Universul, aprilie 1928 (Anul 46, nr. 77-99)
1928-04-01 / nr. 77
Ani* XLVI Nr. 77 8 Pagini EI* in Infar« 3 lei străinătate 6 lei 8 Pagini Duminică 1 Aprilie 1928 UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şl TELEFONICE Redacţia si Administraţia, Bucureşti» str. Brezoianu, 11 Administratia 313/71 Secinstariaftul de Redacţia 356/43 Director STELIAN POPESCU Redacția: Coresp. co provincia 303/98—335/31 Alarma presei fraeseze Frontierele geografice şi frontierele etnice — Datoria învingătorilor faţă de politica de provocaţiune a învinşilor — Nu ştim dacă declaraţiile d-lui Mussolini publicate în ziarul lordului Rothermere, „Daily Mail“, sub forma de interview, — relative la tratatul de la Trianon, — exprimă, în adevăr, opinia şefului guvernului italian. S‘a spus în acel interview, că s’ar putea modifica tratatul de la Trianon, spre a se da Ungariei frontiere etnice, în locul celor „geografice“ (?) de astăzi. O chestiune principală: tratatele de la Paris — între care e şi cel de la Trianon, au fost semnate şi de Italia. Toţi semnatarii şi-au luat obligaţiunea să respecte aceste tratate, care formează un tot, pe baza căruia s-a alcătuit actualul statut european. Toate puterile, cari au eşit victorioase din război, nu pot încuraja, nici direct, nici indirect, statele foste învinse, ca să agite chestia periculoasă a revizuirii, sau chiar a anulării vreunuia din tratatele de pace, încheiate la Paris, în 1919. Ce ar Însemna oare revizuirea unuia din aceste tratate ? Ar Însemna că toate celelalte tratate sant şi ele, în principiu, violate şi pot fi, oricând, supuse revizuirii. Dacă Ungaria pretinde azi, de ex. revizuirea tratatului de la Trianon, sub pretext că a fost „mutilată“ teribil şi râvneşte la fostele ei teritorii, pe care odinioară le-a stăpânit pe nedrept, Austria poate să ceară şi ea, tot din aceleaşi consideraţiuni, ţinuturile care au fost cedate Italiei, după cum Germania ar pretinde restituirea Alsaciei Lorénél, a coloniilor, a provinciilor pierdute de la răsărit; sau Bulgaria ar cere Macedonia sârbească ş. a. m. d. Cine nu ştie, că toate statele învinse se plâng de situaţia ce li s’a creat prin actualul regulament european şi se prepară In vederea unui război de revanşă spre a reveni la situaţia dinainte de 1914 ? Urmează oare de aci ca naţiunile Învingătoare ori, să uite ce le comandă propriile lor interese şi să facă azi figură de învinse, dând ascultare vocilor sirenelor de la Budapesta şi Berlin, care cer revizuirea tratalor ? Desigur că nu. Politica Ungariei este simplistă şi periculoasă. Ea se reduce la formula : „Nu va fi linişte, în Europa centrală, atâta vreme cât poporul maghiar va fi nemulţumit“. Şi când va fi mulţumit popo- rul acesta ? Când se va recon. ■ stitui iarăşi Ungaria în frontierele ei de altă dată ! — Ungaria aceea însă a murit pentru totdeauna ! Ungaria a fost redusă la frontierele ei etnice. Aceste frontiere au fost impuse de drept, prin aplicarea principiului naţionalităţilor. Toate statele din Europa centrală sunt state unitare naţionale. De aceea, cine vorbeşte de revizuirea tratatului de la Trianon spre a se acorda frontiere „etnice“ (?) Ungariei, dovedeşte, în realitate, că urmăreşte crearea de frontiere „geografice”, prin ne- socotirea drepturilor naţiunilor din aceste părţi ale Europei, de a trăi pe teritoriile ce le aparţin de drept şi în frontierele lor per- fect legitime. Orice tentativă de modifica- re a actualului regula- j ment european nu- i seamnă un pericol pentru pacea europeană. In consecinţă, Ungaria trebue invitată să renunţe la o politică de sistematică provocare atât în propriul său interes, cât şi în interesul superior al păcii europene. R. SEISANU D. MUSSOLINI SA SE GANDEASCA LA GRANIŢA BRENNERULUI „Le Temps“ publică un articol de fond»_S aratând că declaraţiunile d-lui Mussolini în privinţa Ungariei vor fi viu comentate în ţările Europei centrale. E explicabil că d. Mussolini, după acordul încheiat anul trecut, pledează cauza _ Ungariei. Susţinând însă că inframiibilitatea tratatelor, care în principiu trebue menţinută, nu se cuvine să împiedice modificarea de amănunt, când aceasta e de dorit, d. Mussolini apără o teză ce s’ar putea întoarce mâine contra intereselor Italiei şi ale tuturor puterilor, cari au obţinut îndreptăţite sporiri teritoriale. D. Mussolini, scrie Le Temps, face distincţie între frontierele impuse Ungariei şi frontiera Brennerului, susţinând necesitatea de a se stabili o frontieră etnică acolo, unde nu e posibilă frontiera geografică. Teza pe care o susţine primul ministru italian este primejdioasă din punct de vedere general. Tratatele de pace semnate după victoria aliaţilor au creat dreptul pentru Europa nouă. Pacea se menţine numai pe baza tratatelor existente, ce nu pot fi modificate în amănunt decât cu liberul consimţământ al tuturor semnatarilor. Atingerea unui singur tratat poate readuce în discuţie pe toate celelalte. D. Mussolini nu se poate să nu ştie că România, Cehoslovacia şi Iugoslavia nu vor consimţi în nici un caz la vreo modificare, iar raţiunea de existenţă a Micei înţelegeri este tocmai apărarea comună a frontierelor. TRATATELE. — UN BLOC INDIVIZIBIL „Journal des Débuts“, sub semnătura d-lui Auguste Gauvain, subliniază unele greşeli şi confuziuni din interviewul d-lui Mussolini şi de aceea se îndoeşte că declaraţiunile acestuia au fost redate fidel. Mai ales în chestiunea revizuirei tratatului de la Trianon, ziarul crede că lordul Rothermere a luat desigur propriile sale dorinţe ca fiind ale d-lui Mussolini. DACA FRONTIERELE DIN TRATATUL DE LA TRIANON CONSTITUE O NEDREPTATE FATA DE UNGARIA, TOT ATAT DE NEDREAPTA AR FI INCORPORAREA UNEI MASSE COMPACTE DE 500 MII SLOVENI IN TERITORIUL ITALIAN. DIN ACESTE MOTIVE, ZIARUL CREDE CA DECLARATIUNILE APARUTE SUNT TENDENTIOASE, D. MUSSOLINI TREBUIND SA STIE CA TOATE TRATATELE DE PACE CONSTITUE UN BLOC INDIVIZIBIL. — O primejdie. După Ungaria şi Austria şi germania vor cere revizuirea tratatelor de pace — Paris, 29 (Rador). — Ziarele comentează pe larg intervievul, acordat de d. Mussolini, ziarului „Daily Mail“ arătându-se în general nedumerite asupra declaraţiunilor primului ministru italian. „Echo de Paris“ declară că dacă ungurii ar redobândi vechile frontiere, austriacii şi germanii ar sfârşi prin a obţine şi ei teritoriile cari le-au ost luate în folosul Italiei. D. Mussolini se lasă rătăcit de temerile pe care i le inspiră Iugoslavia şi astfel va sfârşi prin a nesocoti interesele generale ale ţării sale. „Petit Parisien“ arată că declaraţiunile d-lui Mussolini nu sunt numai primejdioase, dar ele constitue şi încurajarea regretabilă dată ungurilor şi tuturor acelora, cari refuză să se adapteze condiţiunilor păcei. „L’Oeuvre“ consideră cuvintele d-lui Mussolini lipsite de preţ atâta timp cât plecându-şi o ureche prietenească la plângerile Budapestei, îşi închide cealaltă ureche la doleanţele Vienei şi Belgradului. „La Volonte“ arată că d. Mussolini a comis o gravă imprudenţă prin declaraţiunile favorabile revizuirei tratatului dela Trianon. REVIZUIREA TRATATELOR NU INSEAMNA PACE, CI RĂZBOI „La Liberté“, îratr’ura articol seimiat de d. Jacques Bainville, constată că revizuirea tratatului de la Ta*tancra are partizani destul de cunoscuţi. Cum s’ar putea însă face frontierele mai raţionale şi mai juste, fără a se pune din nou pe tapet îratremd statut teritorial. Ungaria se plânge că mulţi din fiii săi au rămas dincolo de frontiere, dar înainte de război se plângeau celelalte naţionalităţi că sunt oprimate de Ungaria. Problema este atât de dificilă încât spre a o rezolva n’ar rămâne alt procedeu decât acela întrebuinţat de turci faţă de elementul grecesc, adică expulzarea în massă, şi desigur că acest mijloc n’ar constitui un progres al omenirei. D. Mussolini nu vede nici un inconvenient din întoarcerea la Ungaria a unor anumite colţuri din Slovacia, dar Ungaria nu va fi niciodată mulţumită cu câteva sate şi câţiva kilometri pătraţi. Iar după acelaş principiu, Germania va avea de asemenea de prezentat anumite reclamaţiuni şi, la rîndul ei, Austria ar avea revendicări în chestiunea Adigelui de Sus. De aceea, e de temut că revizuirea tratatelor, în loc de a favoriza pacea, ar putea da ocazii de război. și Ungariasperă cirevizuirea se va to arfei Budapesta, 29. (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei a luat cuvântul deputatul independent contele Sigray şi a subliniat că Ungaria trebuie să aibă încredere în Liga Naţiunilor, cu atât mai mult cu cât aceasta dă dovadă în ultimul timp de o justă înţelegere a situaţiei. Oratorul îşi exprimă satisfacţia pentru încheierea tratatului de amiciţie italo-ungar şi crede că adevăratele rezultate ale acestei amiciţii se vor manifesta în momentul când Mussolini va lua cuvântul în favoarea modificării frontierelor Ungariei. Poporul ungar trebuie să se silească să obţină simpatiile Franţei. Contele Sigray aprobă pe preşedintele Consiliului că a respins ideea unei confederaţiuni dunărene. Relevând cu recunoştinţă activitatea lordului Rothermere, contele Sigray propune Camerei deputaţilor să exprime mulţumiri pentru silinţa cu care Rothermere a atras atenţia opiniei publice universale asupra situaţiei nedrepte impusă Ungariei. Contele Sigray a propus ca totodată Camera deputaţilor să exprime încrederea nesdruncinată că revizuirea tratatelor de pace se va face în curând, în interesul Unariei şi al păcii europene. .. Ilii non renim Dunărei dela nana ia nana Keanu — Cele 4 state interesante recunosc drepturile suverane ale României Geneva, 29 (Rador).— Consiliul Ligei Naţiunilor a transmis, oficial, celor patru guverne, reprezentate în Comisiunea Europeană a Dunărei, avizul cerut de acestea înaltei curţi de justiţie din Haga, cu privire la drepturile de jurisdicţiune ale Comisiunei Europene pe sectorul Dunărei dintre Galaţi şi Brăila. In conformitate însă cu protocolul încheiat de reprezentanţii celor patru guverne, se prevăzuse în termen de şease luni de la pronunţarea avizului Curţii, pentru a se continua negocierile începute înainte de a se cere acel aviz. Negocierile aveau de scop să stabilească modificările esenţiale ce trebuiesc aduse actualului regim juridic al Comisiunei Europene, în vigoare de la Galaţi, la gurile Dunărei şi INSTITUIREA UNUI REGIM NOU COMPATIBIL CU DREPTURILE SUVERANE TERITORIALE ALE ROMÂNIEI PE ÎNTREAGA DUNĂRE MARITIMA, DELA BRĂILA PANĂ LA MAREA NEAGRA. • Aceste negocieri au fost reluate, pe bazele din trecut, adică întru nimic influenţate de avizul defavorabil, dat de Curtea din Haga. O primă întrunire a comitetului special, însărcinat cu conducerea acestor tratative, s‘a ţinut la 20 Ianuarie, când s‘au supus celor patru guverne două proecte de convenţie. Rezultatul urma să fie comunicat la noua întrunire a Comitetului special, care s‘a ţinut la Geneva, la 20 Martie. Caracterul acestor desbateri fiind cu totul confidenţial, nu s-a putut afla ceva precis asupra rezultatelor obţinute. Corespondentul agenţiei „Rador“ la Geneva crede însă a şti că aceste rezultate sunt susceptibile de a deveni satisfăcătoare. * Toate guvernele, interesate dau dovadă de dorinţa sinceră de a pune capăt, prin burtă înţelegere, unui diferend, care le separă de atâţia ani, din cauză că Comisiunea Europeană a nesocotit unele obligaţiuni contractuale şi suveranitatea la care România nu poate renunţa cu nici un preţ. Noua întrunire a comitetului a fost fixată pentru ziua de 18 iunie. Termenul acestor negocieri, conduse în numele guvernului român de d. ministru plenipotențiar Contzescu, a fost prelungit cu încă şase luni. Mima ia n locui, HMM MMM M HMM Paris, 29. (Telegr. part.). — „L’Information“ aduce ştirea, că comisiunea de trei, însărcinată de Liga Naţiunilor cu anchetarea cazului de la St. Gotthard, a hotărît, să trimită doi experţi la faţa locului. Comisiunea a şi adresat secretariatului general al Ligii cererea să numească doi delegaţi din rândurile experţilor, ataşaţi permanent Ligii Naţiunilor, care să se ducă la St. Gotthard, spre a face cercetări. Ei nu vor rămâne la St. Gotthard, ci vor extinde ancheta şi asupra staţiunii Ratot, unde au fost mutat®, un timp, vagoanele de la St. Gotthard. Comisiunea de trei a mai cerut Ligii Naţiunilor să aleagă şi doi experţi în chestiuni vamale. Aceştia vor avea rolul să examineze documentele înaintate Ligii de guvernul maghiar, pentru desvinovăţire. Se vor duce şi ei la St. Gotthard. In caz că examinarea acestor documente n’ar da rezultate satisfăcătoare. Comisiunea de trei va aştepta 2—3 săptămâni, până va primi rapoartele comisiunilor trimise la St. Gotthard şi se va întruni din nou la Paris pentru examinarea lor, luând o hotărîre definitivă, pe care o vor Înainta Ligii Naţiunilor, în sesiunea din Iunie. * Paris, 29 (Rador). — „Le Petit Journal“, anunţă, din sursă autorizată, că comitetul de trei, numit de consiliul Ligii Naţiu- J nilor, spre a face ancheta relativ la chestiunea mitralierelor de la St. Gothard, a decis să trimită o comisiune de investigaţie în Ungaria.* Paris, 29 (Rador). — Cercurile oficiale nu confirmă, nici nu desmint ştirea publicată de presă relativ la comisiunea de investigaţie ce s’ar fi decis a fi trimisă în Ungaria, spre a face cercetări în afacerea mitralierelor dela St. Gothard. Ministerul de eterne nu a primit de la Geneva, relativ la această chestiune, nici o comunicare oficială. Proiecte de legi S-au înaintat Camerei deputaţilor următoarele proecte de legi: 1) proectul votat de Senat pentru modificarea art. 60 alin. 11 din legea de unificare administrativă, privitor la atribuţiunile primarului ca ofiţer al stării civile, în sensul că dispoziţiunile menţionatului aliniat se vor pune în aplicare în nouile teritorii cu începere de la 1 Ianuarie 1929) ; 2) . proiectul prin care se introduc următoarele modificări în legea taxelor de timbru şi impozitului pe acte şi fapte juridice din Mai 1927 : La art. 14, paragraful 1 se adaugă ca al doilea aliniat : „In caz de fuzionarea societăţilor anonime, pentru acţiunile reprezentând vechiul capital al societăţilor fuzionate 0,50 la sută". La art. 15, par. 7 se adaugă ca al 7-lea aliniat: „In caz de fuzionarea societăţilor anonime, aporturile imposabile cu 5 la sută care constituesc vechiul capital al societăţilor fuzionate se impun cu 1 la sută“. Prin modificările de mai sus, s’a urmărit încurajarea tendinţei de fuzionare a întreprinderilor, în scopul de a străbate mai uşor împrejurările economice grele de azi. Intr’adevăr, prin noul proiect, taxele privitoare la acţiunile reprezentând vechiul capital al societăţilor fuzionate se reduc la jumătate (dela 1 la sută la 0.50 la sută), iar taxele asupra aporturilor mobiliare ce fac parte din vechiul capital al acestor societăţi, se reduc dela 5 la sută la 1 la sută. incidente sângeroase la Călcată Londra, 29 (Telegr. part.). — Din Calcutta se anunţă, că acolo au intrat în grevă vre-o 20 mii lucrători de C. F.. Multe linii au suspendat circulaţia. Alte linii sunt servite de armată. Greviştii au făcut mari manifestaţi la Calcutta, aruncând cu pietre asupra multor clădiri publice şi prăvălii. In unele puncte s-au întâmplat ciocniri cu armata şi au fost 3 morţi şi mulţi grav răniţi,. - 0 însemnările mele 60 de ani Scriitoarea Elena Faragó a implinit 50 de ani. N'a fost până acum la noi, altă scriitoare, care să cultive mai cu nesafiu poezia, cum este Elena Faragó. Deşi de atâţia ani bolnavă, totuş cu fiecare volum nou, Elena Faragó a adus un nou izvod de întinerire, poetică, un nou freamăt de imaginaţie şi o nouă spovedanie în ritmul sincerităţii. Durerea mai ales a inspirat-o. Totuş atmosfera poeziilor ei nu-i posomorită, nu-i sumbră. Respiră şi se ridică peste valul amărăciunei, nădejdea, visul, crezul. Spune poeta într-o poezie din ultimul volum „Nu mi-am plecat genunchii“ : „Ştiu să te rabd Durere. Şi totuşi, cântă încă, în suflet, [Crezul meu..." [Acest crez a făcut ca scriitoarea,—azi aproape întemniţată în casă, căci abia se poate mişca— să consacre pentru copii, aleasă literatură de mamă bună. Poate durerile ar fi pironit-o de mult; dar sentimentul de mamă i-a întețit puterile, i-a primenit atmosfera și a făcut-o să scrie duios, cu înaltă grijă artistică și cu admirabilă sinceritate pentru toți copiii și pentru copiii ei. Și astfel sufletul ei de idealistă n'a fost tulburat. Volumele ei de versuri şi pentru cei mari şi pentru cei mici sunt o podoabă de mândrie poetică, pe care fără îndoială, toţi o recunosc. Şi desigur şi oficialitatea. C. Cio. *----------o □ o----------- Mean şi steia Mamor — Asigurările exprimate faţă de d. Victor Antonescu— Paris, 29. (Telegr. part.).— După semnarea acordului Poincare, preşedintele consiliului de miniştri, a reţinut pe d. Victor Antonescu, discutând, cordial, cu d-sa asupra importanţei convenţiunii. D. Poincare s-a ocupat apoi de chestiunile în legătură cu situaţia internaţională a României. Făcând aluzie la evenimentele petrecute în cursul acestei luni, d-sa a spus că nu crede ca cele întâmplate la Geneva să aibă, în ce priveşte fondul chestiunii, urmări păgubitoare pentru România. In orice caz, amiciţia neclintită a Franţei rămâne asigurată României,oricari vor fi împrejurările. D. Victor Antonescu a exprimat d-lui preşedinte al consiliului de miniştri francez profundele sale mulţumiri pentru cuvintele de bun amic rostite la adresa României. Valliany franco-român pentru regularea datorilor de război, d. R. n mmffl .mm mai mm de la binecuvântarea bisericii Paris, 29 (Rador). — Arhiepiscopul Parisului a adresat o ordonanţă preoţilor din diecesa sa, luând severe hotărîri împotrive partizanilor grupării „Action Franţaise“ în ce priveşte asistenţa bisericii la cununii, înmormântări, împărtăşiri şi la atitudinea preoţilor faţă de diferitele prmadouă societăţi afiliate acestei grupări. noul ministru al Italiei la București Praga, 29 (Rador). — D. Preziosi, ministrul Italiei, care a fost numit ministru la București, va părăsi, Sâmbătă, Praga, plecând în România. EX-IPOilitUl îşi to reclame ? Paris, 29. (Telegr. part.).— „Chicago Tribune“ aduce ştirea, că însoţitorul aviatorului Koehler, care aşteaptă în Irlanda un timp potrivit spre a întreprinde zborul peste Atlantic, cu avionul „Bremen“, nu ar fi, cum se susţine, baronul Huenfeld, ci fostul „Kronprinz“ german Friederich Wilhelm, carevrea să-și facă astfel reclamă,, mandat de gjggstggcy FILAE Dimineaţa. — Pe La teatru ai mai fost? — Eu ? — Da. — Se vede c& mă confunzi ! — De ce ? — Am radio, scumpule... Nu es seara pentru nimic în lume. — S’aude bine ? — Perfect... Parisul, Londra, Lipsea, Tunisul, toate sunt la mine acasă... Cum dai cu degetul, cum eşti acolo ! — Aş fi curios să iau parte la o audiţiune. — Bucuros. Diseară. Până la 10 dăm o şuetă de şpriţuri, şi pe urmă să te ţii... Iţi cântă Eurore, întreagă. Seshdi : — începem 7 — începem. — Auzi ceva ? — Nişte hârâituri. — Cum hârâituri !? E „M-me Butterfly“ cu cea mai ilustră Curios ! Cunosc bine opera Puccini... N’aduce de loc. — Cum n’aduce !?... Ascultă acum ! Ce impresie ai ? — Aproape nici o impresie. — Dă-mi voe. — Văd că te-au trecut toate năduşeilile dichisind aparatul și nu ese nimic. — Să știi că ești ghinionist... In totdeauna s’aude de minune... Te crezi la Opera Mare... Numai astăseară nu reuşeşte... Sunt descărcări pe unde... Afară de asta, coşurile fabricilor, triamvaele... Dacă aveai norocul să vii ori seară, rămâneai cu gura căscată... Opera ’ntreagă, domnule, cu aplauze, cu trosnitul scaunelor, cu fâşâitul programelor, cu flirtul cucoanelor.. Ce păcat c’ai nimerit rău !... Zoe, pune ceva la gramofon... A doua zi. — Iţi place radiofonia ? — Grozav. — Unde ai auzit .. *— Nicăeri. — Vino la mine diseară. — Am mai fost ieri la unul şi ne-am sgâit zadarnic la aparat — Al meu e altceva... Ultimul cuvânt al ştiinţei.» O duzină de lămpi... Te aștept Seara . — Ce sensație ai ? •— Sensația de acum treizeci de ani, când mă chinuiam în Cişmigiu să prind ceva la primele gramofoane cu cauciukuri de irigator în urechi. — E adevărat că sbârnâe şi rage... Pentru prima oară se ’ntâmplă asta... încolo merge admirabil... Iți spui drept că mă laud cu aparatul meu... Opere întregi, domnule !... Titi !... Pune „Volga“ cu Șaliapin la patefon... Iți place !... S’aude ca la teatru... Dar n’are a face cu radiofonia. — Ce păcat că n’o aud de cât cei cari o au — și numai în zilele când n’o deoache musafirii !... Don José lui cu se apără mi de dolari — Ei lucrau pentru... premiu — Publicul obişnuit al căei Victoriei şi cu osebire justiţiabili aduşi de treburi la tribunal ai avut toi un spectacol inedit , uluitor — cum rare ori li si oferă. In ceata mizerabilă de pârliţi, de ambele sexe, frânţi di mizerie şi de viţiu, îmbrâncit de şiragurile gloatei şi înconjuraţi de ostaşi înarmaţi, — îi trupa zdrenţăroasă de declasaţi haimanale şi vagabonzi expediaţi din beciul poliţiei la parchet, spre a fi triaţi fie spre ispăşirea osândei, fie spre a f puşi sub urmărire penală, — s’a remarcat un grup de cinci „simandicoşi“. BANDA In frunte : doi voinici arătoşi şi agresivi — pretinşi avocaţi, beneficiarii ai oricăror afaceri veroase şi samsariâcuri.— Ion Dobrea şi Mircea Gabrielescu; în spate, o mutră distinsă, o eleganţă îmblănită, sobru şi impunător — Andrei Kippiiottis ; şi mai în urmă, doi lungani cu tip pistruiat, cu ochi spălăciţi, cu înfăţişare de păsări de pradă. — Abraham Lascover (Laszkiower) şi Maximilian Moses Lauer (Max), evrei polonezi de recentă şi clandestină provenienţă în ţara noastră. Au fost de îndată recunoscuţi şi privirile lumii i-au urmărit până la poarta sumbră a depoului Palatului . Erau tovarăşii bandei falsificatorilor de dolari condusă de samsarul avocat Ion Dobrea şi le secundul lui, Mircea Gabrielescu. Isprava celor cinci am relatat-o pe larg în reportagiile interioare. De astă dată, au fost readuşi la tribunal flancaţi de hoarda desculţă, — spre a fi puşi sub m M toteim/' INTEROGATORIILE I D. jude-instructor Stănescu, al cab. — care a primit însărciinarea de a desăvârşi cercetările în această nouă cauză senzaţională — a păşit de îndată la interogarea inculpaţilor (în conti- nuarea instrucţiei începută de Miercuri noaptea). A luat astfel legiuitul interorator inculpaţilor, cu privire la faptele ce li s-au pus în seamă prin rechizitorul introductiv al parchetului. Au făcut mărturisiri complete şi fără ocol numai autorii materiali ai plăsmuirii: cei doi evrei polonezi, Lauer şi Laszchiower — adică „gravorul“ care a confecţionat tiparele şi clişeele cu cari se falsificau cifrele bancnotelor şi „trăgătorul’, care reproducea imprimatul falsificat în lunga serie a emisiunii clandestine de dolari. A FĂCUT NUMAI PREZENTĂRILE Ceilalţi trei au adoptat un sistem de apărare, mai mult sau mai puţin „serios’’, dar care, tocmai prin stăruinţa cu care îl argumentează, vădeşte cutezanţa faptei şi proporţiile ce i-ar fi dat dacă reuşia şi sancţiunea justiţiei nu s-ar fi produs la timp. Intr‘adevăr, Kippinotti se pretinde cu desăvârşire nevinovat şi susţine, că rolul lui s‘a redus numai la oficiul de a fi mijlocit o întrevedere între Dobrea şi Lauer. Ştie, că din această întrevedere a ieşit combinaţia industriei de dolari fabricaţi, dar tăgăduieşte orice interes personal sau beneficiu bănesc în cauză. PENTRU... PREMIU Iar Dobrea şi Gabrielescu — concertaţi cu abilitate de , borfaşi rutinaţi, cari în cli- Ipele de neobservare îşi sugerează, doar cu gesturi de pantomimă şi cu şoptiri de vorbe neînţelese sistemul de explicating, au declarat cu seninătate şi teatrală indignare, că ei nu s’au gândit să tragă folos din hoţie, nă Ci... au vrut să afle secretul „evreilor“, să le descopere depozitul de bancnote false şi apoi să-i denunţe poliţiei, spre a-şi încasa partea lor de premiu ce şi-au închipuit că guvernul american avea să-l recunoască, fără îndoială! îndrăzneala explicaţiunilor curgătoare prezintate de cei doi a scăzut însă cu totul, când li s-a pus întrebarea firească : Pentru ce atunci, aţi pus înrânzare şi aţi tras foloase, din primul loz de dolari falşi ce i-aţi confecţionat ?“ Desigur, că răspunsul le răsturna, minciuna, de aceea s-au dosit după băigneli şi argumente mărunte. MANDATELE DE ARESTARE Interogarea inculpaţilor a ţinut până noaptea târziu, când — în unire cu concluziunile parchetului — d. jude-instructor Stănescu a lansat mandate de arestare contra bandei de falsificatori, dispunând încarcerarea lor, imediată, la Văcăreşti. MASURILE DECANATULUI Decanatul baroului de Ilfov a luat măsuri, ca un delegat al corpului, d. avocat Dongoroz) să ia contact cu magistratul instructor în vedere cu acțiunea disciplinară^ a consiliului de disciplină sa se producă neîntârziat contra celor doi avocați^ - —-------□ V □-------—» ‘