Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-11 / nr. 132

n 2 ŢIGLE Renumita fabrică de lut din GHIREŞ-ARIES TURDA pro­duse din lut curat şi rse cu gaz metan, unanim recunos-­ cute ca cele mai bune f bri- * cate din ţară, realizând eco­nomie 5P°/0 faţă de tablă. De vânzare prin depozitul per­ manent al reprezentanţei S. LACK Strada 11 Iunie. 27 Bucureşti, Telefon­­.2’19 SFOARA de MANILA Englezească m m bull » Reprezentanţi Generali şi depozitari BINDER TWINE. ^A JCECHNIE S. A. B. _ Bucureşti, Str. C. A Roseti, 3. Telefon 341l8­­ . SÂNGELE STRICAT­­ este cauza micitor boli precum: scrofulosa, rachi­­tismul, sifilisul, artaria9Clerosa, anemia, bola de piele, reumatismul, guta etc. Sângele este lichidul­­ care hrăneşte trupul omului Imediat ce sângele­­este stricat şi nu poate hrăni trupul, organele în­cep să slăbească, lesă la iveală un lanţ de boli şi suferinţe care slăbesc pe bietul om şi-l fac viaţa grea şi chinuită. Pentru a şti cum puteţi curaţi sângele şi să puneţi capăt acestor boli, scrieţi imediat o cartă poştală către FARMACIA . VOREL Piatra-N,­şi Veţi primi gratuit Interesanta ‘ şi Instructiva broşurică Cum vă întăriţi trupul şi vă curăţiţi sângele Numărul broşurilor ce se trimit gratuit fiind mle, vă rugăm în Interesul Dv. a nu F târziu Vă veţi adresa direct: FARMACIA VOREL Piatra­ N. Catalogul Gratis!!! Societatea „Economia” IAŞI Str. Cuza Vodă No. 42, anunţă apariţia noului el CATALO­. PEmm­s Stofe bărbăteşti şi de damă. Pânzeturi, Zefir­uri Doguri, Driiuri, Ciorapi, etc. Bogat ssortim nt. TOATE LA PEETURILE FABRICE! Se expediază prompt direct din fabrică prin poştă orice coma­dă dela suma cea mai mică la cea mai mare — Cereţi Imediat Catalogul gratis -ft Pil'I It ii l3f din casă și mobile se distrug radical m*in gaz­ ificane nu­mai sie SAL­VUM d­in str. Octezzfian 8 INDIFERENT DACA P. ROL SE POARTA LU­I Seu SCUnif el trebuie să fie întreţinut în stare frigienică, prevenind sau distrugă tul mătreata ce se for­mea­ză In rădăcina lui. Părul neîngrijit rational se rupe şi cade făcând loc nesufe­ritei chelii. O loz­iu­ne zilnică cu CAPII­O­­GEN Fl­ORA întreţine atât pă­rul cât şi pielea capului în per­fectă stare euigienică,­­alăturând chiar de la prima aplicare miro­sul neplăcut ce se degaje din părul încărcat cu grăsime. CAPILOGEN FLORA redă părului luciul mat al tinereţe! Cereţi la Farmacii, Droguerii si Parmmerii __________ B­urwm­­ DOUA FEIE Cioara de lauste ! „STANDARD“ rigmna! Jo. CQisM­DEEiîil Cereţi ghemul cel mare ru Inve | l'işul patentat cu care veţi lega eu| 30Vs “/» mai mulţi snopi. Daca vreţi să obţineţi rele mai bu­­­ne rezultate pos­bile ale legăto­re! iDvs nil întrebuinţaţi decăt stoaraj ii» .MANILA orifrciai Standard „M ■ iCormick-Deerin “. Sfoara de legali gi/iar superioară nu există Cerşn­­eala.pege­­i preturi dela: International Harvester | CORPORATION esti - B M Carol No. 4 PURGATIVUL IDEAL Pilu­l triMI DERAUT 147, nie­lo Fault. St­itents, PARIS Uşoară de luat, nu ne­­casitează nici un pre­­parativ, nu provoacă ii niciodată desgust . Suprimând dieta, ea nu is slăbeşte bolnavul ;t Nsobn­sând la repaos în cameră, ea n­u cauzează nici o pierdere de timp. Mai activă decât toate si­milarele, ea este­ prin ur­mare mai puţin scumpă* D37A s Purgativi: 2 la 3 pilule. LuatMi 1 pilula. —»»«na—n w—|ii»i «i.i —------- | T| _ / Bo UUSU 2 Oglinzi Mari și 6 scaun® au­rite și alte mobile, vizibil sleia 5—7 d. am str. Alea Carmen­eiva Nr. 7. 8703 UNIVERSUL Sanatoria m­inistemlui instrucţiuniii la mare Pentru întâia serie, dela, 15 Iunie. —14 Iulie, ministerul instrucţiunii a făcut şi admis următoarea re­partiţie între meembrii corpului didactic de toaţti? gradele şi funcţionarii mirtisterului la „Vi­la Aurora“ dela­ Techirghiol- Eforie , I. Tohănescu, prof. sec. Galaţi N. S. Iomb­scu, prof. sec. Sibiu, Florica Todirescu prof. sec. Bârlad, V. Gherasim, prof. sec. Slatina, St. Orăşanu, p­rof. sec. Ploeşti, N. Creţu prof. sec. Bucureşti, G. Cărţunescu, prof. sec. Hanganu-Nearţaţ, P. Anto­­nescu, prof. sea Hâmnicu-Vâl­cea, V. Nicolaescu, institutor Bucureşti, Onicescu prof. univ. Bucureşti, Liberia Şteflea, ins­titutoare Buzău, V. Anuică S. Vavrilă, institutoare, Timişoara, Maria Ciocârlan,­­institutoare Focşani, iar d. N. Naiezeanu, V. Roşea funcţ. ministe­r. Vila „Rota­ru“ de la Teghir- Ghiol-Movilă, C. Pet­rescu insp. gen. primar Bucureşti, V. Ver­­meşanu, prof. sec. Sighişoara, C. B. Tatulici, M. Baier, prof. Do­­roh­oi, C. Dumitrescu, prof. sec. Bucureşti, Maria C. Manolescu, Florica Orezeanu, Lust. Calafat. Stoican Teodor, învăţ. com., Na­­nof-Teleorman, P. P. Ionescu, prof. secund. Orăştie, Charlota şi Tudor Ştefănescu, insp. sea part. Craiova, d-na E. N. Stănes­­cu, institutoare Bucureşti, FL Cristescu, institutoare Turnu- Măgurele, d-rele Al. şi G. Cons­tantinescu, inst. Calafat, Gr. Bă­lă­nescu, insp. contabil minist, instr. loco, Virgil D. Arbore, fu­ne. Arhivele Statului şi Tom­a Svnliţiu, Vila „Pompeiu** de la Manga­lia, Ana V. Petrescu, institu­toare la R.­Sărat, Deoarece numărul cererilor pentru vilele de la Tekir-Ghiol, întrece cu mult disponibilităţile ministerului, toţi acei ce nu au absolută nevoie să facă băi de nomol, să comunice telegrafic, dacă doresc camere în „Vila Pompei" de la Mangalia, pentru epocile 15 Iunie-14 Iulie şi 15 August-15 Septembrie , unde pe lângă o piclu­ră minunată la ma­re, se găsesc şi băi de pucioasă. ------------□ ♦ -------------­ STiTia.tEi BâUlEO-CUMATiCA BAILS BORSEC Se aduce la conoştiinţa vizitatorilor că, în timpul sezonului ce se conschisee la 15 Iunie, vor circula zilnic Autobuze de Lux Intre Pia­­tra-Neamţ şi staţiune, plătindu-se locul 300 Lei. Plecarea In fiacare dimi­neaţă era­­ atat din gara Piatra Neamţ, cat şi din Borsec. UN STOMAC REGULAT DA OMULUI O NOUA DISPOZIŢII! Purgativele obicinuite au un efect rău asupra stomacului, căci după servire produc de obicei constipaţie, încercaţi cu încredere „PURGATIVUL JURIST» ideal în­ efectul lui. Nu produce dureri, e uşor de luat şi plăcut la gust­­„PURGATIVUL JURISTI1 regulează funcţionarea intes­tinelor, evită. APENDICITA, vindecă constipaţia şi împiedică îngrăşarea anormală. Cereţi la Farmacii şi Drognerii. Cutia originală cu 2 pastile 10 Lei. Depozit Gen., str. Stelea 23 In depozit la l­oc. R­EZERV Ambi. Adriance, Avk­man Miller, Albion Cor­­micii. Continental, Deering, Champion, Ecka­rt, Hava, Johnston, Krupp, Lar­a Wery, Milwaukee Massey Harris, Osbo­rne, Plano, Rheinmetall, Victoria, Ame­ricanca, Gureivici, Kopt», Socol etc. Marca „LULEA** din fabrica P. D. ftasspa Solingen, înfiinţată in 1327 le reclamă. Găsiţi nu- i a „B£SlN&ifflBDn elari, 10, Etaj I, rest în .itr. C­oiţei 20) ATENŢIUNE Pentru sezonul de vară găsiţi sandale de piele împletite, de la lei ISO până la 450 perechea la prima fabrică de sandale GHEORGHE ANTONESCU Buc. Calea Şerban Vodă No. 12 8704 DE ÎNCHIRIAT Mai multe prăvălii, cu locuinţe sau fără, cu tot confortul mo­dern, bun vad comercial pentru coloniale şi fab, de cafea, Dro­gherie sau farmacie, frizerie, modiste, tapiţerie şi plăpamărie, Bodegă-Berărie şi ori­ce altă branşă. Doritori se vor adresa la imo­bilul din Aleea Grand Nr. 16 bis între orele j1l—13 şi Afacere sigură. Ch­irie mică, sunt cele mai bune Pr­em­ii Bucureşti, Str. Uranus 25 L U 11 U L Telefon 33H1511 Reclama este sufletul comerţuluiCitiţi „Veselia“ 8696 Citiţi VESELIA Desvelirea bustului pictorului­­ Grigorescu la Câmpina Duminică, — sub auspiciile U­niversităţii populare din localita­te şi în asstenţa uinui mare nu­măr de intelectuali şi cetăţeni, — s’a desvelit bustul marelui pictor Nicolae Grigorescu, ridicat pe str. Carol, cod cu str. I. C. Bră­­tianu. Părintele Kirică, după oficierea u­nui serviciu divin, a slăvit me­moria lui N. Grigorescu. D. inginer Mircea Voinescu, di­recttonu­l *K­.Vstaţu ,,Electi­od­’­ şi conducătorul Universităţii populare din iniţiativa căreia a fost ridicat bustul, într’o fru­moasă cuvântare relevând merite­le marelui pictor N.­ Grigorescu, spune câmpinenilor să fie mândri că l-au avut cândva în mijlocul lor. Orăşelul lor, cânşi îi vor se­ca zăcămintele de petrol, va con­­tinua să aibă importanţă, pentru că N. Grigorescu a zugrăvit fru­­moasele-i plaiuri pe pânze ră­mase neperitoare. Dând în pri­mire bustul d-lui primar, l-a ru­gat să-l păstreze cu sfinţenie. După desvelirea bustului, d-na Alice Voinescu a ţinut, în aula şcoalei nr. 7 de băeţi, o intere­santă conferinţă despre N. Grigorescu, care a scris povestea neamului nostru. Sunt multe file din ea rătăcit­oa­re prin străină­tăţi, spune d-sa. N’a veni însă am­basadori mai iscusiţi decât acele pagini, cari rătăcind pe-acolo pe unde sunt, culeg şi prietenie şi admiraţie. Descriind trista copilărie a marelui pictor, arată cum acest copil, care a deschis ochii în mur­dăria mahalalelor, n'a văzut în viaţa lui decât lumină, senin şi frumuseţe. Pecetea ce se desprin­de d­in opera lui, e dragoste în­ţelegătoare pentru ceilalţi şi de­zinteresare. Descriind peripeţiile şcoalei lui la Paris ne vorbeşte despre suc­cesul obţinut la prima-i expo­ziţie de la care însuşi împăratul Franţei cumpără un tablou. Cu toate acestea, Grigorescu nici­odată n’a fost la locul pe care-l merita. Grigorescu, — spune d-sa în încheere, — ne-a învăţat sol­dari­­tatea dintre natură şi cultură, dintre peisaj şi om, dintre reali­tate şi veşnicie. Curierul judiciar Arestarea directorilor „Băncii bo­­toşenene“ —Fraude de peste cincisprezece milioane Iei— Parchetul pornise acţiune pu­blică pentru escrocherie contra directorilor „Băncii botoşenene“ (filiala Cernăuţi) , Teodor Isă­­cescu şi Nathan Gothlieb şi pen­tru abuz de încredere şi compli­citate contra lui David Gothlieb, remizer la bursa Bucureşti. Toţi trei erau implicaţi într’o vastă afacere de devize, pe urma căreia s’au produs pagube, recla­manţilor, de peste cincisprezece milioane lei Au fost învinuiţi anume, primii doi, că deşi nu aveau de cât pro­­visioane infime la dispoziţia băncii ce conduceau, au lansat totuş un stoc considerabil de de­vize, în valoare de 25 milioane lei, adică cu 15 milioane lei mai mult decât aveau ei acope­rire. , ■ Chiar aceste operaţii au fost efectuate prin abuz şi rea cre­dinţă, cumpărându-se devize cu preţuri superioare cursului pe piaţă, revânzându-se cu preţuri inferioare şi înregistrând­u-se fals de scripte spre a face astfel,, aparent, regulată situaţia trimi­să oficiului central de control din Capitală. Au încurcat banca sucursală într-o serie de garanţii enorme acordate unor bănci de peste frontieră în care erau personal interesaţi spre a compromite existenţa însăşi a sucursalei ce conduceau. Au plasat în conturi cuante fictive sum­ele rezultate din vân­zarea devizelor clienţilor, spre a justifica tărăgănirea plăţilor... etc. David Gothlieb, ajutând la is­­butirea tuturor combinaţiilor ne­cinstite ale directorilor lui, a fă­cut şi el o operaţie pe cont pro­priu, însuşindu-şi peste un mi­lion de la o bancă din Capitală în numele şi pentru contul băncii Botoşenene. Dosarul fiind restituit cabine­tului 3 de instrucţie, d. judecă­tor Eugen Enescu a chemat. Miercuri la interogator, pe vino­vaţi. Răspunsurile inculpaţilor înve­derând temeinicia culpei ce li s-a pus în seamă, magistratul in­structor a dispus arestarea lor şi i-a depus la Văcăreşti. Mandatele de arestare au fost supuse ieri confirmării tribuna - lului. Anularea unui act de cesiune în­cheiat sub­ ocupaţie Curtea de casaţie s. III, a so­luţionat miercuri un important proces de anulare. D-na Ana Sachelarie din Târgovişte, a cerut tribunalului de Dâmboviţa, ordonanţa pre­zidenţială de rerere, spre a a­­nula actul de cesiune încheiat de defunctul d-sale tată, Scar­­lat Mihăescu, cu soc. „Carbo­nul", privitor la exploatarea u­­nor mine (Aninoasa, Valea Ma­re, Valea Popii ş. a. din Jud. Dâmboviţa). Tribunalul a admis cererea şi a declarat nule şi inexistente cesiunile atacate. Spre a da această hotărâre tribunalul a constatat, că ac­tul atacat s'a încheiat sub o­­cupaţiunea vremelnică a ina­micului, — sub influenţa sil­nică a duşmanului — şi în fa­voarea unei societăţi străine a­­nume creiată de ocupanţi pen­tru a acapara sursele de ener­gie, minele şi industria ţării. Şi sa bizuit pe efectul decre­telor legi Nr. 2790/916, 1480/917 şi 3603/918, care au sancţionat nulitatea oricăror transacţii în­cheiate cu supuşii statelor ina­mice, referitoare la bunurile in­dustriale şi miniere de pe cu­prinsul ţării. Contra acestei ordonanţe, soc. „Carbonul“ a făcut apel, i-a­­ fost însă respins. A declarat a­­poi recurs ce a fost judecat Miercuri, la înalta Curte s. III și respins ca nefondat, con­firm­ân­­du-se astfel ordonanța de anu­lare. Importantă jurisprudent la ma­terie de pensii D. Ion Mircea, slujind vreme de 19 ani ca încasator al per­cepţiei din Brăila, salariat cu remize, în care timp nu i s’a făcut nici o reţinere pentru fon­dul de pensiuni şi alţi 15 ani ca agent de constatare al ace­­­­leiaşi percepţii, în care timp i s’au făcut reţinerile legale, a cerut comisiuneî centrale din ministerul finanţelor să calcu­leze şi să fixeze suma reţineri­lor ce urma să i se facă pe du­rata primilor 19 ani, spre a-şi regula drepturile la pensie, în raport cu toţi anii slujiţi la stat. Comisiunea însă i-a respins cererea pe motivul, că nu intră în prevederile legii pensiilor, nefiinl funcţionar plătit din­­bugetul statului, ci din remize asupra încasărilor. In contra acestei decizii, d. Mircea a pornit acţiune în Con­tencios la Curtea de apel din Galaţi şi apoi fiindu-i respinsă aci, la înalta Curte de casație s. III. Aci recurentul a arătat, că nu se poate susține că nu are drept la pensie pentru serviciul pres­tat statului în primii 19 ani, fi­indcă tocmai el oferise statu­lui să plătească suma ce ar re­prezintă cuantumul reţinerilor neefectuate (neavănd retribuţie bugetară), că deci comisiunea era obligată să calculeze şi să fixeze cuantumul sumei ce tre­buia s’o verse la fondul pensii­lor, şi a pretins, că în chipul acesta decizia violează art. 77­ din lestea pensiilor şi 150 din regulament, cari acordă func­ţionarilor dreptul de a plăti ul­terior sumele datorite ca reţi­neri, rămase în întârziere. înalta Curte a admis recur­sul funcţionarului şi a anulat decizia atacată, iar în fond a obligat Casa generală a pensii­lor să calculeze suma ce are de plătit asupra reţinerilor neefec­tuate. A statornicit deci, că şi func­ţionarii statului şi în speţă a­­genţii de percepţie nesalarizaţi bugetar şi numai pe cale de re­mize, au dreptul la pensie pe a­­nii serviţi, cu condiţia însă să achite visteriei publice cuantu­mul sumelor ce urma să li se reţină dacă ar fi fost încadraţi în buget. Arestarea avocatului Brodier din Buftea Se instruesc de câtva timp, la cap. 2, numeroase plângeri pornite de locuitorii comune­lor Chiajna, Giureşti, Sârbi (Il­fov), etc., contra avocatului Ni­colae Brodier din Buftea. Reclamanţii arătau că anga­jând pe d. Brodier să-i repre­zinte şi să le apere interesele în justiţie, în procesul privitor la exproprierea moşiei fraţilor Bercovici din localitate şi la în­destularea drepturilor lor la împroprietărire, d-sa s-a înţe­les cu partea adversă, le-a tră­dat interesele şi a înlesnit să li se piardă procesul, nefăcând decât tardiv acţiunile în justi­ţie, menita să asigure judecata cererilor lor. Cazul a fost cercetat, asiduu în ultimele zile, de d. judecă­tor Armand Constantinescu. D-sa a fixat până Miercuri toate declaraţiile şi temeiurile de fapt şi de drept, necesare califică­rii isprăvii bănuitului şi a su­pus dosarul concluziilor par­chetului. D. procuror Istrati a deschis acţiune publică contra avoca­tului Brodier, conform preve­derilor art. 324 cod. penal, text ce osândeşte fapta avocatului, care vinde adversarului, cauza clientului lui şi a restituit do­sarul cabinetului cu concluzii formale de arestarea inculpatu­lui. D. judecător Constantinescu a supus apoi pe Nicolae Brodier unui lung interogator, din care a tras — se pare — dovezile vi­novăției lui, căci a dispus­ ares­­­area de îndată a vinovatului avocat. Mandatul de arestare e mo­tivat în sensul că, Nicolae Bro­dier : „primind daruri s’a în­duplecat şi s’a înţeles cu par­tea adversă a clienţilor săi, lo­cuitorii din corn. Chiajna şi Giureşti, cari aveau un proces Anul XIV.-Kr. 132 Sâmb­ătă It Ms 1927 de revizuire agrară la comisiu­­nea de ocol Buftea-Bucoveni şi primind în dar 50 de pogoane de pământ, a vătămat prin o­misiuni doloase cauza clienţi­lor săi în calitatea ce avea de avocat al lor“. Inculpatul Brodier a fost de­pus îndată la penitenciarul Vă­cărești , mandatul de arestare a­ fost supus ieri confirmării tribunalului local. Procesul dizolvării sin­dicatelor unitare amânat Trib. Ilfov s. I—sub preşedinţia d-lui Silviu Rădulescu—urma să judece Miercuri în continuare ac­ţiunea pornită de parchetul local pentru dizolvarea sindicatelor unitare din Bucureşti. Apărarea de acord cu repre­zentanţii ministerului muncii, au solicitat şi dobândit de la tribu­nal un nou termen de judecată, la 6 iulie. le la invalizi, orfani şi vorbitvile dle război Primim, următoarele cu r­u­g­ămintea de a le publica : „Oficiul naţional I. O. V., a­ anunțat pe invalizi, orfani şi vă­duve, cari ,au nevoie să-şi caute sănătatea în staţiunile balneare să prezinte certificat de pauper­tate, de globalul plătit şi dova­dă de mahala, că sunt lipsiţi d© mi­jloace. Ca un invalid, Văduvă ori or­fan de război sa-şi poată pro­cura actul de paupertate cerut, trebue să alerge pe la 20 per­cepţii comunale şi fiscale, tot atâtea secţii poliţieneşti şi ad­ministraţia financiară — ceea­­ce necesită minimum 2 săptă­mâni de alergătură şi cel puţin, 7­-8 sute lei cheltuială. Ministerul de război e rugat de aceşti desmoşteniţi ai soar­­tei să dispună de urgenţă înce­tarea acestor şicane, înlesnin­­dum­e căutarea sănătăţii pierdu­tă pentru marea cauză a nea­mului. Artistice-I­­ De la „Cuitul Patriei“ fi D. prof. universitar Marin Ştefăne­scu, preşedintele Asociaţiei „Cultul Patriei“, deschide şedinţa, la sediul central din Bucureşti, în str. Cobăl­­cescu Nr. 2 A. Citeşte scrisoarea d-lui general Presan prin care răs­punde la proclamarea d-s.a­e ca mem­bru de onoare al asociaţiei „Cul­tul Pat­riei“. Conţinutul scrisorii, care a­­rată marea insemnătatee a „Cultului­­ Patriei", mai ales în aceste vremuri, este ovaţionat. Apoi d.­­Marin Ştefă­­nescu a anunţat numeroa­se noui în­scrieri de membri înfiinţarea sectiu­­rrilo­­in ţară a luat de asemeni o deosebită desvoltare. Astfal, în ulti­mul timp, s’au pus bazele secţiuni­lor : Satu Mare, Bacău, Rădăuţi, Curtea de Argeş. Ziua eroilor a fost sărbătorita de „Cultul Patriei“ în di­ferite parti.. Cu acest prilej s’a înte­meiat şi o filială in cartierul Crân­­gaşi prin d. general Ch. Jitianu şi institutor C­astrişanu. D. It.-ctIonel Haralanj. Constanti­­­­nescu a rionzentat „Cultul Patriei“ la adunarea anl-alcoolici a „Sănătă­ţii sociale“ dia Casele Naţionale. D-sa a propus înfiinţarea de cantine anti-alcoolixe la secţiunile „Cultului Prvniei“. D. general « Referendar» spune că faţă de excepţionalul aviînt, pe care l'a luat asociaţia „Cultul Pa­triei“, ni se impuse o foarte intensă muncă. Lumea aşte­aptă de la pol răs­pândirea cât mai efectivă în massa, poporului a înaltei doctrine nta­ţiona­­liste care ne călăuzește. De aiceea trebue să se înscrie cât mai n,m­lci membri, care să lucreze la ridicarea sentimentului patriotic până la reli­giositate, prin desvoltarea caracteri­î- . lor, combaterea răului, Incurajarea­­ binelui și răspândirea acestor idei sa­u popor. D. I. Florea, profesor, delegat I al secţiunii din Satu Mare, crede că unul din scopurile asociaţiei „Cultul Patriei“ trebue să fie şi acela de­ a face să dispară orice urmă de regio­nalism rău înţeles „Cultul Patriei“ vine în Ardeal nu să concureze, ci să­ colaboreze cu „Astra" pentru triumf­ul aceluiaşi ideal românesc. In acest înalt spirit s'a întemeiat sec­ţiunea de la Satu ■ Mare,­­ la graniţa de vest a ţării, D­iet­al Dragu propune să se serbeze cin cantenarul războiului pentru independenţă prin câte o delegaţie care să meargă la Griviţa şi la Plevna în zilele de 30 August şi 28 Noembrie. D-sa mai este de părere să se arate poporului factorii cari au determinat conştiinţa naţională de la 1977. D .inginer maior Vasil,în experte planul instalării­­ fo­cului sacru la mormântul eroului ne­­cunoscut, de către asociaţia „Cultul Patriei“. Se hotărăşte o comisiune care să realizeze în fapt această pi­oasă idee. D-nii Şt. Lambru şi Gr. Urlăţeanu avocat.’ îşi exprimă dorinţa să­ se insiste asupra scopului „Cultu­lui Patriei“ de a împrieteni pe toți bunii români în dragostea de ţară. D. P. Bobeş cere să se dea o specială atenţie acelui punct din pro­gram care prevede desvoltarea con­ştiinţei drepturilor cetăţeneşti. Iac parte la discuţii, d-nii: prof. univers. V. Dimitriu, general inspec­tor de armată H­rihoski, procuror St. Mihăileanu, prof. Dram. general Gh. Jitianu, colonel Păltîneanu, ingi­ner Puc­icki, colonel Presbiterianu, I. Theodorescu ,lt. col. N. Grigore­scu, H. Constantinescu, Gr. Costescu, L. Popescu, magistrat, preot Pavne­­scu ,profesor Craifareanu, D Theo­­dosiu, inginer Ittu, institutor Serban Popa, etc. Hiflj Uliii i Ilii IJi ilifil: D. Dufiiu Marcu­, membru al con­siliului superior tehnic, şi-a desvol­­tat în amfiteatrul fundaţiei C­ard­, con­ferinţa sa despre „Estetica oraşelor şi înfrumuseţarea lor, din punct de vedere urbanistic“. După ce a arătat rolul social al ar­tei, care desvoltă în public nu numai sentimente de solidaritate socială, ci şi de­ demnitate naţională, a făcut o documentată expunere a elementelor urbanistice, cari pot contribui la în­frumuseţarea oraşelor noastre. A insistat asupra factorilor natu­rali: cursuri de apă, dealuri, păduri, plantaţiuni, de cari oraşele nu profită îndeajuns, dând ca exemple şi rolul binefăcător ce-l are la Bucureşti „Ca­sa grădinilor publice“, în apărarea plantaţiunilor, instituţiune condusă de d-na Eliza Brătianu, împreună cu d-nii Stelian Popescu, M­oromulu, dr. Costinescu, etc. A trecut în revistă un mod ştiin­ţific: strada, bulevardul, piaţa­ arhi­tecturală, carefarul, scuarul şi per­spectivele lor, din punct de vedere urbanistic. A consacrat o parte a­ con­­ferinţei sale şi clădirilor publice şi particulare ,arătând­ cum prin regle­mentarea lor, prin alegerea terenuri­lor adecvate destinaţiunii lor, prin che^rea în jurul lor a unor pieţe şi ansambluri de arhitectură, s'ar putea contribui în mod indiscutabil la în­frumuseţarea oraşelor^ P­rimarii şi şefii tehnici ai oraşelor, cari' au asistat la' conferinţă, au pu­tut înscurta cum monumentele, fântâ­ni­­­e, lămpile, lampadarele, culorile clădirilor, afişele si reclamele, plan­­tatiunile, ceasornicele, etc. si chiar paragane, pot urâţi un oraş, sau îl pot in­frumuseta, contribuind la renu­­mele lui. D. Dufitu Marcu a dat o serie de exemple, fie din străinătate, fie din ţară, ilustrând c­ara­ sa expunere, cu nenumărate clişee şi proecţiuni eloc­vente. A terminat făcând un călduros apel la primarii prezenţi, să stimuleze pu­­blicul pentru ideia sistematizării şi înfrumuseţării oraşelor, şi să lu­­crez­e ei înşişi cu hotărîre şi cu idealism,­­în realizarea operei la ca-a­re start chemaţi. Conferinţa a fost prezidată de d. Coandă, viice-preşedinte al consiliului ad-tiv permanent. I ŞEDINŢE­ I Liti­. la 6 d. a., a ţinut şedinţă „Societatea de chimie din România“. D. prof. dr. Butescu a comunicat despre : „Contribuţiuni la metalurgia bronzului antic“, din studiul analitic şi metalografic al obiectelor de bronz, găsite la Drajna (Prahova). D-sa comparând aceste obiecte cu altele vechi stabileşte compoziţia şi epoca lor. D . ing. Blum : „Cercetări asupra arderii ligniţilor“.­­ Societatea română de biolo­gie ţine şedinţă publică azi, joi, ora 9 seara, în amfiteatrul Spi­­ru Haret (palatul Universităţii,­­ facultatea de ştiinţe). TEATRALE □ Deschiderea stagiunii nouei companii dramatice „Teatrul nostru’’ a rămas definitiv fi­xată pe mâine seară, cu „D’ale Carnavalului”, de I. L. Cara­­giale. Ion Morţun, C. Tonegnu, Al. Ghiberlion, Mişu Ştefănescu, V. Brezeanu, Toto Ionescu şi Nelly Caracioni, deţin rolurile princi­pale. INAUGURAREA FILIALEI MĂGU­RELE A ASOCIAŢIEI CREŞTINE „PATRIARHUL MIRON CRISTEA“­ Marţi seara, s-a­ inaugurat o nouă filială a asociaţiei creştine „Patriar­hul Miron“, la şcoala primară din cartierul Măgurele. Asistau aproape patru sute de cetăţeni în frunte cu preoţii G. Zamfirescu şi Radu Cor­­deanu. In cuvinte pline de simţire, d. I­ .Bega, preşedintele căminului cultural „Mihai Popescu“ şi directorul şcoa­lei, a arătat marea operă educativă pe care o îndeplineşte asociaţia cre­ştină „Patriarhul Miron“. D. G. Lungulescu­, conferenţiarul Casei şcoalelor, a vorbit despre re­naşterea creştinismulu­i ortodox şi în­semnătatea lui naţională. Pr. protosinghel Teofil Ionescu, conducătorul asociaţiei, a relevat în­semnătatea cântecului religios şi în­râurirea lui binefăcătoare. D-na Elena Hagi ştefan, în cuvinte pline de emoţii a arătat superiorita­tea creştinismului ortodox asupra ce­lorlalte confesiuni. Adunarea a cânta­t imnuri religioa­se şi liturghia, sub conducerea misi­onarilor asociaţiei. K-puI 3 Camilo Gastello Brânci de M.. P9PESCD-TEIXGA Pentru luptele politice, încinse atunci între cabralişti şi setembrişti, Camilo, deşi se dovedeşte ostil celor dintâiu, păs­trează necontenit un suveran dispreţ, cu atât mai vârtos cu cât de la această politică exclusiv personală, îi fusese cu nepu­tință să oblie o funcție și trebui să se bizue numai pe pro­­priele-i sforțări spre a se întreiaine■ In anul 1847, trece printro criză de descurajare din pricina altei decepții amoroase. Camilo se mai pândise la vârsta de patrusprezece ani sa se omoare, de astă dată, la douăzeci, se desfăta în a imagina o sinucidere ro­mantică, începând prin a scrie o poezie Harpa scepticului, ulti­ma coardă a Lirei, şi înghiţind apoi câteva grame de opiu. Prin intervenţia energică a prietenilor, alţi exaltaţi­ rom­antici, ideea sinuciderii fu gonită pentru câtăva vreme, rămâind să aibă o resonanţă decisivă când, chinuit de dureri sufleteşti şi de o boală fără leac, îşi puse capăt zilelor, în Iunie 1890. Dramele scrise în Villa Real, unde n’avea la dispoziţie de­cât o foarte sărăcăcioasă bibliotecă, îl făcură cunoscut în Porto: vocafia-i de romancier nu se definia însă desluşit, fiind îm­piedicată de activitatea ziaristică şi de înclinarea spre satiră. Vechea-i frecventare şi dragoste pentru popor îl învăţau să vibreze la emoţile gloatelor, şi sub impresia crimei vestite a Măriei Jese ce-şi asasinase mama, scrie un pamflet, cu titlul expresiv: Maria, nuo me mates, que son tua mue ! (Mario, nu caldă, iar autorul pricepu că avea la îndemână, prin pana lui, pe lângă o puternică armă şi un mănos instrument. Atunci câştigă primii bani pe literatură, şi ca literat, fără o funcţie publică, trebui să-şi agonisească de acum pâinea zil­nică, compuind după gustul editorilor, şi manifestându-şi re­volta printr-o permanentă ironie. Colabora activ la jurnalele politice şi literare, dar fără convingeri politice, şi drept doc­trină literară, fluturând, mai mult în ciudă, steagul ultraro­­mantismului. Cei ce-l socotiau setembrist convins, rămaseră zăpăciţi văzândui-l în 1851, proslăvind într’o odă căsătoria re­gelui Don Miguel, cu titlul Salve Rei ! Iar când migueliştii îşi închipuiau că au un şef, se indignară auzind pe Camilo jelind în versuri moartea reginei Dona Maria II. Șovăind într’un mediu exaltat de patimile ultra-romantice, de bătălii între culise, pentru chestii teatrale, de botegi, în mijlocul unui tineret risipitor, Camilo, fără vieată de familie, strein de tinereţea burgheză din Porto, căpătă ciuda specta­torului unui spectacol la care nu e admis, iar firea-i satirică îi fu târîtă să zugrăvească tipurile grotești și scenele ridicule din lunga-i galerie de romane. Tineriul din timpul lui era întru câtva byronian, elegant și sceptic, lăsându-se să cadă lesne într’un sentimentalism, de care se lepăda, dar căruia era vrând-nevrând victimă: dintre prietenii aceştia unii se des­prind prin fatalitatea iubirilor lor sau prin ruşinile unei vie­ţi destrăbălate. Tipul lui José Augusto Pinto de Magalhăes e una din fi­zionomiile morale cele mai adm­irabil schițate de Camilo, moare, fără să se atingă de logodnică, ros de bănuiala că ea scrisese scrisorile de dragoste ale surorei, fiind stăpânită de sentimentele ce exprima. Nu-i mai puțin tragică nici figura lui­­ Jorge Arthur de Oliveira Pimentel, care se sinucide după ce­­ aude pe logodnică, din uliţă cântând la o serată, încredinţat­ă, _cât_era_ cu neputinţă să-şi chivernisească un traiu spre a se putea căsători, cum îi pretindea tatăl ei. Şi figura shakespea­riană a lui D. Joâo de Azevedo, ce păşeşte din înflăcărarea po­litică şi amoroasă, spre nebunie ? Din contactul cu aceşti viveurs, Camilo îşi fixă în minte modelele realiste a­le multor tipuri din romane, cari, trecând prin modificările geniului scriitorului, nu-şi pierd niiciodată tendinţa spre sentimentali­tate, iar romanele lui aduceau un duh disolvant al vechei morale burgheze, scoţând în evidenţă plictiseala virtuţii. Astfel atras spre romanul vieţii burgheze, Camilo creează o nouă formă literară, căreia imprimă caracterul său de re­voltat, încă de când frecventa biblioteca publică din Villa Real, în vreme ce un tovarăş ultra-romantic închipuia castele, cons­piraţii de cavaleri, trovatori, şi catedrale, Camilo observa si­tuaţii reale pentru romanul contemporan. Se aruncă la voia întâmplării în lumea artei fie imitând, într’o anume mă­sură, pe romancierii en vogue : Eugene Sue, Paul de Kock, Frédéric Soulie şi d. Arlincourt, fie lăsându-se influenţat de fantezişti mai vechi: Lesage, Madame Cotin şi Pigault Lebrun- Primii îi răscoliau sentimentalismul, cei din urmă, tempera­mentul sarcastic. Dacă un spirit i-ar fi predominat una din aceste însuşiri, ar fi fost un adevărat continuator al novelei picareşti spaniole, ca Mendoza, Espinel, Mateo Aleman, Quevedo, Le­sage sau Scarron, sau vreun epigon al romanului edenic a la Bernardin de Saint-Pierre. Dar, sbătându-se între aceste două tendinţe, Camilo, hotărîndu-şi vocaţia în roman, se supune cu­rentului dominant al lugubrului, urmând modelele lui Sue şi Frédéric Soutié, închinându-se totodată studiilor teologice şi cerând să fie călugărit în 1852. Iată-l acum la răspântie: de o parte îi atrage emoţiile primei educaţii clericale, sporite de decepţiile unei firi excitabile ce se­­vede stingheră, pe de alta seducându-i făurirea romanelor de care-i era plină închipuirea şi însăş vieaţa- Birul seducţia romanului şi Ca­­milo intră, pentru * »'« mai pârâşi, in mesaria de nngup cier, scriind seria de romane lugubre: Anathema, Myste­rios de Lisboa. Livro negro do Padre Diniz. Filha do Arce­­diago (Fiica Ar­hiding­onului); A­neta do Arcediago, (Nepoata Arhidia­conului). Camilo soseşte în Porto într’o vreme când vechea socie­tate patriarhală se transforma, scuturând regimul mănăstiresc în care familia se pipernicea. Aurise multe tradiţii despre părinţi tirani, de călugării silnice ale fecioarelor îndrăgostite împotriva voinţei părinţilor, de năvăliri, de jafuri şi emigrări, ori anecdotei caraghioase şi din această lume ce se stingea încercă să plăsmuiască o întrea­gă lum­e de roman, fără nicio­teză, în neorânduială, după pofta humorului. Odată găsit drumul, fără să-i lunece piciorul de pe realitate şi în ciuda orientării ultra-romantice, Camilo, în a­­ceastă primă manieră atinge forma superioară a genului, prin cărţile: Onde esta a feliei dade? (Unde-i fericirea?) şi O que fazem mulheres (Ce fac femeile), unde hohoteşte într'un chip neîntrecut sarcasmul, ce i se strecoară necontenit în graiu. Herculano, destul de prudent în a-şi manifesta interesul pentru talentele nou răsărite, nu-şi putu ascunde admiraţia pentru: Onde esta a felicidade ? şi în prefaţa la cartea lui Lendas e Narrativas (Legende şi Povestiri) îl socoate drept epocă în lite­ratura portugheză-Geritul neastâmpărat al lui y Camilo, nu se potnvia cu vieaţa monotonă din Porto şi în 1955 proectează o călătorie în Brazilia, călătorie ce se preschimbă intr'o retragere vremel­nică în Vianna do Castello unde scrie Scenas contemporaneas şi Carlota Angela. Revenit în Porto­egipă un an de sihăstrie şi deşteptându-i-se veleităţile de dramaturg, reprezintă dramele Espinhos e Flores (Spini şi Flori) şti a Justica, întrerupând­ pentru un moment activitatea de romancier.

Next