Universul, martie 1928 (Anul 46, nr. 50-76)
1928-03-01 / nr. 50
TABLIŢE MARIO ROQUES Un dejun oferit Duminici, de Udin Rebreanu, in cinstea profesorului care face cursul de limba română la Universitatea din Paris, a reunit, la restaurantul Capşa, cătina dintre scriitorii noştri, reprezentativi de azi, Subiectul discuţiei, mai familiar un asemenea împrejurări, se impunea deci de la sine: Cum ar fi posibil, ca literatura romană să fie cunoscută străinătăţii ? Profesorul Mano Roques aduce de altfel un adevărat plan în această privinţă, ,dovedind astfel pentru scrisul românesc un interes, care a fost călduros apreciat de toată lumea, aproape o trecere la fapte, care înseamnă un hotărit nas înainte. Nu e aici locul să discutăm detaliile şi nei rezultatele discuției prieteneşti dintre scriitorii noştri şi profesorul francez. Ele sunt îmbucurătoare pentru scrisul românesc. Liviu Rebreanu crede că sunt toate şansele ca proectul de a înfafişa literatura noastră forurilor culturale şi opiniei publice din apus, să fie realizat. Simţim tot mai mult nevoie să adaugăm ca justificarea statului românesc şi pe acea de stat cultural. E o chestie de înalta politică naţională, pe care cei care ne guvernează trebue s’o ințeleagă. camil Petresen w Tortul Terne» Mrusiu unici Ar fi, ca La Opera, muzica s& subvimeze ac;nuu«a, sa adanciascâ accentele dramei si sa scoteascâ nuuuii voioşiei Puterii cuvâruului, să se adauge puterea melodiei. Ar fi. — dacă. xiar intenem două elemente. Mai intai, exprimarea prin cântec a firescului de Mit minutul, face imposibilă, iluzia de realitate, înlătură verosimilitatea temei libretului şi separă melodia de acţiune. Adică se ajunge la ceea ce preocupă In primul rând : muzica. Iar al doilea element e Jocul artiştilor. Mama — năpustită peste cadavrul fiului prăbuşit de pumnal, la pământ, — strigându-şi desnădejdea cu ochii la bagheta dirijorului, care-i indică măsurile. Sau iubitul, care se pregăteşte să se spovedească şi-şi pironeşte privirile la orchestră, de unde aşteaptă semnalul „intrării''. Sau cavalerul, care mâmind spada de carton îşi întreabă din ochi soţia, care-l urmăreşte dintr-un stat, dacă atitudinea-i e impresionantă. Şi câte alte nepotriviri, cari manechinizeazâ pe artistul liric. Desigur, scăderile pomenite la început ar fi mai puţine, dacă artiştii şi-ar controla jocul şi ar căuta să scuture cât mai mult din ceea ce subliniază nefirescul. E și In interesul lor. De aceea, — încerc sugestia. Aida Obuze de propagandă- Consiliul comisarilor poporului a votat credite pentru construirea de nouă obuze. Aceste obuze sunt însă de un fel cu totul nou. Ele sunt anume construiţi ca să lanseze foi volante, apeluri şi proclamaţiuni ce, în momentul exploziei, se răspândesc în evantail pe o rază de 30 metri IN ARMATA — Acum că v’am explicat—că azi e lăsata secului—. ca să-mi spui tu Marin Păleaţă, ce e postul ? — Postul e ăl care ţi'l dă în primire domnu căprar, ca să păzeşti onoru, focu şi zgomotu ! — Ce trebue să facă soldatul în post ? — Trebue să se roage la sfinţi şi la mucenici! — Cine sunt sfinţii ? — Domnii ofiţeri ! Dar mucenicii ? — Soldaţii când e puşi în corvoadă ! — Care sunt cele mai mari sărbători ale anului ? — Bobotează şi Paştele. — Ce înseamnă Bobotează ? — Atunci când se botează ! — Cine botează ? — Domnu sergent, fiindcă botează vinul de la continuă ! — Şi ce însemnează Paşte ? — Paşte înseamnă... când începe de paşte vacile în grădina regimentului ! — In fostul Paştelui soldatul trebue să mănânce mai mult ori mai puţin ! — Mai mult, să trăiţi 1 — Ce trebue să mănânce mai mult ? — Fasole 1 IN MENAJ — M’am plictisit de căsnicie Mache, dau divorţ 1 — Vai de mine Sultănico, se poate ? Să te desparţi tu de mine, după 18 ani de căsnicie ! — Tocmai d’aia, mi s’a acrit! — Nu viu eu regulat la masă acasă ? — Ba da I— Nu eşim noi pe Cale în fiecare zi împreună ? — Ba da I — Nu merg eu cu tine în fiecare Sâmbătă la cinematograf ? — Ba da I — Nu suntem noi mereu împreună ? — Ba da ! — Păi atunci de ce să divorţăm ? — Fiindcă suntem mereu împreună ! M'am plictisit de tine ca de tocană ! Vreau să schimb, vreau şniţel de viţel ! — Păi să gătim mâine şniţel de viţel, păcatele mele ! — Tu să mănânci şniţel? ! Nil se poate să mănânce tat’su pe fi’su ! Divorţez Mache, e’a isprăvit ! — De ce vrei să mă laşi Sultă nicoP . — Fiindcă eşti bătrân şi prost ! — Mai gândeşte-te şi tu, mai amână hotărârea asta ! — Nu mai amân de loc: astăzi ne despărţim. Trebue să te las că prea eşti sec ! _ Dar de ce tocmai astăzi ? — Fiindcă azi e~. LĂSATA SECULUI! Nic. Vlădoianu De azi pe mâine Lăsata secului. Macbeth." de Shakespeare, în costume moderne La „Court Theater" din Lon inovaţia aceasta a avut succes dra 8‘a jucat acum de curând şi în ilustraţia de fată reprodutragedia lui Shakespeare „Mac- t cem una din scene, beth" In costume modeme. II * Din Londra se anunţă, că boxerii George Cairney şi Biel Black, făcuţi knock-out la un match au sucombat înainte de a-şi fi revenit In fire. cane I Box, nu glumă lin cărne vorbește O doamnă americană a expus la Boston un câine vorbitor. Când e chemat, câinele răspunde „Alloo" ca la telefon. Dacă cineva îl întreabă cum se duce în apartamentul stăpânilor, câinele răspunde : ,,Cu ascensorul“ , iar dacă îi se propune o preumblare, el răspunde : „Da, afară !“ Se pare că pronunţarea acestui câine savant se îmbunătăţeşte treptat. El vorbeşte numai englezeşte, bineînţeles. 600 gloanţe pe minut Un căpitan spaniol, din artilerie, a inventat cea mai puternică mitralieră din câte se cunoaşte. Ea va trage 600 proectile pe minut Fizionomia mulţimii La curse, la matchuri de box, sau de football, la orice manifestaţie sportivă, mulţimea se agită, se pasionează, aclamă 080 protestează, oferind la rândul ei un spectacol interesant observatorului pentru care, mulţimea cu miile ei de feţe e un subiect demn de studiat, lată niște spectatori pe cari, cel mai iscusit regizor de filme i-ar aşeza in primul plan în scena principală de „ansamblu“. Presa despre cazul lider „TARA NOASTRA“. - D. Octavian Goga scrie următoarele:- " Jiu cumva există vreun naiv, care să creadă că agitaţia metodică pentru liberarea comunistului Bujor nu e altceva decât o inocentă explozie de umanitarism, manifestat întâmplător pentru martirii unor idei ? De ce mişcarea n'a început cu un an înainte ? De ce s’a aşteptat tocmai desvrăguirea actuală ? Lucrul e limpede ! Situaţia încurcată din ţară, înregistrată de seismograful de la Moscova, inspiră întreaga companie din strada Sărindar. Veselii chiriaşi de opinie publică, pe care România tot îi mai suportă în spinare, acum sunt la la mulior mai mult ca oricând, şi lucrând cu un program bine stabilit, azi galopează cu ideile lor. După ce-au apărat pe Goldstein şi soţii, după ce l-au lansat pe Istrati Panait, după ce au făcut hoţi pe oamenii care au arătat cu degetul operaţiile din umbră, astăzi se cred destul de tari ca să ceară la gazetă, în articole răsunătoare, liberarea lui M. Gh. Bujor. Singura măsură de prudenţă ce şi-a luat, şi care cade în obiceiul acestor Blumenbergi, e că au pus pe un oarecare Socor să gireze cu numele lui campania. Propaganda însă merge înainte, zi cu zi, sub ochii guvernului şi sub ochii publicului românesc sceptic şi demoralizat. Ca în toate perioadele de sbucium interior, când maşina noastră de stat scârţie, ne-am pomenit şi acum că se descopere existenţa unui partid socialist, cu ramificaţii pe toată întinderea ţării. In vremuri normale, sindicatele muncitoreşti de la noi îşi văd de treabă şi adepţii doctrinei lui Marx, cu numărul lor disparent faţă cu massele de ţărani, nu afişează o organizare de partid. Numai când lucrurile merg rău, când politica burgheză e la grea cumpănă şi sunt tulburări în perspectivă, atunci tovarăşul Gelehrter şi soţii dau semne de viaţă, având sprijinul plin de devotament al gazetelor din Sărindar. Aşa se întâmplă şi acum ! Partidul socialist a intrat în activitate, paralel cu chestiunea Bujor. Azi aici, mâine dincolo, prin adunări şi moţiuni sgomotoase, se afirmă diverse celule comuniste în ţară. Numai orbii nu văd, că o mână ascunsă se agită după culise şi că pentru toată svârcolirea asta creerul care comandă şi punga care plăteşte, purced dintr'un birou dosit într'un ungher al Kremlinului.... Ce ciudată orbire a năpăstuit partidul naţional-ţărănesc !o-nic Maniu — Mihalache — Vaida sunt poate singurii români cari nu-şi dau seama de acest adevăr şi, copleşiţi de ispita unei ieftine popularităţi, în lupta lor de răsturnare a guvernului, au dat mâna cu aşa zişii socialişti. Minunată potriveală, nu-i aşa ? Dulcea frăţie cu buruienile sovietelor o indica tot trecutul Ardealului de la Simeon Bărnuţiu încoace ! Domnul Maniu mai întâi se chiamă naţional; nu putea întoarce, deci, spatele reprezentanţilor materialismului istoric... Domnul Mihalache se chiamă ţăran; ideia conservării populare deci îl predestina unei frăţii de arme cu poreditele lui Lenin. Deaceea sfatul adversarilor noştri a ratificat o înţelegere cu Gelehrterii, patronată de bulgarul Boris Ştefanov, un alter-egonosium a lui Raknviky, şi lanrsată cu mult brio de gazetele din Sărindar. Ca o consecinţă a cordialelor raporturi, aţi văzut că la Iaşi matadorii au vorbit de deschiderea puşcăriilor, iar la Făgăraş, în ţara lui Radu Negru, pactul cu internaţionala a fost anunţat cu toate formele, ca un eveniment de prima ordine". „VIITORUL" scrie: „Din polemica ce a urmat în ultimul timp între ziarul „Universul*" şi ziarele din „anumita presă", s’au stabilit o serie de fapte şi legături pe care opinia publică a ţărei trebue să le cunoască şi să Ie reţină. Bujor a fost şi este un instrument prin care Rusia sovietică încearcă şi astăzi — după cum s-a folosit de el şi în trecut — să tulbure viaţa internă a României şi să lovească în interesele Statului român. Cazul Bujor înseamnă o nouă tentativă de imixtifiune a unei acţiuni duşmănoase din afară Inlăuntrul hotarelor statului nostru. „Cazul Bujor" este un niu „caz dr■ Rakovski" care dur-o ce a trecut prin „cetăţenia" bulgară şi românească, a ridica turmele contra României, iar astăzi se găseşte svrahiunii în fundul stepelor ruseşti. Asta e soarta aventurierilor şi a ticăloşilor. Campania pentru eliberarea lui Bajor înseamnă, prin urmare, acţiunea pe care sovietele o încearcă împotriva liniştei şi siguranţei interne a României. In primul loc, acţiunea sovietică se bucură de sprijinul cel mai larg al „anumitei prese" care a Îmbrăţişat cauza lui Bajor şi a Întreprins campania pentru eliberarea lui, ca acelaş căldură şi energie cu care a îmbrăţişat şi a sprijinit toate căuşele şi toate acţiunile dăunătoare intereselor statului român. îmbrăţişând cauza lui Bajor, anumita presă sprijină direct acţiunea pe care o Încearcă sovietele împotriva României. Cu acest prilej Insă sî tn urma documentelor publicate asupra activităjii si legăturilor Ini Em. Socol, s’a putut vedea încă odată mal mult CINE SUNT CONDUCĂTORII ANUMITEI PRESE SI CINE SUNT IMPOSTORII CARI ÎNDRĂZNESC SA DEA LECŢII ŞI ÎNDRUMĂRI IN VIATA PUBLICA A ROMANIEL Dar în faţa dovezilor definitive ce s’au făcut atât asupra acţiunilor pe care se sprijină anumita presă, cât şi in privinţa situatlunei morale a acelora cari se găsesc in fruntea el, se mai pune o Întrebare: „In ce situaţiune se pan Institutele financiare care subvenţionează sau împrumută cu bani o întreprindere ca acea a anumitei prese care sprijină asemenea actuni ce sa duc Împotriva ţării ? Dacă până acum s'a putut Invoca pretextul de a nu se fi cunoscut indeajuns rolul adevărat al aceste! prese, astăzi, cfm din faţa dovezilor făcute nici acest pretext nu mai poate fî invocat, este cu putinţă ca o Instituţie financiară din România să a-Umenteza sau să Împrumuta măcar cu bani o tntreprindere de pesă care Îmbrăţişează şi sprijină acţiunile ce se duc tm-"t-fv* tsrtfr‘. Deludero penale" Conferinţa d-lui judecător G. Solomonescu din trib Ilfov, despre tribunalele de minori în Franţa Belgia şi Germania Deschizând şedinţa la ora 11 dăm., d. Iulian Teodorescu, preşedintele cercului a rugat pe d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice, să accepte preşedinţia acestei şedinţe. Unul din mijloacele cele mai puternice, a spus d. Teodorescu, în lupta contra criminalităţii, este cultura. Suntem datori să dăm copiilor de astăzi, cetăţenii de mâine, instrucţiune şi in special creştere morală cât mai completă. Atenţiunea noastră trebuie să fie atrasă, în chip cu totul deosebit, de minorii întârziaţi la minte, vagabonzi, cei cu purtări rele şi lipsiţi de educaţiune în familie, pentru a-i împiedeca prin mijloace pedagogice potrivite temperamentului lor, de a mări numărul infractorilor. D. prof. Teodorescu solicită d-lui ministru al instrucţiunii, sprijinul său pentru realizarea acestei opere de educaţiune socială. D. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, mulţumeşte pentru onoarea ce s’a făcut de a fi fost invitat să prezideze această şedinţă. D-sa a spus că problema educaţiunei şi instrucţiunei tineretului şi în special a copiilor din cursul primar, este preocupaţiunea de căpetenie a d-sc.Ie : dovadă sunt miile de construcţiuni şcolare, ce au răsărit pe întinsul ţării după războiu, zecile de şcoli normale înfiinţate şi cele două miliarde şi jumătate de lei, pe care ţăranii i-au pus la dispoziţia învăţământului dela sate. Datele statistice fac încă o probă a efortului şi progresului ce s’a făcut în această direcţiune. Nu este mai puţin adevărat însă că problema educaţiunei minorilor întârziaţi la minte, infractori, părăsiţi, etc., nu a putut fi rezolvită decât într’o neînsemnată măsură Pentru remedierea acestei stări de lucruri, d-sa este fericit să constate activitatea cercului de studii penale, a cărui autoritate şi muncă în acest domeniu, crede că T. da rezultate dorite. Intru realizarea acestui scop, d-sa promite tot concursul, pentru moment numai în ce priveşti recentarea persoanelor care să se Îndeletnicească cu aceste preocupări ştiinţifice şi practice, târziu, pentru desăvârşirea pletă a acestei opere atât nefăcătoare. Ce dă apoi cuvântul d-lui Gheorghe Solomonescu care desvoltă conferinţa sa despre importanţa chestiunei tribunalelor pentru minori. Soluţonarea acestei probleme ar rezolva în bună parte chestiunea delicvenţei infantile. D-sa arată că avem un regim special al minorilor infractori. Codul penal reglementează în 5 articole chestiunea şi principiile -se guvernează această materie, dar nu-i destul. De acela se lucrează la un proect de legiuire completă. Franţa şi Belgia încă din 1012 au primit legi speciale, iar Germania are o asemenea lege din 1923, ambele înfăţişând caracteristica asemuire în însăşi principiul lor fundamental: nu pedepse, ci măsuri educative pentru minorii infractori. In Franţa tribunalele pentru mineri sunt secţiuni speciale ale tribunalelor ordinare: sistemul colegiului, pe când în Belgia s Germana e sistemul judecătorului unic , judecătorul minorilor. Conferenţiarul a expus în detalii strictul unei şedinţe in care se lueră minorii în Franţa, Belgia şi Grirania. A vorbit apoi de chipul cum sunt p...s.;ţi minorii pun societăţile de patronaj în diferite părţi. Conferenţiarul a încheiat alătuuri starea precară a minorităţii infrictoare la noi şi a propus ca o măsură de imediată realizare încredinţarea afacerilor privitoare la minori unui judecător de instrucţie special, in ce priveşte tribunalul Ilfov, precum şi specializarea unei secţiuni a tribunalului pentru rezolvarea afacerilor privitoare la minori. D-sa a mai preconizat că s’ar putea face, din judecătorul tutelar, judecător pentru minori, precum şi ameliorarea închisoarei Văcăreşti, cel puţin in ce priveşte deţinerea minorilor starea de astăzi nemai fiind tolerabilă -X. □ .«aat" un ceas de mar sau un deşteptător Mcatlm emellană im- nnnfiqi I pi 9QK preună cu 45 obiecte puntlu Lui £93 Expediem fără nici un acont imediat ce primim comanda: 1) Un ceas de buzunar sau deşteptător, 2) Un lanţ duble, 3) una tabachiere 4) Una pereche ciorapi bărbăteşti, 5) Un tacâm de masă nichelat compus din o lingură, o furculiţă şi un cuţit de masă. Plus 38 obiecte utile. Toate acestea numai pentru iei 295-Toate articolele sunt de bună calitate.—Plata la primirea pachetului prin poştă. FIARA RISC In caz de neconvenabilitate restituim banii imediat la înapoierea pachetului. Nu vă lăsaţi induşi in eroare de concurenţă. Comandaţi numai la vechia firmă cu reputaţie „METEO RM Str. Ştefan cel Mare 68, I A ^ 1 _ «*• * V Reprezentanţi generali pentru România Watson & Vollett port şi export Bucureşti Expoziţia: Bd. I. C. Brătianu No. 42; Garajul: Str. Dr. Felix 33 Sucursale: Iaşi, Galaţi, Brăila. O PIANINA nu este numao mobili. Pianina este un instrument muzical de precizie . De aceia cind cumpăraţi o pianină, fiţi atenţi la marca fabricei care este singura garanţie. Această garanţie o puteţi avea cumpărând numai o pianină veritabili din Uzinele LAUBERGER & GLOSS Depozit General , pentru România, Bucureşti, cal. Victoriei 77 (imobil, nou) Se fac cele mai mari înlesniri de plată. Expedition» In toată ţara. 1353 TEI Frumoşi pentru plantat străzile, bulevardele şi grădinile şcolare. Vinde, expediază cu 60 lei bucata. La comandă se trimite 1/2 din valoare, restul ramburs. Pentru primării oferte gratis, trimite pepiniera : Emil Nejdelcu, Galaţi.___ _____626 Citiţi „Universul Literar" I HUM I I cel mai bogat a- I sortiment I „CRONOS“ I Str. Academiei 9 I ISflflETIŞOI RE[ Ploeşti De închiriat sub Hotel Moldavia, strada Romană 14, o prăvălie cu două camere, magazioară, curticică, eventual pivniţă. Adresaţi Atena Negulescu, strada Caragiale (Gloriei) 40, Ploeşti, între orele 2—4. 10 MJ Specializat la Paris si Viena BOLI şi OPERAŢIUNI de OTIÎI Consult. 3—7 d. a- Telef. MO/17 Bulevardul Domniţei 7 5 M . o MM barda in campiecia pentru Leisso Trimitem la cerere prin poştă contra ramburs, următoarele obiecte pentru garderoba bărbătească, de la fabrică de primul rang: 1) Trei metri stofă de lină pentru un elegant costum bărbătesc; lăţimea 141 cm.; in orice culoare; desene moderne. 2) Trei metri zefir italian in desene si culori din cele mai moderne. 3) Trei perechi ciorapi bărbătești in culori diferite. 4) Una cravată bărbătească elegantă mercerizata jumătate mătaseToate aceste obiecte le trimitem pentru suma de Lei 850 Aceleași in calitate „Prima” B. cu Lei 1075. „ „ „ „Prima” cu Lei 1275. „ „ „ „Extra” cu Lei 1475. Aceleaşi în calitate „Supra” cu Lei 1975. Premiu gratuit la comanda a complecte oferim gratuit căptuşeală pentru fiecare costum. Expedierea se face fără font şi contra ramburs. Ambalajul şi transportul in cont Fără nici un risc in caz când obiectele nu plac se schimba sau se restitue imediat suma trimisăComenzile se vor adresa la : „industria" — Iași Strada Saulescu 2