Universul, decembrie 1927 (Anul 45, nr. 280-304)

1927-12-01 / nr. 280

2 PODOABA cea mai inimoasă POMULUI DE COICIDI este Cadoul. De la mic la mare toţi aşteptăm sacul lui Moş Crăciun. Cadoul cel mai frumos însă, este un a­rarat fotografic. Un astfel de cadou rămâne o veşnica sursă de plăcere şi amintiri plăcute atunci când şi aparatul este astfel construit ca să corespunză tuturor aşteptărilor. Apa­ratele cele mai exacte şi perfect construite şi totus eftine sunt acele ale renu­mitelor uzine GOERZ ERNEMANN, CONTESA şi ICA (fuzionate sub ZEISS IKON). Sunt aparate pen­tru toate pungile şi pentru tofi. Pentru tineri începând cu renumitul BOXTENGOR şi până la cel mai fin aparat de lux in piele safian colorată sau în brun colonial Teak şi Spiegelreflex „Miroflex”. Asemenea aparate de cinematograf şi proectat pentru casă şi amatorii înaintaţi. Nu există cadru mai bine potrivit pentru tofi ca un aparat ZEISS IKON. De vânzare la toate magazi­nele speciale. Cataloage gratis prin repres. I. B. Gibson str. G. C. Cantacuzino 45. Telefon 207/06. RESERVOARE Şi ÍNSTALAJIUNÍ COMPLECTE . . PENTRU DEP0SÍTE DE SPI RT, PETROL SÍ ALTE LICHIDE FURNÍZEAZA IN CONDipiUNI AVANTAJOASE Tei.Ns*Ka E. WOLFF, Bucureşti M­I­M­A 1­31 zile au mai rămas până la a doua Tragere a LOTERIEI SIlISTSiţILOR grăbiti cumpărarea puţinelor lozuri râmase. Tragerea la 1 Ianuarie 1928 PERDUT câine mare grifon păr lung gris castaniu răspunde Pong. Cine aduce la Doamna Corteanu, A­­leea Blanc A. 2. Recompensă bună. 206 M‘­_ Dormitoare sufrage- R rii etc. de prima ca­­na­litate se găsesc la I Depozitul de Mobile .VICTORIA ’ la Craiova I Strada Unirei — Arad, la fabrică Prețuri eftine — Înlesniri de plată CITIŢI ! UNIVERSUL Baroul din Cernăuţi cere desfiinţarea notariatului . Se cere extinderea legii autentificării cotelor de actelor şi asupra Bucovinei Cernăuţi, 28 Noembrie Sâmbătă s-a ţinut adunarea generală a baroului avocaţilor din Cernăuţi. La ordinea zilei a fost şi chestiunea sistemului no­tarial din Bucovina. Referent în această chestiune a fost prof. univ. C. Rădulescu, care a ară­tat că actualul sistem notarial din Bucovina este păgubitor in­tereselor publicului şi ale avo­caţilor. D-sa ajunge la concluzia că avocaţii să ceară desfiinţarea actualilor notari din Bucovina şi adoptarea legii din vechiul re­gat pentru autentificarea acte­lor de notariat. SINDICALIZAREA La al doilea punct din ordinea de zi a vorbit de avocat dr. Va­­siliu, care face propunerea sin­dicalizării,­adică o parte din ta­xele pentru acte să fie predate baroului avocaţilor. In urma acestor două referate s'a inclus o discuţie mai largă, care a ajuns la rezultatul ca baroul avocaţilor să intervină la ministerul justiţiei In sensul celor discutate adică pentru a­­plicarea in Bucovina a legii au­tentificării actelor publice şi pentru introducerea sistemului sindicalizării. CHESTIUNI PROFESIONALE D. avocat Herman Schärf a făcut propunerea să­ se adreseze un memoriu forurilor compe­tente pentru reducerea impune­rilor pentru avocaţi. Propunerea a fost primită. D. avocat Paul Katz a cerut să se intervină pentru prelungi­rea legii chiriilor. Propunerea a fost primită cu unanimitate de voturi Interesant proces de furt la judecătoria Balcic­ ­­Un proprietar şi fiul său condamnaţi la câte un an închisoare corecţionata — 28 Noembrie La judecătoria locală s’a ju­decat un interesant proces in­tentat lui Raiciu Petrof şi fiului Său Tudor Raiciu Petrof, ambii proprietari de pământ în satul Caraiapular, judeţul Caliacra, pentru că au furat snopi de grâu în timpul nopfii. Faptele s’au petrecut în felul următor : Proprietarii Hristo Semergief din satul Caraiapular, Petre Hristof din lonuşciular şi Iacob Mustafa din Toluculus, au obser­vat în mai multe nopfi dearân­­dul, prin luna August, că sti­vele lor cu clăi de orz şi grâu scădeau pe fiecare noapte. Punându-se la pândă, într’una din nopfi au surprins f pe Toader Raiciu Petrof şi Danădă Stampf tocmai când se întorceau cu 2 căruţe încărcate cu snopii furaţi de pe tarlalele lor. Reclamând cazul jandarmului wmiin­-wiamCT Petre Dobre, şeful postului Io­­nuşc­olar şi acesta făcând ime­diate cercetări, a descoperit la aria inculpatului Raic­u Petrof 703 snopi de orz furafi de la Pe­tre Hristof, 91 snopi de grâu de la lacubi Mustafa şi 91 snopi de grâu de la Hristo Semergief. Hoţii au fost imediat aresta­ţi şi înaintaţi parchetului trib. Ca­liacra şi apoi cabinetului de in­­atracţie. Aci, făcându-se noui cercetări, s-a stabilit completa vinovăţie a lui Raiciu Petrof, a fiului său Tudor Petrof şi a unui complice Dănăilă Stampf. Judecătoria a condamnat pe Raiciu Petrof şi pe fiul său Tu­dor Raiciu Petrof la câte un an închisoare corecționa­lă pentru furt calificat, iar pe Dănăilă Stampf la 3 luni închisoare pen­tru complicitate la furt şi cu tofii au fost obligați să plăteas­că solidar păgubiţilor suma de 40.000 lei daune pentru pagubele cauzate. Sili: Slf. M ifl I on sir. Bfeffliii io. iMittşli jSsiiii eitirid a sil ii Propaganda pentru aviaţia română CONFERINŢA D-LUI LOCOT. AVIATOR GH. IACOBESCU LA FUNDAŢIA „REGELE CAROL” „Aero-Clubul Regal al României“ a organizat o serie de conferinţe de propagandă pentru aviaţia romănă, serie care a fost deschisă, de curând, de d. general Rudeanu, inspector ge­neral al aeronauticei. In ciclul propus, a vorbit Sâmbătă seara, la „Fundaţia regele Carol“ ,d. locot. aviator Gh. Iacobescu, un dis­tins ofiţer pilot si observator, arătând „De ce trebue să cunoaştem şi să­ sprijinim aviaţia". In fata unui ales auditor, compus in majoritate din militari, conferen­ţiarul, folosindu-se de un avion în mi­niatură, a dat, cu o impresionantă claritate, explicaţiunile de bază pri­vitoare la această minunată reali­zare a geniului omenesc, care este zborul Fixând importanţa aviaţiei în seria cuceririlor spiritului omenesc şi ară­tând că zborul este elementul care dominează şi dă caracterul său între­­gei epoci a generaţiei noastre, vor­bitorul a precizat aplicaţiunea pe care avionul este chemat să o aibă, în toate domeniile vieţii noastre de azi şi de mâine. Rolul aparatului zburător mai ales în război, este decisiv. Imaginaţia noastră abia poate să-şi figureze spec­tacolul înfiorător şi ravagiile formi­dabile cari vor fi, negreşit, consecinţa războiului viitor, în care aviaţia va avea de spus cuvântul hotărîtor. Necesitatea de a cunoaşte aviaţia şi de a o sprijini apare ca o necesi­tate primordială, iar nesocotirea ei este chemată să aducă dezastrul, din toate punctele de vedere. Publicul a urmărit cu multă luare­­al­inte expunerea foarte clară şi re­marcabil studiată a ofiţerului aviator care vorbea în deplină cunoştinţă de cauză.* La urmă, s’a ridicat din public, d. general în retragere Cherculescu, ca­valer al ordinului „Mihai Viteazul“,­­ care aducând elogii aviaţiei române şi,­­ conferenţ­arului, a subliniat inima şi­­ patriotismul c­u care este condusă ae- I ronautica română.­­ Publicul asistent a aclamat pe d. I general Rudeanu, — care era absent ] de la conferinţă.­­ Prezident­a „Aeroclubului" a încu­viinţat ca una din viitoarele conferin­ţe să fie a d-lui Mihail Negru, care va expune, tot la fundat la Regele Ca­rol, „Modestele păreri ale unui zbu­rător nespecialist".­­ -------------D * □------------­ Prăbuşirea unui­ avion is Herzegovina Belgrad, 2S (Telegramă parti­culară). — Pe aerodromul­­lin Mostar în Herzegovina, s'a în­tâmplat, astăzi, o mare nenoro­cire. Un avion militar, tip ,,Bre­­guet”, s'a prăbuşit dela înălţi­mea de 200 m. Pilotul, plutonier Vidojevici, care a sărit din a­­vion, la o înălțime de 50 m, a­ rămas mort pe loc. Deasemenea și al doilea pasager a fost scos mort de sub dărâmăturile avio­nului. comunal din Cernăuţi Cernăuţi, 28 Noembrie Consiliul comunal al Cernăuţi­lor a fost convocat în şedinţa extraordinară spre a discuta chestiuni urgente. Innainte de a intra din ordinea de zi, primarul municipiului, dr. R. Cândea a proslăvit memoria lui I. C. Brătianu şi un semn de doliu a suspendat şedinţa pentru 5 minute. După redesciliere, d. Cândea a amintit că azi se îm­plinesc 9 ani de la unirea Buco­­vinii cu patria mamă. S-a trecut apoi la ordinea de zi. JURĂMÂNTUL CONSILIERI­LOR SUPLEANŢI Au depus jurământ următorii consilieri supleanţi: Michiciuc, J­idak, Ursu, Gutherz, Roll, Ko­­sinski, Piteiu, Roth şi Meschl. Au mai jurat şi consilierii de drept Mihalache şi Radulovici. LEGEA CHIRIILOR D. Brandmann a propus să se intervie pe lângă autorităţile centrale pentru prelungirea legii chiriilor, 2) maximatizarea tari­­furilor de chirie şi 3) prohibirea, sub pedeapsă, a filodermei. D. Weber a cerut să nu se admită ca locuinţele particulare să fie transformate în prăvălii­­ şi să se ţie o şedinţă a consiliu­lui comunal, in care să se dis­cute numai problema locuinţe­lor. D-sa arată prin date statis­tice comparative lipsa de locu­inţe în Cernăuţi. D. primar Cândea a spus, că problema chiriilor are 2 laturi. Una politico-legislativă, care ca­de în competenţa parlamentului şi alta: clădirea de nouă locuin­ţe, pe care consiliul comunal are datoria să o sprijine in modul cel mai larg.­D. Pistiner propune, ca amen- I dament la propunerile d-lui I Brandmann, ca filodorma să fie declarată camătă. Toate propunerile au fost pri­mite și se vor discuta în viitoa­­rea sesiune a consiliului muni- I cipal, când se va alcătui buge-­­ tul. COOPTAREA FEMEILOR CON-­­ SILIERI Au fost cooptate în consiliul­­ comunal contesa Elena Vasilco,­­ d-nele Karol­ie Leiter, Sabine Reichardt, Stefanie Nesek și Ecat. Kostecki. Au rămas în minoritate d-nele Ustianovicz și Tatiana Grigorovici. MODIFICĂRILE BUGETULUI Se acceptă modificările aduse­­ bugetului de consiliul adminis­­trativ superior, cu excepţia ce-­­ lor privitoare la subvenţiile pe­­ cari le primeşte comuna de la stat şi relative la garda civică. ALEGERILE IN CONSILIUL JUDEŢEAN Au fost aleşi în consiliul ju-­­ deţean, ca reprezentanţi ai mu­nicipiului, d-nii Gh. Vilntu şi M. Menczer. SPORUL PENSIONARILOR La propunerea d-lui Balmoş, se acordă pensionarilor primă­riei următoarele sporuri: Celor pensionaţi până la anul 1919, 50 la sută, celor pensionaţi între 1919 şi 1926, 20 la sută, iar celor după această dată 10 la sută. Apoi se aleg 4 comisii de apel pentru impozitele comunale. ASIGURAREA CONTRA IN­CENDIULUI D. cons. Grigoroviţci a referit asupra signalelor de alarmă pe care intenţionează să le coman­de primăria de la firma Lorenz Berlin. Se amână discuţia aces­tui punct pentru şedinţa viitoare. Memento R­adio MIERCURI, 30 NOEMBRIE Viena: 7 kw., 517.2 ; 1.5 kw., 577 — 17.15. Coaceri ; 18. Poveşti ; 19.30—21. D.verse ; 21.29. Literatură apoi teatru. Milano ! 1.5 kw., 315.8 — 18. Or­chestră ; 19.15. Colţişorul copiilor ; 21.45. Operetă. Breslau : 10 kw., 322.6 — 17,30. Lieduri ; 19—20,30. D.verse ; 21,10. Lectură ; 22. Două grotesci de Kurd Goetz. Edenigsberg : 4 kw., 329.7 — 17,30. Dans ; 19,30—21,15. D.verse ; 21,15. Piesă in versuri ; 22,15. Orchestră. Neapole : 1.5 kw., 333.3 — 18,10. Concert ; 22. „Norma" operă de Bel­lini. Barcelona : 1.5 kw., (HAJ I) 348.8— 19,40. Quintet ; 23,30. Conferinţă ; 23,45. Quintet ; 24,30. Concert de chi­tară. Fraga : 5 kw, 348.9 — 17,30. Con­cert­; 18,45. Transmisiune germană; 19,30. Conferinţă ; 21. Concert. Londra : 3 kw., 361.4 — 17,30. Quartet Daventry ; 17,45. Conferinţa; 18. Concert ; 19,15. Ora copiilor ; 20. Recital de orgă ; 21,15. Arii de Men­delsohn ; 21,25 — 23,15. Diverse; 23.35. Comedie : 1. Dans. Schenectady : 60 kw., (WGY) 379.5­15.30. „Cheerio“ causerie și muzică ; 2.15. Concert de vioară ; 2.30. „The Solcomans" ; 3. Program muzical ; 3.30. Transimisiune din sala „Aeo­lian“ ; 4. Ijrana Troubadours ; 5. Program muzical (WGY) studio. Stuttgart : 10 kw., 379.7 — 17,15. Concert ; 19,15. Conferinţă ; 21. Die Königini der Luft“ operetă. Roma : 3 kw., 450 —17,50. Pentru copii ; 18,30. Concert vocal ; 21. Curs ; 21,40. Concert vocal. Berlin : 10 kw.. 483.9 ; 4.5 kw.. 556 — 17,30. Teatru pentru tineret ; 20,05—20,40. Diverse ; 21. Concert ; 23.30. Muzică de dans. Budapesta ; 3 kw., 555.6 — 17. Po­veşti ; 18. Conferinţă ; 18.30. Con­cert ; 20. Dialoguri în dialect ; 22. Quartet de pian ; 24. Dans. Varşovia ; 10 kw., 1111 — 17. Con­ferinţă ; 19.15. Pentru copii ; 20— 20.35. Diverse ; 21.30. Concert, ope­reta „Baiadera". Turnul Eiffel (Paris) : 12 kw., 2650 — 18.45. Jurnal ; 20. Concert ; 21. Universitatea populară. Urmăriţi pagina radiofonică din ZIARUL ŞTIINŢELOR şi a­ CALATO­­RIILOR, care apare Marţia. inni XLV.—Hr. 280 to 1­1 Decembrie 1927 amm O surpriză pentru cititorii „Universului" Loteria SINISTRAŢILOR, Loteria AVOCAŢILOR şi Loteria I. O. V. au luat fruntoasa Iniţiativă ca tuturor citit­ori Iov stamilul »li A­ IVE SUE“ cari se vor abona la acest xiar pănd la data de ÎS Decembrie a. c„ sa te servească cu totul gratuit un număr de lozuri și bilete de loterie după durata abona­­mentului, precum se prevede mai jos. . Dat fiind numărul important de căştiguri, căt fi sumele importante oferite ca premii, sunt de prevăzut şanse și surprise frumoase de anul nou. Deci, calea norocului e deschisă. Cu un abonament la statul „UAM­­­,HAUD oricine poate lua parte la aceste loterii, cari oferă următoarele câştiguri : 1. LOTERIM 1MVML1ZILOR, ORF MISIILOR şi văduvelor de război la care oricine poate avea şansa să căştige, imediat la deschiderea biletului, una din următoarele sume­­ Lei 250.000 Lei l.ooo „ loo.ooo „ 5oo „ 5o.ooo „ loo „ 2o.ooo „ 5o „ lo.ooo „ le ft 5.000 ff 5 Cele mai mari şanse de căştig le­ au cititorii, cari se vor abona pe 12 luni. Cititorii din provincie pot trimite sumele prin mandat poştal, iar biletele II se vor trimite recomandat. Cei din Capitală pot plăti la erd­ţia ziarului de unde vor primi imediat şi biletele de loterie. Câştigătorii loteriei I. O. V. vor comunica imediat numele pentru a fi publicat In „Universul“. Preţul Abonamentelor este: Lei 750 pe 12 luni; lei 380 pe 6 luni; lei 200 pe 3 luni. • LOTERIA SINISTRA­ŢILOR a cărei tragere se va face loc la 1 Ianuarie, 1923, oferă 1 câşt. a Lei l.ooo.ooo 500.000 200.000 loo.ooo 50.000 Pentru un abonament pe 12 luni Pentru un abonament pe 6 luni Pentru un abonament pe 3 luni 3. LOTERIA AVOCA­ŢI­LOR care se va trage tot la 1 Ianuarie 1928, oferă­­ 1 câşt. a Lei l.ooo.ooo 1 ft „ „ 200.000 2 ft ft ft loo.ooo 10 „ „ „ 5o.ooo 15 „ „ „ 2o.ooo 30 „ „ „ lo.ooo 60 ft ft ft 5.000 200 „ ft ft l.ooo 1/2 loz din Lot. Sinistraților 112 loz din Lot. avocaților IO bilete din Lot. J. O. V. 1/2 loz din Lot. Sinistraților IO bilete din Lot. I. O. V. IO bilete din Lot. J. O. V. 1 2 5 10 20 60 120 3000 tt n n » n tt n tt tt n tt tt tt tt t tt tt tt tt tt tt tt tt tt „Procesul Sospiro-Bacalu“ ! E vorba de procesul penal pornit de soc. „So­spi­ro“ contra inginerilor A. Bacalu şi Irimeu, pentru vina unor abusive între­buințări de fonduri ce li se în­credințase pentru oarecari lu­crări de specialitate. Precum am scris la vreme, acest proces s’a soluţionat de trib. Ilfov, s. III, prin achitarea de orice penalitate a inculpa­ţilor. Parchetul însă a făcut apel­ în forma a două declaraţi­uni de apel succesiv, introduse la grefa tribunalului care rezol­vase in primă instanţă causa. Luni apelurile au venit in judecata Curţii din Bucureşti,p. IV, în completul d-lor president Patriciu, consilieri Spiridon Po­­pescu şi Solomon, fotoliul mi­nisterului public fiind ocupat de d. procuror Bossie. înainte de a se păşi în dez­baterea fondului, apărarea a ri­dicat o obiecţiune de tardivita­­te a apelurilor parchetului. A precizat anume că, cel din­tâi apel, deşi declarat un ter­men util (de zece zile) de către parchet,­­ a sosit însă la gre­fa tribunalului după ora de în­chidere a cancelariilor, adică după ora şapte, exact la ora 7 şi 6 minute ! Şi a adăugat că — este ade­vărat că parchetul, spre a aco­peri (!) defectuoasa introducere a primului apel, a declarat In ziua următoare un nou apel; dar această petiţiune de apel, fără să acopere viţiul celeii din­tâi, este ea Însăşi tardivă, de­oarece s’a produs tn ziua a 11-a (or, legea de procedură penală ar obliga ca apelurile in materie penală să se declare in zece zile „stânse”, şi nu In zece zile 11­ , bere). Predarea acestui incident de­­ tradivitate a cuprins Întreaga I şedinţă şi încă n’a consumat­­ toate argumentele pro şi con­tra temeiniciei lui. De aceea, a­­supra aceleieş chestiuni — a tardivităţii — dezbaterile au ră­mas in continuare pentru ziua de 5 Decembrie a. c. De la Cartea ca jaraţi ACHITAT Dumitru Stan Dima, avea dese certuri cu soţia lui, Ale­xandrina, care-1 înşela cu alţi ţigani. In seara de 27 Mai, anul acesta, Dumitru înarmat cu un revolver, s’a dus in prelungirea Dorobanţi 50, unde se găsea so­ţia lui, încercând să o readucă la cămin. In urma unei certe mai aprinse, Dumitru Stan a tras un foc de revolver, ucigân­­du-şî pe loc nevasta. S’a predat singur şi a fost trimis in jude­cata Curţii cu juraţi. Procesul s’a judecat Luni. In urma apărării făcută de d. avocat Andrei Pretorian, co­misia juraţilor a adus un ver­dict negativ pe baza căruia, Curtea, prezidată de d. consi­lier Camil Demetrescu, a achi­tat pe Dumitru Stan Diana. Epilogul unei bătăi Sub acest titlu a apărut în „U. Diversul’’ din 24 Noembrie, sub rubrica „Curierul Judiciar’* o notă relativă la un incident pe­trecut la Ateneu cu prilejul ţi­nut concert. D. Jean Feder, în dorinţa de a pune lucrurile la punct, ne roagă să arătăm că incidentul nu a fost provocat de d. N. Mischonznicky, persoană onora­bilă şi stimata, ci de nepotul d-sale, tânărul O. Mischonznichy, care găsit fără bilet a fost silit de autoritatea poliţienească să părăsească sala. De altfel s-a dat acestui neînsemnat incident proporţii cu tot exagerate. Patronii „fagăduinţei“ la Văcăreşti Sloim Marcovici, Iosef Eske­­nasy şi Froîm Aronovici, pa­tronii şi componenţii societăţii în nume colectiv „îngăduinţa“ — ce opera în carea Rahovei 213—au fost supuşi. Luni, legiui­­itorului interogator în urma ac­ţiunii publice pentru bancrută simplă şi frauduloasă, pornită de d .procuror Petrescu, impo­­trivă-le. Cu acest prilej s’a stabilit că incul­paţii şi-au pornit între­prinderea, in August 1927, cu un capital de lei 300.000, spre a da faliment galopant după nici trei luni de... activitate, cu un deficit fraudulos de aproape 3 milioane de lei. * D. judecător Stănescu, al cab.. 7, a lansat mandate de aresta­re contra câtor trei faliţii, in puterea cărora au fost depuşi la Văcăreşti ,iar mandatele de arestare vor fi supuse, azi, tri­bunalului Ilfov, s. III, spre con. Urmare. NUMAI 5 LEI O preumblare in mijlocul fricei sălbatice rezervată ci­torilor ZIARULUI ŞTIINŢELE ŞI AL CĂLĂTORIILOR No. de azi. Marţi, 29 Noembrie. 20.000 10.000 5.000 4oo Abonaţii vor primi: A­ipul 78 BLASCO IBANEZ M­are no­­­rum Traduc, de CORNELIU BU­CHOLZER și A. DUMITRESCU Când Ferragut scoborîse scările poștei, terminase cu exa­menul exterior al corespondentei. Nimic nu se deosebia de ceea ce găsea de obiceiu la întoarcerea din călătorie. Când se pregătea să-și împartă scrisorile în buzunare, îi atrase aten­­t a­șa un plic voluminos, car nu-i atrăsese vederea la început Era timbrat din Paris. Scrisul îi era necunoscut. Curiozitatea îl hotărî să-l deschidă pe loc; era un teanc de foi scrise de mână. Ulise privi titlul. Scrisoarea era trimeasă de un avocat din Paris, un maes­tru renumit, de care Ferragut își aduse aminte că-i citise nu­mele de mai multe ori în zire. Fără să mai aștepte, începu să citească cele dintâi pagini, îngrijat să afle de ce i-a scris acest mare personaj. Dar deabia citi câteva rânduri și întrerupse cititul. Zărise numele Freyet Talberg. Acest avocat fusese apărătorul ei înaintea consiliului de război. Ferragut, stăpâni­ndu-şi nerăbdarea, strânse pe loc foile. I se părea că are nevoe de linişte şi singurătate pentru cercetarea lor- La fel gândeşte şi un cititor fanatic care a cum­părat un roman. Acest teanc de hârtii conţinea cele mai inte­resante povestiri... El se îndreptă spre navă; drumul i se pă­rea mai lung ca de obiceiu. Se grăbea să se închidă în cabina sa, departe de toate curiozităţile străine... Freya nu mai exis­ta. O suprimase de pe lume ca o criminală, condamnată de două ori; căci toţi oamenii o alungau din­ amintirea lor. Şi Ferragut, în câteva clipe o va reînvia în locuinţa plutitoare un­de ea venise de două ori, ii va cunoaşte cele din urmă ore ale vieţii, până atunci acoperite de mister; va forţa stavila tăcerii cu care judecătorii au înconjurat moartea sa. Cu inima bătândă, se aşeză înaintea mesei şi puse în or­dine foile scrisoarei. Erau mai multe de douăsprezece foi scri­se pe amândouă feţele şi diferite extrase din ziare. Pe una din ele zări portretul Freyei, o imagină tare şi în acelaş timp ne- Umpede. Trebui să citească numele său imprimat dedesubtul clișeului, altfel nu ar fi recunoscut-o. Freya fusese cu totul di­ferită de această femee! El văzu deasemenea și portretul apă­rătorului său: un avocat în vârstă, cu figura distinsă, cu pă­rul alb, dar cu privirea foarte tânără. De la primele rânduri, Feragut observă că maestrul nu putea să vorbească, nici să scrie, fără să facă literatură. Scri­soarea sa era o povestire amănunţită, cu vorbe cumpănite şi corecte, în care emoţia oricât de vie putea fi, era stăpânită cu îngrijire, astfel ca compoziţia măreaţă a stilului să nu fie stricată. Povestitorul începea prin a da lămuriri cum din da­torie profesională el se decisese să apere o spioană. Ii trebuia un avocat. Freya era străină : opinia publică atâţată de descrie­rile exagerate ale ziarelor relativ la frumuseţea sa, bijuteriile sale, manifesta o dușmănie de animal sălbatec și cerea o pe­deapsă grabnică. Nimeni nu voia să se însărcineze cu apăra­rea acuzatei și asta chiar l-a făcut pe el să primească apăra­rea, fără nici o teamă de nepopularitate. Această hotărîre, fă­ră câștig, făcu pe Ferragut să bănuiască că era gestul unui bătrân galant, impresionat poate de frumusețea Freyei. In finie, acest proces era un adevărat eveniment parizian, în sta­re să-i facă celui care pleda o faimă romantică. Câteva paragrafe mai jos și marinarul își dădu seama că maestrul se îndrăgostise de clienta sa. Până în ultima oră această femee răspândise în jurul ei o putere seducătoare. Speranţa unui succes profesional, prevăzut la început de avocat, nu întârzie să dispară. Apărarea Freyei era cu neputinţă. Când era întrebată a­­supra vieţii sale de mai înainte, ea izbucnea în lacrămi şi ră­mânea nemişcată, tăcută, cu ochii pierduţi în gol, ca şi cum soarta unei alte femei era în joc. Judecătorii militari n'aveau nevoe de mărturisirile ei: ei cunoşteau cu deamănuntul via­ţa sa din timpul războiului şi din ultimii ani din timp de pace.Niciodată agenţii trimişi în străinătate nu lucrase cu a­­tâta repeziciune şi succes. Un adevărat noroc misterios, sigur, îi conducea în cercetările lor-S‘a aflat toate faptele şi gesturile Freyei. S‘a căpătat toate datele asupra persoanei sale de agent secret, se ştia numă­rul sub care ea era cifrată în biroul central din Berlin, su­mele ce le primise, informaţiile ce le-a trimis în ultimele luni. Documente scrise cu mâna ei proprie, demonstrând fără nici o îndoială vinovăţia sa, erau puse în dosar, fără să se ştie de cine fuseseră trimise. De fiecare dată, când judecătorul de instrucţie îi arăta Freyei una din aceste probe, ea privea pe avocatul ei cu dispe­rare . — Ei sunt, gemea ea. Ei care vor moartea mea. Apărătorul era de aceeaş părere. Poliţia aflase de prezen­ţa Freyei în Franţa în urma unei scrisori trimisă din Barcelo­na de şefii ei Această scrisoare, ascunsă cu neîndemânare, fu descifrată cu ajutorul unei chei pe ceh contraspionajul fran­cez o cunoştea de mult timp. Nu mai încăpea nici o îndoia­lă : o putere misterioasă căutase să se lepede de această femee şi trimiţând-o într-o ţară inamică, a trim­ie-o la moarte, înfăţişarea înaintea consiliului de război fusese dureroa­să şi dramatică. Freya, care până atunci părea sfârşită în urma regimului din închisoare, păru că se schimbă, când se văzu în faţa a şease oameni severi, în uniformă. Avu la început atitudinea unei femei frumoase şi cochete. Ea cuno­ştea puterea ei fizică. Aceşti militari, transformaţi în judecători îi amintea pe oamenii ce i-a văzut la ceaiuri sau la balurile „Palacelor“. Există vreun francez care să poată rezista atracţiei feminine? Ea surâse şi la primele chestiuni ce i s-au pus, răspunsese cu o modestie graţioasă, plimbând ochii de o inocenţă falsă asu­pra ofiţerilor aşezaţi înapoia mesei prezidenţiale. Dar întâlnea peste tot o atitudine fără inimă şi ostilă, care-i paraliza surâsurile şi o făcu să-şi piardă toată pute­rea vorbelor şi privirilor sale. Frunţii® se înclinau sub greutatea severă a gândurilor: în acest moment toți oamenii i se păreau îmbătrâniţi cu trei­zeci de ani. In ciuda sforţărilor sale ea nu le-a făcut impre­sie, aşa după cum era. Admiraţiile şi dorinţele lor le lăsase la o parte. Freya înţelesese că încetase de a mai fi femee : ea nu mai era decât o acuzată. Ea grămădea la minciuni, cu neruşinarea şi lipsa de lo­­gică a acelora cari îşi simt viaţa în pericol. IVa urmat !

Next