Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)
1924-03-01 / nr. 47
LUMINĂ Pe bulevardul Elisabeta. Lume multă !n faţa unei intrări. Un moment, am impresia că mă găsesc înaintea unui cinematograf, unde publicul se Îndeasă la un film de amăţat Nu este aşa : e liceul Lazăr. Zi de Duminică şi totuşi porţile sunt deschise. Intru şi urmez convoiul amestecat, care străbate sălile reci şi se strânge în amfiteatrul rezervat cursurilor de fizică şi chimie. Pe bănci se înşiră bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, elevi, studenţi, profesionişti, funcţionari, militari, un amestec pitoresc de individualităţi disparate, şi cu toate astea alcătuind o colectivitate adusă de acelaşi interes, însufleţită de acelaşi sentiment: sporirea capitalului intelectual, dorinţa de lumină. Cei cari nu au foc, se Inghesuesc in picioare şi Stau aşa de la orele 4 până la 7. Unii sunt membri ai societăţii care i-a convocat; alţii vin repliat fără să fie înscrişi Dar pe toţi Ii apropie unitatea de gând şi simţire. Un tânăr declară şedinţa deschisă şi anunţă că iniţiativa culturală a prosperat atât de bine, Incât In aceiaşi clipă se ,ţin alte şezători In două părţi mărginaşe ale Capitalei şi In şeaisprezece oraşe. Şi ea se întinde tot mai mult, aderenţii sporesc zilnic. Nu plăteşte nimeni cotizaţie şi nu se cere nimănui bilet. Cine cauta să se cultive, găseşte loc ; cine vrea să contribue la instruirea mutuală, este îmbrăţişat. Urmează o conferinţă, despre o figură mare a neamului, despre un eveniment istoric, despre o nevoe generală, despre tot ce interesează şi încălzeşte. Rând pe rând defilează personalităţile lui Ion Brătianu, Rosetti, Catargiu, Filipescu, Take Ionescu; se retrăesc momentele Unirei, Independenţei, Reîntregim neamului ; se aduc omagii celor cari şi-au dat viaţa pentru patrie şi se toarnă imbolduri şi speranţe In sufletele celor râmaşi. Un cor se desprinde şi cântă arii patriotice. Se recită bucăţi cari nu sunt din repertoriul şantanelor şi cu toate astea plac. însufleţirea este tot mai mare. Şi la sfârşit, când se întunecă, ies cu toţii in cea mai deplină înţelegere, mulţumiţi că au trecut câteva ore de recreaţie faţă de ocupaţiunile de peste săptămână şi abia aşteptând să se revadă Duminica viitoare în acelaş colţ luminos, unde nu intervine nimicdizolvant, unde nu răsună nici un cuvânt urât, unde totul apropie, unde se nivelează deosebirile de vârstă şi situaţie, unde o unitate perfectă şi o colaborare tot mai strânsă adaogă mereu câte ceva In minţile tuturor şi aşterne seninul în sufletele lor. Şi nu numai acolo, dar In multe locuri se munceşte serios pentru cultură — şi nu numai serios, dar modest. Şi ceea ce este îmbucurător, oamenii răspund iniţiativelor, se adună şi le dau putere. Aşadar, nu e înghesuială numai la întrunirile politice şi la consiliile de administraţie, la cluburile de toate neamurile şi la reviste decoltate. A început să fie şi la şezători , fără balet şi fără monoloage menite să roşească obrazuri cam de mult nu mai roşesc. Am salutat cu entuziasm şi nu vom pregeta să aplaudăm mereu spiritul acesta de înavuţire culturală, gradată şi discretă, singurul care ar mai putea da niţel lustru unei vremi îmbâcsite de goana sălbatică după îmbogăţire materială, fără limită şi fără scrupul. Mihail Mora Şcolile din Maramureş Am mai scris şi altă dată, lucruri întristătoare din Maramureş. Am scris cu durere, asupra necazurilor, pe care le îndură, cu resemnare populaţia maramureşană, in ce priveşte hrana, in ce priveşte lipsa de asistenţă medicală. Şi cu amărăciune, notam la Cameră, cănd vreun deputat isi ridica glasul să strige durerea maramureşenilor prăpădiţi de boli, deşi trăesc la poalele munţilor bogaţi. Iar azi, suntem siliţi să înfăţişăm o stare tristă, mai tristă ca orice umilire şi mai provocatoare de îngrijorări, ca orice necaz, înfundat In recunoaşterea vinovăţiei. E vorba de starea şcolară din Maramureş. După date, ce ni se dau de la Cluj din loc autorizat, in Maramureş ar fi să urmeze la şcoli, 28 mii copii Şi totuşi, — ce încremenitoare e cifra — urmează aproape 8 mii de copii numai. Aproape 8 mii. Ceilalţi 20 mii de copii rămân acum un Î9H, fără putinţă de a învăţa carte. Rămân orbii vieţii şi desnădăjduiţii orbecăitori în mijlocul bărăganului mizeriei şi îndobitocirii. Dar ceea ce pare că întrece orice vinovăţie, e că chiar unele şcoli care ar fi avut învăţători, au stat închise, luni de zile din cauză că n'au avut combustibil. Şi doar Maramureşul tot e la poale de păduri seculare! Asta-i descurajarea cea mai cumplită! Oare ce trebue să facem ca să trezim mai multă atenţie pentru populaţia maramureşană ? Cui să ne adresăm, cărei autorităţi, căror oameni dornici de a începe măcar să scuture aşternutul de uitare de pe acea populaţie roasă de necazuri? B. Cecropode Conferinţa ruso-româna dela Viena Data conferinţii no a fixată SE AŞTEAPTA UN RĂSPUNS DELA MOSCOVA După informaţiile noastre, guvernul sovietist rus, n’a fixat încă data deschidere! conferinţei ruso române dela Viena. S’a intervenit la Moscova, cerflndu-se să se comunice la Bucureşti data fixată pentru deschiderea conferinţei din Viena. După ce se va primi răspunsul din Moscova, guvernul nostru va lua ultimele dispoziţii în ce priveşte plecarea delegaţilor români. Rusia sovietistă rupe relațiunile cu Japonia Varşovia, 27. — Se anunţă din Moscova: Guvernul sovietic rus a predat următoarea notă consulului Japoniei din Vladivostok: „Luând în consideraţie faptul că de mai multe ori tratativele intre soviete şi Japonia, reluate şi suspendate, au trebuit să fie iarăşi rupte din cauza intransigenţei guvernului japonez, autorităţile sovietice nu mai văd putinţa de a mai lăsa plenipotenţiari japonezi pe teritoriul Rusiei sovietice“. Citiți în pag. III-a ta lege a chirilor PUT 11 cu două clase primare obţine dreptul să dea examen de bacalaureat Chişinău, 26 Feb. Ceea ce s’a permis în primele timpuri după ocuparea Basarabiei când s’au acordat diplome de licenţă în drept unor basarabeni care reuşiseră să dovedeas- ‘ că o pretinsă a lor participare la actul Unirei, dar n’aveau de cât clasele primare n’ar trebui să se mai permită acum. Aşa se afirmă că d. Sinicliu, deputat naţional liberal din Basarabia ar fi obţinut de la minis- -, terul instrucţiunei publice să treacă un examen sumar de bacalaureat. I Or, d. Sinicliu n'are de cât 2 clase dela şcoală inferioară de agricultura rusească, care este echivalentă cu 2 clase primare româneşti, şi nu putea prin ur-mare obţine această autorizare. Interpelat în această chestiune în Parlament de d. deputat Vlad Cazacliu, d. ministru Anghelescu a răspuns că i s’a făcut o astfel de cerere dar a înnaintat’o Consiliului permanent al învăţământului să-şi dea avizul. Acest consiliu, se zice, că şi-a dat avizul favorabil şi d. Sinidiu îşi dă în prezent examenul de bacalaureat la Iaşi. Ne întrebăm ce va zice populaţia aceasta a Basarabiei, când va şti că pentru interese politice se trece peste orice legi şi analfabeţilor li se dă diplome de bacalaureat, cu care vor avea pretenţia mâine să se înscrie la Universitate. D. dr. Anghelescu nu de mult constata în Parlament reaua pregătire a juriştilor la Universităţile noastre. Credem-şa că făcând posibilă pătrunderea în Universităţile româneşti a absolvenţilor a două clase primare se va ridica prestigiul acestor instituţioni şi se va face o mai bună selecţiune a viitorilor absolvenţi? Pentru demnitatea învăţământului public în România, care trebuie să stee mai presus de orice bănuială, credem că d. dr. Anghelescu va anula hotftrîrea Consiliului permanent șî va suspenda examenul d lui SLniciu, Iar dacă el l.a dat deja, 0 va anula. Sporul de soldă şi mulţumirile ofiţerilor Sporul de soldă acordat ofiţerilor a provocat legitime nemulţumiri in rândurile oştirii. Nu avem obiceiul să înveninăm unele situaţii, dar suntem datori să atragem serioasa atenţiune a guvernului asupra urmărilor ce le va avea modul cum s'a repartizat sporul pe grade. Guvernul invoacă stăruitor necesităţi imperioase de ordin bugetar, care nu permit nici salarii, nici solde In raport cu nevoile principale ale existenţei. Iată un cerc vicios din care trebuie să ieşim cât mai repede. Serviciile publice se dezorganizează vizibil din cauza salariilor derizorii acordate funcţionarilor. Foarte mulţi funcţionari publici de carieră, au părăsit serviciile lor şi au trecut la Întreprinderile particulare. Gauze ? Statul e un protector slab şi nu Înţelege sâ-şi plătească suficient funcţionariLcieni lancfioam. In armată, situaţia e mult mai gravă. Dacă nu se poate vorbi de demisia ofiţerilor, se poate vorbi de o stare de spirit specială, care ar lua forma periculoasă a unei demoralizări. Crede oare ministrul de finanţe că lumea poate să suporte aplicarea rigidă a dispoziţiilor sale budgetare, când cerinţele vieţii sunt altele ? Criza economică şi financiară nu a trecut. Traiul se scumpeşte din zi In zL Logica elementară dictează o măsură eroică, măsură care să împace cerinţele bugetare cu interesele generale. Chestia soldelor ofiţerilor trebue rezolvată pe baze mai largi. In interesul instituţiei armatei Nimic nu poate contribui la zdruncinarea unei instituţii cu demoralizarea membrilor săi m mm — Proectul comercializării latreminiierilor Statala! şl proectul închirierilor. Deorj istraîia proprietarilor la preşedinţia consiliului — Membrii guvernului s’au întrunit, ieni dim., Intr’un consiliu sub preşedinţia d-lui Ion Brătianu. COMERCIALIZAREA ÎNTREPRINDERILOR STATULUI D. ing. Tancred Constantinescu, ministrul industriei şi comerţului, a continuat expunerea, întreruptă în consiliul precedent, asupra anteproectului de comercializare a întreprinderilor Statului. Consiliul a aprobat proiectul, admiţând principiul coomercializării pentru toate întreprinderile Statului, cu excepţia întreprinderilor, care interesează apărarea naţională, bunăoară C. F. R. P. T. T., etc. Economia proiectului am publicat-o la timp. PROIECTUL ÎNCHIRIERILOR D. G. Mârzescu, ministrul Justiţiei a citit şi expus pe larg, anteproectul de lege al închirierilor, al cărui text pe larg, 11 publicăm in altă parte a acestui număr. Esenţialele dispoziţii ale anteproiectului, aşa cum au fost Încuviinţate de consiliu, lei rezumăm in următoarele rânduri : Actualmentele contracte de locuinţe se prelungesc pentru toată lumea pe doi ani. Tot ce nu este locuinţă, rămâne la libera transacţie, — Judeefindu-se după dreptul comun, nu după legea închirierilor, — dar acestor chiriaşi li se acordă o ultimă păsuire de un an. In care timp Îşi vor putea aranja situaţia prin bună înţelegere cu proprietarul Rămâne bine stabilit că nimeni nu va putea fi evacuat din casă pe timp de un an de la promulgarea legii. Se înţelege insă că toate sentinţele de evacuare rămase definitive până la promulgarea nouei legi vor fi însă executate. In ce priveşte sporirea chiriilor, ante-proectul prevede următoarele categorii: 1. Funcţionarii publici, pensionari, invalizii, orfanii şi văduvele de război, persoanele cu pensii viagere mici, slujbaşii şi pensionarii particulari al căror venit anual nu trece de 60.000 lei vor plăti de patru ori chiria din 1916. 2. Cei cu venituri anuale dela 60.001 lei la 250.000 lei vor plăti dela minimum de 4 ori chiria din 1916 până la maximum de 12 ori chiria din 1916, aşa cum va stabili, nu tribunalul, ci comisia arbitrală, care se Înfiinţează, după promulgarea legii. 3. Cei cu venituri anuale mai mari de 250.000 lei vor plăti chiria de 4 până la de 25 de ori cea din 1916, de asemenea in urma hotărârii comisii arbitrale. Nu vor putea fi evacuaţi decât chiriaşii din ultimele două categorii şi numai In cazul când proprietarul este chiriaş In altă parte şi vrea să Intre in casa sa. Subinchirierile făcute până acum se vor respecta, dar pe viitor, după promulgarea legii celei noui, ele sunt interzise. Procedura de judecată va fi simplificată, ca procesele de închiriere să fie scurtate. Statul este supus şi el la aceleaşi obligaţii ale legii, ca şi ceilalţi cetăţeni DEMONSTRAŢIA PROPRIETARILOR In timpul când se ţinea consiliul, pe la ora 10 jum., un număr Însemnat de proprietari, bărbaţi şi femei, în frunte cu d-nii cap. Costescu şi Dobrescu, au încercat să se apropie de localul preşedinţiei consiliului, ca să facă o demonstraţie. Deşi nu-cercarea de apropiere de preşedinţie s’a făcut simultan pe toate străzile apropiate, cari Înconjoară preşedinţia, ea n'a izbutit, întrucât autorităţile respective au barat la timp străzile cu cordoane de jandarmi S’a strigat: „Trăiască armata!, pavăza Ţării şi a dreptului de proprietate !" Jos bolşevismul! Jos comuniştii ! Vrem să fim stăpâni pe căminurile noastre!" Liceul român din Intolia nu mai funcţionează La Bitolia, leagănul românismului din Macedonia, noi avem de peste 40 ani un liceu com- plect. * Aci, şi-au făcut educaţia se-ria de copii ai fraţilor noştri din Balcani. După războiul european, liceul nu mai funcţionează—guvernul Iugoslav nedând autorizaţia cuvenită, iar în clădirea liceului se află depusă între altele şi arhiva fostului consulat român din acel oraş, care de asemenea nu funcţionează. Dintr’o sorginte absolut sigură aflăm acum că autorităţile locale au ocupat întreaga clădire a liceului, nesocotind dreptul de exteritorialitate. Măsura aceasta luată desigur fără știrea celor de la Belgrad nu poate decât să amărască sufletele românilor macedoneni. FILME Una din personalităţile cele mai simpatice din America se numeşte Oscar şi este număr principal de atracţie oriunde apare. Deşi elefant voluminos şi greoi, are anumite priviri şi gesturi cari descoperă o inteligenţă vioae şi un deosebit meşteşug in exprimarea ei. D)e curând, unul din cinematografişti, vestiţi, Thomas Ince, avu nevoe de concursul unui elefant pentru punerea în scenă a filmului: ,,Sufletul animalului". El se prezintă impresarului. — Te rog imprumută-mi pe Oscar. Eu voi obţine un film admirabil, iar d-ta vei avea o reclamă excepţională, căci toţi aceia cari vor vedea elefantul producându-se pe pânză, vor căuta să revadă în carne şi oase. Ideea fu primită şi înţelegerea se făcu — dar fără să se ceară şi avizul lui Oscar. Pasă-mi te jignit de această ignorare, actorul patruped se puse In grevă şi de la început se lăsă greu. In zadar Thomas Ince șî colaboratorii lui se rugau fierbinte în fata trompei neînduplecate a lui Oscar: — Indură-te și ia-o din loc! Elefantul stetea de lemn, par’că s’ar fî aflat la fotograf, unde esenţialul este să nu mîşti, nu la cinematograf, unde cu cât eşti mai năbădăios, cu atât ai succes mai mare. Dar după cum fotografii au mijloacele lor ca să facă pe copii să nu clipească, cinematografiştii cunosc secretul ca să înduplece şi pe animale să gesticuleze. In adevăr, Thomas Ince simţi deodată că i se luminează mintea. Şi trimise după zahăr. Primele bucăţi produseră un reviriment. Oscar se învioră. După câteva kilograme consumate accelerat, consimţi să înceapă reprezentaţia. Şi când î se puse înnainte un sac plin cu zahăr, deveni aşa de sglabiu şi cald, încât l-ar fi crezut un prim-amorez într-o piesă modernă. Filmul între cu toate aşteptările — şi Oscar dete gata 150 kilograme zahăr. Şi astfel, se demonstră (întâmplării se datoresc multe cucereri ştiinţifice) că zahărul îndulceşte nu numai alimentele, ci şi animalele. Don José Cronica ştiinţifica Dimensiunile Universului — Antilumină —* de Traian Lalescn profesor universitar Pe când chimiştii şi fizicianii, cu microscoapele şi metodele lor cercetătoare, au putut pătrunde in sanctuarul infinit mic al materiei, în atom, astronomii nu s'au lăsat mai pe jos şi în ultima jumătate, de veac, au trecut dincolo de hotarele strâmte ale sistemului nostru solar, dându-ne pentru întâia oară o icoană oarecum concretă a infinitului mare, a acelui cosmos cântat de poeţi şi visat de savanţi. Cam sunt dimensiunile universului, atâta cât poate fi el astăzi cuprins de mintea omenească ? După calculele astronomului american Shapley, diametrul universului ar fi de 300,000 anilumină. Un an-lumină nu • ***-un an exceptional, nu • o unitate de timp ci o unitate de lungime egală cu drumul pe care o rază de lumină îl parcurge în linie dreaptă într’un an de zile. Pentru ca să vă daţi seama de mărimea formidabilă a acestei unităţi de lungime, e de ajuns să reamintesc că lumina face mai bine de un miliard de kilometri într’o oră, pentru ca să încercaţi să urmă- riţi cu gândul, dacă vă stă în putinţă, cât de colosală este lungimea unui an-lumină şi prin urmare cât poate să însemne o întindere radială de 300,000 asemenea unităţi. Dar poate vă veţi da mai bine seama de imensitatea universului dacă voiu reaminti că distanța de la soare la Neptun, cea mai îndepărtată, planetă a sis- temului nostru solar, este de-a-bia a mia parte dintr’un an- lumină. Micşoraţi la dimensiuni milimetrice lungimea unui anlumină, gândii-vă că pământul este un simplu atom al acestui disc milimetric, nu uitaţi cifra de 300,000 ani-lumină şi veţi avea un alt chip de a prinde în cuprinsul minţii, imaginea formidabilă a universului înţăruşat până azi de ştiinţa Deci chiar în aceeaşi zi, după amiazi, raza a eşit din sistemul solar şi se avântă singuratică in văzduhul cosmic, pe undele eterului. De aci mai departe, călătoria devine monotonă, o- i rele trec una după alta, şi cu toate că facem un miliard de kilometri pe oră, nici o staţie nu se iveşte în drum: suntem în plină noapte cosmică, înfioraţi de maestatea singurătăţii. Zilele urmează după zile, ani după an, st In sfârşit după o obositoare călătorie de patru astronomiei. Un „socotitor de stele” — cum le spune aşa de plastic astronomilor în cronicile noastre bătrâne — s’a încumetat să urmărească Itinerarul unei raze de lumină care a plecat în ziua de 1 Ianuarie 1800, la ora opt dimineaţa, de pe pământ şi iată ce a căpătat ani, pe care numai o rază poate să o întreprindă. iată-ne în sfârşit ajunşi la marginea stepei esmice pe care am străba- :j tut o, în constelaţia Centaurului. Prima stea pe care o întâlnim, cea mai apropiată de sistemul solar, este steaua numită Alfa Centauri. De aci mai departe, vom semnala numai staţiile importante . Peste încă 4 ani, in 1808 lumina a ajuns în Sirius, în 1825 am trecut de Vega şi de abia în 1841 *Jgn-1 gem în statia favorită a lui Flammarion, în steaua Cappella , încă 6 ani şi am ajuns la steaua polară. Odată ajunşi aci, să punem în evidenţă următoarele două constatări : In această călătorie, ne-a trebuit o jumătate de zi ca să eştra din sistemul solar şi un jumă- , tate de veac ca să ajungem la steaua polară. Steaua polară este una din stelele apropiate de sistemul solar. Pentru a ajunge la marginile universului, trebue să mai mergem încă 299.950 anilumină ! Aceste două elemente sunt poate şi mai lămuritoare, ca orice calcul, pentru a pune în lumină vastitatea universului * ! Care este aspectul general al universului ? După ultimele rezultate ale ştiinţei, universul are forma unui tor imens sau a unei margini subţiri de disc al cărui plan numit şi planul galactic face un unghiu cam de 60o cu ecuatorul şi al cărui inel central îl alcătueşte calea lapştelui. Sistemul nostru solar nu se găseşte în centrul discului cît ia o distanţă de peste 65,000 aur- lumină de acest centru. Să nu uităm că raza discului este de 150,000 ani lumină şi că diametrul întregului nostru sistem planetar este de abia 0,002 anilumină ! Sistemul solar apare deci în univers ca un simplu fulg de materie rătăcit undeva în imensitatea văzduhului Aceste precizări metrice pe cari le aduce astăzi ştiinţa astronomiei pun şi mai bine în lumină, evoluţia extraordinară a concepţiilor noastre cosmologice. De la concepţia rudimentară a sistemului Ptolemean în care pământul este centrul nemişcat şi al sistemului solar şi al lumei întregi, am trecut la sistemul Copernician in care soarele ia rolul central, iar pământul se scoboară la rolul modest al unei planete de mâna doua. Şi acuma, întreg sistemul solar este detronat şi în locul lui se instalează „galaxia’, calea laptelui, acel enigmatic râu al soarelui, al cărui prund de aur l-a putut însfărşit examina metodele perfecţionate ale fizicei moderne. Pentru câtă vreme va dura această supremaţie a galaxiei 7 Desigur nu pentru totdeauna. 8 dimineaţa 8 ore şi 8 minute 8 ore jumătate 9 ore 9 şi un sfert 11 ore 12 jumătate Plecarea de pe pământ Sosirea în Soare « « Marte « « Jupiter « « Saturn « « Uranus « « Neptun Cronica externă 28 Februarie . Declaraţiile făcute de ministrul de Interne britanic, Henderson, privitoare la revizuirea tratatului de la Versailles, au provocat o impresie puternică in ţările aliate şi a creat Încurcături guvernului. In Camera comunelor s-a cerut noui explicaţii primului ministru Macdonald. Desbaterea in această chestiune, va Începe azi. Reamintim că Macdonald a declarat că guvernul său nu a luat nici o hotărire in chestia revizuirii tratatului de la Versailles şi indirect a dezavuat pe ministrul de interne Henderson, care şi-a permis să formuleze o cerere expresă In această chestiune. Primul ministru al Marei Britanii a spus că opiniile personale ale unor miniştri nu pot influenţa politica generală externă şi Internă a cabinetului. După ce comisia reparaţiilor Îşi va da avizul in ce priveşte concluziile trase de experţii aliaţi, cari au anchetat în Germania, guvernul britanic se va pronunţa şi el în problemele externe, care interesează direct problema anglo-franco-germană. Memoriul britanic relativ la reluarea controlului militar in Germania, a făcut o bună impresie la Paris. In acest memoriu se propune înlocuirea actualei comisiuni de control printriun comitet de garanţie, până când Societatea naţiunilor va fi in măsură să organizeze un control permanent, conform tratatului de la Versailles. Se afirmă că Franţa va accepta propunerea engleză. In cursul săptămânii viitoare vor incepe tratative la Constantinopol intre delegaţii germani si turci in vederea incheerei unui tratat de amiciţie intre Germania şi Turcia. Camera belgiană a respins cu 95 voturi contra 79, proiectul de convenţie economică francobelgian. Guvernul Theunis Jaspar, care pusese chestia de încredere, in legătură cu votarea acestei convențiuni, și-a dat demisia. A demisionat și guvernul albanez. pmmmmwmnmmmmmmmm In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Primim următoarele rânduri: Stimate Domnule Director, Rog pe bunul Dumnezeu să vă dăruiască zile multe cu perfectă sănătate, îl ajutaţi mai departe pe cei necăjiţi. Cu toată inima aş fi dat mult mai mult. Forţată însă de împrejurări, alătur una mie lei In memoria fetiţei mele Maria- Antoinette. Domnule Director, eu cred că ce ar avea cineva şi inimă de piatră,'3a»î-*erîa pat^orului, î-a pus dracul ştampilă", tot se va îndura, cetind caldele d-voastră îndemnuri. Mai ales dacă simte româneşte, îşi va lua din gură şi va da. Cu stimă, Ecaterina Ghica Leea Văduvă, proprietară Au mai subscris: Colecta fune, soc. petrolifere, distra Română“ lei 5633 Dr. Toma Cornea, direc. institutului de credit „Titmăveana“,Sighişoara lei 3006 Colecta fune. „Bancei generale a ţării Româneşti prin d. C. Donca lei 4030 Personalul direcţiei speciale a serv. comercial C. F. R., lei 2843 Colecta cu Vl-a reală a liceului „Cantemir", prin elevul Valeria Niculescu Mureşianu, Iei 2046 Funcţ. primăriei, Câmpina In amintirea decedatului stud. Stelian Dobrescu ! lei 1200 Sevastia Andrei Noica, lei Ecat. Ghica Leca, văduvă, în memoria fetiţei sale Maria Antoinette lei A. Grozea, strada Traian No. 46, lei Funcţionarii firmei Popp & Bunescu, lei Nae Iupceanu, comerciant Ploeşti, lei Ştefan St. Popp, avocat lei Nicu G. Popp, avocat, lei Elena Olteanu lnsL. sc. de No. 4, Constanța lei cam 206 «n — - ------Ion Vasilescu. coi "•cîant Azuga , Ioana T. Stoian str. Brătianu 299, Alexandria Ionel Șerbat, Azuga, lei Epitropia biserîcei „Manu Cavafu" lei Elevul Eugen Gh. Antoniade, str. Bogdan No. 24, Roman, Iei Câte 100 lei: AL Alexandrescu, Costică V. Manoliu, P.-Neamţ, lei Câte 58 lei: Die BL Zlătari, strada Brătianu, Alexandria; Eufrosin* C. Manoliu, P.Neamţ; Dan C. Manoliu, P.-Neamţ; Şerban C. Manoliu, P.Neamţ; Vlad C. Manoliu, P.Neamţ ; Ivonetta C. Manoliu, P.-Neamţ, lei Gică N. Popescu, lei 2004 1000 1001 501 500 500 500 ,310 '.'MJ .'•i 600 164 130 206 ''vi 300 40 Total Lei 28.492 Suma din urmă Lei 487.718 Total general Leî 516.210 tin at tont ol t anti-fascist ia Paris - finarchistul care a vrut să ucidă „ideea” Un atentat anti-fascist a fost săvârşit zilele trecute la Paris. Drama s-a petrecut pe la orele 10 seara, la restaurantul italian „Savoia” din „passage des Princes”. Victima acestui atentat este d. Nicolas Bonservizi, directorul ziarului „Italie Nouvelle”, care apare la Paris, corespondentul ziarului „Popolo d’Italia” și fondatorul unei Ligi fasciste la Paris. ) Iată împrejurările în care s’a comis atentatul: Pe când d. Bonservizi cina singur la o masă, un Chelner a tras două focuri, rănind pe d. Bonservizi la baza craniului, deasupra urechei drepte. Asasinul a fost imediat dezarmat cu ajutorul clienților şi al personalului de serviciu. De altfel el n’a opus nici o împotrivire, declarând doar : — „N‘am voit să ucid omul, am ucis ideia”. Victima a fost transportată în grabă la spitalul ,,Beaujon”, iar atentatorul a fost arestat. CE DECLARĂ ASASINUL : „Mă numesc Ernest Bonomini, a spus atentatorul, am 21 de ani şi m’am născut la Pozzolana, lângă Roma. Sunt anarhist, dar nu fac parte din nici o organizaţie. Am venit în Franţa de vreo doi ani, revoltat de represaliile fasciste săvârşite in Italia de guvernul Mussolini împotriva anarhiştilor şi a comuniştilor, am hotărît să omor pe unul din fruntaşii fascişti de aci. Un compatriot pe care nu vreau să-l divulg şi care de altfel nu cunoarea intenţiile mele, mi-a spus că d. Bonservizi is masa regulat la „Savoia”. Pentru a-mi pune In aplicare planul am intrat chelner la acelaşi restaurant. Restul se ştie”. Poliţia a făcut o perchiziţie la domiciliul lui Bonomini unde s’a găsit o listă scrisă cu creionul cuprinzând date, ore şi nume. Cu toate tăgăduielile lui Bonomini, poliția face cercetări pentru a şti dacă datele acestea nu sunt în legătură cu mișcarea anti-fascistă din care se bănuieşte că face parte atentatorul. A/WWWWWSAWy1 ZIARUL „UNIVERSUL" Enn Hr. 11/ Pentru marile premii de primăvară Cititorii cari vor să participe la marile premii de primăvară vor strâope cotgoanele ce zilnic vor fi purblicate in acest loc. Amănunte (.'umpiete vor fi plate l a timp, Sufletul n'are secret pe can să nu-l trădeze purtarea. Proverb chinez