernul britanic pentru a înca­dra aceste condiţiuni în limitele tratatului sunt sprijinite și de sfatul primilor miniștri ai Do­­minionarilor. Mâine Cabinetul se va întruni din nou. Remanierea guvernului polonez — $‘a schimbat ministrul da externe, care va con­­tinua totuş aceiaş politică — Varşovia, 29 (Rador). — Gu­vernul polonez a fost în parte remaniat. Au Intrat in guvern, Korfanty, guvernatorul Sileziei superioare, Dmowsky, şeful par­­tidului naţional democrat. Kor­fanty a fost numit vice-preşe­­dinte al consiliului şi Dmowsky la ministerul afacerilor externe. Deasemenea au intrat în gu­vern Stanislas Grabsky, profe­sor de economie politică la uni­­versitatea din Lemberg, la ins­trucţie publică; dr. Alfred Schlapowsky, deputat din Poz­­nania, la agricultură și indus­trie. Domnul Seyda părăsind postul de ministru de exter­ne, a rămas subsecretar de stat la acelaș minister. Ziarele poloneze, aduc elogii acestei remanieri consider­ind-o ca o întărire a guvernului. Gazeta „Warsawska" sublinia­ză că ministrul de finanţe Ku­­harsky a rămas la postul său, ce se bucură de încrederea în­tregului guvern. Seyda a rămas în ministerul ce l-a cedat lui Dmowsky pentru a asigura con­tinuarea in politica externă dând astfel un frumos exemplu al sacrificării ambiţiunei per­sonale spre binele patriei. Marea nenorocire din Engimahale — Patru m­orţi — Medgidia, 29 Oct. Flăcăii Ion şî Gheorghe I. Beşleagă, Neculae Butoi şî Şte­fan Vie Dinu din comuna Enge­­mahale, în vârstă între 15—18 an, aflând­u-se la câmp, au gă­sit în tranşee un obuz neexplo­­dat, r­ămas din timpul războiu­lui. Voind să-l demonteze, l-au lovit cu un ciocan. Obuzul a explodat omorând , pe câteşi patru, cum şi trei câini ce emu în jurul lor. Detunătura a fost atât de puternică, în­cât a îngrozit tot satul, iar explozia aşa de teribilă în­cât a aruncat corpu­rile neferi­iţilor la o mare dis­tanţă, mutilându­l oribil. Această groaznică nenorocire, care vine imediat după alta la fei petrecută in Caramurat, un­de tot patru flăcăi cari păşteau oile pe cânj­, au fost ucişi de on obuz în aceleaşi condiţiuni, a impresionat adânc populaţia, iar autorităţile au luat din­­ nou măsuri spre a se face publî­­caţiuni, crea să aducă la cunoş­tinţa locuitorilor să se ferească de astfel de obuze şî să anunţe posturile de jandarmi sau pri­­­­măriile, când le găsesc, fără a le mai atinge. luistinu! meiennnmnair '‘fcclinwtiî unit's iuietinui meteorologic. M petr!Bgenaru Cluj In chestiunea escrocului Pe­­trigenaru s’au mai făcut re­­clamațiuni de către Ausländer, escrocat cu 20000 lei și de către Gomolos, Alisé Rony, fiecare cu câte 5 mii lei. : Nu poți să fii drept dacă nu ești omenos. --------aaT|—­ UNIVERSUL Moartea lui Protici Belgrad, 29. — Ștefan Protici, fostul președinte al consiliului, șeful protidului radical, a decen­­­dat astăzi la ora 4 după o scur­tă boală. Rezultatul alegerilor din Austria Viena, 29 (Rador). — Alegeri­le pentru consiliul naţional din Austria s-au terminat Au fost aleşi 82 creştini sociali, 68 de social-democraţi şi 15 germani şi agrarieni. îndrăzneala unui sas Braşov. 30 De câtva timp în oraşul nos­tru, in vederea sosirii corpului V armată, s’au început rechiziţii de case pentru ofiţeri şi pentru funcţionarii publici Acest lucru a supărat grozav pe saşi cari se opun cu încăpăţânare înjurând şi ameninţând pe funcţionarii cari vin la el să-şi îndeplinească datoria, căutând camere Astfel, Duminică pe la orele 11 jum. dim. trecătorii de pe strada Porţei au fost atraşi de strigă­ , fete disperate ale unei d-ne care speriată, dela fereastra etajului ■ I al imobilului cu Nr. 7 cerea a-­­­jutor. D-na era văduva căpitan , Bălu, funcţionară la serviciul­­ siguranţei Braşov şi care obţi­ ■ nuse o cameră la imobilul sus zis şi se dusese să se instaleze, însoţită de subcomisarul Ioniţă­­ de la circ. I. Pe când se aflau în cameră,­ subcomisarul arătând soţiei pro­­­­prietarului sas Ilemeşek Adolf! scopul venirei, acesta s’a repezit la subcomisar înarmat cu un to­por şi cu un fier ascuţit la am­­bele capete. Graţie prezenţei de spirit a sub-­­ comisarului care prinse mâinile­­ agresorului, a scăpat cu multă­ greutate. Sperăm că cei în drept­­ vor da acestui individ pedeapsa j­­­uvenită ca astfel să fie de exem­-­ plu şi celorlalţi cari de la o­­ vreme au­ început să nesocoteas«- | că ordinele şi dispoziţiunile au­torităţilor româneşti. Ex-ţarul Ferdinand regent al Ungariei!?) Se anunţă că contele Appony şi colonelul ungur Tannosch ar fi plecat în Spania la împără­­teasa-văduvă Zitta spre a o convinge să se mărite cu fo­stul ţar Ferdinand al Bulgariei. i­­­i vor arăta fostei împărăte-­­ se, că această căsătorie va în-­­ lesni restaurarea monarhiei. : Până la majoratul prințului­­ Otto, Ferdinand ar lua regența . Depozitarii de vinuri găsesc « CLEI «le MORUN La Mag. Fra­li Stavropol Str. Şepcari 8, Bucureşti Tel.23|‘10 Pro*, »e serveşte |rl» colita poştale.­­Casa Jacques Can Reprezentanta Generală a­­ Maşinelor de scris Pasagiul Român 21 Talef. 28­ 17 ATELIERUL MECANIC­­ execută transformări şi repara­­ţiuni pentru ori­ce sistem de ma­şini de scris şi calculat.­­ Se primesc schimb de maşini Cili« Fora»,« Romane Publicatione Se aduce la cunoştinţa ama­torilor că pentru concesionarea şi darea în exploatare a resta­urantului din staţiunea Piteşti. S’a decis a se ţine o licitaţie la Direcţiunea I regională C. F. R. Serviciul P. Gara de Nord, in ziua de 24 Decembrie 1923, orele 11, în condiţîunile urmă­toare : 1) Concesionarea acestui re­staurant se va face cu Începere dela 1 Februarie 1924; 2) Terme­nul este de 2 ani; 3) Preţul concesiune! va începe dela 30.000 lei anual. Ofertele vor fi timbrate, în­chise în plic sigilat şi trimise la adresa indicată mai sus, sau depuse în ziua licitaţiei până la ora 10 cu menţiunea pe plic: „Ofertă pentru restaurantul din staţiunea Piteşti, licitaţia din ziua de 24 Decembrie 1923". La licitaţie se vor prezenta: 1. Invalizii­ de profesiune re­stauratori, car! au condus efec­tiv un restaurant de acelaş rang timp de 3 ani şi car! vor fi preferaţi la oferte egale, fa­ţă de alţi restauratori parti­cular!. 2. Restauratori­ particulari, car! de asemenea vor proba cu acte că au condus efectiv un restaurant de acelaşi rang timp de 3 ani. Participanţii la licitaţie, vor trebui să prezinte următoarele acte : 1. Actul prin care să probe­ze că sunt români şi aceasta dovadă se va face, fie prin pre­zentarea unui certificat ema­nat de la Primărie din care să rezulte că este român sau na­turalizat, fie prin prezentarea oricărui alt act doveditor că este înscris în listele electorate. 2. Actul de naştere. 3. Actul că nu a suferit nici o condamnare penală şi că nu au fost faliţi, emanat de la Tri­bunalele respective. 4. Actul că în prezent se bucură de o bună purtare în So­cietate emanat de la autorităţile locale. 5. Acte şi dovezi suficiente, prin care să se dovedească că amatorul este de profesiune restaurator şi că a condus e­­fectiv şi în bune condiţiuni cel puţin trei ani un restaurant de acelaş rang, cu cel scos la licitaţie. 6. O declaraţiune prin care să se arate că a luat cunoştinţă de Contractul tip de concesiune pentru restaurante şi bufete, cum şi de Costul de sarcini pentru concesiunea de bufete şi restaurante din staţiile C. F. R. aprobate cu actul nr 23875/1934 din 1923 M. D. G. şi că le ac­ceptă integral, în cazul că con-­­ cesiunea s’ar adjudeca asupra sa. 7. Chitanța Administrației fi­nanciare prin care să se consta- | te depunerea unei garanții pro-­­ vizorii de 10 la sută din suma oferită și care se va depune în plicul cu oferta.­­ 8. Invalizii de război vor mal , prezenta: a) Un act ca o bună reco- I mandaţie din partea Oficiului Naţional I. O. V. c î o declaraţi- ;­une că vor conduce personal , restaurantul. b) Un certificat medical ema­nat de la Medicii C. F. R., că să,­­ nătatea H permite a conduce tn , persoană restaurantul Actualii concesionari de re- ‘ stauranta şi bufete de prin sta­ţiunile C. F. R„ invalizii sau particularii ale căror contracte sunt In curs până la data lici­taţiei, nu sunt admişi­ a licita.. Toate actele enumerate mai sus se vor prezenta separat de ofertă cu cel puţin 15 zile îna­inte de data licitaţiei, Direcţi­­unel I Regionale, Serviciul jp. din Gara de Nord Bucureşti, adică tot acolo unde amatorul va depune oferta, pentru ca Di­recţiunea Regională să poată decide care dintre concurenţi întrunesc condiţiunile de admi­tere. Nedepunerea în termenul de mai sus a tuturor acestor acte, dă drept Direcţiunei Regionale C. F. R. să excludă dela licita­ţie pe cei cari nu s’au confor­mat. Supra oferte nu se primesc. După adjudecarea definitivă, adjudecatarul va depune o ga­ranţie definitivă, egală cu chi­­ria pe jumătate an ce se va oferi, care să se depună la Ad­ministraţia financiară, în ter­men de cel mult 10 zile dela data adjudecărei, în care ter­men se va autentifica şi con­tractul. In caz de neconformare, ad­­judecatarul este considerat de­plin drept şi fără nici o forma­litate, că a renunţat definitiv şî irevocabil la toate efectele adjudecaţiunei, iar garanţia ră­mâne confiscată în favoarea Di­­recţiunei Generale C. F. R. Pentru orice informaţiuni, do­ritorii se vor adresa Biuroului­­ M 5 din Direcţiunea I Regio­­­­nală între orele 12 şi 13 unde­­ se va putea lua cunoştinţă de contractul tip şi de cadtul de sarcini. Direcţiunea I Regională C. F. R. București, 15 Octombrie 1923 N*. 772812G(& *** V­vJR fa ia Je piete prinuc __ (/ si Jatpa Je ==£P­aîma BENZINA Lei 6.20 SHpLEONM&CoJi Bal. Brătianu 64 Str. Luterană 29 ~31 Șoseaua Jianu 16 IV­­*3 la Garajele A SOSIT Un mare asortiment de mărfuri pentru sezonul de toamnă V­elour de Lână Raliu şi Double REINTRU PALTOANE K­AMGARN şi tot felul de Stofe pentru costume bărbăteşti şi de damă OROMEN şi HERBERT, Bucureşi Strada Carol 63 (vis-a-vis de Paţac) Sucursala fabricilor din SIBIU şi CISNADIE Preţuri originare ale Fabricii 5793 AEG Tmaâ/na efe detau mnt/ioc/uaá /a foaie xmtcUtăţil&D mtâiateAîcwi/e DEP.G^AL ILIEI­ CU CÂMPIMCAMU 22 «/■Chi M BAM Sέ REPARĂM-MAŞINI- UZATE SE CAUTĂ REPREZEMTAMŢI ÎM TOATÂ-ŢARA­ Inginer 1. GROSS BUCUREȘTI B-dul Elisabeta 57 si 59.­Telefon 55 1­60 PIETRE DE CIOARA originale franceze de la Soelété Générale Meutiére La Förte sous louarre (France) &soi ?* Motoare de diferite mărimi, din Fabrica J. E.CHRITOPH A. O. Motoarele a­cestei fabrici de precizie si foarte economice un număr de ca. 500 funcţionează în ţară de peste 20 ani. Reclama este sufletul comerţului

Next