Universul, martie 1927 (Anul 45, nr. 48-74)

1927-03-01 / nr. 48

Anni îl?.-s­r. Februarie 1922 Legea presei de VESPASIAN V. PELLA Profesor universitar IV — Confiscările represive In ultimul articol am arătat ca anumite persoane au crezut că amendamentul meu prezentat în 1923 Adunărei nationale con­stituante a deputaţilor, se găseş­te astăzi înscris în art. 22—25 din anteproiectul legii presei. (V. „Adevărul“ 4/1/1927). Sfătuiesc pe acei ce susţin a­­semenea aberaţiuni, să citească cu atenţiune amendamentul, şi se vor convinge că acest amenda­ment era privitor la confiscarea preventivă. Să citească apoi cu atenţiune, ap. 22—25 ale proec­­tului şi vor vedea că aceste arti­­cole privesc cu totul altă ches­tiune şi anume confiscarea re­presivă. Iar dacă nu pot distinge aceste două noţiuni, îi sfătuesc să deschidă orice comentar, cât de elementar ar fi el, asupra pre­sei şi se vor încredinţa că numai graba pe care au pus-o în publi­carea aprecierilor lor, i-a condus la confundarea acestor două no­ţiuni. Confiscarea preventivă, are loc înainte de săvârşirea infracţiunei, , adică, înainte de răspândirea în public a ziarului. Ea se face chiar în imprimerie. O asemenea confiscare este interzisă de Con­stituţie. Cu toate acestea, prin­­tr’o nouă şi greşită aplicaţiune a teoriei actului de guvernământ, se încearcă justificarea confiscă­rilor preventive. Această posibi­litate ar fi fost cu desăvârşire înlăturată prin „amendamentul Pella“. Confiscarea represivă are loc după ce ziarul a fost răspândit în public. Ea nu poate fi consi­derată ca preventivă deoarece delictul este constituit în toate elementele lui prin faptul răspân­dirii în public a scrierei incrimi­nate. Nu se poate deci preveni un delict care a fost săvârșit. Confiscarea prevăzută de art. 22—25, a anteprofesului, este o consecință a comiterei delictului, iar nici de­cum o confiscare pre­ventivă. Ea nu poate fi conside­rată ca neconstituțională, deoa­rece face parte din mijloacele de represiune ale abuzurilor liberta­tii presei, mijloacele pe cari din potrivă le autoriză Constituţia. DREPTUL COMUN ŞI CON­FISCĂRILE Mai mult încă, chiar fără tex­tele din anteproiect, aceste con­fiscări represive pot fi făcute as­tăzi în virtutea dreptului comun, în virtutea art. 84, 85, 86 şi 34 ale procedurei penale din vechiul regat, în virtutea art. 567 din pro­cedura penală în vigoare în Transilvania şi art. 49, al legii presei maghiare, şi în parte, în virtutea art. 487 din procedura­­ penală antriacă, astăzi în vigoa­re în Bucovina. Dacă aş fi fost un duşman al libertăţii presei, aş fi lăsat deci ca sa se facă pur şi simplu apli­­caţiunea dreptului comun. Şi desigur, că oricine îşi dă seama de consecinţele unei ase­menea aplicaţiuni a dreptului co­mun, va recunoaşte că prin arti­colele referitoare la confiscarea represivă, pe care le-am redac­tat,­­ am căutat să dau o nouă şi­ puternică garanţie presei. Intr'adevăr, în Franţa, până la legea din 1881, sa confiscat în mod constant edifiuni întregi de ziare, de îndată ce prin acele ziare răspândite în public s-ar fi săvârşit o crimă sau un delict. Această confiscare se făcea în virtutea art. 87, 88, 89 şi 35 din procedura penală franceză, arti­cole cărora le corespunde la noi articolele 84, 85, 86 și 34 ale pro­cedurei penale din vechiul re­gat. Articolele din procedura noastră penală, fiind aproape o simplă traducere din textele pro­cedurei penale franceze pe care le-am amintit, înseamnă că sis­temul consacrat din jurispruden­­ţa franceză, timp de o jumătate de veac, îşi poate găsi în totul aplicaţiunea şi în România. Deci, confiscări de edifiuni în­tregi cari pot fi menţinute până la pronunţarea hotărîrei defini­tive de condamnare sau de achi­tare a celui urmărit pentru de­lictul săvârşit prin publicaţiunea confiscată. In Ardeal şi Bucovina, acelaş sistem de confiscări represive se poate face în virtutea textelor ce le-am amintit din procedura pe­nală maghiară şi austriacă. NECESITATEA DE A SE STA­BILI UN REGIM DEOSEBIT IN MATERIE DE PRESA In fata acestei situatiuni, am crezut că aduc o importantă con­­tribu­uune la asigurarea libertă­ții presei, redactând articolele 22—25, prin care am declarat dreptul com­ern inaplicabil în a­­ceastă materie, şi am redus posi­bilităţile de confiscări represive numai la şase cazuri extrem de grave. (1. ofense contra Regelui nostru; 2. ofense contra şefilor statelor străine ; 3. provocări di­recte la crime ; 4. acte prepara­torii de crime în contra siguran­ţei statului; 5. îndemnuri direc­­te adresate militarilor ca să nu răspundă îndatoririlor lor ostă­şeşti ; 6. publicaţiuni obscene­. Deci de unde astăzi se pot face confiscări represive în virtutea dreptului comun pentru orice crimă sau delict, am limitat a­­c­este confiscări numai la şase ca­zuri extrem de grave.­­ Un sistem oarecum asemanator a fost consacrat şi în Franţa, care prin legea din 16 Martie 1­898, admite confiscări represive de editiuni întregi a publicațu­­nilor obscene, iar prin legea din 112 Dec. 1893, a stabilit principiul confiscării represive a tuturor imprimatelor care ar ■ confine provoci­ri directe la anumite cr-s m­e sau apologii de crime sau în­­ sfârșit înd imuri la nesupunere adresate militarilor. (A se vedea şi art. 27—28 ale legii presei din Ger­mania. Pentru confiscarea publicatiunilor cari conţin obsce­nităţi, a se vedea si p­­ectul de lege cehoslovac elaborat în Ia­nuarie 1927, prin care se prevede confiscarea fără de nici o forma -Mai mult încă, și în cazuri extrem de grave pentru cari an­­teproectul admite confiscarea re­presivă, s-a dat presei o puter­nică garanţie: aceea a controlu­lui tribunalului care în termen de 24 ore trebue să se pronunţe asupra confiscărei. Cu sistemul anteproeetului re­zultă deci, că ori de câte ori va fi vorba de alte infracţiuni de­cât cele arătate în art. 22, a a­­cestui anteproect, justiţia nu va putea în nici un caz proceda la confiscări de ediţiuni întregi în virtutea dreptului comun. Va putea cel mult lua simple mă­suri pentru constatarea identi­tăţii obiectului încriminat, deci va putea cel mult să ridice un exemplar sau două din scrierea care a provocat urmărirea. Acelaş principiu este în parte consacrat astăzi şi în Franţa care in afară de cazurile de confiscări a ediţiunilor întregi, cazuri pe cari le-am amintit,— admite pentru celelalte infrac­ţiuni săvârşite prin presă. Un sistem oarecum asemănător. (Vezi art. 49 al. 1 din legea franceză). DESPĂGUBIREA CELOR LE­ZAŢI PRIN CONFISCĂRI Nu aş putea însă încheia a­­cest articol, fără să nu recunosc că s-a ridicat şi o obiecţiune întemeiată cu privire la con­fiscările represive din antepro­­ect. S-a spus că în cazurile pre­văzute de art. 22—25, ar trebui să se admită despăgubiri pen­tru acei lezafi prin confiscări făcute de procurori sau jude- I cătorii de ocol, dar considerate de tribunal ca nejustificate. I (Vezi Universul 2/1/1927). Sunt în totul de acord cu a­­ceastă propunere, iar membrii Comisiunei pentru elaborarea legei presei, pot atesta că am ridicat această obiecțiune în­­tr-una din ședințele Comisiunei. Am căzut însă de acord cu toții să lăsăm domnului ministru de justiție, libertatea de a studia această chestiune care, precum s-a susținut, nu privește numai presa dar întreaga problemă a erorilor judiciare. După credința mea, textul an­­teproeetului trebue completat admițându-se despăgubiri pen­tru cei lezați prin confiscării represive făcute de procurori sau judecători de ocol, dar in­firmate de tribunal. S’ar putea, în această privințâ, admite sistemul din art. 49 ul­timul alin. al legii presei ma­ghiare, care de asemeni prevede despăgubiri pentru persoanele lezate în urma unor atari con­fiscări. CONCLUZIUNI Acestea sunt motivele cari m-au făcut să cred că, redactând a­rt. 22—25, se va da o garanţie puternică presei. Dacă însă reprezentanţii au­torizaţi ai ziariştilor profesio­nişti, consideră aceste dispozi­­ţiuni ca restrângând libertatea presei, deci dacă nu sunt încre­dinţaţi de raţiunea textelor pe cari le-am redactat, — să se gândească totuşi la greaua răs­pundere pe care şi-o asumă lă­sând prin suprimarea acestor texte, să se aplice dreptul co­mun. Ei se vor vedea expuşi la confiscări represive de edifiuni întregi ale ziarelor şi pentru orice infracţiune săvârşită prin presă. Şi atunci, vor regreta că au căzut victimele relei credinţe şi ignoranţei unor anumiţi politi­ciani cari i-au indus în eroare. Atunci nu vor mai pretinde că am fost un duşman al liber­tăţii presei. Va fi însă prea târziu ! Satisfacţiunea personală pe care o voi obţine, nu va putea nici­odată să mă facă să uit,­ că din vina ziariştilor profesionişti am pierdut ocaziunea de a da p­­resei încă o nouă şi puternică­­ garanţie. • Regimul administrativ al pre­sei şi în deosebi problema pro­prietarilor de ziaire vor forma obiectul articolului viitor. O faptă frumoasă _ OMAGIUL FOŞTILOR E­­LEVI PENTRU ŞCOALA LOR— Absolvenţii liceului „Gh. Lá­zári“ din promoţia anului 1906, secţia reală, s’au adunat în ziua de 13 Iunie, 1926, la acest liceu, pentru ca, împreună cu foştii lor profesori rămaşi în viaţă şi cu directorul şcolii, să sărbătoreas­că împlinirea a 20 de ani de la absolvire. _ _ Cu această ocazie cei adunați au strâns un fond cu care au cumpărat rentă de stat în valoare nominală de tip.OOO de lei, pen­­tru ca din venitul acestui fond să se ajute doi elevi săraci şi me­rituoşi, aleşi prin concurs. Doi natorii au decis ca acest fond să poarte numele colegilor lor: Sub­locotenent Aurel Florescu şi Că­pitan Corneliu Stoenescu, mort în războiul pentru întregirea nea­mului. . In ziua de 21 Ianuarie, a. c., d. comandor Al. Constantinescu, fi­nul din absolvenţi, a predat di­recţiei liceului titlurile de renta cu borderourile lor. • Pentru acest gest înnaltator, din care respiră dragostea pentru şcoala în care au învăţat, pre­cum şi dragostea de patrie şi ve­neraţia pentru cei ce au apărat-o, directorul liceului „Gh. Lazăr , atât în numele ministerului ins­trucţiei, cât şi în al comitetu­lui şcolar, roagă pe generoşii donatori să primească pe aceasta cale cele mai călduroase mulțu­miri. teag­ jLiltrO □ f ono-------- Aspectele economice ale problemei dezarmării — Se pot reduce cheltuelile aferente apărării naţionale? — Geneva,­­Rador). — Printre­­ chestiunile de ordin tehnic ce­­ comisiunea pregătitoare a Con­ferinţei de dezarmare, decisese să le pună în studiu, se află şi ches­tiunea de a şti dacă e posibilă li­mitarea, forţelor armate prin re­ducerea sau limitarea cheltueli­­lor aferente apărării naţionale Această chestiune a fost trimisă îrn studiul Comisiunei mixte care, compusă din membrii organiza­­ţiunii tehnice a Ligii Naţiunilor şi a organizaţiunii internaţionale a muncii, este în special însăr­cinată de a studia aspectele eco­nomice ale problemei dezarmă­rii. Comisiunea mixtă a conchis că principiul limitării cheltueli­­lor aferente apărării nationale ar putea fi introdus în comventiu­­nea, care a­r confine astfel pentru fiecare fără, cifrele maxime ale ch­eltuelilor bugetului total şi a principalelor categorii supuse li­mitării. Pe lângă aceasta, după înche­ierea convenţiunei, listele de chel­­tueli furnizate de diferite gu­verne ar permite de a suprave­ghea aplicarea convenţiunei în­­tr’un mod care ar da loc la un minimum de ingerință în aface­rile interioare ale fiecărei țări. Da­r dacă principiul limitării fi­nanciare trebuie să fie introdus în convențiune, comisiunea mixtă e de părere că ar fi indispensabil, în prealabil, de a introduce o a­­numită uniformitate în metodele de a prezenta bugetele şi de a clasifica diferitele categorii de cheltueli afectate apărării naţio­nale. După părerea comisiunii mixte, s’ar putea elimina într’o largă măsură dificultă şi rezul­tând din diverginţele existente, stabilind după un model tip lista uniformă a cheltuielilor aferente apărării naţionale. Comisiunea mixtă mai reco­mandă ca înainte de a stabili a­­ceastă listă-tip sub forma sa de­finitivă, Societatea Naţiunilor să ceară unor experţi calificaţi, pen­tru a trata bugetele apărării na­ţionale, să examineze în detalii o serie de chestiuni ca : 1) defini­­tiunea cheltuelilor aferente apă­rării naționale ; 2) rubricele cari ar putea fi supuse unei limitări și în special cele cu privire la creditele pentru constructorii noui și pentru reînoirea materia­lului ; 3) metoda pentru soldul necheltuit a capitolelor, privind materialul unui an financiar oa­recare, la anul următor ; 4) situ­­­aţiunea specială a ţărilor nein­dustriale cari cumpără, materia­lul lor la anumite epoci determi­nate ; 5) alegerea anumitelor ar­ticole de cheltueli semnificative, putând servi ca indiciu al cheltu­elilor totale afectate unor scopuri determinate. Comitetul de experţi convocat de Liga Naţiunilor spre a studia aceste chestiuni s-a întrunit la 21 Februarie la Paris. Iau parte la aceste delimitări experţi din ţă­rile următoare: Franţa, Marea Britani®, Italia, Japonia, Germa­nia, Statele­ Unite, Belgia, Ceho­­slovacia, Iugoslavia, Bulgaria, Finlanda și Chile. Pentru îmbunătăţirea producţiei agricole basarabene — Conferinţa administratorilor de ferme şi puncte agronomice — Chişinău, 26 Febr. In palatul „Casei Noastre" s’a ţinut conferina administratori­lor de ferme şi puncte agrono­mice din întreaga Basarabie. A prezidat d. inspector Mace­don, de la ministerul agricul­turii, asistat de d. inspector al Basarabiei. Secară. S’a discutat asupra organizării cât mai bune a fermelor şi punc­telor agronomice. S’a hotărît să se intervină la ministerul agriculturii cu urmă­toarea propu­­ne­re : Faţă de degenerarea sămânţei în Basarabia, fermele se vor o­cupa numai de producţia şi îm­­bunătăţirea ei Trebue să se înfi­inţeze câmpuri de selecţie şi ex­perienţă, după modelul celor din Banat. Punctele agronomice trebue să fie înzestrate cu toate maşinile şi uneltele agricole perfecţionate, spre a fi puse la dispoziţia plu­garilor, ca astfel să se moderni­zeze şi îmbunătăţească lucrarea câmpuritor. Mai trebue organizate şi câm­puri demonstrative, pentru ca aceste deziderate să­ fie puse în aplicare. CRONICA DRAMATICA TEATRUL NATIONAL.— „Tartuffe" de Mere. Sărbătorirea d-lui Ioan Livescu Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate artistică a d-lui Ion Livescu, fost societar cl.­­ al Teatrului Naţional şi actual director al teatrului Naţional din Chişinău, s-a reprezentat „Tartuffe** de Monere. D. I. Livescu are o creaţiune de primul ordin în personajul molieresc al lui Tartuffe. Publicul l-a răsplătit cu a­­plauze­­ pentru jocul său, sobru şi fin nuanţat, dar aplauzele prelungite au contribuit să nu se audă ce se spunea pe scenă. Celelalte roluri au fost inter­pretate de d-nele Ana Luca, Au­ra Radovici, Toto Ionescu, So­nia Cluceru şi d-nii Bălţăţeanu, Barbelian şi Dugulescu. S-a re­marcat d-na Aura Radovici prin jocul său plin de vioiciune şi prin debitul său verbal, in ge­neral bine susţinut şi nuanţat. Din cauza repetiţiilor insu­ficiente, ansamblul nu a fost des­tul de închegat. După specta­col, un grup de admiratori a fă­cut o manifestaţie de simpatie d-lui I. Livescu, iar direcţia Teatrului Naţional a oferit un banchet la restaurantul hotelu­lui „Boulevard“ în cinstea ar­tistului, care a împlinit 30 de ani de activitate scenică. Au luat cuvântul d-nii : AL A. Hodoş, directorul Teatrului Naţional , Ion M. Sadoveanu, d­in partea ministerului artelor, care a cetit şi o scrisoare a d-lui Nichifor Crainic, secretarul ge­neral al ministerului artelor, Const. Nottara, în numele per­sonalului artistic al primei noa­stre scene ; Aristide Demetriad, în numele sindicatului artişti­lor ; Ion Sân Georgiu, directorul teatrului Popular; maior Petres­­cu, din partea soc. ,,Scena*“ ; I. Soare, Talianu, Ionel Ţăranu, Ion Brezeanu, I. Teodoru, Pam­­fil Şeicaru, Cincinat Pavelescu Demetrescu-Dan ş. a. S-a citit apoi câteva scrisori din partea d-lor general Râş­­canu, comisarul superior al Ba­sarabiei şi Bucovinei, Sergiu Niță ministrul Basarabiei, ar­hiepiscopul Gurie al Basarabiei, Ciobanu, membru al Academiei, D. Protopopescu, Zaharia Bâr­san­a. Toţi d-nii citaţi au adus elogii d-lui Livescu, atât pentru acti­vitatea sa literară şi artistică, cât şi pentru modul conştiin­cios cum şi-a îndeplinit misiu­nile sale de profesor, fie la con­servator, fie la şcoalele mili­tare, ca director al Teatrului Popular din Capitală sau al Teatrului Național din Chișinău. Memoriile profesorilor de la şcoalele comerciale Profesorii şcoalelor superioare şi elementare pentru specialităţi­le ştiinţele comerciale, ştiinţele juridico-ecn­omice şi producto­­logie au înaintat un memoriu mi­nisterului instrucţiunea asupra organizării examenelor de capa­citate, publicate la date îndepăr­tate şi neregulate. Prin memoriu, se propune ca la calcularea gradaţiilor profe­sorilor titulari de ştiinţele comer­ciale, j­u­ridico- economice şi pro­­ductologie să socotească şi anii de suplinire, precum şi acorda­rea gradaţiei de război la cei cari au dreptul. In vederea stabilirii drepturi­lor la pensie, să se aprobe văr­sarea cotelor cuvenite la casa de pensiune, pentru acei dintre profesorii cari au suplinit un titular, sau au întrerupt servi­ciul din cauze independente de voinţa lor. Ei cer repararea acestei nedrep­tăţi, spre a putea avea acelaşi drepturi cu colegii lor din învă­ţământul secundar cari au ace­leaşi studii şi aceiaşi vechime- ! Arhiepiscopul Tunisului despre Mussolini Roma, 26 (Rador). — Monseg­­niorul Lemaitre, arhiepiscop de Tunis şi primat al Africei a vi­zitat expoziţia din Tripoli, fiind primit de către guvernatorul Tri­poli­taniei. Monsegniorul Lemaitre a mul­ţumit guvernatorului pentru os­pitalitatea, graţios oferită, de că­­tre autorităţile tripolitane, expri­mând speranţa că Italia şi Fran­ţa vor continua de a purta în lume, frăţeşte, stindardul civi­lizaţiei. Monsegniorul a adăugat: „Dumneavoastră italienii sunteţi cu adevărat fericiţi de a poseda un — om — care este cu adevă­rat garanţia ordinea religioase, sociale, financiare şi politice- D. Mussolini este un om care face mare Italia“. emet Ufff V Easty. Lei 44 litri Untdelemn extrafin p. Salată și Maioneză Lei 90 Kgr. Cafea Santos Lei 140 „ Cafea Ceylon Lei 25 „ Crez glaco italian Lei 64 „ Untură garantata Lei 142 Isidan. Untdelemn Lei 120 bidon. Untdelemn Lei 25 Cutia Sardele Rafieri Macaroane Veritabile Italiene (lela Casa Domenico Tomazin (Trevizo) Italia Precum şi toate articolele de Coloniale şi delicatese. -MAI IF L IN CA ORIUNDE -La Magazinul 7337 M. CHIRIACESCU & S. PETRESCU S­TR. CAROL 23 coji ca str. Soarelui — Telefon 47­40 —_____ PUGET MAUBERT-IONARD ELIXIRUL SÂNÂTATH I Curăţă sângele de toate otravu­­­rile provenite din alimentaţie. 5u­f I veran pt.boalele de stomac şi ficaij Face poftă de mâncare şi regulea-I I zâ funcţiunile întregului organizat Cereri la toate farmaciile şi drogheriile. DEPOZIT GENERAL: FARMACIA N.STERISCU BUCURESTI.Bp.ELIS­ABETA 34 Ruooie nosse DIRECŢIUNEA GENERALA A REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI PUBLICAŢBUNE Se aduce la cunoştinţa gene­rală că sarea pentru export s­e vinde oricărui solicitator şi în orice cantitate, liberând­u-se de la Saline în ordinea primirei cere­rilor la această Direcţiune Ge­nerală, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei No. 152, şi a a­­chitărei costului integral al să­­rei la Cassierie, situată în loca­lul acestei Direcţiuni Generale. Salinele de la cari S3 vinde sarea pentru export şi preţurile de vânzare, pe vagonul de 10.000 kgr. încărcat, loco salină, liberă de taxele de export sunt : Sarea dela Salina Slănic, mă­cinată lux, în pachete a 2 kgr., ambalată în lăzi de lemn a 25 pachete la ladă, Cek dolari 150. Sarea dela Salina Slănic, bo­lovani şi măcinată, Cek dolari 75. Sarea dela Dej, bolovani şi mă­cinată. Cek dolari 46. Sarea dela Salina Uioara, bo­lovani și măcinată. Cek dolari 40. Sarea de la Stabilimentele Că­­mara-Sighetului. Sarea bolovani, Cek dolari 43. Sarea măcinată pentru consu­mul uman. Cek dolari 40. Sarea în brichete, denaturată ptr. vite. Cek dolari 42. Sarea măcinată, denaturată, pentru vite. Cek dolari 33. Sarea măcinată, denaturată, pentru industrii. Cei dolari 33. Sarea în plăci şi bare de diver­se dimensiuni, ambalată în lăzi de lemn predabilă fob Brăila- Port, Galaţi-Port sau Constanţa- Port, lei 60.000. Sarea măcinată va fi liberate în sacii cumpărătorului sau văr­sată. Aceste preţuri sunt ferme şi nu se vor modifica decât la 15 Mai 1927, dacă Regia va găsi că este cazul. La preţul de mai sus, Regia percepe un comision de 1 la sută, care va fi vărsat de cumpărător odată cu valoarea sărei. Totodată Regia acordă, asu­pra preţurilor, următoarele boni­ficaţii : La cumpărarea a 50 până la 100 vagoane, bonificaţie 1­5 la sută. La cumpărarea a 100 până la 200 vagoane, bonificaţie 7,50 la sută. La cumpărarea unei cantităţi peste 200 vagoane bonificaţie 10 la sută. Pentru export — care este li­ber — nu este de plătit nici o taxă. Eventualele majorări de taxe pentru transportul sărei pe CFR, vor privi pe cumpărători. Regia se angajează a expedia sarea la punctul de frontieră in­dicat de cumpărător, urmând însă ca cumpărătorul să verse anticipat Salinei, costul transpor­tului sau să-l achite la destina­ţie, la sosirea vagoanelor cu sare. Prin liberarea sărei în ordinea primirei cererilor, se înțelege că cumpărătorul, care a achitat cos­tul sărei, să primească sarea a­­tunci când i se liberează de Re­gie Dacă însă refuză primirea, Regia poate da sarea cumpără­­torului următor. 3701 PUBLICATEMNE In ziua de 14 Martie 1927, ora 11 a. m., se va ţine licitaţie pu­blică la direcţiunea Specială a Casei Muncii C. F. R., str. Bar­bu Catargiu No. 18 Bucureşti, pentru arendarea pe un an a viei de pe terenul casei Muncii C. F. R. de lângă Gara Focşani în suprafaţă de 37.989 m­. p. Via este pe rod plin şi se a­­rendează fără araci, edecuri s­au alte ustensile aşa cum se găseşte în prezent, cu lucrările de toamnă făcute. Oferta se va depune în plic închis şi sigilat până la data şi ora de mai sus. Se va depune odată cu ofer­ta, separat în plic închis, garan­­ţia de lei 16.000 în numerar. Toate obligaţiunile prevăzute in legea Comptabilităţii Publi­ce sunt şi rămân aplicabile la prezenta licitaţie. Ofertanţii vor vedea condiţiu­­nile la Casa Muncii C. F. R. şi la şeful gărei Focşani. Ad. No. 4063/927 Mc. Direcţiunea specială a Casei Muncii C.F.R. 1 3698 MOBILE fins ca preturi foarte reduse vinde din cauza inventaraiai ftiril Iile le iile ME3CUR Calea Victoriei 178. BOC. AVANTAJUL Str. Stela No. 2 (colt str. Sft. Vineri) VINOS DE to&ts rtkUR a O B A fi D & IN­ KATE Mătase pentru pardesie de damă . . . Lei WwWMtr. Crep de chra calitate iCEA „ bună..................& W Popline pentru com- jgi iS .. binizoane ..... tw») Sarmeză de ață calitate’,, 7®­­bună...................... J»|S* „ VELOUR ACOT............... ©U Ştofe de lână bărbătești 525 - ATELIER DE CROITORIE Galerii tie alamă, Perdele, bido­ur­i, dontane, Cuverturi, Pânză de saltele, Rulouri americane $i orice doriţi din DEPOZIT GROPRIU cu preţuri de concurenţă numai la Societatea AVANTAJUL Strada Stelea No. 2 colţ str. Sft. Vineri TELIA Cumparafi Cea mai buna crema de $*efe Teclog.‘;Sfp. Ana Davila 3,5,7 TeL 27/11. P­UF şi FULGI HIGIENICI spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde fabrica HIGIENA Str. Dr. F@aik 39 (Piaţa Buzeşti) 6355 ImpsrSaRÎ pestins TAXIMETRE Firma si aparatul instru tie Ir.itat „Original TâXâIETEH BRÜHN“ Existentă de 33 de ani şi răspândite pe tot global iu nimic conurs ca produsul francez cu nume asemănător. GARANŢIA MARCEI noastre este mărturia sute­lor de mii de aparate în funcţiune încă de la FIINŢAREA noastră. Aparatul „Original TfiXAMSTER BRUHN“ în România se obţine prin Reprezentantul nostru , HACE-SAMT HEINRICH“, str. Ştefan Mihaileanu6, Telefon 80162. Apardele noastre n’au nevoe de reclamă fiind Îndeajuns cunoscute e'niar în TAI­A încă înainte de razboin. _ „ORIGINAL TAXAMETER BRÜHT 7570 BERLIN W 66, Mauerstr. 86-88 aasiau kaciu E M A seit T 9 B i I do 9A3IU Aparate pentru inhalaţii fie radu. Construite special pentru staţiuni balneare, sanatorii, clinici. Rentabilitate sigură. Neîntrecute în tratamentul­ reumatismelor de tot felul (articular, muscular) în artrite diformante, guta, sciatica, polinevrite, ankloze etc. pentru informaţiuni, prospecte etc. a se adresa reprezentan­tului fabricei. Dr. Bucureşti Isvor 6 bis 14 Vindecă în ssmrt timp, tu­sea, bronşitele, gripa, tusea convulsivă la copii, uşu­rează emfizemul pulmonar. rECTOSIN este un expec­torant eficace şi un deda- 3etant puternic al căilor espiretoare. Nu conține narcotice, deci se dă şi copiilor. La farmacii si drogherii ESTE CEA MAI RENUMITA v­ia dî she VĂP5E5TE ORICE TESÂTURI cU/tăiase -tik’mbac dană. //iocJiü-JűzMtc -33iwze DEPOZIT PENTRU BUCUREȘTI E.UfvUENCERGĂ „.t!OARA - STR. STELEA 23 -DEPOZIT GENERAL. • PERLMAN & SMiLOVICI • GALATI • STR. MAVROMOL­­A Sâ LA PAfiMAO// ■ DROIHFBI/ J/ MAOAZWE. 1

Next