Universul, martie 1929 (Anul 47, nr. 49-75)
1929-03-01 / nr. 49
1 Anul XLVII Nr. 49 Vineri 1 Martie 1929 - Vineri In Franţa lumea s’a emoţionat cu prilejul unei sinucideri originale şi impresionante. Un cetăţean sătul de viaţă s’a spânzurat în tren şi personalul de serviciu l-a găsit cu gâtul agăţat de plafonul vagonului, în timp ce picioarele îi băteau pereţii. Doi gazetari de-ai noştri Cetesc informaţia ; o discută. J — Iată o sinucidere, care la J noi in ţară sunt convins că nu se petrece în mod aşa de ■ complicat. , — Celălalt răspunde : — La noi când cineva vrea să se sinucidă, nu se spânzură în tren ; se urcă pur şi simplu in el. Sâmbătă ' S'a svonit că prin noul buget se vor mări salariile lor și funcţionarilor şi soldele ofiţerilor. Domnul ministru de răsboi, colectând nevoile şi oftaturile subalternilor săi, se prezintă foarte dârz domnului ministru de finanţe şi-i cere, fără ocol, mărirea soldelor. Domnul ministru de finanţe cere explicaţii. — Ofițerii trăescu cu zile, excelență. — Ei bine, să trăiască atunci cu anii ! ••• Duminică ' A început postul mare și s’a lăsat sec după ambele calendare. Lică este un băiat în clasa I doua de liceu, fata clasei și I speranța familiei. Tatăl său este slujbaș la un minister, astfel încât adeseori, la masă, în loc de mân- cări substanţiale, Lică se hrăneşte mai mult cu iluzii. In ora de religie, profesorul examinează elevii. Lică e în picioare, supus interogaţiei : — Ia spune-mi, care este postul în care nu se mănâncă de loc carne ? . — Funcţionar la minister. Luni , Aventura ultimului rege asiatic — vorbim de Afganistan — a pasionat opinia publică românească, la fel cu cea europeană. Se ştie că aceşti Suverani sânt de religie musulmană şi deci practic m ritul poligamiei. Fuga fostului suveran s’a făcut în condiţii, care au determinat răzbunarea poporului. Doi povesteau : — Inchipueşte-ţi că i-a luat toată averea. — Săracul— — Dar i-a lăsat nevestele. —Nenorocitul L Marţi Turneele de propagandă teatrală în provincie abundă. Fiecare actor îşi alege o piesă, cu titlu mai potrivit şi începe să cutreere ţara. Actualmente se joacă : La Craiova : Banii. La Giurgiu : Câinii. La Zimnicea . La Turnu- Măgurele. La Bălţi : Pescăruşul. La Oradea Mare : Sarmală. Miercuri Reclamă pentru doctorii pentru creşterea părului. Scrisoare de mulţumire . Stimate domn, Sânt un biet funcţionar. Din cauza familiei numeroase ce am şi cu leafa ce-mi dă Statul, aveam atâtea necazuri, de n’aveam păr in cap. Un prieten m-a sfătuit să încerc doctoria dvs. In adevăr, în foarte scurt timp, nu numai că a început să crească, dar mi-a ieşit şi păru! prin căciulă. Cu stimă, Joi X. Amânarea alegerilor parţiale a dat dovada slăbiciunii politice a guvernului. Totuşi domnii de la putere neagă orice semnificaţie de acest gen. Un subsecretar de stat, interpelat de un deputat din opoziţie, a declarat : — Nu ne temem de alegeri. Vom avea rezultate zdrobi- toare. Sigur. Adversarii dvs vor fi cu capetele sparte. NICKIR — Poftiţi pateurile! — Aştept să-mi spui şi o vorbă prietenoasă. — Nu mânca pateurile, ca sunt vechi LA SINAIA ! He hei! He-hei!... hopf Sinaia cea miraculoasă răsună de strigătele sloeurilor şi borismanilor ambalaţi, care cu vocile strangulate de emoţia vitezei, coboară pante ameţitoare şi culcă piscuri imaculate, spulberând zăpada fragedă, ce-i invălue in fulberea sa aianonimă, ca pe nişte îngeri voinici ce se înalţă la ceruri. Sporturile de iarnă nu plină stagiune fac din Sinaia o nouă comoară. Tineri atbeţi, mondene sportive, aţâţaţi de biciul gerului, lunecă pe săniuţe agile, până ce frenezia lor impetuoasă ii adună în hall-urile încălzite, unde senzaţiile sportive se topesc, la aroma grogurilor, într'o odihnă molatecă. Iar noi, pietoni incurabili, furnicăm In oraşul destinelor noastre şi ca nişte sportsmani fanatici, prin mlaştini, hapuri şi scorburi municipale , înotăm... înotăm.* înotăm, li * ) rGUFA DE PATINAJ Patinajul e fără îndoială sportul cel mai preferat. Petata lucie a lacului înghețat, amatorii de amicele sexe. lunecă In arabescuri ingenioase E un fenomen meteorologie foarte ciudat, în care ghiara desgheată. Una din figurile patinajului, din cele mai dificde, este olandeza. Un intrepid sportsman se întoarce dela patinaj, după patru ore- Ac sport încontinuu. Pe bulevard se întâlnește cu un bun prieten. Acesta îl întreabă: — De unde vii9 . — Dela patinaj. — Și eu tot acolo am fost. Dar de ce ai stat așa de mult ? — Pentru o figură. ' — Ia? Care ? — M’am încurcat cu o plan*iesa. — Aşa ? Eu cu o nemţoaică. * CUNOŞTINŢE DE PATINAJ Patinajul este şi o piaţă favorabilă cunoştinţelor. De aceea doamnele vin un număr foarte mare. Urne ‘npies, domnii vin la fel. Doamnele, de multe ori. In dorinţa de a se lua la întrecere cu bărbaţii, execută figuri foarte periculoase şi de multe ori riscul acestor figuri, duce la rezultate inevitabile, mici acri- denie din fericire, fără multă , gravitate. I Două bune prietene, după ce stau pe ghiaţă până la ora 1, este bulevard şi-ţi schimbă impresiile Cea mai blondă. O întreabă pe cea mai brună: — Cum ai petrecut azi? — Dragă, m'am ales cu o căzătură — Și eu m'am ales tot cu un senator!...* OMUL DE ZAFADA Ză’tada e paradisul coinilor. Cele mai moderne, precepte de higienă recomandă copiilor jocurile în zăpadă şi de aceea părinţii işi trimit odraslele iarna, să se joace afară tn zăpadă. Dintre toate jocurile, cel mai preferat este omul de zăpadă. 1 Luiea, opt ani, sburdă tn tn' vărăna micilor ei prieteni, ţi I se întoarce acasă ostenită ţi gânditoare. Mama vede figura reflectândă a fetitei ţi o întreabă: — Te-ai jucat eu zăpadă fetiţa * — Da, mamă. — Și acuma la ce te gândești? — Mămifico, eu când m'oi tare mare, vreau să mă mărit cu un om de zăpadă. — De cet — Fiindcă sunt sigură, căci vara rămân văduvă. HARAP ALB. Trecuseră şapte căsătoria lor. — Iţi aminteşti Frosico dragă, de călătoria noastră de nuntă ? — Ţi-aduci aminte, Iliuţă, cum am plecat de la Iaşi la Viena şi de-acolo la Paris? — Ce timpurii de amintiri! •— Ne-a petrecut mama la gară, ne-a pus „fiorini“ şi „franci“ în poşetă, ne-a dat mâncare de drum şi, cum plângea săraca mamă ! — Ce minunate sunt călătoriile de nuntă ! Cam aceasta era conversaţia care avea loc în cerdacul casei lor din Sărărie, între Frosica şi Iliuţă, in amurgul unei zile da vară. La această duioasă conversaţie de evocare a trecutului, azista şi Marioara, fiica lor, în etate de şase ani. Deodată şi întrerupe jocul ei cu păpuşile şi netam neisam întreabă pe Iliuţă : — Şi eu, tăticule, ce făceam în timpul călătoriei voastre de nuntă ? — Tu, Mărioară ? — Eu tăticule ? — Tu, puiule dragă, tu ai, plecat cu tăticul şi te-ai întors cu mămica l ti DELAIAŞI ! petrecere întâmplată la cazina I Tu, puiule, tu ai plecat cu tăticul şi te-ai întors militaro-cazonă din această [ru mămica Aiud, 25 Februarie.— Dupâ o I“ ~~~ urbe, un fost plutonier major din armata maghiară a etU pe o stradelă din dos inlr’o pozifie de ebrietate care i-a fost fu neslă. Pe rând se ducea In neștire, l'a întâmpinat In fată cu un vechiu dușman de ură a lui. După câteva cuvinte de ocară, interlocutorul său a scos un cuţit şi l-a lovit la partea abdomenului, care a încetat din viaţă. După aceea s’a făcut nevăzut urmărit de sergentul din post. DISTRUGĂTORII CREDINŢEI Vă scăut. 24. — Cu toată hotărârea Sf. Sinod rare a datat Paştele pentru data de 31 Mar- He, mai sunt indivizi laici şi mireni, cari fără să cunoască bine autopsia bisericei noastre, caută pe toate cărările să o deterioreze, promovând pentru data Paştelui la S Mai bazându se pe diversiunea ce a făcut mitropolitul Gurie în pastorala semnată de Sinod. Ar trebui ca acei cari incumbă fientru respectarea credinţei strămoşeşti să fie la postul lor de veghe. — N.— De la cafenea tare mare amant şi bietul Stan Bicescu ! Băiat de ţară, a luat premiul l-iu in toate cele cinci clase primare. învăţătorul, mândru de el şi dornic ca acest mărgăritar al pedagogiei sale, să meargă cu şcoala înainte la oraş, ca o reclamă vie a uitatului educator rural, s'a pus cu serviciul pe capul părinţilor lui Stan, ca să-i determine să-şi trimită băiatul la liceu la Bucureşti. Ah, cine poate descrie elogiile pe cari învăţătorul i le aducea lui Stan, cine poate rememora tot planul vast de demnităţi pe cari Stan era să le urce ca un copil-minune, mai fenomenal decât Napoleon I, Edison, Wagner şi Mussolini la un loc ! Părinţii lui Stan îşi vedeau odrasla trecând superb prin faţa a mii de oameni cari îl aclamau inebuniţi de entuziasm, beţi de razele fierbinţi ale inteligenţei sale unice. Şi-au eşit din minţi bieţii oameni şi şi-au trimis băiatul la liceu la Bucureşti. Din pi unele clase insă au început poticnelile şi deziluziile. Să fii un copil in gazdă la Bucureşti e lucru greu şi e mai ales ingrat când copilul trimis să cucerească tofi laurii de glorie e tare de cap, leneş şi încăpăţânat ca un catâr. Dar pedagogul rural stetea de strajă: — A luat trei la franceză ? Nu face nimic ! El e de la ţară, nu ştie franţuzeşte ca pungaşii din Bucureşti !... Ei, voi aici nu ştie ce o să iasă din băiatul ăsta !... Părinţii încremeneau sugestionaţi şi trimiteau mereu parale. Cu chiu cu vai, cu maximum de corigente şi repetente a ajuns Stan prin clasa VI-a. Părinţii începuseră sâ-şi sdruncine speranţele şi îşi sfătuiră odrasla să-şi caute o slujbă. După săptămâni lungi de aşteptări înfrigurate prin faţa autorităţilor, Stan Bicescu reuşi să capete o slujbă la percepţie cu 60 de lei pe lună. Sigur, înainte de războiu leul era cât roata carului, dar cu 60 de Iei lunar, era grozav de greu jugul vieţei ! S'a înhămat totuşi bietul Stan şi a început să tragă... pe dracul de coadă. Privaţiunile de tot soiul se fineau lanţ: dejunul care trebuia să ţie loc şi de prânz, polul de care trebuia să întindă 20 de zile, buturuga de la percept’« ascunsă sub flenderifa care se numea „palton", plastronul de carton care se mândrea că e cărtase... Ia 22 de ani, Stan s’a amorezat năpraznic de o vânzătoare dela o prăvălie din dosul gărei, şi peste trei săptămâni s’a însurat. Bineînţeles, odată căsătorit, a sosit şi avantajiile: 61 de lei pe lună în joc de 60, 3 lei pe an spo pentru chirie în ping, dreptul de a cumpăra 500 kgr. lemne p iarnă mai mult decât atunc când era becher şi alte câteva. Aceste avantagii erau însă depart de a face din bietul Stan un fericit potentat al finantei... A venit războiul, s’a încheia pacea, leafa s'a dublat, viaţa s’ incincit, au mai trecut vre-o dt ani, viafa s’a înzecit, leafa s’a îi treiî și după alfi vre-o doui an via (a s’a însutit şi leafa a răms ios pe Wo ---------— suin ure usiuzi pan u vupn ne io casă soacră, mătuse, cum- 1 ită și nevastă, i că Tofi sunt cu gura pe el: | C’i — Tot nu le-a mai înaintat, ne- i să ricopsitule ?!.. J ,jy — toată lumea are bani , numi tu nu !... m — Tăticule, la noi la școală toa; fetele râd de d-ta că umbli s‘‘ fost îmbrăcat l„ — Ei, musiu, nu trebuia să te ' CC ușori, dacă ştiai că n’o să ai cum să-fi tii nevasta !... ia Bietul tan oftează şi rabdă. Ştia şi el, că leacul necazurilor e în „răbdare şi tutun” dar nu . '1 mate face uz decât de primul 1 f7in aceste articole, că al doilea iot tu-i dă mâna să se atingă. Intr o iarnă a răcit şi a căzut , Ic a pat. D Boala lui Stan a fost grea... Cu acest prilej i-a fost dat să , ci facă o serie de constatări cari . i au dat mult de gândit. In nopţile lui de friguri, auzea glasul nevestei care şoptea: — Bă-te bine Stane 1TM Ce mă fac eu fără tine ? !... Stan auzea și nu-i venea să rreailă. Șeful de la percepție, a venit să-1 vadă şi după ce l’a încurajat I * cu vorbe blânde, i-a spus: I s — Ei, fă-te mai repede sănătos ! 1 Bicescu Stan 1... înţelegi, am ne- voe de tine că tu cunoşti lucră- i rile 1... / Ce mă fac eu fără tine?!.„ Stan pentru a doua oară s’a mi nunat ! După nevastă şi şef, a venit graiului soacrei, al cumnatei, al colegiior de birou, al cârciuuiarului j ’ din coif, al măcelarului de ală- | tun, al bărbierului de vis-a-vis, al iaurgiului, al vânzătorului de . gazete, a gardistului... | — Ce mă fac eu fără tine ?. . 1 Ce ne facem ! I_, 1 . Și bietul Stan, sub presiunea fe- ' brei (le 39 de grade ,a început să-şi facă visuri măreţe, idealuri supreme, întocmai ca pronosticurile învăţătorului de odinioară, a început să se creadă important, imens încet, încet s’a făcut bine, şi-a luat-o de-a capul. Dar nu mai era Stan de odinioară, timid şi fricos, era obraznic, arogant măreţ.— Ei, dacă naş veni eu la percepţie, nu ştiu zău ce v'afi face fură mine. — Fă aşa şefule cum şti, spun eu, că eu am cap, nu glumă ! Nu ştiu, ce v’afi face fără mine !... — Ce vorbă e asta nevastă că n’ai avut bani pentru piaţă?!... De ce n’ai luat pe credit ?!... Nici atâta nu ți-a dat prin cap ?! Slavă Domnului că sunt eu aci, că nu știu ce te-ai face fără mine ? — Dacă-ți place așa mamă soacră bine, dacă nu, a d-tale e strada !„ Dar, știu eu că nu pleci d-ta, ce te faci fără mine ?!... — Toate merg prost în țară fiindcă nu sunt eu la putere . Nu poate nimic fara fără mine ! _.S’a apucat de politică... „Ce mă fac eu fără tine FI** a fost motorul vieței lui Stan. împrejurările au dat dreptate profeţiilor pedagogului rural. I Stan Bicescu a ajuns om mare! „Ce se face fara fără mine?!” e cel mai fructuos principiu de ascendentă socială I ^ ADAM TTO—— *□«--------E întotdeauna corect înbrăat. Chiar luxos. Gerul din urmă i-a pus în spinare, obla- jia cu care s'ar mândri chiar un subsecretar de stat dela nterne. In cafeneaua sa obișnuită, ănd se așează la o masă, niciun chelner nu se repede ca ă-l servească. La început, s'au grăbit să'i fie la ordin, dar 'cînd s'au încredințat că acest nsteriu n'are obiceiu să consume, l-au lăsat în pace. De câte ori era întrebat de consumație, se supăra: — Aștept pe cineva /.. Nu iau nimic /.. Dacă în vecinătatea lui, se Intâmp’a să fie vre-un prieten, trebuia să i se adreseze spre a se justifica de ce nu consumă '• — Eu am luat cafeaua cu lapte acasă.. Niciodată nu ies în oraş cu burta goală, ca alţii. Şi privind, cu desgust, la consumaţia de sub nasul altor clienţi, adaugă: — Ş'apoi, eu nu pot să beau zeamă de prune, cu lapte de pisică!.. Consumatorul care îşi soarbe ş vaiul sau vâră cornul în cafeaua cu lapte, înghite un sec şi nu-i cere — nepoftitului — socoteală că-i strică pofta de mâncare. Cosumatorul care nu consumă e violent şi vorbeşte prea tare. Nici chelnerii nu îndrăznesc să se uite chiorâş la el, căci au aflat că e tare la... politie. Ei ii salută cu respect și îi zic ■ „Inspectorul". I Ori cât de plină ar fi cafeneaua, domnul „Inspector" nu permite altor clienți să se aşeze la masa lui: — E ocupat!.. Nu vezi domnule ? Când vre-un cunoscut de a său, trece pe lângă el, îl opreș te scurt: — Apropos, n'ai o țigare ?. Da din acele pe care numa tu ai!.. Și prietenul, flatat, îi întinde tabachiera chiar dacă n'a avea decât o singură țigare.. După ce își aprinde țigare, se uită cercetător la mesele din apropiere. Cum vede pe cineva cu o gazetă în mână, se t,clină spre el și îi cere cu gla amabil: „Numai un momen să-mi arunc ochii ?“ Când vreun prieten, me intim, își permite să-l tachieze că ceteşte gazete fără s dea un ban, inspectorul vă pânde tăios: — Adecă să dau eu banii toate stupizeniile gazetarii, noştri!... Să așteptel... Căteodată, se întâmplă cel care i-a împrumutat gasta să plece fără să i-o mai cer ră îndărăt. Atunci „Inspect rul" are grijă să pună gaze în buzunar. Intr’o zi, când tocmai băt ! o gazetă de uitat tn buzunar cineva i-o ceru. Inspectorul păru scandalat • — Eu nu cumpăr, pentru alții . Da chiar cere și aprobarea celor dinprejur: — Nu-i aşa că sunt caraghioşi aceşti domni!.. Ce ar câştiga ziarele, dacă toţi cetitorii ar ceti numai gazete de împrrumut!.. Aşa-i că am dreptate ?.. Zilele trecute s'a întâmplat ceva extraordinar in cafeneaua noastră. Domnul care nu consumă a comandat o consumaţie !.. . Mai întâi, chelnerii s'au uitat nedumeriţi între ei şi au ezitat o clipă dacă trebuie să-l servească. In sfârşit unul, — împins de altul, — a ascultat comanda. Când ii s'a adus serviciul de cafea, „inspectorul" luă ceaşca şi o cercetă cu luare aminte ci parcă ar fi vrut s'o cumpere.. Când observă că pe buza ceștei, — lângă coadă, — era săritâ o bucăfică de smalț, singt înfuriat: — Asta'i serviciu !.. Uite n ceașcă mi-ai adus ... Ce crez că eu sunt porc să beau din orice hârb.. Uitafi-vă și l client !... Cu strâmbături de desgust își sorbi apoi, — cu destul a I petit — „zeama de prune“... I la urmă, se sculă grăbit, c i şi când şi-ar fi amintit de o afacere care nu suferă cea ma mică întârziere: — Băefi, am o afacere uimităt... Apropos, Costachi plăteşte-mi tu consumaţia !. . • Şi nu mai aşteptă răspunsu lui Costache...JAN FILTRU [onihl wii.toni ] Cernăuţi, 25. — Poliţia din oraşul nostru , pe armele anei caste (vaste) escrocherii, de pe arma căreia statul arma să fierostat ca câteva milioane. Belgrad, 28. — Expresul Orient S’a ciocnit În gara Bred ca an tren de marfă. Ciocnirea a fost foarte violentă. Ambele locomotive s au deteriorat. Iar de sub derimătur le anul vagon de marfă en fost scoasa 8 persoane răcite (rănite). Bârlad, 26. Şeful organizaţiai naţional-ţăriniste din localitate, a raportat la centrală , nevoe de alta capra (cadre). Întrucât cete de azi nu corespund situaţiei La Instalarea lor, unul din primarii de sectoare, adresând» se consilierilor le-a spes: „Am adus forţe (forţe) noul pontra fericit»* setăţosdlos peost«* m$. Ministerul cultelor a trimis o circulară tuturor superiorilor de la mănăstiri, prin care le pune in vedere, să Îndemne pe călugări să şi spele cât mai descheliile (chiliile). 1 EFECTELE CERULUI Babadag, 25. — Șeful de post din Hasiskioi, pe când se ina,poia acasă, a fost atacat pe câmp de o haită de lupi și mâncat Seara, sofia lui s’a pomenit cu sabia (sania), trasă de doi cai, venind singură acasă. • NicoresM, 24 — Din cauza îngheţului, recolta 4« mo: (md) e compromisă tu regiunea noastră, fjt ' « Constanta. 2fl. După gerul şi viscolul care a bântuit aproape o lună Judeţul nostru, termometrul a inceput să urca, iar viaţa (ghlaţa) dia pori s» topogta văzând eu «ehU. —~Cere tipuîi caietuLre — Fiindcă România era ţara cu 3-1« mai puţine sărbători, gu- ternele trecute au investit „ punţile” pentru funcţionari, findcă nici aşa dreptul la o ihnă, la aperitive, la şpriţuri la obloane trase, nu era estul de apărat, unii basarabni au găsit cu cale să ceară ouă rânduri de sărbători. In numele libertăţii de gânare de azi înainte, deci, vom ivea, vai de ţapul nostru, de două ori Anul Nou, parcă unul singur nu ne sărăcea Îndestul. De două ori pe an cadouri, de două ori obligaţia de a citi ceva ncă şi mai idiot decât unele piese ale teatrului Naţional, am numit Răvaşele de plăcintă. Tot de două ori pe an vom fi iuliţi să ne sărbătorim onomastica noastră, a nevestei, a metresei, a dactilografei, a manicaresei, fiindcă, in virtutea legei avoluţiei, toate acestea au intrat acum in familia noastră. De două ori pe an caltabos, sarmale de purcel, indigestie, bicarbonat de sodă, sare amară De două ori pe an deschiderea parlamentului şi cheltuială cu cele 101 tunuri. De două ori pe an pacareaua generală a creditorilor, a barbatilor însuraţi, a celor cari speră să intre in minister, etc., fiindcă vom avea de două ori pe an pe Intâia Aprilie. De două ori bieţii chiriaşi vor fi siliţi să plătească chiria, fiindcă atât Sfântul Gheorghe, cât şi Sfântul Dimitrie vor cădea de câte două ori pe an. Sărmanii porci, atât de mult persecutaţi in cât au şi un sfânt măcelar, vor fi sacrificaţi in corpore de câte două ori pe an, fiară Sfântul Ignat va cădea de două ori. O singură compensaţie pentru gineri : soacrele vor fi înmormântate de câte două ori. In urma hotărîrei ca in Basarabia Paştile să fie serbat cu 13 zile in urma Paştelui regăţean, vom vedea multe lucruri nostime. De pildă: Unul se va împrumuta cu bani şi va pune In poliţă că va păti banii la Paşti. Dar când va încasa banii, va semna poliţa a Bucureşti, iar aproape de scadenţă îşi va muta domiciliul în Basarabia pentru ca să câştige 13 zile. Altul, din Basarabia, fiind obligat ca să dea o masă tradiţională la sfântul Ştefan, onomastica lui, va pleca un vehiul r regal în ziua de 23 Decembrie, iar de la Galaţi va seri prietenilor şi familiei că Sfântul Fănică a trecut de mult. Comercianţii de ouă, fabricanţii de cozonaci, negustorii de băcan şi alte văpsele de ouă, vor face un viitor afaceri de aur fi- j indcă, vom avea, de azi inainte , câte 3 Paşti: unul al Sfântului S nod, al doilea al Prea Sfântului Curie şi al treilea al Ca- I iului.Apoi mare bucurie pe ţigani Şi tigance cari, in corpore s’au declarat pentru noua întocmire, tigăncile fiindcă vor fi de două on pe an paparude, iar ţiganii fiindcă o să i se taie de două ori pe an capul Sfântului Ion. Căile ferate vor avea omică ocazie de a scăpa de deficit de cauză că toate sărbătorile fiind dublate, exodul va f imens, din vechiul regat In Basarabia Astfel după ce vor trece Crăciunul, anul nou şi Bobotează in vechiul regat, se transport în Basarabia, lăutari, chelnerii antreprenorii de Stele, toţi sievii şcolilor publice, precum şi deputaţii şi senatorii dornici de a-ş prelungi vacanţa cu 13 zile. Cu acest dublu calendar, ştiinţa va face un mare pas înainte fiindcă, în ciuda lui Voronoff şi fara a face apel la glandele maimuţelor, viata omului S0,va Prelungi în chip simţitor, cel puţin In Basarabia. In adevăr, deoarece anul basarabean va fi cu 13 zile mai lung decât orice an din altă parte a lumei, fiecare locuitor al Basarabiei va trăi considerabil mai mult de cât ori cara alt om ai planetei. Demonstraţia : doi oameni s’au născut în aceeaş zi şi au trăit aceiaş număr de ani, Insă unul & locueşte în vechiul regat sau în altă ţară. Dar celălalt trăeşte un «af,al^)'a‘ Ambii au trăit exact cate 60 de ani. Dar câte i ie a oi trăit unul şi câte zile basarabealsnul. Iată socoteala : 19 . Ce’ din vechiul regat a trăit I; de 60 ori 365 zile plus 15 zi'arsj Pentru anii bisecţi, adică In total 1 -ciulo zile. i _.Basarabe’anul a trăit, însă de ] de ori acelaş număr de zile Plus de 60 ori câte 13 zile mai mult cum este anu, aci, adică »•, a trăit 21.915+780=22 895 zMe, R» j Basarabeanul fată de regă!«' tea MoXăk, !n M0la? I mp mai I mu.t ,80 zile adică 2 ani şi 50 ».» de zile. Cu alte cuvinte, când regâţeanul a trăit 60 de ani, basarabeanul a trăit 62 o lună si 20 zile. E colosal acest pas Înainte. ** tot acest imens progres * Ries datorează ţara eminentului Cucarie 9* proeminentului Stere. }P urma acestei cuceriri a ştiinţei se prevede' o mara fluenţă către Basarabia. Şi astfel în această provine!« ui vor creşte, considerabil, chinz r,m sr,lil »cest* populaţia s. fo.v. meitea. io* I Z Standara .fe.