Universul, noiembrie 1924 (Anul 42, nr. 250-275)
1924-11-01 / nr. 250
% JUNGE-FIAHEL OIHARE se (OfiTEOlOilAZĂcele mai MODERHEsi FRUHOASE ROCHI SIS ORAȘ THEODOR ATANASIU & C s Cu Pestele in Ghiare" Str. Carol NI? 30,82,84.- Str. BazacaN?! - Str. Halelor Ni 21 ■ b'ormeg© Sofale SOLIDA KFTI^E"“ — Stpaâa Guza-Vodld 79 — I FURNIZORUL l Legâtoria rle ^arți i “*TMfACDE h “jjîi 105S ffl Ami-1890 5 Proprietar: MH'Et fEYSS ț D,N I păBiStl, teii ButiiJajianalt 2ţ°Arc°,Belgia I Execută cele mai îngrijite și solide lucrări de legătorie de cărți I $or.i3SîirlîR!3ai d3 Ploiârle, pânză si bârlie fantezîe a direct importate dela cele mai renumite case Franceze și Engleze — : : I PREŢURI MODERATS i i i g| g*A R2SSSCHIS VF.CRIZL SI CMOSCCTUS. K II ÎS IMSalffi aeilRGE GHSHGHSZ Strada SFINŢILOR 16, colt cu strada SELIMBERG CASA PROPRIE BiNE ASORTAT CU OlAURi FlriE BRUTE ^TJSLIER SPECIAL MARE DEPOZIT DE HAINE CONFECŢIONATE sHssa iff BBS lt@pr@sentantii pentru Ar*deal si Banat (precum şi cumpărări limite) primesc Meff & Gariger SitreicprSalifere comercială Sitiul Sfr. St r Raţid 14. / / JO* / / / LOE Casa Luca P. JVicuiescu ft — Centrala: Galea Moşilor 16 — Aduce Ia cyn$$ftinfa onor. sale clientele câ avânţi kn vedere cursul valutar actual acordă un RABAT de 10°|o I Asupra preţului marcat la toate vagoanele Magazinului I Central, atâta timp cât se va menţine această situaţie vantară. Reclama este sufletul comerţuluiDIMI-CRISIEfClic^Ti3,OITU^(eOW1? Planta)! din toamnă tipsusfHe în vie, că ve|l nvea cea mal bună reuşită cs V2TA altoită fl producători direcţi varietăţile garantate din pepinierele I NICOLAE DIMIAN, proprietar Odobeşti-Putna Catalog gratis la cerere 9710 Tâmplarie de construcţie după modele, lădiţe după măsură efectuază efti Fraţii FOLDES ARAD 9690 Fabrică de Tâmplărie cap de GĂTIT căptuşite cu plăci de faianţă se găsesc cu preţuri avantajoase la Creditul Technic S.A. Str. Sft. Constantin No. 22 9595 INCALTAMINTE r J UNIVERSUL CronicaArdealul ul kistsif şi şefii de luciri de la Universitatea dinIni — Ce declară d. prof. Popovici Bâznoşau — Problema cere o soluţionare urgentă — Am scris adesea despre situaţia trista a asistenţilor universitari In această chestiune, d. prof. Popovici Bâznoşanu ne-a spus uriEfitor.refo: ROLUL ASISTENŢILOR Corpul asistenţilor compus din asistenţi şi şefi de lucrări, este ajutorul imediat al profesorilor, atât pentru pregătirea cursului, cât şi pentru lucrările practice. Din cei mai buni asistenţi se recrutează profesori universitari, afară de aceasta eu sunt de părere că asistenţii sunt elementul de legătură cu profesorii secundari şi această opiniune mi-am exprimat-o în faţa comisiunei care lucrează anteproectul de lege al învăţământului superior. Oricând, un asistent care a trecut un examen de capacitate poate să treacă, cu drepturi câştigate în învăţământul secundar — dacă e vorba de asistenţii de la medicină, aceştia pot trece în spitale. De asemeni, un profesor universitar poate chema în laboratorul său un profesor secundar şi în chipul acesta, necontenit se face circulaţia de elemente bune între liceu şi Universitate. Acest punct de vedere a fost admis de întreaga comisie de reformă universitară. „Un rezultat bun al acestui sistem va fi că Universitatea va putea chema în rândurile sale, pe cei mai remarcaţi profesori secundari, cari, pe lângă ştiinţă au dat dovada de buni pedagogi . De altfel şi în trecut distinşi profesori secundari au fost chemaţi d in Universităţi ca: Sabba Ştefă,nescu, Sava Atanasiu, G. Ţiţeica, Pompeiu, I. Simionescu, G. Longhinescu, D. Hurmuzescu, etc. Mulţi dintre aceştia au fost şi asistenţi. UN MIC ISTORIC „încă din 1900, asistenţii facultăţii de ştiinţa din Bucureşti au cerut asimilarea din punct de vedere al încadrărei cu profesorii secundari. Prin memorii ulterioare, s’a repetat cererea. In 1912, legiuitorul precizează atribuţiile asistenţilor. Se cerea acestora acelaş titlu ca şi profesorilor secundari, să fie supuşi la un exarhen de capacitate. Când era vorba însă de salarizare, profesorul secundar era plătit cu 420 Iei lunar, iar asistentul cu 300 lei. Abia în ultimii doi ani, s-a stabilit ca leafa de bază a asistenţilor să fie egală cu aceea a profesorilor secundari. „Asimilarea aceasta însă este numai pe hârtie. In realitate, şeful de lucrări primeşte azi în mână 3294 lei lunar, asistentul:1 3097 lei, iar preparatorul 2046. Pe când profesorii secundari recrutaţi în aceleaşi condiţiuni, primesc lefuri cu mult mai mări. Se înţelege de la sine, că această stare de lucruri nu mai poate dura. O SITUAŢIUNE INTOLERABILA „Corpul asistenţilor s’a arătat la înălţime, făcând reale sacrificii in ultimii ani. Meritul lor este necontestat. Mijloacele de trai fiind din ce in ce mai grele, mă întreb care va fi soarta lor? Am înaintea mea — continuă d. prof. Bâznoşanu—o scrisoare a unui distins asistent al Universităţii din Iaşi, care inches : „Dacă se va putea face o îmbunătăţire va fi bine. Dacă nu, va trebui sâ fugim care încotro vom vedea cu ochii, fiindcă în atari condiţiuni, viaţa nu va mai fi posibilă ca asistent la Universitate". SOLUŢIUNI URGENTE „E incontestabil că situaţiunea intregei funcţionărimi trebue să dea de gândit guvernului. Prin ultimile legi şi mai ales prin bugete, s’a făcut încadrările de funcţionari. Corpul asistenţilor n’a fost încadrat decât pe jumătate. Intr ’adevăr, dacă s’a recunoscut asimilarea cu profesorii secundari, aceasta s’a făcut in ipoteza că asistentul lucrează 15 ore pe săptămână. Peste plusul de 15 ore, profesorii secundari— conform legei — primesc adause suplimentare. Asistenţii care lucrează un minimum de 36 ore pe săptămână, nu primesc nici o pară pentru plusul de ore peste 15. Ca să fie o adevărată încadrare, trebue să li se plătească aceste ore. E drept, e legal. Nu este o sporire de leafă, ci o adevărată încadrare. „Asistenţii, în genere, sunt elemente selecţionate; ei reprezintă viitorul in Universitate. Şi după cum vor fi îngrijiţi, aşa vor fi şi roadele ce vor da. D. ministru Angelescu—încree interlocutorul nostru — care a dat dovezi totdeauna că este însufleţit de spiritul de dreptate, sunt convins că va analiza această mare problemă şi credem că ea va fi soluţionată in sensul celor expuse mai sus. „Noi profesorii universitari ne punem nădejdea in concursul preţios al ministrului instrucţiunii, care este colegul nostru, el însuşi fost asistent In marile clinice de la Paris şi credem, că in cel mai scurt timp, va linişti corpul asistenţilor făcfindu-le deplină dreptate“. A. Agnese grăbeşte spre căpătuială şi tris- ]tele spectacole ca cele semnalate mai sus, şi mărturisim că sforţările ei n’au rămas zadarnice. „ Deci, este explicabilă atitudinea jicnitoare a minorităţilor. Faţă de nepăsarea factorilor răspunzători, ca şi de indulgenţa exagerată a autorităţilor, minoritarii, — cu presa lor — îşi urmăresc cu tenacitate programul — al cărui prim punct, trebue să-l vedem in lipsa de respect a limbei statului. Insultele lor, le vedem zilnic manifestate pe afişele după stradă, în textele traduse ale filmelor de cinematograf, în actele oficiale, pretutindeni şi’n tot locul... Cenzura noastră, autorităţile noastre, desigur că au văzut inscripţiile vârîte în ochii trecătorilor de depozitarul unor ziare româneşti din ţară pe str. Regele Ferdinand! Desigur că cunosc şi ele „cele mai grase oameni din Viena", ,,cabinul pentru calatori la Zeppelinul", „Zeppelin de sub oceanul", ori „cabin la baia ta cu aeroplan". Dar după cum cei câţiva profesori, mari acţionari şi uneori controlori la biletele unui cinematograf — societate pe acţiuni —nu se sinchisesc de objectele traduceri ale explicaţiilor proiectate pe ecranul aducător de dividende şi tantieme, tot ast- ’ fel şi şefii autorităţilor noastre, nu dau atenţie controlului traducerilor in româneşte, oriunde s’ar vedea ele. .. ! Şi poate au dreptate!... Căci I iată ce răspunde prefectura ju- I deţului Bihor, cu adresa No. 87 J n. din 1924, din 3 Februarie crt. ] Reuniune! „Cele Trei Crişuri“: „Desolvat cererii d-voastră, din 23 Ianuarie 1924, avem onoare a vă comunica că această prefectură nu e un drept de a da asemenea hotăriri, neputând restrânge drepturile publicului în sensul solicitat de dv.“ Dar ca să nu credeţi că Reuniunea „Cele Trei Crişuri" cerea prefecturii, ştergerea cine ştie căror drepturi constituţionale ale publicului, vom spune că ea cerea doar înfiinţarea — sub îngrijirea ei — a unui birou de traduceri şi control, cu caracter oficial, pentru a stăvili batjocura, sfidarea şi mutilarea limbei române, de minoritarii interesaţi sau de cel dintâiu nechemat ori necunoscător al graiului românesc». Şi acum, aprecieze oricine, solicitudinea ce se dă românizării oraşelor de frontieră L. Chioveanu Scrisori É Oradea-Sare — înstrăinarea sufletului românesc sub acţiunea presei maghiare. — Gazeta ungurească şi defăimările dintre români.— Nepăsare şi boicot condamnabil, faţă de acţiunile culturale şi naţionale. Inscripţii caracteristice sau indulgenţa exagerată a autorităţilor române — Oradea Mare, 29 Oct. Din acest oraş de fronteră, atât de puţin al nostru din punct de vedere sufletesc şi cultural, au plecat adesea scrisorile noastre, cu strigătul de alarmă contra batjocoriri limbei române. Dar strigătul, a răsunat In pustiu ! Ecoul lui s’a oprit, iubindu-se violent de zidurile citadelei paietei maghiare, pe care familia românească, funcţionarii publici, profesioniştii ca şi autorităţile noastre, o savurează cu nesaţiu, acasă, în birou sau la cafenea. Aşadar, otrava pe care foaia ungurească o injectează picătură cu picătură, zi de zi, in sufletul românului, lucrează şi azi tot aşa de violent ca şi altrtdată asupra lui. Şi de privim In jurul nostru, vedem clar — până şi cu ochii sufletului —, puternic, zguduitor chiar de trist, instrăinarea românilor băştinaşi. Până când insă, această stare de lucruri .Până când vom suferi tortura, de a asista cu nepăsare la agonia simţirei "şi naţionalismului românesc ? Până când gologanul românului va continua să încurajeze propaganda presei maghiare, turburătoare de conştiinţe şi exploatatoare dibace şi fără milă a slăbiciunilor sau scăderilor noastre trecătoare? Desigur că numai atunci vom scăpa de acest blestem, când conştiinţa naţională a românului din preajma frontierei, îi va spune că orce sprijin dat culturei străina de naţia lui, este o faptă criminală săvârşită contra spiritului nostru naţional... ! Vom scăpa de această pacoste, când in coloanele ziarelor ungureşti locale — cu mii de cetitori din rândurile noastre — nu vom mai vedea redată, cu litere grase, ţigăneala între fruntaşii români intelectuali, parlamentari ori conducători ai vieţei publice din acest oraş. Un pas înainte vom face spre unirea noastră, şi atunci rând ? ’le maghiare, nu vor mai seri: „ştiut este ca a bunâ pan, dintre cei ce lucrează în oficii luptă contra străinilor (rede evrei!), dar totuşi fac afaceri rentabile cu ei, intră în asociaţii comerciale, iau bani pentru intervenţii, împrumută bani de la străini dar au grijă să nu-i mai restitue niciodată etc.“ Faptul ar însemna în acest caz, pe deoparte absenţa scăderilor noastre şi lipsa dovezilor izbitoare de naţionalism, iar pe de alta că în fine românii sunt astăzi stăpâni pe aci. Din acest punct de vedere, recentul incident penibil, petrecut între d. deputat Chirvai şi avocatul dr. Roxiu, în faţa unui ministru al ţării, în faţa a zeci de delegaţi săteni şi alţi deputaţi şi funcţionari superiori, este edificator. Ironia şi batjocura strecurată de la tribuna liberă, ori din însemnările primei coloane după prima pagină a ziarelor maghiare, după cum se vede mai sus, fac dovada că românismul unora, are absolută nevoe de graţia străinilor! E trist, dar adevărat, că rivalităţile ori animozităţile dintre românii intelectuali şi cu situaţie da conducători, îşi găsesc refugiu, sub forma de acuzaţiuni publice în coloanele ziarelor ungureşti orădene. Mai tristă însă este constatarea ce facem cu aceiaşi români sunt cei dintâiu, care strălucesc prin absenţă dele orce manifestare românească cu caracter cultural şi naţional. Conducătorii singurei instituţii culturale din Oradea, pornită din iniţiativă particulară, — care orice s’ar zice a realizat multe lucruri interesante pe terenul cultural şi de propagandă - sunt dezolaţi de nepăsarea şi boicotul ostentativ ce l1 se arată de localnici. Atitudinea acestora din urmă poate ar fi explicabilă privită sub aspectul amorului propriu, dar în cinci ani de zile ei n’au adus nici o ofrandă pe altarul culturei şi naţionliasmului românesc. Excepţiuni onorabila sunt, dar majoritatea nu se urmează; ea se Procesul frandelor deja c. f. r. ului Cluj, 29 Octori a Început procesul fraudelor comise de fostul funcţionar Condeescu, da la contenciosul regionalei c. i. r. Cluj. Au fost ascultaţi martorii cari au susţinut vinovăţia lui. Acuzatul şi-a recunoscut vina numai pentru suma de 420 mii lei, restul până la 1 milion jumătate, negăndu-l. ! fitans la Ceteaig ue fsauiatt) Sieşi Sighet, 29 Oct. — Se ştie că judelul Maramureş dă aproape cel mai mare număr de nesupuşi legilor militare în vigoare. Aşa de ex. la incorporare nu s’au prezentat nici 50 o sută din evreii iu- i scrişi. Mulţi din ei treceau în Cehoslovacia, unde stăteau la diferite neamuri 2—3 luni până trecea timpul încorporării, după care se întorceau stând în satele de reşedinţă. Acest lucru a mirat mult autorităţile, care în timpul din urmă a început investigation pe la cei cu pricina. Care nu le-a fost mirarea însă când la cei mai mulţi au găsit livrete în regulă eliberate de Cercul de recrutare. In care erau daţi ca în regulă cu toate îndatoririle militare. Cercetându-se mai de aproape, s-a descoperit că există în oraş un adevărat birou instalat la bodega „Schroter“ din piaţa principală, unde se eliberau pe bani mulţi livrete provenite de la Cercul de recrutare. Numai din sătuleţul Băcicoiu s’au scos în câteva ore nu mai puţin de 18 nesupuşi de aceştia cu livrete eliberate de acest birou. Proprietarul bodegei ,„Schreter“, împreună cu nevastăsa au fugit în Cehoslovacia. Se ştie de toată lumea că această specialitate, d-na Schreter o ivea din tihipul ungurilor, când de asemenea era ştiută ca atotputernică la Cercul die recrutare Sighet. Autorităţile anchetează să vadă care dintre mitarii de la Cerc sunt amestecaţi. ’ Coresp. Escroc bucureştean arestat la Timişoara 29 Oct. Un anum« Nicolae Popovich directorul" agenţiei de publicitate „Gloria", care a săvârşit la Timişoara escrocherii luând bani de la comercianţi şi industriaşi timişoreni pentru anuniuri la prbArcţi nexistente, a fost arestat de siguranţa din Timişoara şi înaintat parchetului de Ilfov. El este deplicat în escrocherii şi furturi şi la Bucureşti. Deasemeni este urmărit şi de parchetul de Cetate-A1M. Am XLH.-Rr. 0ämbStä 1 Noemftrie 1924 Anchetarea fraudelor de la Mercarea nncula SC Oct Cu privire la fraudele săvârşite de şeful depozitului R. M. S., Sándor Bela, a sosit în localitate d. inspector general Iacobescu şi d. insp. Mihail de la regionala Cluj, cari asistaţi de d. Popescu şeful poliţiei locale continuă ancheta. După mari sforţări, din lipsa unui specialist, astăzi s’a putut deschide cassa de fer, în care s’a găsit suma de 160 mii lei în hârtii de câte o aulă. Existenţa acestei sume în cassa de fer se datoreşte faptului că fiind bani mărunţi şi constituind o cantitate apreciabilă ca greutate, dispărutul a renunţat le ea. Suma defraudată nu s’a putut stabili până în pont. Totuşi sunt indicii că la e mult mai mare de ci s’a scris, deoarece în registrele cassei s’a constatat adăogiri de cifre în plus. Vom reveni cu amănunte Ştiri Merits CLUJ Prinţul moştenitor la Someş. — Dela consiliul orăşenesc.Exanen pentru funcţionari. Diverse. 29 Oct. Bri dimineaţă, A. S. R. Principele Curo! a fost la Someşsat, unde a vizitat grupul de aviaţie. S’au făcut mai multe sboruri, punându-se în funcţiune două aparate noul A. S. R. Principele a admirat tehnica, accenluând că acest grup rivalizează cu cele din Apus. Ia orele 2 s’a dat o masă comună la popota ofiţerilor. Cu expresul de 7, A. S. Regală a părăsit Clujul. — In şedinţa de eri a consiliului orăşenesc s’au votat sumele necesare pentru approvizionairea azilelor comunale. — La prefectura jud. Turda- Arieş a început azi examenul de limba română la care sunt supuşi toţi funcţionarii minoritari. — La primăria locală se aşteaptă noui instrucţiuni pentru eliberarea certificatelor de încetăţenire. — Maghiarii luterani din Cluj au hotărît să-şi alcătuiască o parohie deosebită de a saşilor luterani. — D. Amos Frâncu a înaintat un memoriu primului ministru în chestiunea moţilor din Hachiţele şi Gălăţele pentru Împroprietărirea lor cu păduri. — Se ştie că anul trecut statul a preluat căile ferate particulare ; una din societăţi Arad- Cenad a intentat statului român proces de daune. — Azi fiind ziua de naştere a M. S. Regina, întreg oraşul a fost pavoazat cu tricolor, iar la biserica ortodoxă s'a oficiat un Te-deum. BRAŞOV Aniversarea zilei Ms. Reginei. — Miercuri fiind ziua de naştere a M. S. Regina Maria, s’a oficiat un te-deum la biserica sf. Adormire, din Cetate, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Onorurile au fost date de o companie din regimentul vânători de munte. BISTRIŢA Vizita Prinţului Carol. — Duminică a sosit în localitate A. S. R. Principele Carol, spre a inspecta trupele. La orele 9 trenul a intrat în gară, unde era aşteptat de d. general Teodorescu, comandantul div. II V. M., căpitan Mihailescu, adjut. garnizoanei, şi ele şefii autorităţilor civile. D. general Teodorescu a dat raportul, apoi cu maşina princiară au plecat spre Dorna Vatra. La orele 16, Alteţa Sa s'a Înapoiat In gară unde era aşteptat de autorităţi şi la orele 4.30 a părăsit localitatea cu un tren special cu destinaţia spre Cluj. SOVATA Furt.— Necunoscuţi sau introdus în casa locuitorului Sándor Iosef din Sovata, fu rândui toate hainele şi rufăria. REGHINUL 3ASF.SG Împuşcat din imprudenţă — Ofiţerul de sergenţi de oraş Grindji Ioan a împuşcat din imprudenţă pe femeea D. Filip Şandor de 50 ani. Nenorocita a încetat din viaţă. Funcţionar incorect.— Primul pretor al oraşului nostru, Nicolae Mocan, după două săptămâni dela numirea sa delapidând suma de 18.000 lei, a fost dat in judecată și condamnat la un an închisoare. Serbare.-^- In Lunca Bradului, s’a dat o mere serbare organizată de locuitori cu ocazia luării în primire in mod oficial a muntelui ce aparținea baronului Kémény. * Autoritățile din Reghinul Săsesc In frunte cu prefectul județului, d. v. Maior, au fost primite cu flori şî arcuri de triumf anume construite. S’au ţinut mai multe discursuri, iar seara a fost un banchet. SIBIU Împroprietăriri. — La 24 și 26 c. au fost împroprietăriți, cu locuri de grădină, în lunca „Flaişer-vize”, 70 de persoane de pe tabloul de împroprietărire. Anchetă. Din ziua de 27 c. a. sosit în localitate d. inspector administrator Aronescu, pentru a ancheta unele nereguli făcute de comisiunea mixtă de rechiziţii de locuinţe a oraşului Sibiu. Neobiectivitatea de procedură a acestei comisiuni stârneşte o adâncă indignare printre solicitatorii de locuinţe. TG.MUBflS Furt. —Astă noapte au fost sparte băcăniile Sarcos din str. Eminescu şi Fritz Isidor din piaţa Sf. Gheorghe, de unde s’au furat bani şi mărfuri în valoare de câteva zeci de mii de lei. Incendii.— In comuna Dehrni un incendiu a distrus stajdul locuitorului Bonea Ioan cauzând pagube de 20 mii lei. — Copilul Tătaru Petre de 10 ani aruncând o țigare aprinsă lângă o copită de fân a săteanului Sephely Bella aceasta a ars în întregime. Numire. — Au fost numiţi: sub-şef de siguranţă d. V. Tordăchescu, d. C. Mateescu director de poliţie, d. Ghişoiu Ioan inspector de poliţie. — Tenorul Asadurian de la şcoala din Milano a dat Luni şi Marţi câte un concert în oraşul nostru, de aci a plecat la Cluj unde va da câteva raprezentaţii la operă. , Epidemie. — Tn Vohioaai, ivindu-se 5 cazuri de febră tifoidă, a’au luat măsuri energice de izolare şi dssinfectare şi epidemia a fost local zată graţie acestor măsuri. Examen de l. română. — S’a terminat in ’ oraşul nostru examenul funcţionarilor, cari au depus jurământul în diferite adiministraţiuru, dar cari nu cunoşteau încă bine limba română. Au trecut acest, examen peste 90 funcţionari. Preşedintele comisi, ,uii examinatoare, a fost d. prefect Victor Maior. Rezultatul a fost foarte satisfăcător. I Furturi din vagoane.— In urma reclamaţiunii făcută de comerciantul Wagner din Reghinul Săsesc politiei din Târgul Mureş, că un vagon ce-l avea încărcat cu bumbac de tors, în gara mare din Tg.-.Muraş, a fost violat şi cantităţi însemnate de bumbac sust rase, s’au făcut imediat cercetări minuţioase. S’a descoperit astfel efi autorii furtului sunt Răceanu Ion, Vasile Lepâdatu, Moldovan Zaharia şi V&s Dionisie, paznici şi şefi de manevră din gara mare la cari s’au găsit nu numai bumbacul reclamat, ci şi alte mărfuri furate din vagoane. Numiţii au fost arestaţi. Notar delapidator.— Notarul I din Sfântu Gheorghe,de Mireş, Octavian Deisoreanu, a fost agresult şi înaintat parchetului pentru sustrageri de bani publici, delapidare şi falsuri inscripte. I Spargerile,—. Necunoscuţi au Pătruns prin spargere noaptea trecută, în locuinţa d-lui Micu din str. Regele Carol de unde au furat haine şi bijuterii, în băcănia lui Barabas din str. General Praporgescu nr. 32 darade au furat comestibile şi 2000 lei şi în locuinţa d-lui colonel Antonescu, plecat la manevre, de unde pare că n’au furat nimic, negăsind banii ce căutau. O afacere scandaloasă.— ziare.c minoritare: „Ellenzett • din Tg.-Mureș nr. 163 din 23 col., s, I d'1InIY’ck din Cluj nr. 243 din 1 Oct, au publicat articole acuzatoare la adresa d-lui Diaconia;'u’, directorul școaîei con.er-i dale locale, al căror fond e ur- I ff10”’1’ fostul secretar alcoe. ' rf1’ M‘s,u Flo ri»cu, a tăcut uu 1 to,-1*?* - “ S.CriS d‘Iui prefe* Vic-1 în care acuză pe fo«. I tul său director: 1) Că, în loc de ; salamiil de 3643 Iei lunari» I Plătit numai 1500, r Jtul fiind . ■ ompletat cu chitanțe false; l) fperceput dela «»care elev ]ei pentru furnituri de sena. I sfrm'1' rf !n f°h:mb furniturile Școaîei aate de stat; 3) că a luat mofete școaîei ducând-o acasa la Câmpulung, după ce a ra* ștampilele oficiale, dar fâcându: ^ frv?D Public, a adus-o apui doTdere.51 Ca ar fi abUZat d« D. prefect, văzând că această afacere nu e de resortul d-sa.ie, : tot fl ÎDa:utat hârtiile parcnetu! rJttotpeSâDdu'J?e lo ;°cunly tempetinte, am aflat că există acest denunţ dar că există şi 0 reclameţie a d-lui director Diaco-. nescu, adresată prefecturii de poliţie şi în care arată că fostul ffiUaSeCxeiaT a delaPidat 10.000 lei din banii şcoaîei. Am mai aflat, că a sosit la faţa locul, di inspector şcolar Al. Preuncu din . nucureşti, dar d. Diaconescu fiind plecat, n’a putut face ancheta pentru care a venit. I Ori care ar fi adevărul, se impune o anchetă serioasă ?1 0 pe^ eXCmp,ar& pentru vino X -------XXX * ! Altercaţia din Braila j B-'ăiîa, 30. —O vie altercaţie» 1 *7\!t i?r eri între d-l a. Teodo, •* directorul societăţei de na.vigaţie maritimă şi d. Goldemberg cercaist. Acesta a lovit pe ce! dintâi. Faptul a produs o penibilă impresie In cercurile comercian. iilor. *-------XXX--------