Universul, octombrie 1928 (Anul 46, nr. 228-253)
1928-10-14 / nr. 239
f Anil XLVI, Nr. 239 8 Pagini In tara 3 lei In străinătate 6 lei 8 Pagini TELEFON: Direcția 313/72-364/64 Duminică 14 Octombrie 1928 Redacția t Cores.], cu provincia 302/98 - 335/31 Noul an şcolar Era natural ca punerea în aplicare a reformei învăţământului secundar să dea relief începutului anului şcolar. Numeroase dispoziţiuni noui, unele radicale, intervin în noua funcţionare a acestei însemnate ramuri a învăţământului, înlăturând multe dificultăţi trecute, care duraseră prea mult, dar creind şi ucele dificultăţi inevitabile, pe care organele competinte, sperăm, vor isbuti să le învingă prin bunăvoinţă şi stăruinţă, necesare într-un grad deosebit stărilor de tranziţie. Din cauza examenelor de diferenţă şi de bacalaureat, anul şcolar a început mai târziu ca oricând. Socotind vacanţele şi sărbătorile, cursurile nu vor ţine de fapt mai mult de şeapte luni. In schimb, cel puţin în unele clase, programele vor fi mai încărcate, nu prin efectul unificării cursului superior, realizată în mod raţional, ci prin caracterul încă tranzitoriu al primului an de aplicaţiune a reformei. Cu toate astea, mulţi elevi se vor găsi în faţa lipsei de manuale la unele materii, datorită faptului că nu a fost vreme să se elaboreze lucrări conform nouilor programe. Deci, cursurile profesorilor, notiţele luate de elevi vor avea un rol mai însemnat decât altădată. In sfârşit, de unde elevii din licee urmau înainte patru ore pe zi, dimineaţa, de aci înainte vor face şease, dimineaţa şi după amiazi, cu o oră mai mult decât pe vremea vechiului liceu unitar. Atenţiunea, studiile şi drumurile implicate de acest nou regim şcolar vor impune elevilor o sforţare deosebită, care, bine canalizată, va contribui la progresul cultural, după cum, în mod inutil uzată, va determina o sleire păgubitoare. In această situaţie, rolul profesorilor capătă o însemnătate excepţională. Depinde de ei, ca dificultăţile să se accentueze sau să se atenueze. Cu cât vor pune mai nalt zel în îndeplinirea misiunii lor, cu cât vor apela mai călduros la resursele lor intelectuale şi sufleteşti, cu cât vor şti să întrebuinţeze mai cu folos timpul relativ scurt al anului şcolar, cu cât se vor ridica mai presus de păreri şi simpatii personale în materie de învăţământ, spre a-şi topi silinţele într-un elan comun pentru şcoala românească, cu cât vor fi mai mult şi profesori şi oameni, cu atâta se va asigura învăţământului nostru o atmosferă mai prielnică şi ţelurilor bine intenţionate ale reformei, rezultate mai bune. Cel puţin anul acesta, nădăjduim, vor opera mai puţin tradiţionalele supliniri şi subsupliniri, lipsuri de la cursuri sau surogate de prelegeri prin elemente nepregătite, schimbări de profesori în cursul a-nului sau la examene, şi alte anomalii, care se resfrâng şi asupra elevilor şi asupra in- văţământului. BBHramameeim» Conferinţa telegrafică internafională dela Bruxelles — De vorbă cu d. D. Marinescu, directorul general al poştelor — La 10 Septembrie s’a nimit la Bruxelles conferinţa telegrafică Internaţionala, la care a luat parte reprezentând administraţitinea poştelor române, d. D. Marinescu, directorul general al poştelor, înapoiat la Bucureşti, d. Marinescu ne-a dat următoarele lămuriri despre congres: 1 CONFERINŢELE „UNIUNII TELEGRAFICE INTERNAŢIONALE" — La fiecare cinci ani, administraţiile telegrafo,poştaie ale tuturor ţărilor cari fac parte din ..Uniunea telegrafică internaţională" se întrunesc în conferinţă spre a discuta şi modifica dispoziţiunile din convenţiile şi regulamentul telegrafic internaţional. •Ultima conferinţă a fost în 1925, la Paris. Ca şi altă dată chestiunea limbajului convenit în corespondenţa telegrafică internaţională a dat loc la discuţii vni. Dar nu sa ajuns la o soluţie definitivă. Conferinţa a delegat un comitet de studii, care să studieze chestiunea. Comitetul s’a întrunit în 1926 la Cortina U’ampez.o şi lucrările au fost rezumate într'un act, în rare delegaţii Germaniei Belgiei Chinei, Estoniei, franţei, Greciei, Ungariei, Indiei neerlandeze, Italiei Japoniei, Elveţiei, Cehoslovaciei, Turciei şi Uniunei republicii sovietice, au emis o părere, iar delegaţii Marii Britanii, altă părere. Acel raport treime să fie depus la conferinţă din 1930. Intre timp însă, chestiunea limbajului convenit cerând o soluţie mai grabnică, cele mai multeari din „Uniune” au solicitat biurului internaţional de la Berna, să convoace o conferinţă înainte de 1950. Această conferinţă a fost fixată în luna Septembrie — la Bruxelles. La conferinţa de la Bruxelles au fost reprezentate de state prin 99 de delegaţi, 36 de societăţi de calde şi de telegrafie fără fir cu 34 delegaţi. Conferinţa a ţinut 14 zile. S-a modificat un articol din regulament asupra limbajului convenţional în corespondenţa telegrafică, definindu-se ce este un limbaj convenţional (câte li- t tere să aibă cuvântul câte vocale) şi ce taxe trebue să se plă- tească (chestiunea e de ordin pur tehnic). Expeditorii sunt în orice caz obligaţi să prezinte admiinistraţiilor poştelor, la cerere, codul după care se redireară atari telegrame. * D. Marinescu a vizitat serviciile administraţiei poştei belgiene, interesându-se de măsurile, care pot fi introduse şi la noi. Iar la Paris, a asistat la inaugurarea centralei automate,, Carnot". T. Z. D. MARINESCU directorul general al poştelor Semicentenarul oourssel şi monumentul dela Adam-Clissl Comemorarea realipirii Dobrogei la România, în urma victoriosului războiu dela 1877, reîmprospătează în inima tuturor Românilor sentimentul de veneraţiune ce-l păstrează pentru primul rege al României, care a dezrobit această provincie şi a întins hotarele ţării până la marea liberă. Suntem datori să ridicăm marelui rege un monument, care să amintească acest fapt măreţ, şi aş propune să se aşeze la capul bulevardului din Constanţa statuia ecvestră a lui Carol I. Avem un model excelent pentru această statuie, cea din proiectul de monument executat de sculptorul Jale, şi care cu drept cuvânt a fost premiat de juriu pentru meritele sale sculpturale. Dar acest act de pietate ar fi incomplet, dacă ne-am mărgini aici şi de aceea credem, că ar fi nimerit să se ridice pe malul mării la Constanța, in locul foar- te bine ales de comitetul de or- ganizarea serbărilor semicente- J narului Dobrogei, un trofeu vio- J torios, după obiceiul Romanilor. • Modelul cel mai potrivit pentru I un astfel de trofeu este fără în- | doială trofeul ce încorona odi- * nioară monumentul dela Adam Clissi. Căci după cum monumentul dela Adam Clissi ne reaminteşte victoria civilizaţiei latine asupra barbarilor nordici, tot astfel monumentul ce dorim să-l ridicăm astăzi in amintirea realipirii Dobrogei are o semnificaţie, ce se aseamănă foarte mult cu a celui dintâi: victoria civilizaţiei moderne a Românilor însutită barbariei dela sud. Dacă giganticul trofeu dela Adam Clissi nr fi reparabil, am fi fost de părere să-l restaurăm pe acesta. Dar din nenorocire nu ne-a rămas dintr’Insul decât scheletul şi de aceea nu s'ar putea ridica pe locul din Constanţa decât o copie redusă şi cât se poate de fidelă a acelui trofeu.Este adevărat că barbarii, a căror înfrângere o simbolizează trofeul de la Adam Clissi, au fost străbunii noştri, Geţii, dar vicţoria lui Tralati asupra lor n'a fost o lovitură mortală. Ea se poate compara mai mult cu o operaţie chirurgicală îndrăsneaţa, dar reuşită, care permite pacientului să se ridice vindecat şi mult mai puternic decât înainte. Civilizaţia latină, cu toate piedicile ce i-au pus năvălirile barbare, a supravieţuit ca jăraticul acoperit de cenuşă şi in timpul nostru, risipindu-se cenuşa, a apărut o flacără frumoasă şi curată care este România Mare. înălţarea unui trofeu ca cel de la Adam Clissi pe malul mării la Constanţa va simboliza această victorie a latinităţii şi a românismului. Mt. C. Sutzu Membru al Academiei Române • x □ x ■ --------xux-------- Stefii irtásé ssssra mm Paris, 12 (Rador). — O polemică pasionată a început între diferitele ziare politice în privinţa votării articolelor 70 şi 71 din legea financiara de către comisiunea financiară a Camerei. Deoarece prin aceste articole se acordă anumite avantagii congregaţiunilor religioase, elementele radicale extremiste ar avea intenţia să încerce o manevră politică împotriva guvernului, cu prilejul desbaterii bugetului la Cameră. Un raid călare Bucureşt-Paris întreprins de un difer român In dimineaţa de 15 ort. pleacă din Bucureşti căpitanul Bălăcescu Achil, din cavalerie, pentru a executa călare raidul bucureşti- Paris. Ofiţerul va străbate: Iugoslavia, Italia, Elveţia şi Franţa după cum urmează: In ţară : Bucureşti, Slatina, Craiova, Vârciorova, Baziaş. In Iugoslavia : Malul Dunării, până la Belgrad şi dealungul Savei, până la Fiume. In Italia : Triest, Veneţia, Lacul Garda, Milano, Aosta. In Elveţia: Valea Ronului, St. Maurice, Lacul Leman, Laussanne.In Franţa: Pontarlier, Dale, Dijon, Montbard, Joigny, Melun, Paris. Raidul va fi executat pe un cal pur sânge englez. Timpul promis pentru executarea raidului este de aproximativ 45 zile, cuprinzând şi opririle de repaos în oraşele principale. Distanţa de aproximativ 3000 km. va fi împărţită în 40 etape, variind între 70 şi 100 km. pe zi. Ofiţerul execută raidul în uniformă, fără însoţitor, îngrijind singur calul. Pentru control, va viza la posturile de jandarmi şi garnizoane,le unde va cantona, un carnet de vize. Marele Stat Major a anunţat legaţiunile din ţările pe unde se execută raidul, pentru primirea ofiţerului. Parcurgând drumul acesta în timpul propus şi pe un anotimp aspru, căpitanul Bălăcescu va executa un frumos raid de călărie.Ii urăm deplin succes, pentru a face să răsune în străinătate renumele cavaleriei şi armatei române. Un caz asemănător celui al optanţilor Budapesta, 12 (Rador) . — Ziarele anunţă, că tribunalul arbitral mixt nu poate da decizie in chestiunea confiscării bunurilor arhiducelui Frederic în localitatea Belije din Iugoslavia, deoarece guvernul Iugoslav refuză să recunoască competinţa acestui tribunal. Ziarele ungare declară, că această afacere este analoagă cu chestiunea optanţilor din Ar- Ideal. in CEL l din Proverbialul băcan din colţ e foarte nedomirit. Citește, o gazetă care se zice „democrată" Independentă ; dar dela o vreme — și e mult deatunci — a început să nu mai priceapă. Mintea li este buimăcită. Omul a apucat vremurile, când opozantul era opozant; guvernamentalul era guvernamental ; socialistul era socialist şi român era numai cine era român. Pe vremea aceea, când ziceai că faci opoziţie, o făceai cinstit; când spuneai că eşti guvernamental, erai fără rezerve. Când erai din opoziţie, nu mai aveai nici un contact simpatico-politic cu nici un ministru, nu ocărai pe unii, pentru ca să te guduri pe lângă alţii. Nu păcăleai opoziţia, spunând că o slujeşti şi nu fulgerai cu fulgere de carton, pretinzând că eşti opozant ireductibil. Bietul băcan din colţ, a apucat vremurile, când socialismul şi a făcut apariţia în România şi a tremurat de frică, fiindcă atunci cine zicea că este socialist, era, cine combatea burghezia, nu ducea trai de burghez ghiftuit din munca lucrătorilor. 1. sfârşit, omul nostru ştia pe atunci totdeauna despre ce este vorba. Astăzi, la gazeta pe care, din deprindere automată o citeşte şi vede . LUNI: Guvernul va vădea sigur în luna lui Octombrie. MARŢI: Guvernul a hotărît să debarce, cel mai târziu în luna lui Noembrie pe d. Stelian Popescu. MIERCURI: Guvernul pregăteşte bugetele pentru anul viitor şi a decis să suprime 20 la sută dintre funcţionari. JOI: D. Stelian Popescu va fi atacat violent în Cameră de către d. Istrate Micescu ; guvernul a hotărît să rămâie neutru şi va cere Camerei să facă la fel. VINERI: Un însemnat membru al guvernului a declarat că situaţia d-lui Stelian Popescu în guvern este compromisă. SAMBATA: Dacă d. Istrate Micescu va fi ales vicepreşedinte al Camerei — și e sigur că va fi reales — d. Stelian Popescu va trebui să demisioneze ; dar dacă d Stelian ese din minister, guvernul va fi silit, să se retragă. DUMINICA : Guvernul a hotărit săprezinte lista, oficială pentru patru locuri de vice-preşedinţi ai Camerei, propunând numai toţii miniştri spre a impedeca alegerea d-lui Istrate Micescu. Când a ajuns la sfârşitul săptămânei, s-a terminat şi răbdarea omului cu delicatese şi coloniale. Şi punând coatele pe tejghea, şi-a luat capul între mâini şi a raţionat astfel: — Bine, frate, dacă este adevărat că guvernul va cădea sigur In luna lui Octombrie, de unde o să-l mai debarce pe d. Stelian Petrescu in Noembrie ? Dacă guvernul se retrage sigur insinie de Crăciun, de ca sa ocupă el cu facerea bugetelor pe anul viitor ? Dacă este adevărat, că guvernul pleacă peste o lună, cum ar fi cu putinţă ca tot el să suprima 20 la sută din funcţionari, adică să pleca, pe de o parte asigurându-şi, pe gratis, duşmănia atâtor mii de lăsaţi pe drumuri, pe de altă parte să uşureze sarcina celor cari vor veni după el, pentru ca să guverneze mai în tihnă 7 Dacă realegerea d-lul Micescu la vice-preşedinţie va însemna demisia d-lul Stelian Popescu şi dacă această demisie va atrage căderea Întregului guvern, de ce o spune un ziar da sinceră opoziţie 7 Căci dacă aşa stau lucrurile, majoritatea de teama căderii, va vota sigur contra d-lui Micescu, dinci contra dorinţei ziarului independent. Dacă guvernul a decis să păstreze rautraltatea faţă de duelul Stelian Popascu-Micescu, cum se potriveşte această atitudine cu cealaltă versiune, că guvernul dorind ca d. Astrata Micescu să nu mai fie ales, a hotărit să prezinte lista oficială cu foştii miniştri . Dacă eşirea din guvern a ministrului justiţiei va provoca fatal căderea întregului guvern, cum se împacă asta cu campania, că d. Stelian Popescu este un personagiu fără însemnătate, care face guvernului mai mult rău decât bine . Și atunci sărmanul burghet se întreabă nedumirit: — Mă rog ce să cred din toată încurcătura asta? Cade guvernul ori nu cade? Face bugetele, ori nu le face? Iese din guvern d. Stelian Popescu, ori nu iese ? Va fi ales d. Istrate Micescu, ori nu va fi ales? Pleacă guvernul in Octombrie pleacă în Noembrie, pleacă tn Decembrie ţi tn care an? Dau de atâta vreme cele 3 lei pe zi, ţi tn loc să mă lămurească, gazeta asta mai rău m'a buimăcit! Dar buimăciala asta vine de acolo că băcanul din coli na urmărit dezvoltarea postbelică a oarecărei prese, care ţi a însuşit toate mijloacele moderne de sugestionare a cititorului, încolo atitudinea acestei presa este foarte clară, este destul să fii cât de puţin în secretul zeilor, ca să ştii despre ce e vorba. CONSTANTIN BACALBASA ■ ima a Mill sirem Friedrichafen, H. (Telegr. part.). — Noul Zeppelin a plecat la ora 7:50 spre America. O mulţime imensă se adunase încă în cursul nopţii la locul de plecare. A fost nevoie de trei cordoane de poliţişti spre a împiedeca mulţimea să incomodeze plecarea. Printre pasagerii plecaţi este şi ministrul german Grzinski şi numeroşi funcţionari superiori germani. Au plecat, de asemenea, şi doi pasageri americani, care şi-au plătit călătoria, precum şi ginerele lui Zeppelin, contele Brandenstein-Zeppelin şi opt ziarişti. Dr. Eckner va fi ajutat în timpul călătoriei de ajutorul său Lehmann. In America se va face Zeppelinului o primire triumfală. El va aterisa pe câmpul de aviaţie de la Lakehurst, de unde echipagiul va pleca la New- Jersey iar de acolo cu vaporul Massion, la New-York, unde va fi primit de o delegaţie a New- Yorkului, în frunte cu primarul Walker. ETAPELE ZBORULUI Paris, 11 (Rador). — Dirijabilul „Contele Zeppelin“ a zburat la ora 9 și 32 minute deasupra localității Baden. Zborul se efectuează in condiliuni perfecte. Pe bordul dirijabilului se găsesc 1 m afară de echipagiu, 60 per- 1 soane.* I Berlin, îi. (Telegr. part.) — Se * anunţă din Montelîmar, in sudul * Franţei. Că astăzi, la ora 2 d. a., a fost observat acolo trecerea dirijabilului Zeppelin. Dirijabilul a sburat la o înălţime de 600 m., luând direcţia spre sud. * Basel, H (Bador). — Dirijabilul „Contele Zeppelin“ a sburat J deasupra oraşelor Constanta şi I Basel, iar la ora 9 şi 45 a trecut. J deasupra oraşului Belfort. * Berlin, Kt. (Rador). — Ştiri primite de la comandantul dingeabilului „Contele Zeppelin“ anunţă, că un sborul deasupra oceanului Atlantic, dirigeabilul a întâlnit o puternică furtună, care însă nu împiedică continuarea raidului In bune condiţiuni.. D. Eckner, comandantul Zeppelinului, a anunţat că în tot timpul nopţii, va căuta să fie In legătură prin radiotelegrafie cu vapoarele ce va întâlni In cale. •x Qx- Granar«a „Cruii“ se va sprisa De Luni, 15 cor„ expresul „Carpaţi" va fi suspendat, în acest an, din cauza sfârşitului sezonului în vederea căruia a fost înfiinţat. Ultimele curse le va face, plecând din Bucureşti Duminică 14 cor. şi înapoindu-se de la Braşov Luni 11 cor. Ultima statistică americană atepatru persoane la un automobil!.. Consiliul de miniştri de Joi seară — Deschiderea Parlamentului. Mesajul — Tratativele pentru împrumut. — Seceta ăia Basarabia şi măsurile de ajutorarea populaţiei. — Tratativele româno-maghiare. — Jabileul Dobrogei. — Serbările jubiliare dela Praga. — Modificarea legii radiodifuziunii . Consiliul de miniştri s-a întrunit, joi seară, sub preşedinţia d-lui Vintila Brătianu, primministru. La consiliu au asistat şi d-nii C. Nicolaescu şi N. N. Săueanu, preşedinţii Senatului şi Camerei deputaţilor, cari, împreună cu guvernul au întocmit programul de deschiderea sesiunii obişnuite a Parlamentului MESAJUL D. ministru de interne, I. G. Duca, a citit consiliului proiectul Mesajului regal pentru deschiderea Parlamentului. In noua sesiune de toamnă, Consiliul a aprobat textul. Mesajul anunţă programul legislativ pentru noua sesiune parlamentară, aminteşte de bunele relaţii cu Marii Aliaţi, de raporturile de bună vecinătate, de legăturile de strânsă prietenie cu statele Micei înţelegeri şi cu Polonia, ca şi de bunele legături cu celelalte ţâri şi, în sfârşit, ocupânduse de situaţia economică, anunţă consolidarea financiară a ţarei prin stabilizare şi împrumut, cari sunt considerate ca şi făcute. Corpurile legiuitoare se deschid la ÎS Octombrie, la amiazi. TRATATIVELE PENTRU ÎMPRUMUT D. prim-ministru Vintilă Brătianu a făcut consiliului o expunere asupra mersului tratativelor din ultima săptămână, pentru încheerea împrumutului, exprimând cele mai bune nădejdi. TRATATIVELE ROMANO-MAGHIARE PENTRU REZOLVIREA CHESTIUNEI OPTANŢILOR D. ministre de externe interimar C. Argetoianu a anunţat consiliului că, în urma inţelegerei dintre guvernul nostru şi cel ungar, negocierile directe intre România şi Ungaria pentru rezolvirea chestiunei optanţilor vor Începe la 1 Noembrie, la Praga sau la Rappalo. Din partea României, delegaa se va compune din d-nii Gernssl şi Ion Lăpedatu, foşti miniştri de externe şi de finanţe, N. Petrescu, plenipotenţiarul ţarei la Berlin, A. Nasta, directorul generalei Casei centrale de împroprietărire şi din mai mulţi consilieri tehnici şi experţi. E probabil ca d. prof. şi deputat Mircea Djuvara, să nu poată participa la aceste negocieri fiind reţinut în ţară de alte chestiuni Însemnate. JUBILEUL DOBROGEI Consiliul a hotărtt, definitiv, ca data serbărilor pentru aniversarea a 50 de ani de la liberarea ţi unirea Dobrogei cu România să fie 28 octombrie a. c„ aprobând ţi programul, întocmit de comitetul de organizare, care fire în frunte pe d-nui ministru Al. Lăpedatu şi fostul ministru V. Sassu. Sa aprobat o reducere de 50 la sută pe c. f. r. pentru călătorii, cari vor voi să asiste la aceste serbări şi să viziteze expoziţia regională jubiliară de la Constanţa, organizată cu acest prilej CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE AGRICULTURA DIN 1529 Consiliul a aprobat de asemenea o reducere de 50 la sută pe c. f. r. pentru participanţii la congresul internaţional de agricultură, care se va ţine la Bucu- reşti, in anul viitor. SERBĂRILE DE LA PRAGA D. ministru Argetoianu a comunicat consiliului invitaţia consiliului municipal din Draga, de a delega un reprezentant al municipiului Capitalei noastre la festivităţile din Pracra pentru sărbătorirea împlinire a zece ani de existenţa Republicei ceholovace şi deliberarea poporului cehoslovac, amic şi aliat. Consiliul a desemnat pe d. dr. I. Costinescu, primarul Bucureştilor, să asiste la aceste serbări. RADIODIFUZIUNE Consiliul a numit o comisie ministerială, alcătuită din d-nii I. G. Duca, gen. adj. râul Anghlescu şi C. Dimitriu, care să studieze şi să modifice legea pentru întrebuinţarea radiofoniei in ţară, spre a prezenta noul proiect Parlamentului ♦ Consiliul a încredinţat ă lor, miniştri L. Mrazec şi C. Dimitriu sarcina de a întocmi proiectul de regulament pentru exploatarea raţională a platformelor şi magaziilor din portul Constanţa. s k tele la Baute si assrnisiile pumn sidem sepii» D-nii miniştri dr. C. Angelescu şi I. Inculeţ au fost într'o nouă inspecţie in judeţele bântuite de secetă din sudul Basarabiei şi au făcut consiliului un amănunţit raport. D. ministru I. Inculeţ, din partea comisiunii instituite în precedentul consiliu de miniştri, a propus şi consiliul a aprobat următoarele măsuri de luat în judeţele bântuite de secetă din Basarabia : 1) INSAMANŢAREA. Creditarea pentru însămânţare se face prin trei instituţii de credit şi anume : Casele de gaj de pe lângă sucursalele Băncei Naţionale, Casele agricultorilor ajutate de Creditul Rural şi federalele băncilor populare. Pentru o mai bună coordonare a activităţii lor, instituţiunie acestea s’au constituit Într’un comitet, la care mai iau parte un reprezentant al Camerei de agricultură şi prefectul judeţului respectiv. In cele cinci judeţe din Basarabia, lovite de secetă (Lăpuşna, Cetatea Albă, Tighina, Ismail şi Capnl) aceste insoluţii au 27.909.000 lei şi incă 10.000 008 lei le stau a dispoziţia. Comitetul procură seminţe pe care Ie da sătenilor In credit cu 8 la sută. In special Casele agricultorilor vor primi de la Creditul Rural, creditele, In numerar şi nu in bonuri. In ce priveşte cooperativele, Centrala lor, conform nonii legi, va primi diferite depanări, cari vor da posibilitatea să se mărească operaţiile de credit din Basarabia. Ca altă parte federalele locale vor putea face virimente, adică federalele judeţelor îmbelşugate vor transfera datoriile lor faţă de federalele judeţelor în suferinţă, trimiţându-la de preferinţă cereale pentru Însămânţare. Astfel a şi procedat federala din Bălţi trimiţând celei din Cetatea albă 23 vagoane de grâu. 7) LUCRĂRILE PUBLICE. Consilul a aprobat propunerea, ca toate ministerele să afecteze sumele ce le-au mai rămas in buget la capitolul materialelor pentru lucrările de preferinţă in Basarabia, ca şosele, terasamente pentru calea feretă, diferite clădiri, lingerie pentru spitale şi armată, etc. Afară de aceasta, consiliat, In urma propunerii d-lui Irin ■ministre V. Brătianu, a aprobat pentru acelaş scop un credit extraordinar de 40.900.000 tei. De asemenea s’a hotărît, ca judeţele în suferinţă să poată contracta un împrumut tot de 40.000.000 lei la Casa de depuneri pentru lucrări publice. 3) ALIMENTAREA COPIILOR ŞI INFIRMILOR. Alimentarea. se va faca prin Crucea Roşie, cu ajutorul tuturor autorităţilor şi în special a ministerului de insfrucţie. In fiecare judeţ se va forma un comitet central din Crucea Roşie locală şi represan- I tanţii autorităţilor. In comuna se v°r forma deasemeni comitete din preoţi, învăţători, primari ■ şi ceilalţi reprezentanţi ai autoritaţilor. Prefecţii sunt chemaţi In Bucureşti pentru Sâmbătă 13 crt., spre a lua instrucţiuni. Aceste comitete vor ţine in evidenţă şi vor arăta numărul copiilor şi infirmilor cari trebue hrăniţi. Fondurile se vor compune din ajutorul guvernului, care a şi deschis un credit de 5.900.000 lei In acest scop, din ajutorul diferitelor departamente prin anulări de credite in bugetele respective, din donaţiunile diferitelor instituţii financiare şi ala persoanelor particulare, precum şi din mijloacele Crucei Roşii, care, in afară de fondurile aL a împrumutat de la Casa de depuneri 5.000.000 lei în acest scop. Alimentarea sa va faca prin crearea de cantine pe lângă şcoli în comunele suferinde. Afără de aceasta se va da şi ajutor în natură, adică cereale, haine, îmbrăcăminte, etc. Cu acest prilej se va face de către ministerul de instrucţie şi o solidarizare a copiilor din întreaga ţară, care, din judeţele cele bogate vor ajuta cu donaţiuni pe copiii din judeţele lovite de speetă. Ministerul ănătăţii a luat dispoziţia ca In spitalele din judeţele suferinda să hrănească pe lângă bolnavi şi pe infirmii recomandaţi de comitetele pomenite mai sus. Consiliul s’a terminat la 8 seara. 1 . EL -v-m -xgv—---- L