Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)
1926-10-14 / nr. 238
S Anul XLIV. Hr. 238 8 Pagini In străinătate 6 lei 8 Pagini Joi 14 Octombrie 1926 FONDATORI UNGI CAZZMRUAN TELEFON: Direcția 13/73 — 64/64 director STELIAN POPESCI Bedaciloi Coresp. ș provincia a/S3-3S/31 imptomul de la Cernăuţi Am citit cu îngrijorare, dar nu cu sui')rindere, faptele dureroase petrecute la Cernăuţi. Ele sunt in ordine, ele sunt manifestarea firească a unei politici, dacă nu antinaţionale, dar de dezinteres naţional, ele manifestă orbirea cu care ne purtăm faţă de minorităţi şi lipsa noastră de autoritate faţă de ele. Şi când spun „lipsa de autoritate“ să nu se creadă că vreau să înţeleg numaidecât aceea ce se numeşte „autoritate*1 In limbagiul curent, adică „putere guvernamentală sau administrativă", dar prin „autoritate“ înţeleg : forţă morală, drept legitim de întâietate şi prestigiu. Fiindcă cele petrecute la Cernăuţi nu pot fi reduse la un simplu incident şi numai la un conflict între şcolari şi profesori , a fost ceva mai mult, a fost ceva mai grav. La Cernăuţi, — aşa spun toate versiunile — o parte a populaţiunei, în special populaţiunea evree, s-a năpustit cu injurii şi cu bastoane asupra câtorva profesori examinatori, trimişi din vechiul regat. Şi nu numai atât, dar această populaţiune îndârjită a avut curajul să se creadă stăpână în Cernăuţi, să răgească urlete insultătoare pentru naţiunea română şi să strige in limba germana : „Afară bandiţii din vechiul regat ! Când, la Bucureşti, la Iaşi sau la Cluj câţiva studenţi trec în grup pe străzi, sparg câteva geamuri şi molestează câte un careu—fapte regretabile— şi lipsite de aprobarea noastră,— presa filo-minoritară strigă cu spume la gură şi vestejeşte pe balcanici şi pe huligani. Iar ecoul acestor răcnete răsună în toată lumea până la celebra sală Wagram de la Paris, până la Londra, până în America. Dar când civilizaţii evrei din Bucovina se năpustesc cu bastoanele, cateva sute asupra a doi profesori români, ce nume merită toată această lume galiţiană? Faptul grav este că aceşti sălbateci se cred la ei acasă, iar pe noi românii ne privesc ca pe nişte venetici demni de tot dispreţul lor. Faptul grav este că aceşti oameni au îndrăzneală, nu numai să atace, dar să insulte România! Faptul grav este că, la cel d’întâi prilej, această populaţie streină, se ridică ca un singur om, spre a-şi exterioriza duşmănia veninoasă, în potriva neamului românesc. La Cernăuţi s’a petrecut un fapt fără precedent, pe cât putem şti, o populaţie streină în minoritate sculându-se cu violenţă şi strigând populaţiei stăpânitoare şi majoritare să iasă, şi această populaţie îndrăzneaţă rămânând biruitoare şi stăpână pe terenul de luptă. Alaltăeri românii au fost alungaţi din Cernăuţi cu insulte, cu lovituri de bastoane, cu picioare în spate şi cu strigătul: „Afară bandiţii regăţeni !“ Şi acum trebuie să punem întrebarea: ce va urma după aceasta şi a cui e vina ? Vina îndrăznelei de la Cernăuţi este a noastră şi numai a noastră. Vina este a toleranţei ieşită din slăbiciune şi din lipsă de adevărat patriotism ! Vina este a guvernelor inconştiente care, lipsite de reazăm în sânul poporului român, caută puncte de sprijin în păturile străinilor, duşmanii noştri! Vina este a concesiunilor de fiecare zi, a târguelilor şi a compromisurilor electorale, care înalţă încrederea minoritarilor în puterea lor. Iar la concesiunile guvernelor slabe, aceşti străini cari ne sunt duşmani, în Ioc să răspundă cu dezarmarea sufletelor lor rele, răspund cu toată ura deslănţuită, precum s-a dovedit la Cernăuţi. Scandalul de la Cernăuţi este, însă, un preţios avertisment. Să luăm aminte, cum se spune în evanghelie. Să luăm aminte, să prindem minte şi să ţinem minte ! CONSTANTIN BACALBAŞA Mela Imiiia nsr laiitti — Un râspuns ziarului „îndreptarea1 Oficiosul guvernului ocupându-se de informaţia noastră prn care aprobam fără rezervă ancheta ordonată de d. ministru al justiţiei în contra câtorva magistraţi din trib. Ilfov, găseşte cu cale să ne dojenească fiindcă nu am publicat nici un nume propriu. „îndreptarea“ susţine chiar, că noi am fi aruncat astfel o lumină suspicioasă , asupra întregului corp al magistrature. Oficiosul guvernului e pur şi simplu ridicol. Noi n’am precizat nume proprii fiindcă ancheta e încă în curs. Dar nici n’am aruncat vreo suspiciune asupra „întregei" magistraturi. De ce am fi făcut-o? Din fericire, cazurile nenorocite sunt izolate, deşi din ce în ce mai numeroase. Susţinem însă că o anchetă serioasă e în curs. „îndreptarea” nare decât să se intereseze la ministerul justiţiei. Demisiile câtorva anchetaţi vor apare zilele acestea. Sancţiuni sperăm că se pot da cu toată severitatea. Noi însă vom felicita pe d. ministru al justiţii, dacă va curaţi înaltul corp al magistraturi de tristele lui uscături. Credem însă, că aplicarea sancţiunilor, nu e suficientă şi nu poate stăvili răul. Am atras în repetate rânduri atenţia asupra pericolului ce-l prezintă salariile de mizerie ale magistraţilor noştri. Situaţia actuală nu poate să se perpetueze. Magistraţii noştri trebue să fie salariaţi în raport cu nobila lor misiune şi cu situaţia lor socială. Crede oare de ministru al justiţiei că e posibil ca membrii înaltei Curţi de Casaţie să fie puşi pe aceeaş treaptă cu directorii de serviciu ai ministerelor ? Interesul superior dictează o salarizare bună a magistraţilor. Un spaniol suspect cântă pe_Poincaré Paris, 11. — In avenue Kieber a fost arestat, azi, un spaniol, care a părut suspect din cauză că întreba pe mai mulți trecători, de locuința lui Poincaré. Arestat și dus la poliție s’a găsit asupra lui un revolver. Cercetat de aproape da impresia că este un nebun. Condamnarea lui Duroini Roma, 11 (Rador). — Agitatorul Dumini a fost condamnat la 14 luni închisoare, pentru injurii aduse primului ministru. -------------------------- Mare incendiu la Bordeaux — PAGUBE DE 5 MILIOANE FRANCI — Paris, 11 (Rador). — Un incendiu a distrus la Bordeaux, magazinele de aprovizionare ale mătăsăriilor din port. Stricăciunile se urcă la cinci milioane. Ce fel de poliţişti avem la frontieră Halmei 10 Oct. Am arătat de nenumărate ori în ziarul nostru, că nu totdeauna poliţiile de frontieră au elemente cari ne fac cinste, ci dimpotrivă. Am scris că în cel mai principal punct de frontieră, „Halmei", călătorii sunt bruscaţi, iar la sosirea trenurilor asistă la scene cari îi umplu de scârbă. Cazul ce urmează este edificator. Subcomisarul Ştefan Anghel de la Hamlet, este un alcoolic. Zilnic, el dă loc în gara Halmei la scene care ne fac în mod sângeros de râs în faţa străinilor. Astfel, întruna din zile, turmentat de băutură, acest nedemn poliţist, a urinat chiar pe peronul gării, în faţa publicului călător, iar altă dată a făcut acest fapt chiar în restaurant, în faţa lumii. A fost arestat de şeful secţiei de jandarmi din Halmei, pentru scandal, şi adeseori personalul c. f. r. abia îl poate da jos din trenuri, căci beat cum umblă e totdeauna gata să cadă între roate. Dar afară de aceasta, numitul subcomisar mai totdeauna face mari mizerii călătorilor cu ocazia vizei paşapoartelor spre a stoarce bani, cum este cazul lui Leibovici şi Firraas, comercianţi. Aceştia au reclamat parchetului. Credem că aceste fapte, care sunt numai o mică parte din numeroasele pe care le comite zilnic, sunt suficiente spre a face ca subcomisarul Anghel să fie imediat schimbat şi gonit din corpul funcţionarilor, pe care-l compromite direct. Este ruşinos pentru ministerul de interne că după nenumărate plângeri, mai ţine încă în slujbă un element nedemn, necinstit, alcoolic şi scandalagiu,, care ne face zilnic de râsul călătorilor straiul ce intră şi ies din ţară. Credem că cel puţin acum, în urma protestului nostru, se va proceda la imediata lui suspendare, ordonându-se în acelaș timp o severă anchetă. ----------0 : 0----------- D. Herriot se retrage de la preşedinţia parti*»dului Paris, 12 (Rador). — D. Herriot a confirmat într’un discurs deriziunea sa de a părăsi preşedinţia partidului. Gravă acuzaţie fostului Krenprinz Paris, 12 (Rador) — Ziarul „Journal" reproduce ştirea dată de „Welt am Abend“ din Berlin, în care fostul kornprinz este acuzat de a-şi fi însuşit — în prejudiciul statului — obiecte de artă în valoare de 170 milioane franci, pe care le-a revândut în urmă anticarilor. -----------0 : a---------- Rezultatul alegerilor comunale din Belgia Bruxelles, 12 (Rador). — Ultimele indicaţiuni asupra alegerilor comunale din Belgia, arată succesul repurtat de conservatori. Socialiştii au avut pierderi simţitoare în profitul liberalilor. Catolicii şi-au menţinut poziţiunea, comuniştii au obţinut un câştig neînsemnat în detrimentul socialiştilor. Gara de Hord din Capitală Hauperon de sosire Prin ziarul nostru I l Kina ateitării on Isai Dela corespondentul nostru din Paris contra Romă* Parisi, 12 Oct. trii şi nei“. Mi-am îngăduit să spun: „Majestatea Voastră nu va avea decât să se arate şi toţi nourii şi curenţii potrivnici se vor împrăştia dela sine“. — Vă mulţumesc pentru urarea d-voastră plăcută — răspunse M. Sa, şi mă concediă foarte graţios. M. S. Regina României m’a primit, azi dimineaţa la ora 9 In audienţă particulară, la hotelul „Ritz“ şi Şi-a exprimat dorinţa ca „Universul“ să publice mesajul următor către ţară : „In momentul de a mă îmbarca cu cei doi copii ai Mei pentru America, gândurile Mele se îndreaptă către scumpa Mea Ţară, spre a o încredinţa că blânda sa imagine Mă va însoţi, necontenit, în timpul călătoriei mele, ca cea mai sfântă preocupare a Mea. Din fundul inimei Mele îi spun : La revedere !“ MARIA Am mulţumit respectos Suveranei pentru onoarea ce o face ziarului „Universul“ şi M. S. mi-a răspuns : „Sunt fericită că Mă __v__■____ix.:: PUI «*WUT«S»e» sm ■■ «a» ■■■ puternicul glas al „Universului“.* Vorbind de călătoria Sa, Suverana mi-a spus: „Marea greutate a acestui voiaj sunt cele două curente, care există în America, penFostul principe Carol a luat masa, aseară, cu M. S. Regina. ÎMBARCAREA PE VAPOR Paris, 12.— Astă seară, M. S. Regina României s'a îmbarcat pe „Leviathan". Guvernul american s'a oferit să suspende pentru călătorii regali legea prohibiţiunii, autorizând să se servească vin şi licheururi. M. S. Regina a declarat, că atât M. S., cât şi copiii M. S. preferă apele minerale şi se supun regimului american. Vasul „Leviathan" poartă pe timpul cât va străbate Atlanticul, pavilion român. La sosirea la Nero-York, va fi întâmpinat cu 21 lovituri de tun şi toate vasele din port vor saluta. Valiany PROGRAMUL VIZITEI IN AMERICA Washington, 11 (Rador). — Programul vizitei, în America a M. S. Regina României, cunoscut până astăzi este următorul Guvernul american a pus la dispoziţia Majestăţii Sale un tren special. In ziua de 18 Octombrie sosirea la 'New-York, recepţie la City Halle, plecarea la Washington, sosirea la Washington, spre seară. In ziua de 19 Octombrie vizitarea mormântului soldatului necunoscut de la „Mount Vernon“ , seara dineu la preşedintele Coolidge. In ziua de 20 Octombrie excursie cu automobilul la Annapolis-Baltimore, unde se va lua dejunul; întoarcerea la New- York seara, masa la societatea „Friends of Roumania“ (Societatea Prietenilor României), dată de d. Nelson Cromwell preşedintele ei. 21 Octombrie dejun la Camera de comerţ ; plecarea la Philadelphia spre a vizita expoziţia ; seara, serată de gală. 22 Octombrie, întoarcerea la New-York, dejun dat de bancheri ; seara dineu dat de „Iron Steel Institution Judge Gary“. 23 Octombrie, dejun dat la New-York de d. Wells, consul general al României; dineu dat de „Palgrave Institution“. 24—25 Octombrie, zile de odihnă la New-York. * lalilii sitei i Ailalii la comunism Londra, 12 (Rador).— La conferinţa partidului laburist, la Margate, s’a încercat să se redeschidă chestiunea afilierii partidului laburist pe lângă partidul comunist. Propunerea a fost res- I pinsă, cu o majoritate strivitoare. In cuvântarea sa preşedinţială, d. Robert Williams, făcând aluzie la telegrama adresată de Trotzkij, recentului congres al Trade-Union- urilor, a declarat că Trotzkij a trimis ucazuri, ca şi când el şi colegii săi ar fi participat la formarea sufletului clasei muncitoare a Marei Britanii. „Eu, Williams, a declarat d-sa, „nu admit nici un amestec în mişcarea laburistă engleză". La începutul şedinţei au fost oarecari dezordini atunci când s-a criticat modul de comportare al conducătorilor minerilor, în timpul conflictului. In sfârşit, s-a mai anunţat că o rezoluţiune urgentă asupra acestei chestiuni miniere va fi prezentată mâine. Spionaj sovieticii! Letonia Riga, 11. — Autorităţile au descoperit o vastă organizaţie de spionaj, sovietică. In serviciul at cestei organizaţii au fost şi ofiițeri superiori din armata letonă, dintre care au fost arestaţi 13. .00--------- Incendiu la Oradea Oradea, 12. Sâmbătă noaptea un mare incendiu a izbucnit la grajdurile primăriei din apropierea cimitirului Olosig, grajduri arendate d-rului Benosziky. Grajdurile fiind acoperite cu şindrilă, iar podurile pline de fân şi paie şi din cauza unui vânt puternic, la sosirea pompierilor cu întârziere, erau o mare de flăcări. Sforţările pompierilor s’au redus deci la munca de izolarea altor dependinţe. D’abia după trei ore jumătate focul a fost stins. Au ars nutreţul de iarnă al vitelor, grajdul precum şi 19 vaci şi 3 cai, proprietatea dr. Benosziky şi a internatului „Nicolae Jiga“. De furia flăcărilor a scăpat numai o vacă. Delegaţia permanentă a primăriei a decis constituirea unei comisiuni de anchetă pentru stabilirea răspunderilor şi pagubelor încercate de comună prin arderea acestor grajduri. Noul comandant al armatei germane a silit, la 1918, pe Wilhelm II să părăsească țara Berlin. 12 — Numirea generalului Heye, comandant suprem al Reichswehrului, a provocat în cercurile dreptei o revoltă extraordinară. Heye a fost ofițerul din marele Stat-major, care, pe la sfârșitul războiului, a adresat marelui stat-major o scrisoare în care a arătat situaţia disperată a armatelor germane, cerând plecarea lui Wilhelm II, în exil, ca să salveze prin acest gest, pentru Germania, ce mai era de salvat. Heye a apărat acest punct de vedere, foarte einergic, întru'un mare consiliu al » I tuturor şefilor de armate, ger- |f| LdflulSyUl PTUSIBfl mani, în Octombrie ^ 1918, ba chiar Fa susţinut cu tărie într’o convorbire personală cu ex-împăratul, cerându-i, strict, să părăsească teritoriul german. Cercurile din dreapta, şi mai ales presa lor, îl atacă pe Hindenburg din cauza acestei numiri. La Londra şi ^ Predomină o mare satisfacţie mai^ ales laguay d’Orsay, văzând că curentele pacifiste şi democratice reuşesc să-şi facă şi mai mult drumul în Germania. DE CE A DEMISIONAT SECRT Berlin, 12 (Rador). — Faţă de aserţiunile răspândite în presa străină, pretinzând că retragerea generalului von Seckt ar fi fost provocată de unele presiuni externe, se anunţă din nou, în mom oficial, că demisia a fost un act de strictă politică internă, fără nici o legătură cu politica exterioară.00: ------------------------------ Şedinţa agitata — CU PRILEJUL DISCUŢIILOR ASUPRA CASEI DE HOHENZOLLERN — Berlin, 12 (Radom). — Landtagul prusian a început Luni deliberările asupra legii privitoare la învoiala cu Casa Hohenzollern. La deschiderea şedinţei, când ministrul de finanţe urma să ia cuvântul, comuniştii au fost atât de gălăgioşi, încât deliberările nu au putut începe, iar şedinţa a fost amânată cu o jumătate oră şi a decurs într-o atmosferă extrem de agitată. ■xXx fire escroc cu 178 secretari Paris. — Parchetul a arestat pe un anume Grimaud, care dându-se drept inginer şi exploatator de brevete rentabile, luase câte 20—30.000 franci garanţie la 178 persoane, care aveau să fie secretarii săi... exclusivi, în afară de alte escrocherii tot aşa de îndrăzneţe, a Consiliu de coroană la Madrid Madrid, 12. Duminică la amiazi a început marele consiliu de coroană pentru politica externă, prezidat de regele Alfons XIII, la care au luat parte ambasadorii din Roma, Paris şi Londra, Primo de Rivera şi ministrul de externe, Ianguas. In şedinţa de Duminică s'a discutat in primul rând, chestia Tangerului și chestia colaborării cu Italia. Consfătuirile au continuat cri. ■----------------------------Sl CURIOZITĂŢI TURNUL EIFFEL ÎMBĂTRÂNEŞTE. — In curând turnul Eiffel va împlini 40 ani. început în 1886, el a fost terminat în 1889 şi a format „le drou“ al expoziţiei din acel an. Cele mai multe „suveniruri", ce se vindeau in diferitele săli ale expoziţiei, aveau pe ele turnul miraculos. Până şi pe pălării se putea vedea opera lui Eiffel, mort de curând. La acea dată, era construcţia cea mai înaltă din lume. D'atunci, s’au mai făcut altele. In special americanii au tinut să nu se lase învinşi nici pe acest teren. Este interesant că, în 1889 turnul Eiffel n’a făcut aceeas impresie asupra oamenilor de stiintă si litere. Cei dintâi l-au proclamat „ o minime de echilibru mecanic“. Ceilalţi l-au considerat ca o ferărie fără rost, înfiptă în inima Parisului. Poeţii Sully Prudhomme şi Francois Coppée au provocat chiar un protest semnat de mai mulţi scriitori în contra acestei... sfidări a frumosului şi armoniei , şi totuş, turnul a rămas... neclintit, şi constitue şi astăzi una din curiozităţile Parisului, socotită ca o admirabilă producţie cu care se poate mândri ingineria, — în afară de serviciile practice pe care ie aduce, prin înălţimea sa, telegrafiei fără fir, radiofoniei, luminatului, etc. Este adevărat — vai! cele mai frumoase roze au spini! — că sunt şi unele nenorociri legate de turnul uriaş. Câţi desperaţi n’au ţinut să dea o notă originală sinuciderii lor, aruncându-se de pe una din cele trei platforme ale lui! Altă dată, o femee a murit lăsându-se din turnul Eiffel cu o paraşută care nu s’a deschis. Acum doi ani, un aviator s’a prins că trece cu ae- -ul printre picioarele turnului, dar aparatul s’a isbit de nişte sârmă de telegraf şi s’a sdrobit împreună cu pilotul. Şi cine ştie câte lucruri bune şi rele va mai cunoaşte turnul de pe malul Sernei, destul de viguros ca să biruiască anii, cu toate deplasările pe care i Ie constată an cu an, oamenii de ştiinţă, cari prevăd că într’o zi — dar nu se ştie când — el se va prăbuşi. Dar nu trebie să credem nici toate ale popei, nici toate ale doctorului, nici toate ale inginerilor. CARAVANELE AERIENE.— Avioanele cari fac cursele Londra-Zürich au trebuit să-și modifice itinerariul, deoarece pe vechiul lor drum aerian, întâlneau mari caravane de păsări călătoare, cari își schimbă meleagurile în vederea iernii. Spiritul acestor corpuri de armată cu pene nu era lipsit de agresiune şi, cum paza bună trece primejdia rea, piloţii au fost practici şi au schimbat... macazul. ----------0 : o---------- Scarlatina se întinde la Chişinău Chişinău, 12 Oct. Epidemia de scarlatină ia proporţii şi autorităţile sanitare cred că va trebui să se suspende cursurile la unele şcoli, dacă epidemiile vor continua să facă ravagii printre elevi, E gravi situaţia din Rusia — Teamă de izbucnirea războiulul civil — Paris, 12. (Rador). — Corespondentul din Helsingfors al ziarului „Daily Mail“ anunţă, că situaţia politică în Rusia s’a agravat în ultimele zile. In toate clasele domneşte cea mai mare nelinişte. Sunt temeri că va reizbucroi războiul civil. Opoziţia contra guvernului actual se extinde mai ales la Kronstadt, Moscova şi Ukraina. Partizanii regimului cer arestarea conducătorilor opoziţionişti Trotzki, Zinowiew şi Radek. Guvernul speră să poată strobi orice opoziţie în 48 ore, luând întinse măsuri militare. Trupele ocupă pretutindeni punctele strategice. Politica noastră externă ţi chestia împrumutului german Ca răspuns la articolul nostru „Noui orientări în politica externă ?“ apărut în numărul cu data de Luni, 11 col., ziarul „îndreptarea“ reaminteşte că s’a schimbat ceva în Europa, de la Locarno şi de la recenta adunare a Soc. Naţiunilor... Oficiosul guvernului face aluzie la „spiritul locarnian“ şi la tendinţele de apropiere francogermane, care ar justifica şi o tendinţă de apropiere între România şi Germania. Nu e vorba însă nici de spiritul de la Locarno, nici de spiritul de la Geneva, nici de tendinţele sentimentale de apropiere între foştii învingători şi învinşi, ci de informaţiile alarmante publicate de presa germană, în legătură cu intenţia guvernului Averescu, de a încheia un împrumut la Berlin, în condiţiuni dezastruoase pentru noi şi de activitatea suspectă a unor emisari ai guvernului, în Germania, în legătură cu chestia împrumutului. In articolul nostru am spus : „Dacă în politica noastră externă, bazată pe cunoscutele alianțe, urmărim normalizarea relaţiunilor cu toate statele învinse, în război, nu putem să urmărim alte orientări, PRIN SACRIFICAREA PROPRIILOR NOASTRE INTERESE", „îndreptarea“ ne dă asigurări că nu poate să fie vorba de „nici o depărtare in politica EXTERNA, DE MARII NOŞTRI ALIAŢI“, iar „PANA IN PREZENT, NU S’A ANGAJAT NICI UN FEL DE TRATATIVE SPECIALE” cu Germania* Luăm act de această declaraţie. Dacă „până in prezent" nu s'au angajat tratative speciale cu Germania, ele s’ar putea angaja într’un viitor apropiat. Guvernul trebue să ştie însă că un împrumut pe piaţa germană, nu se va putea încheia în condiţiile dezastruoase, anunţate de agenţia germană „Asien und Osturopäischer nachrichten Dienst", adică prin sacrificarea intereselor noastre şi prin nesocotirea de către Germania a obligaţiunilor luate de ea prin tratatul de pace, pe altarul unei politici aşa zise de apropiere cu Reichul. Guvernul a săvârşit o mare greşeală în politica externă, prin semnarea tratatului de la Rivina şi nu vrem să săvârşească a doua mare greşeală, angajându-se într’o politica aventuroasă sub motiv că Europa ar fi dominată de magicul spirit „localnian“. rucea roşie Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea ne-a trimis spre publicare următorul apel : „Către cucernicii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe. Se ştie că, „Crucea Roşie“ este — precum în toată lumea — aşa şi la noi, una din cele mai umanitare şi mai creştineşti instituţiuni. Atât în războiul Independenţei cât şi în acel al întregirii neamului, această societate a alinat suferinţele bracilor noştri ostaşi şi a fost şi ocrotitoarea tuturor necazurilor, ori unde a bătut o inimă românească, ori unde un om suferind şi necăjit ■ a cerut sprijin şi mângâiere. „Sf. Sinod a decis, ca luna a- ceasta — când îşi serbează ani-1 vărsarea a 50-a — atât clerul Bijsericii noastre cât şi credincioşi, ei să-i deie tot sprijinul întru buna răuşită a colectei ce se face. Prea Sfinţii Chiriarhi au luat toţi dispoziţiile necesare în această privinţă. „Din parte ne reamintim tutu- ror apropierea termenului serba- rilor, ce se aranjează în acest scop, rugând pe toţi ca să ne ui nim puterile noastre cu ale ei, pen- tru a ajutora opera naţională şi creştinească, pe care o îndeplineşte cu atâta trudă şi milostenie. „Arhiereştile Noastre binecuvântări reverse se asupra tuturor sprijinitorilor ei". (ss) MIRON Patriarh --------------------------Magistraţi venali Chişinău, 12 Oct. In urma reclamatei făcută ministerului justiţiei de d avo- ; rat Sebastian Teodorescu, prima- î ■ui Chişinăului, contra unor ma. i »istraţî din localitate, afirmând c’ar fi venali, — ministerul a ordonat o severă anchetă, dele- t rând pe d. inspector judecătoresceptelici Herţescu, cu cercetarea iazului. D-sa a sosit azi în localitate, începând ancheta. Primul a fost ascultat d. Se- bastian Teodorescu, care a sus- ținut reclamaţia, prezintând do- ’ azi de vinovăţia unor magistraţi. Aproape tot baroul s’a solidari- ?, ’ rat cu acţiunea de purificare a : I magistraturii locale,— întreprin. : iă de d. Sevastian Teodorescu, v. Mai mulţi avocaţi se vor prezenta anchetatorului, spre a-şi *iepune mărturiile, aducându-i la cunoştinţă cazuri concrete. - Vom ţine in curent pe cititori , lu mersul anchetei. , J □ g □—■ —' 1 Şedințele comisiunei mixte româno-ruse la Tighina Chişinău, 12 Oct. Din Tighina se anunţă că dri dimineaţă a sosit dela Tiraspol, delegaţia rusă, spre a participa la conferinţa mixtă locală românorusă. Delegaţia rusă se compune din d-nii Davidof, Mocsoitin şi Rabof. Ea a fost întâmpinată la malul Nistrului de delegaţii români, d-nii locot.-col. Porumbaru, Movilescu, şeful siguranţei din Tighina, şi Teodorescu. La ora 1 s-a ţinut prima şedinţă a comisiunii. ----------- Sărbătoarea „bătăliei grâului“ in Maria Roma, 12 (Rador). Din prezenţa d-lui Mussolini, a membrilor guvernului, delegaţiunilor parlamentare şi a reprezentanţilor agricultorilor din întreaga Italie, s’a ţinut ori, la Contanzi, o mare întrunire pentru aniversarea bătăliei grâului, şi pentru distribuirea premiilor obţinute în concursurile agricole ale anului 1926. D. Belluzzo, ministrul economiei naţionale, a expus rezultatele obţinute în primul an al bătăliei grâului. Au urmat mai multe alte discursuri. Intre alţii a vorbit un ţăran, care şi-a pierdut în război singurul fiu. Acesta a prezentat Ducelui, în numele agricultorilor italieni, un snop de grâu, spulând că acesta trebue să fie drapelul bătăliei şi al victoriei. A luat apoi cuvântul d. Mussolini, care a făcut elogiul muncitorilor cari îndeplinesc o muncă aspră, solidă şi dârză. D. Mussolini a încheiat exprimându-şi mândria că, cuvântul Au de ordine a pătruns până în cele mai îndepărtate sate şi cătune ale Italiei. El este convins că Italia se va putea hrăni prin samsaşi, chiar dacă populaţia va spori neîncetat. Balanţa comercială este pasivă cu 50 la sută numai din cauza importului de grâu. Rezultă din aceasta că bătăria grâului corespunde unei necesităţi fundamentale în viaţa conomică a Italiei, şi ea va coninua până la atingerea scopurilor finale. ----------oD o---------- In China Londra, 12 (Rador). — Un vaor port-avion și opt contraforitoare engleze au sosit la Hongkong pentru a întări flota britanică din apele chineze.