Universul, iunie 1926 (Anul 44, nr. 122-147)
1926-06-01 / nr. 122
Preţurile maximale in staţiunile oneo-climatericeAlegerile Ministerul de industrie şi comerţ a stabilit tarifele de preţuri, pentru vizitatorii staţiunilor climaterice şi balneare. Conducătorii acestor staţiuni auce■rut ’ministerului să sporească tarifele pentru anul acesta. —I «fceltuelile de întreprindere fiind mai mari ca anul trecut. S-a cerut chiar sporirea cu 50 la sută a preţurilor stabilite de minister. Oricât de întemeiate vor fi fiind pretenţiunile antrepreno-rilor din staţiunile balneare şi climaterice, oricât preţul vieţii se va fi scumpit în acele localităţi, ni se pare, totuş, că tarifele stabilite de minister sunt corespunzătoare cu starea reală din staţiuni. Întrucât, pe cât ştim din anii trecuţi, preţurile se stabilesc după ce se cere avizul consiliilor comunale din staţiunile respective. Mai ştim că, anul trecut cel puţint, unele tarife fixate de minister erau destul de urcate faţă de tarifele propuse de primării Nu credem, ca anul acesta să se fi procedat în alt chip. De aceea ne şi surprinde pretenţia întreprinzătorilor de băi, restaurante, etc., din staţiuni, ca preţurile să fie urcate chiar cu 50 la sută in unele staţiuni. Vizitatorii, mai ales cei cari au nevoie de serioase cure balneare sau climaterice, nu se duc în staţiuni ca simpli plezirişti, nu se gândesc numai la petrecerea unor zile de agrement, ci multi dintre ei fac sacrificii mari, mai ales cei cu reduse mijloace de trai,—ca să se poată recreea o singură lună după muncă de un an întreg , iar alții se duc să-şi mai potolească durerile unor boli grele, ca astfel sa-şi reînvioreze puterea de muncă pentru anul viitor. In atari condiţiuni, e foarte greu unui funcţionar public sau muncitor nevoiaş, cari n’au avut norocul să fie înscrişi pe tablourile celor admişi să se bucure de cura cu preţ redus. De aceea, întreprinzătorii de băi, de restaurante, de hoteluri sau locuinţi din staţiunile climaterice şi balneare, au obligaţia socială, dacă nu chiar naţională, de a acorda, din propria lor iniţiativă, tarife cu preţuri reduse acelora cari n’au posibilitatea să facă lux de cheltuieli. In această categorie, pot fi încadraţi studenţii, funcţionarii miei, muncitorii şi meseriaşii cu slabe mijloace de existenţă. Iată un considerent superior, de asistentă socială de care, dacă cei cari au cerut sporirea tarifelor, ar fi ţinut seamă, desigur că ar fi renunţat să mai facă astfel de propuneri celor în drept. Spiritul de solidaritate socială ne impune mai multă grijă fața de cei nevoiaşi, chiar atunci când aceştia au şi ei nevoie, ca tot omul, să meargă în staţiunile balneo-climaterice cel puțin o lună pe an. L. Iliescu Ploi torenţiale şi inundaţii inundaţiilor dinitusia Moscova, 29.—Revărsarea Volgei a luat în ultimile zile proporţii uriaşe şi ameninţătoare cu fiecare clipă ce trece, răspândind groaza în sânul populaţiei, Astled, la Baratov apele fluviului Alt depăşit cu 11,4 m, nivelul lor obicinuit; în localitatea Systran la 9000 oameni gospodăriile le-au fost completamente distruse; iar în oraşul Pokrowsk, capitala republicei germane de pe Volga. 12000 locuitori au rănas fără adăpost. Ei au fost adăpostiţi în edificiilepublice şi sunt o grea povară pentru autorităţi în ce priveşte întreţinerea lor, întreaga regiune fiind inundată şi izolată prin ruperea podurilor, incât aprovizionarea oraşului este aproape imposibilă. tüfjmsmam Dezastrul cauzat de ploi In Iugoslavia Belgrad, 29 (Rador). — Ploile torenţiale din ultimile zile au cauzat inundaţiuni şî stricăciuni grave în numeroase localităţi. Pagube mai importante s’au înregistrat la Vârşeţ, Varajdina, Liubljana Smederevo, Niş şi Sarhats. Universitatea din Bucureşti Direcţiunea ziarului îşi va apu- ne părerea asupra felului în ca-re au fost făcute alegerile. Dacă voinţa majorităţii Corpului electoral a fost pr nu respectată, dacă sila a jucat rolul protagonist ■şi în ce măsură, despre acestea se va seri destul, fiindcă, pe cât auzim, viaţa publică a României va fi de acum înainte şi pentru mai mult timp ocupată cu agitaţiunea pe chestia cum au fost conduse alegerile. .Dar este o altă chestiune care mă preocupă astăzi: alegerile privite din punctul de vedere al manifestării sufletului naţional. Ingerinţele administrative au drept rezultat falsificarea cifrelor, dar nu este presiune, numească-se ea, corupţiune or violentă, care să oprească ivirea într’un colţişor luminos, a adevărului ce predomină situaţiunea. Adevărul are o putere de infiltraţiune pe care nici o acţiune nenaturală nu o poate opri de a se produce. Impedecată să se manifeste repede şi direct, infiltraţia găseşte întotdeauna calea de ocol spre a izbucni. Să vedem, dar, ce ne spun alegerile pentru Cameră făcute sub guvernul Averescu ? Mai întâi, fireşte, trebue să recunoaştem că, cu toate imperfecţiile lui, sufragiul universal este superior sufragiului restrâns. Pascal a spus cu drept cuvânt că ..pluralitatea este cea ma bună cale fiindcă e văzută şi fiindcă are forţa de a impune ascultarea‘‘. Iac Gustave Le Bon — care nu-i de loc entusiasmat de acest sufragiu,—a scris : „Legile psihologiei mulţimilor fiind admise, e foarte îndoios dacă sufragiul restrâns ar da o alegere de oameni mult mai superioară celei obţinute prin sufragiul universal“. Aparenţa ne spune, apoi, că la noi sufragiul universal ar fi capabil să reziste mai puternic ingerinţelor administraţiei, dovadă faptul că opoziţiile pot pătrunde mai sigur în parlament. Dar aceasta e numai o iluzie, fiindcă încesistă îmbunătăţire nu este a sufragiului universal ci a reprezentării proporţionale. Dreptul de reprezentare al minorităţilor ar fi dat şi sub vechiul regim acelaş rezultat. Totuşi superioritatea sufragiului universal asupra celui restrâns vine de acolo că toate păturile naţiunii îşi pot spune cuvântul. Bineînţeles, vorbesc de principiul acestei reprezentări, iar nici decum de rezultatele date în România. La noi, sufragiul universal nu şi-a spus încă cuvântul întreg, deoarece masa electorală fiind încă prea puţin pregătită, stă sub înrâurirea directă, dintr-o parte a puterii guvernamentală, din cealaltă parte a demagogiei. Cea mai bună dovadă despre lipsa de convingere şi de orientare a maselor noastre este mobilitatea cu care au trecut, în aceşti din urmă ani, după război, dintr'un curent într’altul. Masele ţărăneşti nebune după „Tata Averescu* în 1920, l-au părăsit as-' tăzi cu desăvârşire, iar aglomeraţiile lucrătoare orăşeneşti concentrate la aceeaşi epocă în jurul celor ,,două ciocane“ putând da numeroşi deputaţi socialişti în Ilfov, Prahova, Covurlui, etc., astăzi au dezertat în masă la ţărănişti. Pe o atât de venală voinţă populară“, nu se poate întemeia nimeni şi nimic. Totul se reduce la cea mai dibace propagandă şi la exploatarea celei mai strălucitoare iluzii Caracteristica ultimei alegeri pentru Cameră, aceea , pe care nu a putut-o deforma cu nimic presiunea guvernamentală, este dispariţia aproape definitivă a socialismului de pe harta electorală. Socialismul, care nu mai există real decât in Ardeal şi Bucovina, atât ca social-democraţie cât şi ca comunism, trăeşte azi în România numai din aportul lucrătorilor de neam strein din provinciile noui: în vechiul regat, socialismul a fost înghiţit de partidul ţărănist. Această realizare e datorită în bună parte şi concursului desinteresat, dar foarte greu de interpretat, al unor ziare, care, deşi conduse de socialişti de convingere, au contribuit la ruina socialismului pentru cel mai mare câştig al ţărănismului, încă o dovadă a granitului aparent pe care se „învârtesc“ multe din convingeri în România. De altfel, faptul este instructiv: socialismul care s’a întemeiat şi a crescut sub regimul sufragiului restrâns, se veştejeşte şi de piere sub imperiul sufragiului universal. Podgpp nil ’îmrvnilofxîi ro norb ------V ~ ------~ care ziare „de stânga“ să publice şi să cânte triumful democraţiei după fiecare alegere în care socialismul a suferit numai scăderi, iar izbânda a fost a acelor partide în care se află toţi latifundiarii cari au combătut şi împroprietărirea şi sufragiul universal. Element nou şi cu dovadă de vitalitate este intrarea în scenă a Ligei Creştine. De abia cu un an de viaţă a putut obţine nu numai un număr însemnat de voturi, dar şi cota care să-i asigure vreo 8 mandate în Cameră. Pe când partidul socialist, cu cel puţin 25 ani de existenţă, nu va avea nici unul. Partidul liberal, după 4 ani de guvernare covârşitoare şi-a a- j parat cu vigoare poziţiile. Blocul national-tărănesc a fă- ' cut dovada puterei sale, dar nici de astă dată nu s’a putut lămuri care e forţa reală a fiecărui par- I tid în parte. Partidul national s’a arătat tot cel mai tare partid în Ardeal, partidul ţărănesc n’a putut face aceiaşi dovadă pe seamă proprie. Cartelul, care a fost, fireşte, o creştere de forţă, a lăsat In picioare echivocul. Numai fuziunea va putea pune capăt incertitudinei. Din această luptă, ideea naţională n’a eşit înfrântă. Viitorul e încă plin de speranțe. CONSTANTIN BACALBAȘA ......x. ^ x —■— •*— Revoluţia din Portugalia Paris, 29 (Rador). — Din Lisabona se anunţă, că generalul Peres se pregăteşte să atace pe insurgenţi în regiunea Braga. I LISABONA AMENINŢATA Londra, 29. — Din Paris se a- | i nunţă că mişcarea revoluţionară ] j în Portugalia se accentueaaß, i ! O divizie din oraşul Oporto s-a raliat la rebeli și a pornit spre Lisabona. * Rezultatul general al alegerilor pentru Cameră - Moții deputaţi - BUZĂU (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Garoflied C., dr. Bardescu N. Popovici Andrei, Georgescu Măgură P., dr. Georgescu Spiridon, Tatuşescu C. CAHUL (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Haralamb Vizand. OPOZITIA UNITA : Nicolae Ciornei Lupu C., Mihail Gheorghiu. ’ ‘ BOTOSANI (5 locuri) PARTIDUL POPORULUI: D. Lesniuc, C. Demetrescu, D. Magearu, T. Săndulescu. L. A. N. C.: Dr. H. Vasiliu. BRAILA (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Teianu, Ion, Berlescu Mihail, Varlam Constantin, Bratu I. Stan. PARTIDUL LIBERAL: Moldovan Leonte. 9 OPOZIŢIA UNITA: Mihalache Ion. BIHOR (9 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Octavian Goga, Iacob Ioan, Desianu P. Adrian, Kotzo Eugen, Papp E. Petru, Dr. Rocsin Nicolae, Dr. Weiss Alex., Dr. Pop Gr. OPOZITIA UNITA: Lazar Aurel. BRAŞOV (3 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Pettrovicî Ion, dr. Szele Bela. OPOZIŢIA UNITA : Dr. Voicu Niţescu. VASLUI (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI : general Răşcanu Ion, Bastaki Marcel, Tânjală Const., Zavloski ,Const. VLAŞCA (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: General Văleanu, Vasile M. Kogălniceanu, Gh. D. Berlescu, C. Spănisteanu Dr. Gh. Procopiu. OPOZIŢIA UNITA: Carol Davila, TIGHINA (5 locuri) PART. POPORULUI: Dumitru Topeiu, Vladimir Chiorescu, Ion M. Leon, Nicolae Stoianoglu. OPOZITIA UNITA: Virgil N. Madgearu. TREI SCAUNE (3 locuri) PARTIDUL POP.: Constantin Bucşan, Tocrock Andrei, Ignat Ladislau. TULCEA (4 locuri) PART. POPORULUI: Lt.-cd. Ştef. Andoniu, Gh. Cristescu. OPOZIŢIA UNITA: N. Georgescu Tulcea, C. Lupu. TURDA (4 locuri) PART. POPORULUI: Aurel Esea, Dr. Ioan Rusu, Dr. Lazăr Chirrilă. OPOZIŢIA UNITA: Vaier Moldovanu. L. A. N. C.: Ion C. Cătuneanu. TUTOVA (5 locuri) PART. POPORULUI: Cudalbu Teodor, Chincă Vasile, Dobrovici Anton, Lupaşcu Costache Igesti, Mintulă Mihai. TIMIȘ TORONTAL (10 locuri) PART. POPORULUI: Goldiș Vasile, Imbroane Nicolae, Kräuter Francisc, Grofşoreanu Cornel, Ciobanu Pompiliu, Bucurescu Teodor, Iorgulescu .Spiridon, Retter Emeric, Andras Gh. OPOZITIA UNITA: Bocu Sever. PUTNA (5 locuri) PARTIDUL POPORULUI: I. V. Rădulescu, Gh. Tomulescu, G-ral Al. Mărgineanu, Vasile Șerban. PARTIDUL LIBERAL: N. N. Săveanu, R. SARAT (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: C. C. Braescu, Gh. A. Antonescu, V. Sc. Dumitrescu, Em. Furnică. ROMAN "(4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Jornescu I. C-tin, Vârgolici V., Calvocorescu I, Roiu N. C. ROMANATI (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Voias Stefan, Dr. Ghica V. Nicolae, Fundățeanu C-tin- Oroveanu T. T. Leontopol Ştefan. OPOZIŢIA UNITA: Radovic, Sebastian. RĂDĂUŢI (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Popovici Dori, Tzigara I. OPOZIŢIA UNITA: V. Bodnărescu. L. A. N. C.: Ioan Zelea Codreanu. STOROJINEŢ (3 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Lungulescu Onufrei, Nîculsitză Gh. OPOZIŢIA UNITA: Săveanu Sanduc T. SATU MARE (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI : C. Garoflid, M. Manoliescu, Eug. Barbul Al. Racotă Filîp. OPOZIŢIA UNITA: Florea Toan. L. A. N. C.: Dr. Valeriu Pop. SEVERIN (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Nemoianu Petre, Hadan Aurel, Juiiancă Pavel, Gelejean Fabius, Fotoc Petre. OPOZIŢIA UNITA : Brediceanu Const. SUCEAVA (3 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Popovi 1 Eusebiu. OPOZIŢIA UNITA : Pohoată Alex. L. A. N. C. , Carlan Gh. TARNAVA MARE (1 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Goga Eugen, Roth Otto Hans, Bodîu Marius. OPOZITIA UNITA: Ion Dioinisie. HUNEDOARA (9 locuri) | PART. POPORULUI: Dr. Per ,tru Groza, Dr. Silviu Dragomir, Dr. Cornel Glava, Dr. Sebastian Bornemiza. OPOZITIA UNITA: Dr. Aurel I Vlad, Dr. Stefan Razvan, Dr. . Nerva Oncu, Dr. Tirea Mihail, Dr. Ioan Sânzian. TARNAVA MICA (1 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Pancescu Gr. Ion, Moldovan Romul, Iledrich Hans. OPOZITIA UNITA: Coltor Ion. GORJ (5 locuri) PART. POP.: Alexandru Spineanu, Ion Ciotor, Dinu Stolojan, Mihai Slăvescu. OPOZITIA UNITA: Gr. N. S. Iulian. HOTIN (5 locuri) PART. POPORULUI: Păun Mihail, Ioachim Lung, Aron Ghendrich, Ioan Romaniuc. OPOZITIA UNITA : Policarp Betianu, ILFOV (20 locuri) PARTIDUL POPORULUI: General Al. Averescu, Gr. Tranculaşi, C. Meissner, I. Mitilineu, M. Manoliescu, Al. Oteteleşanu, Anibal Teodorescu, D. Grozdea, Col. S. Rădulescu, P. Papacostea, Al. Sabaru, Anton A. Bardescu, Teodor Voiculescu, Victor Popp, Pr. Nicoreanu Al.. I. Rădulescu, M. Adamescu, Al. Cămărăşescu, N. Dumitrescu, Al. Argeşiu. OPOZIŢIA UNITA: Dr. N. Lupu. IALOMIŢA (6 locuri) PART. POPORULUI: General Averescu Alex., Dobrescu V. Dutu, Lupu Gh., Mihan Nicolae, Roseteanu Vasile. OPOZIŢIA UNITA: I. Mihalache. SIBIU (5 locuri) PART. POPORULUI:Goga Octavian, Lapedatu Ion, Lupas L, Brandsch Rudolf. OPOZIŢIA UNITA: Iorga Nicolae. SOMEŞ (5 locuri). PART. POPORULUI: Dr. Boca Ton, Dr. Boca Tosif. OPOZIŢIA UNITA: Dr. M. Popovici, Dr. Liviu Micşa, Dr. D-tru Maniu. SOROCA (6 locuri). PARTIDUL POPORULUI: Nită Serghie, Iov D-tru, Dencicov Stefan, Vurumbrad Marcu, Rusu Ion. OPOZIŢIA UNITA: Stere C-tin. SALAJ (6 locuri) PART. POPORULUI: Bucşan Const., Savu Eugen, Pop Victor, Iosika Ioan, Tzoica Pompei. OPOZITIA UNITA: Maniu Iuliu. ORHEI (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Niţă Sergiu, Guciuma Pavel, protoereu ; Buciuscan Gheorghe, Rădvănescu Vasile. PARTIDUL LIBERAL: Barca Vasile. L. N. A. C.: Dr. Munteanu Gh. COVURLUI (7 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Grigore Trancu-Iaşi, general Traian Găiseanu, Grigore P. Mihăilescu, Ştefan A. Şerban, Mihail Dimitriu. PARTIDUL LIBERAL : Mihai Gh. Orleanu. OPOZITIA UNITA : Nicolae Iorga. DUROSTOR (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Jon Iaroslavici, Cristea Bolintîreanu. PARTIDUL LIBERAL: Richard Franasovici. OPOZITIA UNITA: M. I. I Berbecaru. DAMBOVIŢA (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Ionesco, Gonzlav, Ionescu I. Boten, Pavelescu I, Oprescu Gogu. PARTIDUL LIBERAL: Dumitriu D. Const. OPOZITIA UNITA: Manes Vasile. FAGARAS (3 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Dr. Dănilă Vasu. OPOZIŢIA UNITA: Dr. Aurel Dobrescu, dr. Al. Vaida-Voevod. FALCIC (i locuri) PARTIDUL POPORULUI: IC. Atanasiu, Nicolae Calciu, Isidor Skavciuc, Leon Chehaia. FĂLTICENI (1 locuri) PARTIDUL POPORULUI: Nicolae Nemţeanu, Const. Munteaim, I. Ionescu. OPOZIŢIA UNITA: Ioan V. Blându. CLUJ (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Octavian Goga, Dr. Octavian Prie, Dr. Alex. Dragomir. OPOZIŢIA UNITA: Dr. Al. Vaida Voevod, Dr. Emil Haţieganu, Dr. Sever Dan. CONSTANŢA (5 locuri) " " PARTIDUL POPORULUI : Pilescu Alexandru, Ghenciu B. Gheorghe, Mavrodin Alexandru. PARTIDUL LIBERAL: Vasile Sassu. OPOZITIA UNITA: V. Lepedatu. CÂMPULUNG (2 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Gheorghe Huţu. L. A. N. C.: Paul P. Iliescu. CERNĂUȚI) (6 locuri) PARTIDUL POPORULUI : dr. Dori Popovici, Boris Velehorski, dr. Mayer Ebner, dr. Alfred Kohlruss, dr. Const. Smereeinski OPOZITIA UNITA : dr. Vasile Botnărescu. DOROHOI (4 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Cezar Papacostea, Panaitescu PPARTIDUL LIBERAL : Pilat Ioan. L. A. N. C.: dr. Şumuleanu Cornelia. DOLJ (10 locuri) PARTIDUL POPORULUI : Garoflid C., Isvoranu Iancu, Pop Misu, Plesea Gr., Casassovici C. ing., Musceleanu M. Magalea A., Gerota C., Dragomir Valeriu. OPOZITIA UNITA: Argetoianu C, ODORBEI ^i locuri) PARTIDUL POPORULUI: Bethlen Gheorghe, Kostake Lupu, dr. Seberav loan, Laar Francjae^ ClUti continuar« tu Pag. lla Din săptămână în săptăpiână flata francezi: Oameni şi fapte Paris, 18 Mai 1926 învârtirea pământului i-a inspirat odinioară unui scriitor plin de ştiinţă şi imaginaţie un tablou mişcător, ca o scenă turnantă , într’un punct fix al spaţiului, prin mijlocul parcului parizian unde sieted de vorbă cu o femee aleasă, apăru întreaga Normandie, apărură pe rând Ţinuturi îndepărtate şi deosebite întinderi de apă, oraşe Cti- clopotniţe de biserici, cu . minarete sau cu turnuri de porţelan, cu acoperişuri "de trestii, cu ..case de piatră ori hârtie,' oarpeni cu Dernci,.cu capetele înfăşurate în turbane ori cu păr neîngrijit, Englezi discutând politică şi afaceri în aceiaş clipă în care Mahomedani se închinau sau japonezi cultivau orez. Prin tabloul acesta mişcător Montenelle a încercat la sfârşitul veacului al şaptesprezecelea să sugereze contemporanilor.. Ideea formalităţei lumei locuite , astăzi viaţa de aiurea, de pretudindeni se revarsă natural ca printr'ue, fenomen de endosmoză până la noi, ne pătrunde fără voie existentă modificând-o, deşteptăndu-ne bucurii, întristări sau îngrijorări, aducându-ne cel puţin motive de meditare şi convorbire. Am luat chiar obiceiul de a aştepta şi surprinde ce se întâmpla în univers, precum subretele se opresc şi ascultă la uşile stăpânilor sau vecinilor , prin aparate, care au ajuns jucării pentru copii, smulgem undelor aeriene fără să deschidem măcar fereastra pdăei,secretele încredinţate, pe care pe de altă parte le strigă din pragul prăvăliilor sau prin localuri publice pâlniile instalaţiilor radiotelefonice; pluralitatea lumei se revelează omhiprzentu in chip savant şi modern cum i-ar fi plăcut lui Fontenelle prin drb pluralitatede organe ■sonore. Greva din Anglia n'a întârziat astfel să provoace ecouri şi repercusiuni în Franța. S’a oprit, în primul rând invazia călătorilor şi turiştilor ; s’a oprit, de asemeni, emigrarea puilor ovulelor, untului, legumelor şi fructelor trufandale.. Se va ieftini viaţa ? întreabă sperând, gospodinele. Cum vreţi să nu se scumpeascătraiul ? răspund abătuţi, negustorii. Consultati barometrul bursei. Bursa e agitată. Lire sterlină creşte înspăimântător ca apele Senei pe vremea marilor inundaţii. Aţi auzit noile preţuri de la Cumberland ? două mii trei sute de franci costumul de haine. De la o mie in sus costă la Barclay. Stofa englezească nare seamăn, ca tumorul britanic. Mister Jolul Bull re’ntrece cu gluma: lira a depăşit 160, iat’o la 167. Cursul lirei sterline sporeşte pe fiece minută cum sporeşte la maşina de calculat a unui taximetru preţul cursei. Ce vreji ? Time is mo,new. Şi doar Englezii sunt în grevă. Nu mai circulă nici un tren din Londra. Cel puţin, n’erst, verrem umplând Ports«! ! Vechiul refren popular, care se auzis încă, înainte de război prin Bretania, revine de actualitate : Jamais en France L’anglaise ne reguera Refrenul se pierde acoperit de glasurile vânzătorilor de ziare : Paris-Times şi ediţii con- 1 tinentale ale lui Chicago-Tri- ibane, New-York-Herlad şi Dai- ly-Mail. Patru mari cotidiane în limba engleză la Paris? Pan- ' inarilele agăţate pretutindeni nu mint : .english spoken’’; o puteţi constata „de auditu’’. Dacă nu ştiţi englezeşte, nu veţi înţelege* afişele teatrului Albert fiul: .English Plays in english’’. In acelaş timp, roluri de . girls’’ vb urda fără contenire pe toate scenele music-hallurilor Pe avenue des Champs-Élysées s’a des- j ; chis tocmai un somptuos local , cafeneaua engleză , în fiecare j' colț de stradă, te așteaptă câte j I un iMachin’s bar”. Englezi’ • I domnesc la Paris, fără să mai fi debarce la Calais sau Boulone. . . Ce nenorocire, domnule, că nu mai debarcă aluviunile britei , nice hrăniau negoţul parizian. . Oprirea importului din Anglia va tulbura comerţul şi industria din Franţa. O să vedeţi că lucrătorii englezi fără de lucru o să năpădească la noi ca şi cum nu ne-ar fi ajuns gentlemanii cari trăesc de atâta timp aici din indemnizările șomajului cronic de acolo. Vom plăti la iarnă cărbunii mai scump ca diamantul : greva minerilor completează politica d-lui Lloyd George. Măcar de s’ar stabiliza francul. Poftim : lira sterlinga se apropie de 170 Va trebui să ne ruinăm că să ne achitam datoriile de război. Războiul Fam dus împreună, iar cheltuelile le suportăm singuri. Scumpii noşri aliaţi se poartă ca Shylock . bine că le mai cad şi lor ceva belele pe cap. Asta se chiar că justiţie imanentă : cine se lăcomeşte la bani, din bani îşi trage boala. Boala bântuie în Anglia şi durerea o s’o îndure tot Franţa. Nu-i nici o bucurie, domnule pentru nimeni, greva minerilor englezi. Greva engleză i-a lipsit, într’adevar pe parizieni de fericirea anunţată de bătrânul Lucreţiu prin faimosul său vers : „Suave mari magno...’’. O fi plăcut, după cum găsia poetul latin, să priveşti de la adăpost, de pe ţărm, când vântul răstoarnă valuri I mâniate pe întinderea nemărgi-1 jvoare ce «buciumă prin tfi-i nită a mărei, grozavele primejdii ce-i ameninţă pe alţii; faţă de răscoala muncitorilor englezi însă, nimeni n’a rămas în Franţa nepăsător, poate fiindcă toţi s’au simţit în mijlocul sau apropierea furtunei, în orice caz fiindcă ’n fiecare trăeşte conştiinţa solidarităţei dintre oameni şi popoare precum recomandă morala superioară şi condiţiile însăşi ale existenţei actuale. Existenţa actuală desfăşurându-se deopotrivă pe planul naţional şi internaţional, evenimentele din Polonia, după criza engleză, au ocupat aici opinia publica în acea măsură aproape, ca o dramă pariziană. Cunoaşte- rea şi comentarea faptelor pe- trecute peste hotare au înlesnit observaţii şi comparaţii, pe care deunăzi un cetăţean oarecare, sau ca să-l numim cum l’a numit d-l Edouard Henriot, „un francez de pe stradă’’, le rezumă astfel: Dacă nu suntem cel mai cuminte popor suntem cel puţin mai cuminte decât îşi închipue de obicei lumea... Fiindcă sunt aşa de cuminţi, un francez n’a şovăit tocmai în aceste vremuri când alte poturburări şi lupte, să facă .Elogiul Desordinei”. Apologia dlui Gerard Bauer scriitor tradiţional, a apărut într’o colecţie consacată glorificărei păcatelor. In afară de cuminţenie francezii cultivă gluma şi paradoxul. Pentru d-1 Enerme Rey a minţit sinonimul lui a crea ; după d-1 Jean-Louis Vandoyer, principiul artei e lăcomia. Regula jocului îi impunea, prin urmare scriitorului naţionalist, să trasforme păcatul în virtute ; virtutea celebrată de d-l Gérard Bauer se chiamă : mişcare vie, viaţă activă, activitate creatoare, creaţiune liberă, libertate generoasă. Elogiul bergsonian al dezordinei formează astfel un ditiramb uitzschean in cinstea lui Dionysos Spiritul lui Dionysos pătrunzând în domeniul social şi politic, poate interpreta intralt sens incidentele din ultimele timpuri. Manifestaţiile muncitoreşti de la întâi Mai ar urmări crearea, după modelul napoleonian a unei epopei a grevelor, pe care o visase teoreticianul sindicalismului revoluţionar şi al acţiunei directe, Georges Soret: lupta de clasă trebue să producă miaudaţi eroi care să rămână legendari asemenea lui Charlemay sau Ioanei d’Arc ; departe de duşmăni sau micşora, prolenatul şi poporul, în general, cuvine să-i slăvească silindu a înţelege ceea ce i-a ridicat rândul zeilor. In ce priveşte trifestaţiile contradictorii stârn cu prilejul sărbătorirei Fechrei din Orleans sau reprezett rea piesei discutate a d-lor miel şi Obey la Comedia fraceză, îndreptăţirea lor filozofistă in afirmarea principiilor sentiale de libertate, de consilare naţională şi desvoltare u manistă în apărarea valorii morale scumpe geniului franc naţionalist, jurist şi ideal. Toate conflictele s’ar reda astfel, în fond, la experimentul unei vieţi superioare la un liber de forţe spirituale creatore, ilustrând în ciuda aparent lor adevărul empiric formul deunăzi cu simplicitate de cetățean oarecare pe care Herriot l’a numit ,,un franc de stradă” . — Suntem un popor mai c minte de cât își închipue de brod lumea... Mr.