Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)
1927-06-11 / nr. 132
n 2 ŢIGLE Renumita fabrică de lut din GHIREŞ-ARIES TURDA produse din lut curat şi rse cu gaz metan, unanim recunos- cute ca cele mai bune f bri- * cate din ţară, realizând economie 5P°/0 faţă de tablă. De vânzare prin depozitul per manent al reprezentanţei S. LACK Strada 11 Iunie. 27 Bucureşti, Telefon.2’19 SFOARA de MANILA Englezească m m bull » Reprezentanţi Generali şi depozitari BINDER TWINE. ^A JCECHNIE S. A. B. _ Bucureşti, Str. C. A Roseti, 3. Telefon 341l8 . SÂNGELE STRICAT este cauza micitor boli precum: scrofulosa, rachitismul, sifilisul, artaria9Clerosa, anemia, bola de piele, reumatismul, guta etc. Sângele este lichidul care hrăneşte trupul omului Imediat ce sângeleeste stricat şi nu poate hrăni trupul, organele încep să slăbească, lesă la iveală un lanţ de boli şi suferinţe care slăbesc pe bietul om şi-l fac viaţa grea şi chinuită. Pentru a şti cum puteţi curaţi sângele şi să puneţi capăt acestor boli, scrieţi imediat o cartă poştală către FARMACIA . VOREL Piatra-N,şi Veţi primi gratuit Interesanta ‘ şi Instructiva broşurică Cum vă întăriţi trupul şi vă curăţiţi sângele Numărul broşurilor ce se trimit gratuit fiind mle, vă rugăm în Interesul Dv. a nu F târziu Vă veţi adresa direct: FARMACIA VOREL Piatra N. Catalogul Gratis!!! Societatea „Economia” IAŞI Str. Cuza Vodă No. 42, anunţă apariţia noului el CATALO. PEmms Stofe bărbăteşti şi de damă. Pânzeturi, Zefiruri Doguri, Driiuri, Ciorapi, etc. Bogat ssortim nt. TOATE LA PEETURILE FABRICE! Se expediază prompt direct din fabrică prin poştă orice comadă dela suma cea mai mică la cea mai mare — Cereţi Imediat Catalogul gratis -ft Pil'I It ii l3f din casă și mobile se distrug radical m*in gaz ificane numai sie SALVUM din str. Octezzfian 8 INDIFERENT DACA P. ROL SE POARTA LUI Seu SCUnif el trebuie să fie întreţinut în stare frigienică, prevenind sau distrugă tul mătreata ce se formează In rădăcina lui. Părul neîngrijit rational se rupe şi cade făcând loc nesuferitei chelii. O loziune zilnică cu CAPIIOGEN FlORA întreţine atât părul cât şi pielea capului în perfectă stare euigienică,alăturând chiar de la prima aplicare mirosul neplăcut ce se degaje din părul încărcat cu grăsime. CAPILOGEN FLORA redă părului luciul mat al tinereţe! Cereţi la Farmacii, Droguerii si Parmmerii __________ Burwm DOUA FEIE Cioara de lauste ! „STANDARD“ rigmna! Jo. CQisMDEEiîil Cereţi ghemul cel mare ru Inve | l'işul patentat cu care veţi lega eu| 30Vs “/» mai mulţi snopi. Daca vreţi să obţineţi rele mai bune rezultate posbile ale legătore! iDvs nil întrebuinţaţi decăt stoaraj ii» .MANILA orifrciai Standard „M ■ iCormick-Deerin “. Sfoara de legali gi/iar superioară nu există Cerşneala.pegei preturi dela: International Harvester | CORPORATION esti - B M Carol No. 4 PURGATIVUL IDEAL Pilul triMI DERAUT 147, nielo Fault. Stitents, PARIS Uşoară de luat, nu necasitează nici un preparativ, nu provoacă ii niciodată desgust . Suprimând dieta, ea nu is slăbeşte bolnavul ;t Nsobnsând la repaos în cameră, ea nu cauzează nici o pierdere de timp. Mai activă decât toate similarele, ea este prin urmare mai puţin scumpă* D37A s Purgativi: 2 la 3 pilule. LuatMi 1 pilula. —»»«na—n w—|ii»i «i.i —------- | T| _ / Bo UUSU 2 Oglinzi Mari și 6 scaun® aurite și alte mobile, vizibil sleia 5—7 d. am str. Alea Carmeneiva Nr. 7. 8703 UNIVERSUL Sanatoria ministemlui instrucţiuniii la mare Pentru întâia serie, dela, 15 Iunie. —14 Iulie, ministerul instrucţiunii a făcut şi admis următoarea repartiţie între meembrii corpului didactic de toaţti? gradele şi funcţionarii mirtisterului la „Vila Aurora“ dela Techirghiol- Eforie , I. Tohănescu, prof. sec. Galaţi N. S. Iombscu, prof. sec. Sibiu, Florica Todirescu prof. sec. Bârlad, V. Gherasim, prof. sec. Slatina, St. Orăşanu, prof. sec. Ploeşti, N. Creţu prof. sec. Bucureşti, G. Cărţunescu, prof. sec. Hanganu-Nearţaţ, P. Antonescu, prof. sea Hâmnicu-Vâlcea, V. Nicolaescu, institutor Bucureşti, Onicescu prof. univ. Bucureşti, Liberia Şteflea, institutoare Buzău, V. Anuică S. Vavrilă, institutoare, Timişoara, Maria Ciocârlan,institutoare Focşani, iar d. N. Naiezeanu, V. Roşea funcţ. minister. Vila „Rotaru“ de la Teghir- Ghiol-Movilă, C. Petrescu insp. gen. primar Bucureşti, V. Vermeşanu, prof. sec. Sighişoara, C. B. Tatulici, M. Baier, prof. Dorohoi, C. Dumitrescu, prof. sec. Bucureşti, Maria C. Manolescu, Florica Orezeanu, Lust. Calafat. Stoican Teodor, învăţ. com., Nanof-Teleorman, P. P. Ionescu, prof. secund. Orăştie, Charlota şi Tudor Ştefănescu, insp. sea part. Craiova, d-na E. N. Stănescu, institutoare Bucureşti, FL Cristescu, institutoare Turnu- Măgurele, d-rele Al. şi G. Constantinescu, inst. Calafat, Gr. Bălănescu, insp. contabil minist, instr. loco, Virgil D. Arbore, fune. Arhivele Statului şi Toma Svnliţiu, Vila „Pompeiu** de la Mangalia, Ana V. Petrescu, institutoare la R.Sărat, Deoarece numărul cererilor pentru vilele de la Tekir-Ghiol, întrece cu mult disponibilităţile ministerului, toţi acei ce nu au absolută nevoie să facă băi de nomol, să comunice telegrafic, dacă doresc camere în „Vila Pompei" de la Mangalia, pentru epocile 15 Iunie-14 Iulie şi 15 August-15 Septembrie , unde pe lângă o piclură minunată la mare, se găsesc şi băi de pucioasă. ------------□ ♦ ------------- STiTia.tEi BâUlEO-CUMATiCA BAILS BORSEC Se aduce la conoştiinţa vizitatorilor că, în timpul sezonului ce se conschisee la 15 Iunie, vor circula zilnic Autobuze de Lux Intre Piatra-Neamţ şi staţiune, plătindu-se locul 300 Lei. Plecarea In fiacare dimineaţă era atat din gara Piatra Neamţ, cat şi din Borsec. UN STOMAC REGULAT DA OMULUI O NOUA DISPOZIŢII! Purgativele obicinuite au un efect rău asupra stomacului, căci după servire produc de obicei constipaţie, încercaţi cu încredere „PURGATIVUL JURIST» ideal în efectul lui. Nu produce dureri, e uşor de luat şi plăcut la gust„PURGATIVUL JURISTI1 regulează funcţionarea intestinelor, evită. APENDICITA, vindecă constipaţia şi împiedică îngrăşarea anormală. Cereţi la Farmacii şi Drognerii. Cutia originală cu 2 pastile 10 Lei. Depozit Gen., str. Stelea 23 In depozit la loc. REZERV Ambi. Adriance, Avkman Miller, Albion Cormicii. Continental, Deering, Champion, Eckart, Hava, Johnston, Krupp, Lara Wery, Milwaukee Massey Harris, Osborne, Plano, Rheinmetall, Victoria, Americanca, Gureivici, Kopt», Socol etc. Marca „LULEA** din fabrica P. D. ftasspa Solingen, înfiinţată in 1327 le reclamă. Găsiţi nu- i a „B£SlN&ifflBDn elari, 10, Etaj I, rest în .itr. Coiţei 20) ATENŢIUNE Pentru sezonul de vară găsiţi sandale de piele împletite, de la lei ISO până la 450 perechea la prima fabrică de sandale GHEORGHE ANTONESCU Buc. Calea Şerban Vodă No. 12 8704 DE ÎNCHIRIAT Mai multe prăvălii, cu locuinţe sau fără, cu tot confortul modern, bun vad comercial pentru coloniale şi fab, de cafea, Drogherie sau farmacie, frizerie, modiste, tapiţerie şi plăpamărie, Bodegă-Berărie şi orice altă branşă. Doritori se vor adresa la imobilul din Aleea Grand Nr. 16 bis între orele j1l—13 şi Afacere sigură. Chirie mică, sunt cele mai bune Premii Bucureşti, Str. Uranus 25 L U 11 U L Telefon 33H1511 Reclama este sufletul comerţuluiCitiţi „Veselia“ 8696 Citiţi VESELIA Desvelirea bustului pictorului Grigorescu la Câmpina Duminică, — sub auspiciile Universităţii populare din localitate şi în asstenţa uinui mare număr de intelectuali şi cetăţeni, — s’a desvelit bustul marelui pictor Nicolae Grigorescu, ridicat pe str. Carol, cod cu str. I. C. Brătianu. Părintele Kirică, după oficierea unui serviciu divin, a slăvit memoria lui N. Grigorescu. D. inginer Mircea Voinescu, directtonul *K.Vstaţu ,,Electiod’ şi conducătorul Universităţii populare din iniţiativa căreia a fost ridicat bustul, într’o frumoasă cuvântare relevând meritele marelui pictor N. Grigorescu, spune câmpinenilor să fie mândri că l-au avut cândva în mijlocul lor. Orăşelul lor, cânşi îi vor seca zăcămintele de petrol, va continua să aibă importanţă, pentru că N. Grigorescu a zugrăvit frumoasele-i plaiuri pe pânze rămase neperitoare. Dând în primire bustul d-lui primar, l-a rugat să-l păstreze cu sfinţenie. După desvelirea bustului, d-na Alice Voinescu a ţinut, în aula şcoalei nr. 7 de băeţi, o interesantă conferinţă despre N. Grigorescu, care a scris povestea neamului nostru. Sunt multe file din ea rătăcitoare prin străinătăţi, spune d-sa. N’a veni însă ambasadori mai iscusiţi decât acele pagini, cari rătăcind pe-acolo pe unde sunt, culeg şi prietenie şi admiraţie. Descriind trista copilărie a marelui pictor, arată cum acest copil, care a deschis ochii în murdăria mahalalelor, n'a văzut în viaţa lui decât lumină, senin şi frumuseţe. Pecetea ce se desprinde din opera lui, e dragoste înţelegătoare pentru ceilalţi şi dezinteresare. Descriind peripeţiile şcoalei lui la Paris ne vorbeşte despre succesul obţinut la prima-i expoziţie de la care însuşi împăratul Franţei cumpără un tablou. Cu toate acestea, Grigorescu niciodată n’a fost la locul pe care-l merita. Grigorescu, — spune d-sa în încheere, — ne-a învăţat soldaritatea dintre natură şi cultură, dintre peisaj şi om, dintre realitate şi veşnicie. Curierul judiciar Arestarea directorilor „Băncii botoşenene“ —Fraude de peste cincisprezece milioane Iei— Parchetul pornise acţiune publică pentru escrocherie contra directorilor „Băncii botoşenene“ (filiala Cernăuţi) , Teodor Isăcescu şi Nathan Gothlieb şi pentru abuz de încredere şi complicitate contra lui David Gothlieb, remizer la bursa Bucureşti. Toţi trei erau implicaţi într’o vastă afacere de devize, pe urma căreia s’au produs pagube, reclamanţilor, de peste cincisprezece milioane lei Au fost învinuiţi anume, primii doi, că deşi nu aveau de cât provisioane infime la dispoziţia băncii ce conduceau, au lansat totuş un stoc considerabil de devize, în valoare de 25 milioane lei, adică cu 15 milioane lei mai mult decât aveau ei acoperire. , ■ Chiar aceste operaţii au fost efectuate prin abuz şi rea credinţă, cumpărându-se devize cu preţuri superioare cursului pe piaţă, revânzându-se cu preţuri inferioare şi înregistrându-se fals de scripte spre a face astfel,, aparent, regulată situaţia trimisă oficiului central de control din Capitală. Au încurcat banca sucursală într-o serie de garanţii enorme acordate unor bănci de peste frontieră în care erau personal interesaţi spre a compromite existenţa însăşi a sucursalei ce conduceau. Au plasat în conturi cuante fictive sumele rezultate din vânzarea devizelor clienţilor, spre a justifica tărăgănirea plăţilor... etc. David Gothlieb, ajutând la isbutirea tuturor combinaţiilor necinstite ale directorilor lui, a făcut şi el o operaţie pe cont propriu, însuşindu-şi peste un milion de la o bancă din Capitală în numele şi pentru contul băncii Botoşenene. Dosarul fiind restituit cabinetului 3 de instrucţie, d. judecător Eugen Enescu a chemat. Miercuri la interogator, pe vinovaţi. Răspunsurile inculpaţilor învederând temeinicia culpei ce li s-a pus în seamă, magistratul instructor a dispus arestarea lor şi i-a depus la Văcăreşti. Mandatele de arestare au fost supuse ieri confirmării tribuna - lului. Anularea unui act de cesiune încheiat sub ocupaţie Curtea de casaţie s. III, a soluţionat miercuri un important proces de anulare. D-na Ana Sachelarie din Târgovişte, a cerut tribunalului de Dâmboviţa, ordonanţa prezidenţială de rerere, spre a anula actul de cesiune încheiat de defunctul d-sale tată, Scarlat Mihăescu, cu soc. „Carbonul", privitor la exploatarea unor mine (Aninoasa, Valea Mare, Valea Popii ş. a. din Jud. Dâmboviţa). Tribunalul a admis cererea şi a declarat nule şi inexistente cesiunile atacate. Spre a da această hotărâre tribunalul a constatat, că actul atacat s'a încheiat sub ocupaţiunea vremelnică a inamicului, — sub influenţa silnică a duşmanului — şi în favoarea unei societăţi străine anume creiată de ocupanţi pentru a acapara sursele de energie, minele şi industria ţării. Şi sa bizuit pe efectul decretelor legi Nr. 2790/916, 1480/917 şi 3603/918, care au sancţionat nulitatea oricăror transacţii încheiate cu supuşii statelor inamice, referitoare la bunurile industriale şi miniere de pe cuprinsul ţării. Contra acestei ordonanţe, soc. „Carbonul“ a făcut apel, i-a fost însă respins. A declarat apoi recurs ce a fost judecat Miercuri, la înalta Curte s. III și respins ca nefondat, confirmându-se astfel ordonanța de anulare. Importantă jurisprudent la materie de pensii D. Ion Mircea, slujind vreme de 19 ani ca încasator al percepţiei din Brăila, salariat cu remize, în care timp nu i s’a făcut nici o reţinere pentru fondul de pensiuni şi alţi 15 ani ca agent de constatare al aceleiaşi percepţii, în care timp i s’au făcut reţinerile legale, a cerut comisiuneî centrale din ministerul finanţelor să calculeze şi să fixeze suma reţinerilor ce urma să i se facă pe durata primilor 19 ani, spre a-şi regula drepturile la pensie, în raport cu toţi anii slujiţi la stat. Comisiunea însă i-a respins cererea pe motivul, că nu intră în prevederile legii pensiilor, nefiinl funcţionar plătit dinbugetul statului, ci din remize asupra încasărilor. In contra acestei decizii, d. Mircea a pornit acţiune în Contencios la Curtea de apel din Galaţi şi apoi fiindu-i respinsă aci, la înalta Curte de casație s. III. Aci recurentul a arătat, că nu se poate susține că nu are drept la pensie pentru serviciul prestat statului în primii 19 ani, fiindcă tocmai el oferise statului să plătească suma ce ar reprezintă cuantumul reţinerilor neefectuate (neavănd retribuţie bugetară), că deci comisiunea era obligată să calculeze şi să fixeze cuantumul sumei ce trebuia s’o verse la fondul pensiilor, şi a pretins, că în chipul acesta decizia violează art. 77 din lestea pensiilor şi 150 din regulament, cari acordă funcţionarilor dreptul de a plăti ulterior sumele datorite ca reţineri, rămase în întârziere. înalta Curte a admis recursul funcţionarului şi a anulat decizia atacată, iar în fond a obligat Casa generală a pensiilor să calculeze suma ce are de plătit asupra reţinerilor neefectuate. A statornicit deci, că şi funcţionarii statului şi în speţă agenţii de percepţie nesalarizaţi bugetar şi numai pe cale de remize, au dreptul la pensie pe anii serviţi, cu condiţia însă să achite visteriei publice cuantumul sumelor ce urma să li se reţină dacă ar fi fost încadraţi în buget. Arestarea avocatului Brodier din Buftea Se instruesc de câtva timp, la cap. 2, numeroase plângeri pornite de locuitorii comunelor Chiajna, Giureşti, Sârbi (Ilfov), etc., contra avocatului Nicolae Brodier din Buftea. Reclamanţii arătau că angajând pe d. Brodier să-i reprezinte şi să le apere interesele în justiţie, în procesul privitor la exproprierea moşiei fraţilor Bercovici din localitate şi la îndestularea drepturilor lor la împroprietărire, d-sa s-a înţeles cu partea adversă, le-a trădat interesele şi a înlesnit să li se piardă procesul, nefăcând decât tardiv acţiunile în justiţie, menita să asigure judecata cererilor lor. Cazul a fost cercetat, asiduu în ultimele zile, de d. judecător Armand Constantinescu. D-sa a fixat până Miercuri toate declaraţiile şi temeiurile de fapt şi de drept, necesare calificării isprăvii bănuitului şi a supus dosarul concluziilor parchetului. D. procuror Istrati a deschis acţiune publică contra avocatului Brodier, conform prevederilor art. 324 cod. penal, text ce osândeşte fapta avocatului, care vinde adversarului, cauza clientului lui şi a restituit dosarul cabinetului cu concluzii formale de arestarea inculpatului. D. judecător Constantinescu a supus apoi pe Nicolae Brodier unui lung interogator, din care a tras — se pare — dovezile vinovăției lui, căci a dispus aresarea de îndată a vinovatului avocat. Mandatul de arestare e motivat în sensul că, Nicolae Brodier : „primind daruri s’a înduplecat şi s’a înţeles cu partea adversă a clienţilor săi, locuitorii din corn. Chiajna şi Giureşti, cari aveau un proces Anul XIV.-Kr. 132 Sâmbătă It Ms 1927 de revizuire agrară la comisiunea de ocol Buftea-Bucoveni şi primind în dar 50 de pogoane de pământ, a vătămat prin omisiuni doloase cauza clienţilor săi în calitatea ce avea de avocat al lor“. Inculpatul Brodier a fost depus îndată la penitenciarul Văcărești , mandatul de arestare a fost supus ieri confirmării tribunalului local. Procesul dizolvării sindicatelor unitare amânat Trib. Ilfov s. I—sub preşedinţia d-lui Silviu Rădulescu—urma să judece Miercuri în continuare acţiunea pornită de parchetul local pentru dizolvarea sindicatelor unitare din Bucureşti. Apărarea de acord cu reprezentanţii ministerului muncii, au solicitat şi dobândit de la tribunal un nou termen de judecată, la 6 iulie. le la invalizi, orfani şi vorbitvile dle război Primim, următoarele cu rugămintea de a le publica : „Oficiul naţional I. O. V., a anunțat pe invalizi, orfani şi văduve, cari ,au nevoie să-şi caute sănătatea în staţiunile balneare să prezinte certificat de paupertate, de globalul plătit şi dovadă de mahala, că sunt lipsiţi d© mijloace. Ca un invalid, Văduvă ori orfan de război sa-şi poată procura actul de paupertate cerut, trebue să alerge pe la 20 percepţii comunale şi fiscale, tot atâtea secţii poliţieneşti şi administraţia financiară — ceeace necesită minimum 2 săptămâni de alergătură şi cel puţin, 7-8 sute lei cheltuială. Ministerul de război e rugat de aceşti desmoşteniţi ai soartei să dispună de urgenţă încetarea acestor şicane, înlesnindume căutarea sănătăţii pierdută pentru marea cauză a neamului. Artistice-I De la „Cuitul Patriei“ fi D. prof. universitar Marin Ştefănescu, preşedintele Asociaţiei „Cultul Patriei“, deschide şedinţa, la sediul central din Bucureşti, în str. Cobălcescu Nr. 2 A. Citeşte scrisoarea d-lui general Presan prin care răspunde la proclamarea d-s.ae ca membru de onoare al asociaţiei „Cultul Patriei“. Conţinutul scrisorii, care arată marea insemnătatee a „Cultului Patriei", mai ales în aceste vremuri, este ovaţionat. Apoi d.Marin Ştefănescu a anunţat numeroase noui înscrieri de membri înfiinţarea sectiurriloin ţară a luat de asemeni o deosebită desvoltare. Astfal, în ultimul timp, s’au pus bazele secţiunilor : Satu Mare, Bacău, Rădăuţi, Curtea de Argeş. Ziua eroilor a fost sărbătorita de „Cultul Patriei“ în diferite parti.. Cu acest prilej s’a întemeiat şi o filială in cartierul Crângaşi prin d. general Ch. Jitianu şi institutor Castrişanu. D. It.-ctIonel Haralanj. Constantinescu a rionzentat „Cultul Patriei“ la adunarea anl-alcoolici a „Sănătăţii sociale“ dia Casele Naţionale. D-sa a propus înfiinţarea de cantine anti-alcoolixe la secţiunile „Cultului Prvniei“. D. general « Referendar» spune că faţă de excepţionalul aviînt, pe care l'a luat asociaţia „Cultul Patriei“, ni se impuse o foarte intensă muncă. Lumea aşteaptă de la pol răspândirea cât mai efectivă în massa, poporului a înaltei doctrine ntaţionaliste care ne călăuzește. De aiceea trebue să se înscrie cât mai n,mlci membri, care să lucreze la ridicarea sentimentului patriotic până la religiositate, prin desvoltarea caracteriî- . lor, combaterea răului, Incurajarea binelui și răspândirea acestor idei sau popor. D. I. Florea, profesor, delegat I al secţiunii din Satu Mare, crede că unul din scopurile asociaţiei „Cultul Patriei“ trebue să fie şi acela de a face să dispară orice urmă de regionalism rău înţeles „Cultul Patriei“ vine în Ardeal nu să concureze, ci să colaboreze cu „Astra" pentru triumful aceluiaşi ideal românesc. In acest înalt spirit s'a întemeiat secţiunea de la Satu ■ Mare, la graniţa de vest a ţării, Dietal Dragu propune să se serbeze cin cantenarul războiului pentru independenţă prin câte o delegaţie care să meargă la Griviţa şi la Plevna în zilele de 30 August şi 28 Noembrie. D-sa mai este de părere să se arate poporului factorii cari au determinat conştiinţa naţională de la 1977. D .inginer maior Vasil,în experte planul instalării focului sacru la mormântul eroului necunoscut, de către asociaţia „Cultul Patriei“. Se hotărăşte o comisiune care să realizeze în fapt această pioasă idee. D-nii Şt. Lambru şi Gr. Urlăţeanu avocat.’ îşi exprimă dorinţa să se insiste asupra scopului „Cultului Patriei“ de a împrieteni pe toți bunii români în dragostea de ţară. D. P. Bobeş cere să se dea o specială atenţie acelui punct din program care prevede desvoltarea conştiinţei drepturilor cetăţeneşti. Iac parte la discuţii, d-nii: prof. univers. V. Dimitriu, general inspector de armată Hrihoski, procuror St. Mihăileanu, prof. Dram. general Gh. Jitianu, colonel Păltîneanu, inginer Pucicki, colonel Presbiterianu, I. Theodorescu ,lt. col. N. Grigorescu, H. Constantinescu, Gr. Costescu, L. Popescu, magistrat, preot Pavnescu ,profesor Craifareanu, D Theodosiu, inginer Ittu, institutor Serban Popa, etc. Hiflj Uliii i Ilii IJi ilifil: D. Dufiiu Marcu, membru al consiliului superior tehnic, şi-a desvoltat în amfiteatrul fundaţiei Card, conferinţa sa despre „Estetica oraşelor şi înfrumuseţarea lor, din punct de vedere urbanistic“. După ce a arătat rolul social al artei, care desvoltă în public nu numai sentimente de solidaritate socială, ci şi de demnitate naţională, a făcut o documentată expunere a elementelor urbanistice, cari pot contribui la înfrumuseţarea oraşelor noastre. A insistat asupra factorilor naturali: cursuri de apă, dealuri, păduri, plantaţiuni, de cari oraşele nu profită îndeajuns, dând ca exemple şi rolul binefăcător ce-l are la Bucureşti „Casa grădinilor publice“, în apărarea plantaţiunilor, instituţiune condusă de d-na Eliza Brătianu, împreună cu d-nii Stelian Popescu, Moromulu, dr. Costinescu, etc. A trecut în revistă un mod ştiinţific: strada, bulevardul, piaţa arhitecturală, carefarul, scuarul şi perspectivele lor, din punct de vedere urbanistic. A consacrat o parte a conferinţei sale şi clădirilor publice şi particulare ,arătând cum prin reglementarea lor, prin alegerea terenurilor adecvate destinaţiunii lor, prin che^rea în jurul lor a unor pieţe şi ansambluri de arhitectură, s'ar putea contribui în mod indiscutabil la înfrumuseţarea oraşelor^ Primarii şi şefii tehnici ai oraşelor, cari' au asistat la' conferinţă, au putut înscurta cum monumentele, fântânie, lămpile, lampadarele, culorile clădirilor, afişele si reclamele, plantatiunile, ceasornicele, etc. si chiar paragane, pot urâţi un oraş, sau îl pot infrumuseta, contribuind la renumele lui. D. Dufitu Marcu a dat o serie de exemple, fie din străinătate, fie din ţară, ilustrând cara sa expunere, cu nenumărate clişee şi proecţiuni elocvente. A terminat făcând un călduros apel la primarii prezenţi, să stimuleze publicul pentru ideia sistematizării şi înfrumuseţării oraşelor, şi să lucreze ei înşişi cu hotărîre şi cu idealism,în realizarea operei la ca-are start chemaţi. Conferinţa a fost prezidată de d. Coandă, viice-preşedinte al consiliului ad-tiv permanent. I ŞEDINŢE I Liti. la 6 d. a., a ţinut şedinţă „Societatea de chimie din România“. D. prof. dr. Butescu a comunicat despre : „Contribuţiuni la metalurgia bronzului antic“, din studiul analitic şi metalografic al obiectelor de bronz, găsite la Drajna (Prahova). D-sa comparând aceste obiecte cu altele vechi stabileşte compoziţia şi epoca lor. D . ing. Blum : „Cercetări asupra arderii ligniţilor“. Societatea română de biologie ţine şedinţă publică azi, joi, ora 9 seara, în amfiteatrul Spiru Haret (palatul Universităţii, facultatea de ştiinţe). TEATRALE □ Deschiderea stagiunii nouei companii dramatice „Teatrul nostru’’ a rămas definitiv fixată pe mâine seară, cu „D’ale Carnavalului”, de I. L. Caragiale. Ion Morţun, C. Tonegnu, Al. Ghiberlion, Mişu Ştefănescu, V. Brezeanu, Toto Ionescu şi Nelly Caracioni, deţin rolurile principale. INAUGURAREA FILIALEI MĂGURELE A ASOCIAŢIEI CREŞTINE „PATRIARHUL MIRON CRISTEA“ Marţi seara, s-a inaugurat o nouă filială a asociaţiei creştine „Patriarhul Miron“, la şcoala primară din cartierul Măgurele. Asistau aproape patru sute de cetăţeni în frunte cu preoţii G. Zamfirescu şi Radu Cordeanu. In cuvinte pline de simţire, d. I .Bega, preşedintele căminului cultural „Mihai Popescu“ şi directorul şcoalei, a arătat marea operă educativă pe care o îndeplineşte asociaţia creştină „Patriarhul Miron“. D. G. Lungulescu, conferenţiarul Casei şcoalelor, a vorbit despre renaşterea creştinismului ortodox şi însemnătatea lui naţională. Pr. protosinghel Teofil Ionescu, conducătorul asociaţiei, a relevat însemnătatea cântecului religios şi înrâurirea lui binefăcătoare. D-na Elena Hagi ştefan, în cuvinte pline de emoţii a arătat superioritatea creştinismului ortodox asupra celorlalte confesiuni. Adunarea a cântat imnuri religioase şi liturghia, sub conducerea misionarilor asociaţiei. K-puI 3 Camilo Gastello Brânci de M.. P9PESCD-TEIXGA Pentru luptele politice, încinse atunci între cabralişti şi setembrişti, Camilo, deşi se dovedeşte ostil celor dintâiu, păstrează necontenit un suveran dispreţ, cu atât mai vârtos cu cât de la această politică exclusiv personală, îi fusese cu neputință să oblie o funcție și trebui să se bizue numai pe propriele-i sforțări spre a se întreiaine■ In anul 1847, trece printro criză de descurajare din pricina altei decepții amoroase. Camilo se mai pândise la vârsta de patrusprezece ani sa se omoare, de astă dată, la douăzeci, se desfăta în a imagina o sinucidere romantică, începând prin a scrie o poezie Harpa scepticului, ultima coardă a Lirei, şi înghiţind apoi câteva grame de opiu. Prin intervenţia energică a prietenilor, alţi exaltaţi romantici, ideea sinuciderii fu gonită pentru câtăva vreme, rămâind să aibă o resonanţă decisivă când, chinuit de dureri sufleteşti şi de o boală fără leac, îşi puse capăt zilelor, în Iunie 1890. Dramele scrise în Villa Real, unde n’avea la dispoziţie decât o foarte sărăcăcioasă bibliotecă, îl făcură cunoscut în Porto: vocafia-i de romancier nu se definia însă desluşit, fiind împiedicată de activitatea ziaristică şi de înclinarea spre satiră. Vechea-i frecventare şi dragoste pentru popor îl învăţau să vibreze la emoţile gloatelor, şi sub impresia crimei vestite a Măriei Jese ce-şi asasinase mama, scrie un pamflet, cu titlul expresiv: Maria, nuo me mates, que son tua mue ! (Mario, nu caldă, iar autorul pricepu că avea la îndemână, prin pana lui, pe lângă o puternică armă şi un mănos instrument. Atunci câştigă primii bani pe literatură, şi ca literat, fără o funcţie publică, trebui să-şi agonisească de acum pâinea zilnică, compuind după gustul editorilor, şi manifestându-şi revolta printr-o permanentă ironie. Colabora activ la jurnalele politice şi literare, dar fără convingeri politice, şi drept doctrină literară, fluturând, mai mult în ciudă, steagul ultraromantismului. Cei ce-l socotiau setembrist convins, rămaseră zăpăciţi văzândui-l în 1851, proslăvind într’o odă căsătoria regelui Don Miguel, cu titlul Salve Rei ! Iar când migueliştii îşi închipuiau că au un şef, se indignară auzind pe Camilo jelind în versuri moartea reginei Dona Maria II. Șovăind într’un mediu exaltat de patimile ultra-romantice, de bătălii între culise, pentru chestii teatrale, de botegi, în mijlocul unui tineret risipitor, Camilo, fără vieată de familie, strein de tinereţea burgheză din Porto, căpătă ciuda spectatorului unui spectacol la care nu e admis, iar firea-i satirică îi fu târîtă să zugrăvească tipurile grotești și scenele ridicule din lunga-i galerie de romane. Tineriul din timpul lui era întru câtva byronian, elegant și sceptic, lăsându-se să cadă lesne într’un sentimentalism, de care se lepăda, dar căruia era vrând-nevrând victimă: dintre prietenii aceştia unii se desprind prin fatalitatea iubirilor lor sau prin ruşinile unei vieţi destrăbălate. Tipul lui José Augusto Pinto de Magalhăes e una din fizionomiile morale cele mai admirabil schițate de Camilo, moare, fără să se atingă de logodnică, ros de bănuiala că ea scrisese scrisorile de dragoste ale surorei, fiind stăpânită de sentimentele ce exprima. Nu-i mai puțin tragică nici figura lui Jorge Arthur de Oliveira Pimentel, care se sinucide după ce aude pe logodnică, din uliţă cântând la o serată, încredinţată, _cât_era_ cu neputinţă să-şi chivernisească un traiu spre a se putea căsători, cum îi pretindea tatăl ei. Şi figura shakespeariană a lui D. Joâo de Azevedo, ce păşeşte din înflăcărarea politică şi amoroasă, spre nebunie ? Din contactul cu aceşti viveurs, Camilo îşi fixă în minte modelele realiste ale multor tipuri din romane, cari, trecând prin modificările geniului scriitorului, nu-şi pierd niiciodată tendinţa spre sentimentalitate, iar romanele lui aduceau un duh disolvant al vechei morale burgheze, scoţând în evidenţă plictiseala virtuţii. Astfel atras spre romanul vieţii burgheze, Camilo creează o nouă formă literară, căreia imprimă caracterul său de revoltat, încă de când frecventa biblioteca publică din Villa Real, în vreme ce un tovarăş ultra-romantic închipuia castele, conspiraţii de cavaleri, trovatori, şi catedrale, Camilo observa situaţii reale pentru romanul contemporan. Se aruncă la voia întâmplării în lumea artei fie imitând, într’o anume măsură, pe romancierii en vogue : Eugene Sue, Paul de Kock, Frédéric Soulie şi d. Arlincourt, fie lăsându-se influenţat de fantezişti mai vechi: Lesage, Madame Cotin şi Pigault Lebrun- Primii îi răscoliau sentimentalismul, cei din urmă, temperamentul sarcastic. Dacă un spirit i-ar fi predominat una din aceste însuşiri, ar fi fost un adevărat continuator al novelei picareşti spaniole, ca Mendoza, Espinel, Mateo Aleman, Quevedo, Lesage sau Scarron, sau vreun epigon al romanului edenic a la Bernardin de Saint-Pierre. Dar, sbătându-se între aceste două tendinţe, Camilo, hotărîndu-şi vocaţia în roman, se supune curentului dominant al lugubrului, urmând modelele lui Sue şi Frédéric Soutié, închinându-se totodată studiilor teologice şi cerând să fie călugărit în 1852. Iată-l acum la răspântie: de o parte îi atrage emoţiile primei educaţii clericale, sporite de decepţiile unei firi excitabile ce sevede stingheră, pe de alta seducându-i făurirea romanelor de care-i era plină închipuirea şi însăş vieaţa- Birul seducţia romanului şi Camilo intră, pentru * »'« mai pârâşi, in mesaria de nngup cier, scriind seria de romane lugubre: Anathema, Mysterios de Lisboa. Livro negro do Padre Diniz. Filha do Arcediago (Fiica Arhidingonului); Aneta do Arcediago, (Nepoata Arhidiaconului). Camilo soseşte în Porto într’o vreme când vechea societate patriarhală se transforma, scuturând regimul mănăstiresc în care familia se pipernicea. Aurise multe tradiţii despre părinţi tirani, de călugării silnice ale fecioarelor îndrăgostite împotriva voinţei părinţilor, de năvăliri, de jafuri şi emigrări, ori anecdotei caraghioase şi din această lume ce se stingea încercă să plăsmuiască o întreagă lume de roman, fără nicioteză, în neorânduială, după pofta humorului. Odată găsit drumul, fără să-i lunece piciorul de pe realitate şi în ciuda orientării ultra-romantice, Camilo, în această primă manieră atinge forma superioară a genului, prin cărţile: Onde esta a feliei dade? (Unde-i fericirea?) şi O que fazem mulheres (Ce fac femeile), unde hohoteşte într'un chip neîntrecut sarcasmul, ce i se strecoară necontenit în graiu. Herculano, destul de prudent în a-şi manifesta interesul pentru talentele nou răsărite, nu-şi putu ascunde admiraţia pentru: Onde esta a felicidade ? şi în prefaţa la cartea lui Lendas e Narrativas (Legende şi Povestiri) îl socoate drept epocă în literatura portugheză-Geritul neastâmpărat al lui y Camilo, nu se potnvia cu vieaţa monotonă din Porto şi în 1955 proectează o călătorie în Brazilia, călătorie ce se preschimbă intr'o retragere vremelnică în Vianna do Castello unde scrie Scenas contemporaneas şi Carlota Angela. Revenit în Portoegipă un an de sihăstrie şi deşteptându-i-se veleităţile de dramaturg, reprezintă dramele Espinhos e Flores (Spini şi Flori) şti a Justica, întrerupând pentru un moment activitatea de romancier.