Universul, martie 1927 (Anul 45, nr. 48-74)
1927-03-01 / nr. 48
Anni îl?.-sr. Februarie 1922 Legea presei de VESPASIAN V. PELLA Profesor universitar IV — Confiscările represive In ultimul articol am arătat ca anumite persoane au crezut că amendamentul meu prezentat în 1923 Adunărei nationale constituante a deputaţilor, se găseşte astăzi înscris în art. 22—25 din anteproiectul legii presei. (V. „Adevărul“ 4/1/1927). Sfătuiesc pe acei ce susţin asemenea aberaţiuni, să citească cu atenţiune amendamentul, şi se vor convinge că acest amendament era privitor la confiscarea preventivă. Să citească apoi cu atenţiune, ap. 22—25 ale proectului şi vor vedea că aceste articole privesc cu totul altă chestiune şi anume confiscarea represivă. Iar dacă nu pot distinge aceste două noţiuni, îi sfătuesc să deschidă orice comentar, cât de elementar ar fi el, asupra presei şi se vor încredinţa că numai graba pe care au pus-o în publicarea aprecierilor lor, i-a condus la confundarea acestor două noţiuni. Confiscarea preventivă, are loc înainte de săvârşirea infracţiunei, , adică, înainte de răspândirea în public a ziarului. Ea se face chiar în imprimerie. O asemenea confiscare este interzisă de Constituţie. Cu toate acestea, printr’o nouă şi greşită aplicaţiune a teoriei actului de guvernământ, se încearcă justificarea confiscărilor preventive. Această posibilitate ar fi fost cu desăvârşire înlăturată prin „amendamentul Pella“. Confiscarea represivă are loc după ce ziarul a fost răspândit în public. Ea nu poate fi considerată ca preventivă deoarece delictul este constituit în toate elementele lui prin faptul răspândirii în public a scrierei incriminate. Nu se poate deci preveni un delict care a fost săvârșit. Confiscarea prevăzută de art. 22—25, a anteprofesului, este o consecință a comiterei delictului, iar nici decum o confiscare preventivă. Ea nu poate fi considerată ca neconstituțională, deoarece face parte din mijloacele de represiune ale abuzurilor libertatii presei, mijloacele pe cari din potrivă le autoriză Constituţia. DREPTUL COMUN ŞI CONFISCĂRILE Mai mult încă, chiar fără textele din anteproiect, aceste confiscări represive pot fi făcute astăzi în virtutea dreptului comun, în virtutea art. 84, 85, 86 şi 34 ale procedurei penale din vechiul regat, în virtutea art. 567 din procedura penală în vigoare în Transilvania şi art. 49, al legii presei maghiare, şi în parte, în virtutea art. 487 din procedura penală antriacă, astăzi în vigoare în Bucovina. Dacă aş fi fost un duşman al libertăţii presei, aş fi lăsat deci ca sa se facă pur şi simplu aplicaţiunea dreptului comun. Şi desigur, că oricine îşi dă seama de consecinţele unei asemenea aplicaţiuni a dreptului comun, va recunoaşte că prin articolele referitoare la confiscarea represivă, pe care le-am redactat, am căutat să dau o nouă şi puternică garanţie presei. Intr'adevăr, în Franţa, până la legea din 1881, sa confiscat în mod constant edifiuni întregi de ziare, de îndată ce prin acele ziare răspândite în public s-ar fi săvârşit o crimă sau un delict. Această confiscare se făcea în virtutea art. 87, 88, 89 şi 35 din procedura penală franceză, articole cărora le corespunde la noi articolele 84, 85, 86 și 34 ale procedurei penale din vechiul regat. Articolele din procedura noastră penală, fiind aproape o simplă traducere din textele procedurei penale franceze pe care le-am amintit, înseamnă că sistemul consacrat din jurisprudenţa franceză, timp de o jumătate de veac, îşi poate găsi în totul aplicaţiunea şi în România. Deci, confiscări de edifiuni întregi cari pot fi menţinute până la pronunţarea hotărîrei definitive de condamnare sau de achitare a celui urmărit pentru delictul săvârşit prin publicaţiunea confiscată. In Ardeal şi Bucovina, acelaş sistem de confiscări represive se poate face în virtutea textelor ce le-am amintit din procedura penală maghiară şi austriacă. NECESITATEA DE A SE STABILI UN REGIM DEOSEBIT IN MATERIE DE PRESA In fata acestei situatiuni, am crezut că aduc o importantă contribuuune la asigurarea libertății presei, redactând articolele 22—25, prin care am declarat dreptul comern inaplicabil în această materie, şi am redus posibilităţile de confiscări represive numai la şase cazuri extrem de grave. (1. ofense contra Regelui nostru; 2. ofense contra şefilor statelor străine ; 3. provocări directe la crime ; 4. acte preparatorii de crime în contra siguranţei statului; 5. îndemnuri directe adresate militarilor ca să nu răspundă îndatoririlor lor ostăşeşti ; 6. publicaţiuni obscene. Deci de unde astăzi se pot face confiscări represive în virtutea dreptului comun pentru orice crimă sau delict, am limitat aceste confiscări numai la şase cazuri extrem de grave. Un sistem oarecum asemanator a fost consacrat şi în Franţa, care prin legea din 16 Martie 1898, admite confiscări represive de editiuni întregi a publicațunilor obscene, iar prin legea din 112 Dec. 1893, a stabilit principiul confiscării represive a tuturor imprimatelor care ar ■ confine provociri directe la anumite cr-s me sau apologii de crime sau în sfârșit înd imuri la nesupunere adresate militarilor. (A se vedea şi art. 27—28 ale legii presei din Germania. Pentru confiscarea publicatiunilor cari conţin obscenităţi, a se vedea si pectul de lege cehoslovac elaborat în Ianuarie 1927, prin care se prevede confiscarea fără de nici o forma -Mai mult încă, și în cazuri extrem de grave pentru cari anteproectul admite confiscarea represivă, s-a dat presei o puternică garanţie: aceea a controlului tribunalului care în termen de 24 ore trebue să se pronunţe asupra confiscărei. Cu sistemul anteproeetului rezultă deci, că ori de câte ori va fi vorba de alte infracţiuni decât cele arătate în art. 22, a acestui anteproect, justiţia nu va putea în nici un caz proceda la confiscări de ediţiuni întregi în virtutea dreptului comun. Va putea cel mult lua simple măsuri pentru constatarea identităţii obiectului încriminat, deci va putea cel mult să ridice un exemplar sau două din scrierea care a provocat urmărirea. Acelaş principiu este în parte consacrat astăzi şi în Franţa care in afară de cazurile de confiscări a ediţiunilor întregi, cazuri pe cari le-am amintit,— admite pentru celelalte infracţiuni săvârşite prin presă. Un sistem oarecum asemănător. (Vezi art. 49 al. 1 din legea franceză). DESPĂGUBIREA CELOR LEZAŢI PRIN CONFISCĂRI Nu aş putea însă încheia acest articol, fără să nu recunosc că s-a ridicat şi o obiecţiune întemeiată cu privire la confiscările represive din anteproect. S-a spus că în cazurile prevăzute de art. 22—25, ar trebui să se admită despăgubiri pentru acei lezafi prin confiscări făcute de procurori sau jude- I cătorii de ocol, dar considerate de tribunal ca nejustificate. I (Vezi Universul 2/1/1927). Sunt în totul de acord cu această propunere, iar membrii Comisiunei pentru elaborarea legei presei, pot atesta că am ridicat această obiecțiune într-una din ședințele Comisiunei. Am căzut însă de acord cu toții să lăsăm domnului ministru de justiție, libertatea de a studia această chestiune care, precum s-a susținut, nu privește numai presa dar întreaga problemă a erorilor judiciare. După credința mea, textul anteproeetului trebue completat admițându-se despăgubiri pentru cei lezați prin confiscării represive făcute de procurori sau judecători de ocol, dar infirmate de tribunal. S’ar putea, în această privințâ, admite sistemul din art. 49 ultimul alin. al legii presei maghiare, care de asemeni prevede despăgubiri pentru persoanele lezate în urma unor atari confiscări. CONCLUZIUNI Acestea sunt motivele cari m-au făcut să cred că, redactând art. 22—25, se va da o garanţie puternică presei. Dacă însă reprezentanţii autorizaţi ai ziariştilor profesionişti, consideră aceste dispoziţiuni ca restrângând libertatea presei, deci dacă nu sunt încredinţaţi de raţiunea textelor pe cari le-am redactat, — să se gândească totuşi la greaua răspundere pe care şi-o asumă lăsând prin suprimarea acestor texte, să se aplice dreptul comun. Ei se vor vedea expuşi la confiscări represive de edifiuni întregi ale ziarelor şi pentru orice infracţiune săvârşită prin presă. Şi atunci, vor regreta că au căzut victimele relei credinţe şi ignoranţei unor anumiţi politiciani cari i-au indus în eroare. Atunci nu vor mai pretinde că am fost un duşman al libertăţii presei. Va fi însă prea târziu ! Satisfacţiunea personală pe care o voi obţine, nu va putea niciodată să mă facă să uit, că din vina ziariştilor profesionişti am pierdut ocaziunea de a da presei încă o nouă şi puternică garanţie. • Regimul administrativ al presei şi în deosebi problema proprietarilor de ziaire vor forma obiectul articolului viitor. O faptă frumoasă _ OMAGIUL FOŞTILOR ELEVI PENTRU ŞCOALA LOR— Absolvenţii liceului „Gh. Lázári“ din promoţia anului 1906, secţia reală, s’au adunat în ziua de 13 Iunie, 1926, la acest liceu, pentru ca, împreună cu foştii lor profesori rămaşi în viaţă şi cu directorul şcolii, să sărbătorească împlinirea a 20 de ani de la absolvire. _ _ Cu această ocazie cei adunați au strâns un fond cu care au cumpărat rentă de stat în valoare nominală de tip.OOO de lei, pentru ca din venitul acestui fond să se ajute doi elevi săraci şi merituoşi, aleşi prin concurs. Doi natorii au decis ca acest fond să poarte numele colegilor lor: Sublocotenent Aurel Florescu şi Căpitan Corneliu Stoenescu, mort în războiul pentru întregirea neamului. . In ziua de 21 Ianuarie, a. c., d. comandor Al. Constantinescu, finul din absolvenţi, a predat direcţiei liceului titlurile de renta cu borderourile lor. • Pentru acest gest înnaltator, din care respiră dragostea pentru şcoala în care au învăţat, precum şi dragostea de patrie şi veneraţia pentru cei ce au apărat-o, directorul liceului „Gh. Lazăr , atât în numele ministerului instrucţiei, cât şi în al comitetului şcolar, roagă pe generoşii donatori să primească pe aceasta cale cele mai călduroase mulțumiri. teag jLiltrO □ f ono-------- Aspectele economice ale problemei dezarmării — Se pot reduce cheltuelile aferente apărării naţionale? — Geneva,Rador). — Printre chestiunile de ordin tehnic ce comisiunea pregătitoare a Conferinţei de dezarmare, decisese să le pună în studiu, se află şi chestiunea de a şti dacă e posibilă limitarea, forţelor armate prin reducerea sau limitarea cheltuelilor aferente apărării naţionale Această chestiune a fost trimisă îrn studiul Comisiunei mixte care, compusă din membrii organizaţiunii tehnice a Ligii Naţiunilor şi a organizaţiunii internaţionale a muncii, este în special însărcinată de a studia aspectele economice ale problemei dezarmării. Comisiunea mixtă a conchis că principiul limitării cheltuelilor aferente apărării nationale ar putea fi introdus în comventiunea, care ar confine astfel pentru fiecare fără, cifrele maxime ale cheltuelilor bugetului total şi a principalelor categorii supuse limitării. Pe lângă aceasta, după încheierea convenţiunei, listele de cheltueli furnizate de diferite guverne ar permite de a supraveghea aplicarea convenţiunei într’un mod care ar da loc la un minimum de ingerință în afacerile interioare ale fiecărei țări. Dar dacă principiul limitării financiare trebuie să fie introdus în convențiune, comisiunea mixtă e de părere că ar fi indispensabil, în prealabil, de a introduce o anumită uniformitate în metodele de a prezenta bugetele şi de a clasifica diferitele categorii de cheltueli afectate apărării naţionale. După părerea comisiunii mixte, s’ar putea elimina într’o largă măsură dificultă şi rezultând din diverginţele existente, stabilind după un model tip lista uniformă a cheltuielilor aferente apărării naţionale. Comisiunea mixtă mai recomandă ca înainte de a stabili această listă-tip sub forma sa definitivă, Societatea Naţiunilor să ceară unor experţi calificaţi, pentru a trata bugetele apărării naţionale, să examineze în detalii o serie de chestiuni ca : 1) definitiunea cheltuelilor aferente apărării naționale ; 2) rubricele cari ar putea fi supuse unei limitări și în special cele cu privire la creditele pentru constructorii noui și pentru reînoirea materialului ; 3) metoda pentru soldul necheltuit a capitolelor, privind materialul unui an financiar oarecare, la anul următor ; 4) situaţiunea specială a ţărilor neindustriale cari cumpără, materialul lor la anumite epoci determinate ; 5) alegerea anumitelor articole de cheltueli semnificative, putând servi ca indiciu al cheltuelilor totale afectate unor scopuri determinate. Comitetul de experţi convocat de Liga Naţiunilor spre a studia aceste chestiuni s-a întrunit la 21 Februarie la Paris. Iau parte la aceste delimitări experţi din ţările următoare: Franţa, Marea Britani®, Italia, Japonia, Germania, Statele Unite, Belgia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, Finlanda și Chile. Pentru îmbunătăţirea producţiei agricole basarabene — Conferinţa administratorilor de ferme şi puncte agronomice — Chişinău, 26 Febr. In palatul „Casei Noastre" s’a ţinut conferina administratorilor de ferme şi puncte agronomice din întreaga Basarabie. A prezidat d. inspector Macedon, de la ministerul agriculturii, asistat de d. inspector al Basarabiei. Secară. S’a discutat asupra organizării cât mai bune a fermelor şi punctelor agronomice. S’a hotărît să se intervină la ministerul agriculturii cu următoarea propunere : Faţă de degenerarea sămânţei în Basarabia, fermele se vor ocupa numai de producţia şi îmbunătăţirea ei Trebue să se înfiinţeze câmpuri de selecţie şi experienţă, după modelul celor din Banat. Punctele agronomice trebue să fie înzestrate cu toate maşinile şi uneltele agricole perfecţionate, spre a fi puse la dispoziţia plugarilor, ca astfel să se modernizeze şi îmbunătăţească lucrarea câmpuritor. Mai trebue organizate şi câmpuri demonstrative, pentru ca aceste deziderate să fie puse în aplicare. CRONICA DRAMATICA TEATRUL NATIONAL.— „Tartuffe" de Mere. Sărbătorirea d-lui Ioan Livescu Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate artistică a d-lui Ion Livescu, fost societar cl. al Teatrului Naţional şi actual director al teatrului Naţional din Chişinău, s-a reprezentat „Tartuffe** de Monere. D. I. Livescu are o creaţiune de primul ordin în personajul molieresc al lui Tartuffe. Publicul l-a răsplătit cu aplauze pentru jocul său, sobru şi fin nuanţat, dar aplauzele prelungite au contribuit să nu se audă ce se spunea pe scenă. Celelalte roluri au fost interpretate de d-nele Ana Luca, Aura Radovici, Toto Ionescu, Sonia Cluceru şi d-nii Bălţăţeanu, Barbelian şi Dugulescu. S-a remarcat d-na Aura Radovici prin jocul său plin de vioiciune şi prin debitul său verbal, in general bine susţinut şi nuanţat. Din cauza repetiţiilor insuficiente, ansamblul nu a fost destul de închegat. După spectacol, un grup de admiratori a făcut o manifestaţie de simpatie d-lui I. Livescu, iar direcţia Teatrului Naţional a oferit un banchet la restaurantul hotelului „Boulevard“ în cinstea artistului, care a împlinit 30 de ani de activitate scenică. Au luat cuvântul d-nii : AL A. Hodoş, directorul Teatrului Naţional , Ion M. Sadoveanu, din partea ministerului artelor, care a cetit şi o scrisoare a d-lui Nichifor Crainic, secretarul general al ministerului artelor, Const. Nottara, în numele personalului artistic al primei noastre scene ; Aristide Demetriad, în numele sindicatului artiştilor ; Ion Sân Georgiu, directorul teatrului Popular; maior Petrescu, din partea soc. ,,Scena*“ ; I. Soare, Talianu, Ionel Ţăranu, Ion Brezeanu, I. Teodoru, Pamfil Şeicaru, Cincinat Pavelescu Demetrescu-Dan ş. a. S-a citit apoi câteva scrisori din partea d-lor general Râşcanu, comisarul superior al Basarabiei şi Bucovinei, Sergiu Niță ministrul Basarabiei, arhiepiscopul Gurie al Basarabiei, Ciobanu, membru al Academiei, D. Protopopescu, Zaharia Bârsana. Toţi d-nii citaţi au adus elogii d-lui Livescu, atât pentru activitatea sa literară şi artistică, cât şi pentru modul conştiincios cum şi-a îndeplinit misiunile sale de profesor, fie la conservator, fie la şcoalele militare, ca director al Teatrului Popular din Capitală sau al Teatrului Național din Chișinău. Memoriile profesorilor de la şcoalele comerciale Profesorii şcoalelor superioare şi elementare pentru specialităţile ştiinţele comerciale, ştiinţele juridico-ecnomice şi productologie au înaintat un memoriu ministerului instrucţiunea asupra organizării examenelor de capacitate, publicate la date îndepărtate şi neregulate. Prin memoriu, se propune ca la calcularea gradaţiilor profesorilor titulari de ştiinţele comerciale, juridico- economice şi productologie să socotească şi anii de suplinire, precum şi acordarea gradaţiei de război la cei cari au dreptul. In vederea stabilirii drepturilor la pensie, să se aprobe vărsarea cotelor cuvenite la casa de pensiune, pentru acei dintre profesorii cari au suplinit un titular, sau au întrerupt serviciul din cauze independente de voinţa lor. Ei cer repararea acestei nedreptăţi, spre a putea avea acelaşi drepturi cu colegii lor din învăţământul secundar cari au aceleaşi studii şi aceiaşi vechime- ! Arhiepiscopul Tunisului despre Mussolini Roma, 26 (Rador). — Monsegniorul Lemaitre, arhiepiscop de Tunis şi primat al Africei a vizitat expoziţia din Tripoli, fiind primit de către guvernatorul Tripolitaniei. Monsegniorul Lemaitre a mulţumit guvernatorului pentru ospitalitatea, graţios oferită, de către autorităţile tripolitane, exprimând speranţa că Italia şi Franţa vor continua de a purta în lume, frăţeşte, stindardul civilizaţiei. Monsegniorul a adăugat: „Dumneavoastră italienii sunteţi cu adevărat fericiţi de a poseda un — om — care este cu adevărat garanţia ordinea religioase, sociale, financiare şi politice- D. Mussolini este un om care face mare Italia“. emet Ufff V Easty. Lei 44 litri Untdelemn extrafin p. Salată și Maioneză Lei 90 Kgr. Cafea Santos Lei 140 „ Cafea Ceylon Lei 25 „ Crez glaco italian Lei 64 „ Untură garantata Lei 142 Isidan. Untdelemn Lei 120 bidon. Untdelemn Lei 25 Cutia Sardele Rafieri Macaroane Veritabile Italiene (lela Casa Domenico Tomazin (Trevizo) Italia Precum şi toate articolele de Coloniale şi delicatese. -MAI IF L IN CA ORIUNDE -La Magazinul 7337 M. CHIRIACESCU & S. PETRESCU STR. CAROL 23 coji ca str. Soarelui — Telefon 4740 —_____ PUGET MAUBERT-IONARD ELIXIRUL SÂNÂTATH I Curăţă sângele de toate otravurile provenite din alimentaţie. 5uf I veran pt.boalele de stomac şi ficaij Face poftă de mâncare şi regulea-I I zâ funcţiunile întregului organizat Cereri la toate farmaciile şi drogheriile. DEPOZIT GENERAL: FARMACIA N.STERISCU BUCURESTI.Bp.ELISABETA 34 Ruooie nosse DIRECŢIUNEA GENERALA A REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI PUBLICAŢBUNE Se aduce la cunoştinţa generală că sarea pentru export se vinde oricărui solicitator şi în orice cantitate, liberându-se de la Saline în ordinea primirei cererilor la această Direcţiune Generală, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei No. 152, şi a achitărei costului integral al sărei la Cassierie, situată în localul acestei Direcţiuni Generale. Salinele de la cari S3 vinde sarea pentru export şi preţurile de vânzare, pe vagonul de 10.000 kgr. încărcat, loco salină, liberă de taxele de export sunt : Sarea dela Salina Slănic, măcinată lux, în pachete a 2 kgr., ambalată în lăzi de lemn a 25 pachete la ladă, Cek dolari 150. Sarea dela Salina Slănic, bolovani şi măcinată, Cek dolari 75. Sarea dela Dej, bolovani şi măcinată. Cek dolari 46. Sarea dela Salina Uioara, bolovani și măcinată. Cek dolari 40. Sarea de la Stabilimentele Cămara-Sighetului. Sarea bolovani, Cek dolari 43. Sarea măcinată pentru consumul uman. Cek dolari 40. Sarea în brichete, denaturată ptr. vite. Cek dolari 42. Sarea măcinată, denaturată, pentru vite. Cek dolari 33. Sarea măcinată, denaturată, pentru industrii. Cei dolari 33. Sarea în plăci şi bare de diverse dimensiuni, ambalată în lăzi de lemn predabilă fob Brăila- Port, Galaţi-Port sau Constanţa- Port, lei 60.000. Sarea măcinată va fi liberate în sacii cumpărătorului sau vărsată. Aceste preţuri sunt ferme şi nu se vor modifica decât la 15 Mai 1927, dacă Regia va găsi că este cazul. La preţul de mai sus, Regia percepe un comision de 1 la sută, care va fi vărsat de cumpărător odată cu valoarea sărei. Totodată Regia acordă, asupra preţurilor, următoarele bonificaţii : La cumpărarea a 50 până la 100 vagoane, bonificaţie 15 la sută. La cumpărarea a 100 până la 200 vagoane, bonificaţie 7,50 la sută. La cumpărarea unei cantităţi peste 200 vagoane bonificaţie 10 la sută. Pentru export — care este liber — nu este de plătit nici o taxă. Eventualele majorări de taxe pentru transportul sărei pe CFR, vor privi pe cumpărători. Regia se angajează a expedia sarea la punctul de frontieră indicat de cumpărător, urmând însă ca cumpărătorul să verse anticipat Salinei, costul transportului sau să-l achite la destinaţie, la sosirea vagoanelor cu sare. Prin liberarea sărei în ordinea primirei cererilor, se înțelege că cumpărătorul, care a achitat costul sărei, să primească sarea atunci când i se liberează de Regie Dacă însă refuză primirea, Regia poate da sarea cumpărătorului următor. 3701 PUBLICATEMNE In ziua de 14 Martie 1927, ora 11 a. m., se va ţine licitaţie publică la direcţiunea Specială a Casei Muncii C. F. R., str. Barbu Catargiu No. 18 Bucureşti, pentru arendarea pe un an a viei de pe terenul casei Muncii C. F. R. de lângă Gara Focşani în suprafaţă de 37.989 m. p. Via este pe rod plin şi se arendează fără araci, edecuri sau alte ustensile aşa cum se găseşte în prezent, cu lucrările de toamnă făcute. Oferta se va depune în plic închis şi sigilat până la data şi ora de mai sus. Se va depune odată cu oferta, separat în plic închis, garanţia de lei 16.000 în numerar. Toate obligaţiunile prevăzute in legea Comptabilităţii Publice sunt şi rămân aplicabile la prezenta licitaţie. Ofertanţii vor vedea condiţiunile la Casa Muncii C. F. R. şi la şeful gărei Focşani. Ad. No. 4063/927 Mc. Direcţiunea specială a Casei Muncii C.F.R. 1 3698 MOBILE fins ca preturi foarte reduse vinde din cauza inventaraiai ftiril Iile le iile ME3CUR Calea Victoriei 178. BOC. AVANTAJUL Str. Stela No. 2 (colt str. Sft. Vineri) VINOS DE to&ts rtkUR a O B A fi D & IN KATE Mătase pentru pardesie de damă . . . Lei WwWMtr. Crep de chra calitate iCEA „ bună..................& W Popline pentru com- jgi iS .. binizoane ..... tw») Sarmeză de ață calitate’,, 7®bună...................... J»|S* „ VELOUR ACOT............... ©U Ştofe de lână bărbătești 525 - ATELIER DE CROITORIE Galerii tie alamă, Perdele, bidouri, dontane, Cuverturi, Pânză de saltele, Rulouri americane $i orice doriţi din DEPOZIT GROPRIU cu preţuri de concurenţă numai la Societatea AVANTAJUL Strada Stelea No. 2 colţ str. Sft. Vineri TELIA Cumparafi Cea mai buna crema de $*efe Teclog.‘;Sfp. Ana Davila 3,5,7 TeL 27/11. PUF şi FULGI HIGIENICI spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde fabrica HIGIENA Str. Dr. F@aik 39 (Piaţa Buzeşti) 6355 ImpsrSaRÎ pestins TAXIMETRE Firma si aparatul instru tie Ir.itat „Original TâXâIETEH BRÜHN“ Existentă de 33 de ani şi răspândite pe tot global iu nimic conurs ca produsul francez cu nume asemănător. GARANŢIA MARCEI noastre este mărturia sutelor de mii de aparate în funcţiune încă de la FIINŢAREA noastră. Aparatul „Original TfiXAMSTER BRUHN“ în România se obţine prin Reprezentantul nostru , HACE-SAMT HEINRICH“, str. Ştefan Mihaileanu6, Telefon 80162. Apardele noastre n’au nevoe de reclamă fiind Îndeajuns cunoscute e'niar în TAIA încă înainte de razboin. _ „ORIGINAL TAXAMETER BRÜHT 7570 BERLIN W 66, Mauerstr. 86-88 aasiau kaciu E M A seit T 9 B i I do 9A3IU Aparate pentru inhalaţii fie radu. Construite special pentru staţiuni balneare, sanatorii, clinici. Rentabilitate sigură. Neîntrecute în tratamentul reumatismelor de tot felul (articular, muscular) în artrite diformante, guta, sciatica, polinevrite, ankloze etc. pentru informaţiuni, prospecte etc. a se adresa reprezentantului fabricei. Dr. Bucureşti Isvor 6 bis 14 Vindecă în ssmrt timp, tusea, bronşitele, gripa, tusea convulsivă la copii, uşurează emfizemul pulmonar. rECTOSIN este un expectorant eficace şi un deda- 3etant puternic al căilor espiretoare. Nu conține narcotice, deci se dă şi copiilor. La farmacii si drogherii ESTE CEA MAI RENUMITA via dî she VĂP5E5TE ORICE TESÂTURI cU/tăiase -tik’mbac dană. //iocJiü-JűzMtc -33iwze DEPOZIT PENTRU BUCUREȘTI E.UfvUENCERGĂ „.t!OARA - STR. STELEA 23 -DEPOZIT GENERAL. • PERLMAN & SMiLOVICI • GALATI • STR. MAVROMOLA Sâ LA PAfiMAO// ■ DROIHFBI/ J/ MAOAZWE. 1