Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)
1925-11-01 / nr. 252
»Ml nm.-«r. 252 Dantnlci t HoemtrH HM viticol practic • Tnv&ffiTn&ntiliil VÎtîOOâ practîc «lin România, in starea în care se găseşte astăzi, nu mai poate să corespundă progresului şi nevoilor tării; el are absolută nevoie de a fi reorganizat pe baze noul şi golide, Iar pentru a. 0 easts, trebue să «o ţină seamă: 1) De rezultatele legii din 1901. 2) De starea acestui Învăţământ in provinciile alipite. 3) De situaţia Iul In ţările mal înaintata 4) De situaţia şcolilor noastre de viticultură astăzi. 5) De situaţia celorlalte ramuri de Învăţământ practic din ţara noastră 6) De cerinţele şi progresul iştiiinţei viticole, ţării şi ale fiecărei regiuni de podgorie, precum şi cu cultura poporului. , 1. REZULTATUL LEGII DIN 1901 " învăţământul viticol practic (inferior) este încorporat la învăţământul agricol general şi se conduce, prin subînţeles, după legea de la 1901, în care nu se pomeneşte nimic de şcolile de viticultură. In regulamentul din 1903 se vorbeşte numai de şcolile elementare de viticultură; şcolile inferioare de viticultură nu existau. Consecinţa este că aceste şcoli sunt fără lege, fără regulament şi fără un program analitic al lor propriu, de cari au’nevoie absolută. , 2. STAREA IN PROVINCIILE REALIPITE V in Transilvania suft două şcoli practice de viticultură: la Diosig, în Jud. Bihor, după tipul german Înfiinţată la 1870 şi o alta La Minis, lângă Arad, înfiinţată la anul 1880 id. In Basarabia una singură la Sahara, la Jud. Orheiu, Înfiinţată la 1905. « Organizarea şl înzestrarea lor e mai bună ca a celor din vechiul regat». Dacă din organizarea şi înzestrarea lor nu am avea de copiat chiar noi, avem însă datoria de a ţine seamă de anumite lucruri foarte buna Aceasta şi in vederea unificărei întregului învăţământ viticol, 3. situaţia IN ALTE ŢARI ! In Franţa, învăţământul viticol Inferior este reprezentat prin şcolile practice de viticultură, prin ferme-şcoli viticole pară de viticultură (în Austria). (Toate sunt Împrăştiate In diferite puncte viticole ale ţarei, păstrând fiecare o independenţă aproape completă. In Italia, Învăţământul viticol Inferior este reprezentat prin 5 şcoli practice, alipite de fiecare din cele 5 şcoli medii viticole şi prin catedre ambulante, câte una de fiecare regiune viticolă. Toate sunt grupate pe regiuni şi adaptate nevoilor respectiva . In Germania şi Austria, învăţământul viticol inferior este reprezentat prin şcolile practice de viticultură regionale şi prin şcolile de iamnă sau catedrele ambulante. Şi aici şcolile sunt grupate pe regiuni viticole, numai că pe lângă cele 5 şcoale Inferioară de viticultură, (In Austria), sunt lipite 5 catedre ambulante. Toate sunt Înzestrate cu tot ce le trebue şi s’au înfiinţat după ce au avut necesarul. Toate sunt puse In situaţii egale cu similarele lor şi aduse la zi cu nevoile regiunei unde se găseşte şcoala. In ultimul timp s’a ajuns ca fiecare şcoală să aibă o libertate aproape completă la ce priveşte partea tehnică, având comitete regionale de legătură şi mergând pas cu pas cu progresul ştiinţei viticole şî nevoile regiunea la care se găseşte şcoala. Personalul didactic are timpul necesar ca să se ocupe cu lucrări de ştiinţă. Toate aceste şcoli sunt echivalente cu gimnaziile noastre. 1. SITUAŢIA CELORLALTE RAMURI DE INVATAMANT PRACTIC DIN ROMANIA Făcând o comparaţie Intre diferitele categorii de şcoli din ţară, găsim că şcolile de viticultură — ca şi cele de agricultură—au fost tratate cu multă vitregie şi puse, dela Început, tatr’o situaţie de inferioritate. Pentru toate celelalte şcoli s’au găsit Şi se găsesc bani pentru Înzestrare, timp pentru legiferare şi dragoste pentru a le susţine şi a le ţine la curent cu progresul; pentru şcolile de viticultură şi agricultură nu s’au găsit nici bani pentru a Ie înzestra nici timp pentru a le da o lege, un regulament şi un program analitic, şi nici dragoste de a face din ele aceea ce trebuie să fie. Şcolile profesionale gr. I, şcolile elementare de comerţ şî şcolile inferioare de meserii, au fost mai favorizate. Printr’un decret-lege de acum 5 ani, maestrele de lucru au fost echivalate cu profesoarele de studii şi cu profesorii şî profesoarele din învăţământul secundar, aşa că şcoala în întregime, din punctul de vedere moral, a fost echivalată cursului secundar, deşi cultura generală şi a maestrelor şî a elevilor este cu a dascălilor egală cu a celor dela şcolile inferioare de viticultură. Cu şcoalele comerciale elementare ca şi cu cele Inferioare de meserii s’a făcut cam acelaş lucru, ba până şi şcoalela primarecomplimentare prin dispoziţiunele art. 59 şi 60 ne-au luat-o Înainte. ,, C. Hogaş Director şcoala viticolă Huşi Expoziţia horticolă din parcul Carol I Dupăcum am mai anunţat, expoziţia de produse horticole va fi inaugurată în prezenţa Familiilor Regale şi,Princiare în ziua de 7 Noembrie, ora 11, dîm. S’au primit numeroase adesemi dela expozanţi, astfel că totalul lor va fi îndoit decât cel din anul trecut. Pe lângă flori şi plante, atracţia deosebită o va face pavilionul fructelor, care va arăta minunatele bogăţii ale livezilor noastre. O largă participare au asigurat-o direcţia horticolă din ministerul de agricultură precum şi direcţia învăţământului agricol, apoi numeroşi particulari, proprietari de livezi. Este de dorit ca un public cât mai numeros să cerceteze această manifestare. Şcolile pot vizita gratuit această expoziţie sub conducerea d-lor profesori respectivi, însă numai între orele 8—10 şi 1—3, adresându-se comisarilor aflaţi la fiecare pavilion. Expoziţia rămâne deschisă de la 7—11 Noembrie. Vizitatorilor din provincie li se acordă o reducere de 50 la sută pe cfr. astfel că luând un bilet întreg îl pot folosi şi la înapoiere dacă este vizat, Ini mod gratuit, la cassele de bilete ale expoziţiei, ■xox- uNimsui PAGINA AGRICOLA Reorganizarea invățământului Demisia prof. Ion Athanasiu O pierdere pentru zootehnie Mulţi aud poate pentru prima oară de acest nume. Ziarul „Universul“’ i-a publicat de curând o serie de articole referitoare la organizarea învăţământului superior. Profesor la facultatea de ştiinţe şi medicină veterinară, director al institutului de fiziologie animală- fost rector al Universităţii din Bucureşti, prof. Ion Athanasiu este una dintre personalităţile cele mai distinse ale ştiinţei noastre. Numele său de mult a trecut hotarul ţării, prin lucrări de valoare în domeniul fiziologiei animale, înainte de război, fusese şi subdirectorul institutului Marey din Paris. Un savant în adevăratul Înţeles al cuvîntului. S’a dedicat cu totul ştiinţei. La intervale de 2—3 ani publică câte o comunicare, prin care lămureşte noui taine ale vieţii organismului animal. Depune un deosebit devotament pentru „Societatea de biologie“, unde, împreună cu cei mai de seamă pontifi ai ştiinţei: prof. dr. Cantacuzino, Marinescu, Danielopol, Riegler, etc., etc., a creiat un curent ştiinţific care a făcut cinste ţării peste hotare, comunicările făcute la aceastăocietate fiind publicate la „Analele de biologie” de la Paris. Prof. I. Atanasiu este şi un îndrumător nepreţuit. Graţie acestui fapt, s’au format şi au ajuns să colaboreze cu „profesorul”, noui forţe în domeniul ştiinţei. Prof. dr. Călugăreanu, Niţescu, Drăgoi, Răşcanu, Radu Vlădescu, Martinescu, etc., sunt discipolii săi. Numeroase personalităţi vin la „Profesor” să-l consulte, asupra cercetărilor de ordin ştiinţific. Este un adevărat pelerinaj la institut. Cursurile prof. Ion Athanasiu, încadrate cu numeroase demonstraţiuni şi însoţite de lucrări practice, sunt, nu numai pentru studenţi, dar şi pentru cei ce au terminat studiile, adevărate conferinţe de completare, cari pun pe auditor la curent cu ultimele noutăţi. Astfel se explică prezenţa la cursuri a numeroase personalităţi, în afară de studenţi. Prof. Ion Athanasiu, a atacat şi diferite probleme la ordinea zilei, căutând să le redea pe Înţelesul tuturor; revista „Renaşterea Română” este una din aceste manifestări.* S-a ocupat şi a dat prilejul să se cerceteze în laboratorul său, valoarea alimentară a alcoolulu» şi a porumbului. Deasemenea a îndemnat să se studieze hrană ţăranului român; a stabilit, pentru întâia oară în ţara noastră, raţiile necesare cailor armatei. Iată ce ne leagă pe noi agronomii de acest mare savant. El s’a ocupat şi de marile probleme agricole, vitale pentru o ţară plugărească. Şi îi suntem recunoscători pentru concursul dat, căci ne-a luminat şi ne-a îndrumat.* In plină putere de muncă, prof. Athanasiu părăseşte învăţământul. Mai mult, părăseşte ţara şi intenţionează să se stabilească în Franţa. E o pierdere mare. Cauza ?... E tristă. Pleacă pentru că statul nostru nu găseşte câteva sute de mii de lei, ca să înzestreze anual Institutul de fiziologie animală, focar de lumină ştiinţifică şi de demnitate naţională. Şi totuş poate nu ne-ar fi părăsit. Muncea în ţară cât îi permiteau aparatele ce le avea şi apoi pleca în Franţa, unde îşi termina cercetările. Făcea sacrificii personale, căci este un bun român şi un mare patriot. Dar paharul s’a umplut. In vara aceasta, pe când se afla In Olanda la prof. Eintoven, unde îşi termina o lucrare, se dă ordin să se dărâme vechiul institut de fiziologie animală, fără ca cel nou să fie gata. Deci, fără fondurile necesare pentru cercetări şi fără institut, lata realitatea. Iată cum pierdem pe cei mai buni îndrumători ai ştiinţei. Prof. N. A. Dumitrescu Vinificaţie Vinul dulce (tăiat) Vinul se poate menţine dulce până în primăvară, în următoarele cazuri : Când s’a cules târziu şi n’a putut fermenta din cauza răcelei; Când din cauza bogăţiei în zahăr a rămas o mare parte din el nefermentat; Şi, în fine, când mustul a fost împiedicat să fermenteze, a fost tăiat, prin adăogirea unei substanţe oarecare, (de regulă acidă), care amorţeşte sau omoară fermenţii. Vinul rămâne nefermentat (dulce, must) câtva timp. Mulţi săteni caută pe cât se poate să împiedice fermentaţia mustului — să-l taie, cum zic ei — prin adăogire de substanţe acide. Motivul este că vinul dulceag este căutat de cârciumari, fiindcă este cerut de consumatori ca vin nou şi în primăvară, fermentând complet, va da un vin bun, tare. Când vinul dulceag este natural, cârciumarii câştigă , iar în cazul când este tăiat sunt înşelaţi consumatorii, cari plătesc o băutură fără valoare şi, în majoritatea cazurilor, vătămătoare sănătăţii. Multe vinuri sunt tăiate cu substanţe oprite de lege, cum este acidul salicilic. Intre substanţele şi mijloacele permise de lege pentru a împiedica fermentaţia mustului pentru câtva timp, sunt: acidul sulfuros, metabisulfitul de potasă, căldura şi hrănirea vinului nou cu must dulce. Acidul sulfuros, produs prin arderea a 2 luni, 3 grade puciosă şi incorporat într’un hectolitru de must, împiedică în parte fermentaţia. Cel produs prin arderea a 5-6 grame pucioasă la bl. de must, împiedică complet fermentaţia, pentru câtva timp Metabisulfinul de potasa, întrebuinţat în doză de 20— 25 gr. la bl. de must, împiedică complet fermentaţia, încălzind mustul proaspăt la 65 grade, se obţine acelaşi efect, mai ales dacă se ţine vasul astupat cu un dop de vată sterilizată, care împiedică fermenţii din aer să pătrundă în vas. Acest mijloc îl găsesc cel mai bun, fiind natural. Un procedeu şi mai natural şi cu bun efect asupra calităţii vinului, este acela al unor mari proprietari, cari umple vasul cu must cam pe trei sferturi, îl lasă să fermenteze şi, după ce a stat din fermentaţie, îl umple (îl hrăneşte) cu must dulce, provenit din strugurii lăsaţi pe butuc sau culeşi şi ţinuţi 2— 3 săptămâni sub acoperiş, pe aşternuturi. In felul acesta se pregăteşte vinul tare şi dulceag — vin de desert. Numai prin acest din urmă mijloc vinul se păstrează până la bătrâneţe dulceag, deoarece capătă 14—15 grade alcool, fermenţii nu mai pot lucra şi zahărul de prisos rămâne nedescompus şi dă dulceaţă vinului. Prin acidul sulfuros, metobisulfit sau căldură, nu se poate avea vin dulceag decât până în primăvară, cel mult. Pentru ca să prelungim starea de must sau de vin dulceag prin acidul sulfuros (fie provenit din pucioasă, fie din metabisulfit), trebuie să întrebuinţăm doze mari şi repetate şi, în atare cazuri, riscăm să dăm vinului gustul de fum de pucioasă (ouă clocite) şi să contravenim legii prin sporirea acidului sulfuric şi a potasei, din vin, care, de la o anumită doză fac vinul vătămător sănătăţii. Trebuie ştiut că numai vinul complet fermentat (normal, natural), este vinul care se poate păstra şi învechi. Şi numai vinul complet limpede (cristalin), este băutura higienică şi generoasă. Toate vinurile dulcegi pentru un timp sau menţinute dulcegi prin diferite substanţe (nu mai vorbesc de acidul salicilic), sunt vinuri bolnave, nehigienice şi deci vătămătoare sănătăţii consumatorului. Dobre Rădulescu Șef de regiune viticolă Premii pentru cârti fie agricultură Societatea Centrală Agricolă a fixat suma de 100.000 lei pentru premierea cărţilor de agricultură şi a stabilit următoarele condiţiuni: 1) Un premiu de 70.000 lei pentru lucrare cu caracter agricol, care să cuprindă cele mai bune noţiuni tehnice şi practice, pentru punerea la valoare a proprietăţei rurale, dându-se o mai mare atenţiune proprietăţei mici şi mijlocii. Se va putea alcătui tipuri de gospodării pentru diferite suprafeţe, cu modele de organizare completă, planuri de cultură, evaluări de capitaluri in Inventar şi de exploatare, după regiuni, etc. Lucrarea va mai cuprinde: a) o parte economică, la care să se arate foloasele unei exploatări raţionale, oragnizată pe baze moderne, şi avantajele cooperaţiei agricole, sub toate formele; b) o parte socială în care să se stabilească rolul la Stat al populaţiunei rurale şi a tuturor acelora cari se îndeletnicesc cu activitatea agricolă. Lucrarea va trebui să aibă, pe lângă forma Instructivă, un cacarter de vulgarizare a noţiunilor tehnice şi economice, precum şi să constitue o operă de propagandă caldă şi entuziastă a întregui vieţi agricole. 2) Un premiu de lei 20.300, pentru lucrarea care va fî clasificată a doua. 3) Lei zece mii, premîu de încurajare celorlalte lucrări. 4) Manuscrisele se vor prezintă până la 1 Februarie 1926, scrise numai pe o singură faţă şi însoţite de un plic închis, care să conţină numele autorului, iar pe plic acelaş motto pus pe lucrarea prezentată. Manuscrisele vor fi depuse la secretariatul societăţii, strada C. A Rossttî 5, Bucureşti. XOX- înfiinţarea „Societăţii centrale de aplcnburâ din taiotau Duminică 25 Oct. a. c. a avut loc, la sala Bursei dia palatul Cameral de Comerţ. Constituirea ,,Societăţii Centrale de Apicultura dia România“. S-a renunţat la denumirea de „Uniunea generală“, urmând să fie numită astfel o federală ce, eventual, s’ar forma din toate societăţile de apicultura dinn ţară. Au luat parte un mare număr de stupari veniţi din toate unghiurile ţării. Dezbaterile au fost conduse de preotul dr. N. Martinovicî din Banat şi de d. D. J. Stamatelache, apicultorul ministerului agriculturii. S’a dat citire statutului care s’a votat în unanimitate. Scopul societăţii este de a promova interesele membrilor ei şi a conlucra pentru propăşirea apiculturii în România, stimulând şi ajutând statul. Primul comitet ales se compune dtad-nic: A. Bulighin, preşedinte; D. Stamatelache vicepreşedinte ; Daniel Constatinescu, secretar general; G. Turcu, casier; D. Căpăţână, secretarbibliotecar şi Tache R. Tonescu. G. Idriceanu, P. Cuşniţov şi I. Dinescu, membri. Preşedinte de onoare şi protectorul societăţii a fost proclamat de ministru al agriculturii, iar vice-preşedinte de onoare S. S. Pr. Dr. N. Martinovici, membri de onoare d-nii G. Ionescu-Sişeşti, D. Căruntu, A. D. Carabella D. I. Ştefănescu, N. Dăscălescu, Christ. Staicovîcî, C. Xeni, Cil. Faraudo, dr. Vetep. Cei’năîanu, dr. vet. FI. Begnescu, G. Stoiaescu şi N. Nicolaescu. Sediul ..Societăţii centrale de apiculturii din România“, este în Bucureşti, strada Rotari 38, unde se primesc adeziunile. Toţi apicultorii sunt îndemnaţi a se înscrie în această societate, care prin faptul că are sediul în Capitală, va susţine cu mult folos interesele apicultorilor..«w Timpul plantării pomilor roditori a sosit. In ţara noastră, cu climă aşa de schimbătoare, de cele mai multe ori uscată în timpul verii şi foarte geroasă iarna, plantaţiunile de toamnă dau întotdeauna rezultate mai bune la prindere ca cele de primăvară. Pomul plantat toamna se foloseşte de umezeala iernii, o înmagazinează pentru a o utiliza la prindere şi în timpul secetos al verii. Rădăcinile pomului se prind mai bine de pământ şi ele încep să lucreze de vreme, fiind deja pregătite pentru vegetaţie, când soseşte primăvara. Numai în pământurile umede nu e bine să se planteze de cu toamnă, căci, în acest caz, rădăcinile pot să putrezească. Plantând pomii primăvara, adesea ori îi apucă uscăciunea ; vânturile le usucă rădăcinile şi dacă nu se udă din belşug, pier mai mult de jumătate. Dar, în afară de timpul plantării, se fac, cu sau fără ştiinţă, greşeli fundamentale la plantarea pomilor, cari, chiar dacă nu compromit în întregime plantaţia, produc pagube însemnate. Vom enumăra câteva din ele, arătând totdeodată şi mijloacele de îndreptare : 1) Nu se ţine seamă dacă specia sau varietatea se potriveşte unde se plantează Caisul, vişinul, cireşul, piersicul, gutuiul şi anumite soiuri de pruni, merg bine în regiunea de câmpie, pe când mărul, părul şi în general prunii, sunt mai potriviţi pentru regiunea de coline şi de munte. Poate să meargă şi când îi plantăm pe unii în locul altora, dar rezultatele sunt slabe. Anumitor varietăţi de pomi le plac anumite regiuni şi situaţii. Astfel găsim în Ardeal frumoasele mere Pătule, Jonathan, prunele de Bistriţa, nucile de Sebeşel, etc.; pe valea Oltului şi în Argeş merele Creţeşti; în Moldova merele Domneşti; în Basarabia perele Bosc, Hardenpont, merele Calville du roi, London Pepping, etc., etc. Cine doreşte să facă plantaţie comercială, trebue să ţină seamă dacă speciile sau varietăţile ce doreşte să planteze reuşesc sau nu în regiunea unde se găseşte. Informaţiuni se pot lua de la plantaţiunile mai vechi, care s’ar găsi prin împrejurimi. 2) Se plantează prea des. Nu li se lasă pomilor distanţa necesară pentru a se dezvolta în voie. Pentru aceea vedem plantaţiuni îmbâcsite, cu coroana ca mătura, nerodind niciodată. Mugurii purtători de fructe nu se pot forma decât la lumina soarelui. Chiar dacă înfloresc la umbră, nu leagă rod. Nu e nici un folos dacă plantăm prea des. Muncă şi cheltuială multă şi inutilă. Prunii, caişii şi perii să nu se planteze mai des ca 6 m.; cireşii, merii la cel puţin 8 metri, mai bine la 10 m.; iar nucii la cel puţin 10 m.15 m. Pomii pitici se pot planta ceva mai des, dar niciodată prea apropiaţi. 3) Se plantează prea adânc. Pornind de la faptul că umezeala se găseşte în adâncime, se îngroapă pomii până în fundul gropii, fără a se ţine seama că adâncimea prea mare îi omoară. In regulă generală pomul nu trebuie îngropat mai adânc de cum a fost în şcoala de pomi (pepinieră) de unde a fost scos. Coletul sau punctul de trecere între tulpină şi rădăcină, trebue să rămână la faţa pământului, ba chiar cu două degete să fie mai deasupra, aşa că după îndesarea pământului, el să rămână la nivelul gropii. 4) Nu se îndeasă îndeajuns pământul la rădăcină. Din această cauză rădăcinile nu vin în atingere cu pământul, rămân locuri goale, pline cu aer, care usucă rădăcinile şi pomul nu se prinde. Am putea spune că nereuşita prinderii pomilor se datoreşte în primul loc acestei cauze. Pământul trebue foarte bine îndesat, aşa ca cele mai mici rădăcini sa vie în atingere directă cu pământul. 5) Nu se pregătesc gropile când şi cum trebue. Gropile în cari se plantează pomii trebue făcute cu cel puţin 2—3 luni înainte de plantare, pentru ca pământul să se poată aerisi cum trebue. Ele trebuesc să fie destul de largi şi de adânci, să aibă 1 m. şi 50 lăţime şi 60—70 cm. adâncime. In gropi mici, cât căciula, şi făcute în momentul plantării, nu poate să trăiască şi să se dezvolte pomul. 6) Nu se ştie nimic din operaţia tehnică a plantării. Pomii trebue scoşi cu cele mai mici rădăcioare din pepinieră. Să fie feriţi de îngheţ sau uscăciune, până la plantare. Să se scurteze puţin vârfurile rădăcinilor zdrobite şi extremităţile crăcilor, în momentul plantării. Tăierea propriu zisă trebue să se facă numai în al doilea an de la plantare. Tutorele sau parul de care se leagă pomul trebue fixat cu ei se cade în fundul gropii, să se înfigă alături de pom, după ce acesta s’a plantat. Să se umple groapa şi să se pună peste rădăcinile pomului numai pământ bun, mărunt, tras cu sapa de la suprafaţă, iar nu pământul viu, scos din fundul ei. Să se facă legătura de tutore cât de slab, pentrucă prin îndesarea pământului pomul să nu rămână spânzurat de tutore. Dacă plantarea se face primăvara, rădăcinile să se înmoaie într’o mocirlă făcută din apă, baligă de vacă și pământ și apoi să se ude cu 2—3 căldări de apă. Să se împrejmuiască ca să nu fie loviţi de vite sau roşi de iepuri. Un coş de băligar putred, pus la rădăcina pomului, păstrează umezeala, împiedicând uscăciunea. Pe vreme secetoasă, vara, e bine să se ude din când în când. , D. I .Ştefănescu Directorul horticulturii Pomicultură Greşeli fundamentale la plantarea pomilor roditori Motorul de Motorina RIESEL-ART Guldner-Motoren Ges. Aschaffenburg SI tal, el. Familia: I crai, talerO SOLID SIMPLU ECONOMIC Pornire automată în 30 secunde Poate fi pus în funcţiune de oricine. Nu e nevoe de mecanic special Fabrica fiind foarte aglomerată cu comenzi pentru acest tip de motoare, numai clienţii serioşi sunt rugaţi a se adresa la Reprezentantul General look Uf Mill Bucureşti, Str. Carol 19 Telefon 46/41 cel mai Agent de vânzare In conformitate cu ordinul prea venerabilului Consistor arhidiecezan din Sibiu Nr. 1255 Epitr. din 14 Februarie 1925. Comitetul parohial al Bisericii Sf. Nicolae din Braşov-Şchei publică licitaţiune cu oferte închise şi verbală, care se va ţine la Braşov în 15 Noembrie 1925, ora 11 a. m., în sala de şedinţe a Comitetului, pentru vânzarea pădurilor susnumitei Biserici din judeţul Buzău şi anume: a) pădurea dela Sudiţi, teren şi produs, în întindere de 231 ha. 9395 arii, conform Cadastrului Buzău. b) pădurea dela Meteleu, teren şi produs, în întindere de 105 ha 5466 arii, conform Cadastrului Buzău. Ofertele închise şi sigilate conţinând radiu de 10 la sută în numerar la suma oferită, se vor înainta Biroului parohial până în ziua licitaţiunii 15 Noembrie a. c., ora 11 a. m.; orice oferte înaintate după acest termen nu vor fi luate în considerare. Preţul de începere (strigare) la licitaţiunea verbală este de lei 30.000, (treizeci mii) pro hectar şi de la acest preţ concurenţii vor avea să depună radiu de 10 la sută, pe care îl va întregi după încheierea licitaţiunii la suma corespunzătoare preţului oferit mai mult. Condiţiunile de licitare şi informaţii se pot lua de la Biroul Comitetului Bisericii Sf. Nicolae din Braşov, Braşov, în 14 Octombrie 1925. Preşedinte : Dr. N. Sfinghe paroh Secretar : Vas. Iordacne. 558 i Alambicuri Cazane de Arama Cazace de Aramă pentru rufe 8525 furnizează prompt din depozit. Fatala Iuliemi Biroul: Strada Portului No. 9 penteis Suică PARFUMERIA CORYSE -PARISPresintă onoratei sale clientele, produsele originale, In magazinul special din CALEA VICTORIEI 70 (Vis-a-vis de Pasajul Domits) Toate produsele casei se vând în irotail cu gramul cu preţuri MODERATE La 15 octombrie a apărut „RADIOFONIA“ Revistă publicată ,cu îngrijirea Asociaţiei Prietenilor Radiotelefoniei. Cuprinde articole interesane şi îngrijite scrise de cei mai buni specialişti ai noştri. învăţaţi să vă folosiţi de aparatele de recepţie, aflaţi cele mai mari şi interesante aplicațiuni ale radiotelefoniei, citind „RADIOFOKIA" Care apare la 1 si 15 a!e fiecărei luni 3552 RULMENȚII C@î mm tasfî la WaSso» & Yoaell Sos. Aaon. Com. «Se Umposri si Ssport. București Str. Câmpineanu 13— 15 3^58 Pepiniera „Excelsior“ MARIAN, PiatraOlt Pomi Roditoride A **' Seriaotoşi, viguroşi, Creşterea din StarfoSiiă, Varietăţi numeroase şi sacese EFT1N1 Pepiniera „EXCELSIOR“ MARIAN, Piatra-Ctt 5501 IHI iele mai moderne Motoare DIESEL Cele mai economice „ Cu si fara compresoare -Multe instalatii in tara A B-wapria Tinkower Str.Alex. Lahovari No 5o Bucureşti Talefon 69-21 TIPURI Pg&Yiây TUajRJ din BildN inele de fântână, treptea, etc maşini pentru fabricarea ţiglei din ciment pentru acoperiş, cărămizi din beton, blocuri scobite, dale şi plăci din ciment—mosaic terazzo-granitoid şi de trotoare. Instalaţii compacte pentru fabricarea de ardesie din asest ciment „ETERNIT“ furnizează prompt din magazinele din Braşov MODERN A4 Maşini de Construcţiuni şi Radiatori S. A. Braşov, Str. Înfundată 12 (Kis utca). Telfon 578 Înainte de cumpăraţi maşini, inspecţionaţi bine asortat depozitul —Ml NIMII MMII Ni’«« IMIIIM 1^11^ll^li 793(4) Cereți catalogul MÉMBBMKaaüiiBiiRMHHraBPBBiRiBBiriirowniKMs Lasasjacs^aiaimsasmnaaEaesmmmm Fabrica ele Ţesaîone De vânzare în parte sau în total cu preţ avantajos întreaga instalaţie a Fabricei deŢesetorie a Societatei „INUNDO“ din Constanţa compusă din 38 războaie, urzitori, circa 8000 kgr. transmisi, instalația de văpsitorie, caloriferul, uzina cu trei motoare, 2 strunguri, etc, etc. 3565 Cereţi informaţiuni detailate la Banca Agricola din Constanța. GROMEN&E Sucursala $a^i°icetor de postav şi ştofe fine din Silbiu-Cisnădia, Strada Carol 1@ (construcţia modernă) Vinde cu preţurile originale ale fabricei tot felul de ştofe fine precum: Kommgarn, chevîotte, coverooat toate desenările, ştofe pentru paltoane bărbăteşti, Velour pentru mantouri de damă, postavuri pentru uniforme ele școalăt double face pentru demi-uri. iWBitaWTiMa» re Albirea mată, naturală a feţei, decolteuui şi braţelor fără a pune în pericol sănătatea se poate obţine numai cu Lapte de Crin F4.03ÎA. Nu conţin compuşi perifricuoşi ai mercurului, bismutului, etc. LapteSe da Crin FLO15A (Lait de Iys), esta azi întrebuinţat de cele maî renumite frumuseţi .din ţară. La farmacii, drogherii şi parfumerii. Reprezentant general Lindenberg & Cioară, Bucureşti St. Stelea 23.