Universul, septembrie 1924 (Anul 42, nr. 198-222)

1924-09-15 / nr. 210

Fraidele In administraţie p iniiiifii publici Zilnic primim ştiri că noui fraude s'au săvârşit in diferitei administraţiuni publice, — ceea ce însemnează că lanţul isprăvilor rele nu se mai isprăveşte. O ciudată nepăsare domneşte par'că în rândurile celor che- maţi să facă ordine în admi- nistrafie. Lumea a ajuns să nu se mai • impresioneze de asemenea fapte, decât atunci când ele iau proporţia unei panamale nemai auzite, astfel că fraudele de sute de mii de lei sau numai de câteva milioane par, la ordinea zilei, simple mărunţişuri, ce s’ar putea încadra la rubrica diverselor în spaţiu de câteva linii. Dar nu e bine ca starea normală a administraţiei noastre să fie tocmai aceasta, când ştim că marea majoritatea a funcţionarilor e harnică şi de bună credinţă. Ei bine, această majoritate cinstită, harnică şi de bună credinţă nu poate să rabde nedemnitatea cu care tinde s’o acopere funcţionarii de rea credinţă şi abuzivi. De aceea e timpul ca funcţionarii de treabă, această elită nedreptăţită a societăţii, să înceapă ei opera de valute mo- rală a biuroveraţiei româneşti. Ei ştiu bine că funcţionarii necinstiţi nu le aparţin, că sunt ■ clientelă politică sau rubede- nească a puternicilor zilei, că , au fost cocoţaţi în rangurile lor de capriciul intereselor lăturalnice sau familiare ale politicianilor. Funcţionarii necinstiţi se cu- nosc după starea lor materială de azi, în antiteză flagrantă cu aceea dinaintea războiului. Funcţionarii buni nu se pot îmbogăţi cu atâta repeziciune , decât prin căsătorii norocoase sau graţie moştenirilor rămase de la rude bogate. Alt chip de pricopsire rapidă, de îmbogăţire prin muncă, fără ca la baza ei să stea un fond I de susţinere apreciabil, nu-1 vedem. In atari condiţiuni, nu-i de■ loc greu să stabileşti compara- tiv situaţia bunurilor materia- le ale funcţionarilor publici dinainte şi de după război. Legea lăsată în adormire a d-lui Titulescu imaginase un mijloc admirabil pentru dovedirea acestui fel de averi. Se vede însă că interese nemărturisite au împiedicat punerea în aplicare a acelei legi. In Iugoslavia, sub noul regim, vedem că se purcede cu grabă şi foarte drastic la purificarea moravurilor.. Acolo s’a şi admis o lege împotriva corupţiunei, cu cercetarea originii unor averi şi cu sancţiuni severe pentru cei vinovaţi. Dar ce pot face funcţionarii publici de la noi? Ei pot pune în valoare rezoluţiunile luate tot de ei în diferitele congrese şi întruniri ce le-au ţinut. In acele rezoluţii şi moţiuni ei ce- i reau imperativ examinarea. ! stării materiale a funcţionarilor publici. Tot ei pot pune la îndemâna ■ celor ce urmăresc lumină în a■ ceastă direcţiune, acte şi docu- mente, dovezi sigure de fraudele ce nu sunt încă în cunoştinţa opiniei publice, pentru că peste ele s’a întins muşamaua I milostivă a celor mari. Când s-ar şti adevărul adevărat în aceste lucruri, poate că abia atunci ar veni şi strigătul de îndreptare, un strigăt pornit din inimă şi hotărit. Horia li spun «Ari secrete cu sovietele ruseşti Conferinţa dintre d-rul Rakovschi şi d-rul Gratz — In acelaşi timp ungurii se plâng la Liga Naţiunilor — In urma instrucţiunilor primite din Budapesta, ministrul Ungariei la Londra a intrat în tratative cu d-rul Rakovsky reprezentantul sovietelor, în vederea strângerei relaţiunilor şi sprijinirea intereselor reciproce. In vederea strângerei relaţiu- nilor dintre aceste două ţări au ceva. mai fost convorbiri şi chiar s-au semnat oarecari tratate între, pe deoparte reprezentantul Krestinsky reprezentantul bolii Ungariei ,a conferinţă din Genevicilor la Berlin şi dr. Gratz, însărcinat special din Ungariei. __________..neva insinuează că doleanţele parte al minorităţilor nu găsesc ecou in sânul Societăţii Naţiunilor, iar vietelor chestiuni cari prin natura lor aduc o atingere rolului pe care îl are Liga Naţiunilor. Acum dr. Rakovsky a fost în-1 pe apa Ungaria oficială tra -sărcinat de soviete să lărgească tează, în secret, cu delegaţii sabazele înţelegerii, semnată de reprezentanţii autorizaţi ai celor două guverne. In Ungaria cei mai aprigi susţinători ai unui acord perfect cu sovietele sunt ministrul afacerilor străine şi ministrul de război contele Csáky. Ca urmare acordului stabilit între dr. Rakowski şi dr. Gratz, în ziua de 7 Septembrie, a fost la Budapesta chiar în casa driuilui Gratz, o conferinţă între Cersky, secretarul ambasadei sovietice la Viena, Osipoff, secretarul d-rului Rakovsky, Egon Muller şi generalul Dobrovolski delegaţi sovietici veniţi cu instrucţii speciale din Moscova. In urma acestei conferinţe d. Nemessegyi, prim-secretar al legaţiei ungare din Berlin a primit însărcinarea să plece imediat în misiune secretă la Mos O regiune din Ruhr evacuată Berlin, 12 (Rador). — Întreaga regiune Bocuvti din Ruhr a fost evacuată de trupele franceze de ocupaţie; se anunţă de asemenea începerea operaţiunilor de retragere în regiunea Gelsenkirchen, -----------XXX---------- MOZAICURI TARIFUL APLAUZELOR. — Se plătea In Franţa — spune un bătrân actor — acum 50 de ani . Pentru o salvă ordinară 5 ranci, salvă îndoită 20, iar înreită 25; pentru chemări la aripă repetate 50 de franci; murmurele de spaimă sau de admiraţie 15; aplauze crescând lână la paroxism 32 franci; gemete urmate de clacă după o icenă de omor 12 fr. 50; râsuri 1 franci, râsuri cu hohote 10 fr. 0; exclamaţii superlative 20 de ranci. UN TELESCOP GIGANTIC.— După 13 ani de aşteptare, universitatea din Michigan va intra în sfârşit în stăpânirea unui nou telescop, care va fi cel mai puternic din Statele Unite. Din pricina numeroaselor dificultăţi, montarea aparatului a fost întârziată. Pe de altă parte, războiul a împiedicat predarea lentilei, comandată în străinătate in 1911. Specialistul, care era însărcinat cu şlefuirea ei, a murit în 1923 şi abia s’a putut găsi un lucrător, care să ducă la bun sfârşit opera aceasta. După câteva observaţii în Statele Unite, telescopul uriaş va fi demontat şi transportat in Africa de sud, unde va fi ţinut opt, sau zece ani. In timpul acesta, telescopul va sluji la examinarea cerului mstral de către astronomii universității din Michigan. Asasinarea unui deputat fascist Roma, 13. — Deputatul fascist Armando Casalini, vice- secretarul corporaţiei sindica- le, a fost atacat cu focuri de I revolver de comunista Giova- ni, pe când se afla la Monte-, mario. Grav rănit, el a fost tran- sportat imediat la spital, unde a murit fără să-şi poată relua Cunoştinţa.La întrunirea consiliului de miniştri, aducându-se ştirea asasinatului, consiliul a trimis condoleanţele sale văduvei defunctului. Apoi s-au luat măsuri spre a se păstra ordinea, evitându-se excesele pe care le-ar fi putut provoca această crimă. Defunctul lasă o văduvă și 5 copii. ---------XXX---------- Consilia) de miniştri francez Paris, 13 (Rador). — La Rambouilot s'a ţinut un consiliu de miniştri. D. Herriot a făcut o expunere a situaţiei externe, in deosebi a activităţii Societăţii Naţiunilor. Ministrul de finanţe a făcut o expunere a pregătirilor bugetare şi a dispoziţiilor ce le va lua spre a prezenta in curând un budget echilibrat şi real. S'au făcut reduceri importante în cheltueiile fiecărui minister, reducând aceste cheltueli la cifrele din 1929—1951, cu toate sporirile de credit provenite din hotăririle precedente. Ministrul de marină a, obţinut aprobarea decretului relativ la reorganizarea comandamentului suprem al forţelor maritime. Ministrul de lucrări publice a arătat că muncitorii de la căile ferate au fost aproape toţi reintegraţi. ----------XXX ----------- T ! înarmările secrete ale Ungariei — Descoperirea unul depoart din arma.— Organala «N« dala maghiara TncaarcA al zădărnicească o percheziţie. Vau traa locuri asupra aule*mobilului comisiei Interaliata — In ziua de 6 Septembrie a. a, comisia Interaliată de control din Budapesta a descoperit in clădirea Institutului colecţionar din Czegléd un mare depozit de arme. Cu ocaziunea perchiziţiei, care s'a făcut pe neaşteptate, organele oficiale maghiare au făcut tot posibilul, spre a întârzia perchuţia, in scop de a putea ascunde armele. S‘au tras chiar tocuri asupra automobilului comisiei. Şoferul a fost rănit. Cu toate acestea, comisia a isbutit să şî Îndeplinească misiunea. S'au găsit la acel institut arme şi efecte pentru un regiment. Această descoperire este o nouă dovadă că Ungaria nu se conformează obligaţiunile prevăzute In tratatul de pace. Dela Liga Noţiunilor Lucrările comisiei de dezarmare Geneva, *3 (Rador). — Comisiunea pentru dezarmare s’a întrunit ori după amiaz, sub preşidenția d-lui Duca, ministrul de externe al României. Delegatul Franţei, d. Jouhaux, a arătat că proectul asistenţei mutuale, nu implică de loc sporirea sarcinilor militare, ci urmăreşte, în limitele stipulaţiilor pactului, să garanteze siguranţa Europei. Arbitrajul nu exclude sancţiuni. Popoarele trebue să fie supuse sancţiunilor de ordin legislativ, economic şi financiar şi eventual unor sancţiuni de ordin militar în limitele pactului. D. Jouhaux a sugerat ideia ca tratatele politice şi comerciale să fie înregistrate şi controlate de către Societatea Naţiunilor până la înfiinţarea unui consiliu economic internaţional. După ce chestia siguranţei va fi rezolvată, va fi nevoe de a se tranşa şi chestiile economice de care depinde asigurarea păcii. România și arbitrajul — Cuvântul d-lui Duca în comisia dezarmării - Geneva, 12. — D. Duca al Duca. Dacă vom reuşi anul arostit la comisia dezarmării acesta să găsim bazele unui cuvântare, viu aplaudată, ară-j sistem, desvoltând şi combinând punctul de vedere al Roinând aceste trei idei, arbitramâniei faţă de această însem- j jul, siguranţa şi tratate regi-nată problemă . România primeşte bucuros principiul arbitrajului obligator , cere numai să se precizeze sfera de aplicare. Consideră arbitrajul fără sancţiuni ca inoperant- Sancţiunile ar trebui să fie militare şi econoonale, vom fi făcut un pas însemnat şi progresele omenirei se întăresc treptat. Greutăţile de învins sunt încă desigur numeroase ; n’am pătruns în templul păcei, dar simţim cu toţii că-i urcăm treptele, împotriva discursului lui Apponyi Sofia, 13 Septembrie. — Se ştie că autorităţile bulgare au descoperit o cantitate de arme şi de muniţii adusă din Ruşia sovietică. Instrucţia a putut stabili acum vinovăţia câtorva persoane implicate în această afacere. Mărturisiri formale au fost făcute in fața judecătorului de im- i PRAGA, 12. — „Prager Presse“ |strucție dirt Vaxna, care instru, informează că „Asociația mici* | iește cazul acesta, de către I lor fermieri și agricultori repu- divizii Cristo V^-fiheneieit i blicani maghiari“ din Cehosloj Piidop, student aeriterat in Ivacia a hotărit să protesteze sia, în Septembrie 1923 . 2) A- contra discursului ţinut de Ap.lexis Grabowski, rus supus bulponyi la Geneva, declarând că mare membru al partidului cu Apponyi nu poseda legitimaţia jomunist din Burgas, 3) din Cehoslovacia care au trecut împreună cu celelalte naţiuni asuprite prin toate suferinţele cauzate de Habsburg, se bucură acum de o egalitate de drepturi garantată prin Constituţie. De aice , punctul de plecare trebue sa fie pactul Societăţei _____ _ _______ Naţiunilor, care poate fi com- aceia, se ridică cu toată energia pletat şi precizat printr’un ! contra discursului d-lui Approtocol adiţional. ‘ pcnyL România cere menţinerea tratatelor regionale cât timp nu se obţine adeziunea tuturor statelor la pactul de asistenţă ■ MlSCSFeDreV0lHl!01I3ra tTSi. .. există oarecare! - «1» P»rtBBal18 oarecare prevenţiune împotriva acestor tratate regionale, nu trebue uitat însă că toate statele nu fac parte din Liga Naţiunilor, că unele din ele o consideră ca o neputinţă organizată şi pe când noi studiem proiecte de dezarmare ele creiază mari flote aeriene şi clădesc nenumărate fabrici de gaze asfixiante. Nu trebue mai cu seamă uitat că aceste state au vecini. Dacă nu puteţi ajuta fie aceşti vecini, lăsaţi-i să se ajute ei singuri. Nu suspectaţi, ci înţelegeţi, — a spus. ----------XXX topiri comunisti i Mm INSTRUCTIA in chestia uNUI TRANSPORT DE MUNITIUNI DIN RUSIA SOVIETISTA -----, ------------------numărul 204. Acest permis a fost găsit în ur- * mă printre hârtiile barcagiului ’ Zekeria Ghiridi. La 10 August conspiratorii au ajuns cu un vaporaş pe ţărmul Bulgariei lângă localitatea Bunardjic. Aici s’au întâlnit cu alţi tovarăşi cu cari s’au înţeles în privinţa măsurilor ce trebuiau luate ca să poată trimite la destinaţie armele. Se cunosc Împrejurările in care armele au fost confiscate. Un mare număr din membrii organizaţiei acestui transport, au fost arestaţi. Pe de altă parte, judecătorul de instrucţie a semnat un mandat pentru infracţiune la art. 1, 2, 3, 4, 10 din legea apărării statului împotriva altor conspiratori ulterior din Burgas. 3) Zekeria de a lua cuvântul în numele po-1 Osman Ghiritli, turc, barcagiu. „„li.«. «yw«!lrÂS “csn succesoare şi că declaraţiunile cfitre avocatul Tutungiev, Grisale nu sunt făcute decât un nu- i gore Ciociov fost primar la Varmele clasei marilor proprietari na şi de un evreu, cari caută să provoace turbu- j La plecarea lor din Sebastorări în statele succesoare pen- pol, persoanele, care purtau ar-( tru ca prin aceasta să împiedice ’ mele s au prezentat la postul de : DIRECTORUL LICEULUI DIN executarea reformei funciare. j control rus și au arătat un per- 1 BOLGRAD SPRIJINITORUL Clasele muncitoreşti maghiare care purta numărul 204. , „NEFERICIŢILOR MINORI- XXX 1 Paris, 13 (Rador). — Din Lisa Ibona se anunţă, că elementele radicale, compuse din civili şi militari, au încercat o nouă logi vltură revoluţionară, asaltând I ministerul de război şi postul I central de telegrafie. încercarea a dat greu, sau făcut multe arestări. Guvernul e stăpân pe situaţie. Trupele revoltate s-au intors in cazărmi. Mulţi revoluţionari au fugit Liniştea In oraş a fost restabilită. XXX întâlnirea premierilor englez şi egiptean Londra, 13. — Zaghlul Pasha răspunzând scrisorii d-lui Ramsay Macdonald, ii face cunoscut că va fi in Londra la 23 Septembrie. Primul-ministru britanic se va întoarce şi el din călătoria în Scoţia, astfel că ambii primi-ministrii se vor întâlni in Londra le 25 Septembrie. învăţământul în sudul Basarabiei — Pe mâna cui e lâsatâ uneori pregătirea viitorilor cetăţeni. — Un caz caracteristic: liceul din Bolgrad — Centrul acestui colţ de ţară nă. Dacă nu-l pot compromite e Bolgradul, cu majoritatea prin Înscenări sau calomnii, cei populaţiei bulgară, sau bulgari- de aci fac cor cu elevii, să-i rată. Bulgarizate sunt şi satele, alunge, semănate din apropierea Ode-sei şi până la Dunăre. Vechile CUM PIERDE INVAŢAMAN sate moldoveneşti, dar numele şi documentele ni le mai arată, — cum e Tabacul, locul copilăriei prea învăţătului domn D. Cantemir. Din conglomeratul de naţiuni, la care şovinismul şi antiromânismul se văd la orice pAşa, la Cahul, d-lui Surucianu, moldovean din Basarabia, pentru că-şi trecuse examenul de capacitate, la Bucureşti, i s’au făcut zile fripte, în frunte cu dicizie, cei mai Îndrăzneţi — da- i rectorul — care n’are nici licenţă fiind originea lor —- sunt ! — şi omul a trebuit să plece, bulgarii. Ei se sforţau, în 1917, unde venise, cu drag, să lusă creeze republica „Bugeagul“ , creze pentru fraţii lui rămaşi cu Bolgradul capitală. Azi, de- ’ un veac in mntuneric. I putatul lor vrea jud. Bolgrad! , T „ . . ...... Bazat pe imensa avere a liceu-i La Bolgrad, când toate zvârlii de băeţi, ce pe nedrept au colirafi lor & «J® politicienilor exploatat-o 64 de ani, în folosul lor, făcând aci, cel mai vechiu şi puternic focar de cultură — ei ar avea mulţi sorţi de iz- bândă, deoarece absolvenţii liceului au plecat şi pleacă în rau to Rusia. Balcani. Rezultatul? Elevii buni sunt Directorul liceului, considerate terorizaţi, moldoveanul Buru„demisionat“ din fruntea şco-t rină, din cl. 8-a, e huiduit şi lojilor basarabene, pentru că în- • v’i* barbar.... când încă nu se trecuse chiar pe faimosul Eri ştia de congresul din Viena... han, n’are decât 2 ţinte: a) sa ! Mentalitatea nouei generaţii se îmbogăţească secătuind fon-1 şcollare şi sufletul ei, lasă mult durile liceului; b) rusificarea şi’ de dorit, atât in licee cât şi in bolşevizarea liceului. El a des şcolile primare. Cauza? Străinii fiinţat o sală de clasă, spre a predau limba, istoria şi geografinea în gazdă elevi şi eleve din fia românilor, în dauna celor în cursul superior, având totul ■ drept, gratuit de la epitropie. Legile şi regulamentele şcolare, le uită.: O DATORIE A MINISTERULUI le eludează sau le ia ni derul INSTRUCŢIUNII PUBLICE dere. Profesorii unii cu diplo- arturii. La examinarea elevilor şcoalei de fantome, alţii cu mărturii, ba unii îşi trec liceul prin Basarabia, — cum a fost cazul de la Cahul, rămas de pomină, 1 8-a,— ;ăelenr. 5 din Bolgrad, absolvenţii nu ştiau de Ştefan cel Mare,, Mihai Viteazul, nici de ultimele noastre războaie, iar dirigintele nu deosebia fraza de propoziţiune. B I Revizorul Întreabă pe elevii şcoalei primare din com. Etulea (găgăuţi şi moldoveni) ce ştiu despre răpirea Basarabiei. I-au răspuns : „Românii au răpit de la ruşi Basarabia, în 1918, şi e de datoria lor să o redea Rusiei !“. Suntem în preziua numirii suplinitorilor. Să se desfacă cercurile dintre elevi şi profesori, numindu-i pe aceştia in alte localităţi, ca şi pe cei compromişi şi nedemni. Iar titularii lor, cari cer Basarabia, să li se facă înlesniri, dar nu să fie puşi să lucreze, sub ordinele celor ce nu au dat dovezi de cinste, pricepere şi dragoste de neamul nostru, ci dimpotrivă. Căci răul tratament a forţat, multe elemente bune să plece, iar puţinii rămaşi nu vor putea indura mult, şi tocmai acesta e scopul vrăjmaşilor noştri .real&^USMi sunt directe. Parte din elevi gravitează între anarhie şi bolşevism, împiedecând pe alţii de la datorie. Din internatul liceului, a fost scos I. Ciupercă condamnat — pare-mi-se, la 10 ani muncă silnică pentru bolşevism! Pentru curmarea aceluiaş rău, a intervenit şi corpul III armată. şR... .cG,u cart apru martau„ TARI“ DIN BASARABIA In toamna trecută a venit un titular, dar elevii preparaţi de persoana de încredere a directorului au fost examinaţi de o profesoară din... Tulcea şi la Bolgrad e obiceiul de a se da garanţii de promovare! S’a dat titularului cursul inferior, iar celui cu 8 clase din Cahul i s’au dat clasele 7 şi 8, deşi nici examinatorii lui nu cunoşteau materia de predat! Dacă directorul liceului — în casa căruia, crezi că te afli in Odesa sau Moscova întovărăşit cu deputatul local, ar Încasa şi ar ofta după cei pe cari ţi aşteaptă, n’ar fi mare pericol. Dar d-sa se erijează în apărătorul minorităţilor — cari trăesc bine la noi. La banchetul din 15 Martie a. c. d-sa a spus: închin acest pahar în sănătatea acestei populaţii, atât de mult suspectată!“ Populaţia „suspectată" e aceea din sânul căreia au eşit criminalii cari în noaptea de 25 Mai, ştiind bine că sunt, 2 regimente în Bolgrad, totuşi a atacat patrula, rănind mortal pe oamenii datoriei? In Basarabia, dacă un profesor aşa zis „regăţean“ vrea, să-şi îndeplinească datoria cinstit şi demn e pus la caranti nUL ROMANESC (ELEMENTELE BUNE dau greş, ei uneltesc cu elevii, deprinşi a trece fără învăţătură prin mistificare, fals etc. Casa directorului întărește acest sistem scump de când e XXX Populaţia Rusiei scade — In 1921 au murit 5.206.000 locuitori de foame. — O nouă foamete se anunţă — Comisariatul finanţelor din Rusia publică nişte cifre, de unde rezultă că populaţia era de 135.600.000 locuitori in 1914, apoi de 131.600,OOQ in 1920 si de 126.300.000 la sfârşitul lui 1922. Au murit numai din cauza foametei în 1921, peste 5.290.000 locuitori. Se speră că foametea de anul acesta, care atinge o zonă locuită de 16—17 milioane, va face mai puţine victime decât cea din 1921, când suferea o zonă locuită de peste 25 milioane locuitori. ---------- XXX --------- CRONICA ACTUAUTATII EUROPA ŞI RAMURA DE MĂSLIN. — Marele Pascal stabilea odată pricinile nefericirii omeneşti, formulând adevărul nediscutabil că toate durerile noastre nasc din faptul că nu putem să stăm închişi între cei patru pereţi ai casei. Nenorocirea omului de sigur că a luat forme precise în momentul când, dându-şi seama de infirmitatea lui originară, — care e sociabilitatea, — a procedat la organizarea şî sistematizarea vieţii indeobşte In acelaş moment trebuie să se şi fi spus, pentru întâia oară, „al meu“ şi „al tău“, şi fiecare a voit să fie „al său“ ceeace era „al altuia“. Europa mângâie azi visul generos al statornicirii unui regim de pace. Dar, pentru ca un asemenea regim să fie realmente şi durabil aşezat, n’ar trebui ca una din părţi să se găsească în postura permanentului solicitant Până la atingerea unui atare nerealizabil postulat, cea mai solemnă declaraţie pacifică, chiar a Socialistului Mac-Donald, este simultană cu gândul intim că marina britanică mai are nevoie de ceva credite... D. Herriot însuşi, nădejdea avansaţilor din democratica Franţă, întinzând ramura de măslin nu poate’ nutri decât speranţa că, într‘o zi, pregătirea militară a Germaniei se va dovedi inferi*o:, ră pregătirei Franţei! Războiul se organizează în zilele noastre, prin cele mai pacifice declaraţiuni... documente ale anului 1924. I) Fragment dintr’o scrisoare, pe care o poate vedea oricine : — Astfel că, vă rugăm, încă odată, ca pe unii cari ne-aţi mai rămas ca singură nădejde... Am voi să se ştie că noi funcţionarii, am ajuns acuma cu adevărat la aman, cum se zice. Ultimul val de scumpete ne a demoralizat cu totul. Nu mai avem nici ce vinde, ca să putem trăi; în casele noastre au statornicit boala şi desnădejdea; şi mâine, iată, bate iarna la uşe, şi nu ştim ce să facem. Cel care vă scrie aceste rânduri, ori n’a mâncat decât pâine cu ceai. Împreună cu trei copilaşi şi soţia, iar mâine poate nu vom avea nici atât... Vă închipuiţi dv. cu ce suflet şi cu ce putere vă scriu ? Nu suntem pentru greve sau alte măsuri de desordine; suntem dintre funcţionarii cinstiţi şi cu dragoste de ţară. Dar, pentru Dumnezeu, nimeni nu mai vede preţurile — prin nimic justificate, — cari ni se cer azi ?... Nimeni nu se mai gândeşte la noi ?... L L (îi am numele întreg, dar şovăesc să-l amărăsc pe om, punându-i-1 aci. N. A.) din ministerul agriculturii şi domeniilor“. II) Crâmpeia dintrio convorbire avută alaltăeri, la redacţie :— „... Nu pot zice că nu s’a făcut nimic pentru noi. Dar, gândiţivă şi d-voastră, sunt soţia unui căpitan, de activitate, mort li timpul şi din cauza serviciului; eu însumi sunt fiică de militar. Ştiţi ce primesc ? Primesc o pensie de 63 lei care, cu spor şi cu tot ce voiţi, a ajuns la 200 lei ! Două sute de lei pe lună, in ziua de astăzi... Am cerut bine Înţeles să mi se dea o slujbă oarecare; slujbă, mi s’a spus, e greu deoarece, fiind vorba de Transilvania „trebuie“ să ştiu nemţeşte, — ori ruseşte dacă e vorba de Basarabia. Nu credeam că voiu avea nevoie de aşa ceva, în România, după războiu. ....Şi-acum, domnule, trăiesc vânzând din lucrurile ce mi-au mai rămas... Vă interesează, poate, să ştiţi cu cine vorbiţi... Sunt d-na Căpitan Aricescu Maria, din aleea Alexe Marin, 8, Bucureşti... Nu mă opun să mi se spună numele...“ SARACU’ BARBU CATARGII— — Cine are vreme să se uite în curtea Mitropoliei, când trece pe bulevardul Maria, poate să se încredinţeze încă odată, nu numai de „rigoarea“ cu care regulamentele comunale sunt aplicate, dar şi de atmosfera de „solemnitate“ în care, uneori, sunt întreţinute chiar instituiţiuni foarte respectabile. Nu e multă vreme de când comuna a dat o ordonanţă amintind, — în termeni de un inevitabil prozaism, — că ţinerea porcilor este interzisă în ocolul I şi II al Capitalei. O asemenea măsură, foarte la locul ei, ar fi fost bine dacă nu mai era nevoie să fie amintită. Cum însă, — ca o urmare a apucăturilor unora, — a trebuit să fie repetată este cel puţin curios că nimeni n’o ia in seamă. Curtea Mitropoliei noastre, partea dinspre bulevardul Maria, pusă în văzul şi al drumeţilor pe jos şi al şirului de tramvaie înţesate de pasageri, oferă crudul spectacol al unei turme de porci care paşte in modul cel mai... porcesc cu putinţă. Ierburile grase de acolo tr îmbie, cum îmbie încă pe vre-o câteva vaci cu viţeii lor, cari acum zburdă, acum rumegă, şi un cârd întreg de gâşte dolofane... Lângă această ceată de dobitoace, — care, cine ştie, poate că mâine va fi sporită, — stă, printr’o vinovată impietate şi printr‘o insultătoare nepăsare statua lui Barbu Catargi, a omului cu sufletul mare şi generos, răpus acum câteva decenii chiar pe acel loc. Parcuri prea multe, noi n’aVem. Deschiderea, pentru public, a unuia nou, anume amenajat, ar fi fort o binecuvAaUiSŞi cu toate, acolo unde s’ar putea face aşa ceva, râmă porcii in turmă şi pasc vitele, alături de cârduri de gâşte... TOATA LUMEA MULŢUMITĂ». — S’au pus in vânzare şi nouile ţigarete „specialitate”; înşelând aşteptările, la ce priveşte calitatea tutunului, ele se vând cu preţ de emisiune 1 leu bucata, 1 leu 20 la Mircea şil,30 la Capşa. , întrucât din primul moment s’a răspândit falsă versiune că nouile ţigarete ar fi foarte bune, ele iar nu se mai găsesc la debite. Şi toată lumea e mulţumită , R. M. S., că s’a ţinut de făgăduială, debitanţii că nu stau de pomană, chelnerii că sunt mereu solicitaţi, iar publicul pentru ca nu a fost turburat In străvechia deprindere de a plăti, mai scump decât s’ar cuveni, un tutun mai prost decât s’ar fi aşteptat... UN SERGENT DE STRADA ŞI O BATISTA PIERDUTA. Pe foarte populata stradă pe care locuiesc, am văzut mai zilele trecut o scenă foarte măruntă dar care merită să fie totuşi arătată aci. O doamnă în vârstă, cu umbrela subsoară, voia să se suie în tramvaiul cu caietatea ei şi graba ce punea să ajungă mai curând la tramvaiul gata să pornească, au făcut-o, printr-o mişcare neatentă, să-şi piardă batistele urmele bătrânei, care nu izbutise să se suie în vagon, şi care, la distanţă, aştepta acum alt tramvai, a apărut, călcând rar şi tacticos, sergentul da stradă. El a luat batista căzută pe trotuar, s’a uitat împrejur, şi după ce a aruncat o privire şi spre doamna care şedea departe a băgat batista in buzunar. Nimeni, afară de mine care,— întâmplător sau poate şi din obicinuinţă, — priveam împrejur, n’a observat lucrul. Aşa cred, cel puţin. Am avut atunci un regret pe care-1 am si in momentul de faţă , fără să uit că sergentul,pus să păzească ordinea, viaţa şî avutul cetăţenilor. — s’a făcut serios vinovat, nu pot să nu înţeleg că sărăcia lui a fost tare ispitită de cei cfttîva lei, preţul unei batiste mai bune da cât şi-ar fi putut cumpăra singur. Pricinile unei asemenea regretabile stări de lucruri, dacă ar trebui găsite, sunt de căutat mult mai departe... Sigur este însă că are dreptate cine spune că „odinioară par’că era altfel“. M. NEGRU ZIARUL UNIVERSUL“ [lin Ir. Pentru marile premii ii toamnă Cititorii cari vor si participe la marile premii de Ioanei vor strânge cocoanele ce vor fi publicate zilnic In acest loc. 1924