Universul, august 1929 (Anul 47, nr. 174-200)

1929-08-01 / nr. 174

Ainu! XLVII Nr. 174 to 1 1 August 1923 ,,Ramona plagiată 9 a fost S"a constatat, de curând, o a­­semănare uimitoare între cânte­cul „Ramona“ și o bucată mu­zicală franceză, scrisă cu mult timp înaintea acestuia. Z­arul „Oeuvre“ dă acu­m n­u­­mele compozitorului a cărui bucată a fost plagiată de com­pozitoarea „Ramonei“, america­na Mabel Wayne. El se nu­meşte Landeroin. Societatea autorilor a şi pri­mit o plângere şi va convoca Un comitet de experţi, cari să con­state, în ce măsură „Ramona“ reproduce menuetul lui Lande­roin. In răstimp, revista muzicală „La Chanson“ a făcut o expe­rienţă interesantă. Ea a publi­cat o parte dintr’o metod­ă şi a pus cititorilor întrebarea, din ce lucrare muzicală este luat acest fragment. Revista a primit mai mu­lt de trei suite răspunsuri, provenind mai ales de la cântăreţi şi mu­zicanţi de profesie şi toţi sunt de părere că e­ste vorba de ,,Ra­mona“. Fragmentul era, însă, din me­nuetul lui Landeroin, care a fost sch­is în 1916 şi de care ni­meni nu-şî mai aminteşte. Făcând abstracţie de întreba­rea dacă d-ma Mabel Wayne a fost de bună credinţă, sau ne găsim, într-adevăr, în faţa unui plagiat, din asemănarea ambe­lor compoziţii reese pentru Lan­deroin dezavantajul că cei cari aud azi nemuelui său, sunt de părere că a plagiat „Ramona“. Match de şah prin telegrafie fără fir La Paris, s-a ţinut de curând un turneu particular de şah, organizat de maestrul rus Snos­­ko-Borowiski. Ca spectator, nu ca jucător, a luat parte la acest turneu şi campionul mondial de şah A­­lechin, de curând întors din A­­merica. Corespondentul unui ziar francez spune că Alechin este de nerecunoscut. El a mai slă­bit şi arată mult mai tânăr­„Cauza întineririi mele“, a spus Alechin ziaristului fran­cez, este activitatea mea încor­dată cu ocazia vizitei în Ame­rica. Am eşit învingător intr’un mare turneu şi am mai luat parte la alte 22 turnee mai mici. Bine­înţeles că trebuia să câştig, altfel s’ar fi terminat cu faima mea. Actualmente, stau în faţa a două mari eve­nimente. Primul este miateriul cu Bogoljubov, care se va dis­puta în Septembrie, la Wiesba­den. Al doilea mare eveniment se va petrece în timpul călătoriei mele prrin Statele­ Unire, pentru care m’am și angajat, de pe acum. Numai lucrurile imposi­bile mai fac efect în țara a­­ceasta. M’am obligat, prin contract, să execut următoarea piesă de rezistenţă: sbulrând cu avionul timp de trei ore între Los An­geles şi San Francisco, va tre­bui, ca, în timpul avocstui zbor, să joc opt partide de şah, fără să am tabla de şah în faţa o­­chilor. Adversarii mei se vor afla undeva, între San Fran­cisco şi Los Anegeles şi ne vom transmite mişcările prin tele­grafie fără fir“. * In legătură cu aceasta, tre­­bue relevat că s’a găsit, de cu­rând, la Vraaby, în Danemar­ca, un joc de şah, a cărui ve­chime este, probabil, de mai multe sute de ani. Lângă două schelete, găsite într’un mor­mânt, se aflau 32 pietre şle­fuite albe şi negre, cari au servit, după părerea arheologi­lor, ca un fel de figuri de şah. Producţii de bicicletă la serbarea „Turing Club”-ului Franţei la Saint Germain en Laye­­................ . ................ JOCUL MORŢII Lnără artistă, de circ făcând exerciţii de echili­­b­u la al 43-lea etaj al unei case in construc­­. Chiar şi cei mai experimentaţi lucrători se miră de curajul ei Conversaţie femeninâ — Dar Vavy de ce n'o fi venit? — Ei, cine ştie....­­— Vrei să spui că.... ■—* Sigur ! — Eu ce să spun, mă aştep­tam ! — Și eu eram convinsă ! — Păcat de ea că nu e urâtă ! — Dar nici frumoasă nu e! — Mie îmi place că e brună ! — Brună, de când e brună ? Acum un an era blondă și acum trei săptămâni şatenă ! — Atre dantură frumoasă ! — Asta e drept! De altfel şi-o întreţine foarte bine : în fiecare seară şi-o scoate şi şi-o pune în­­tr’un pahar cu apă de gură. — Dar de toaletele ei ce părere aveţi ? — Ei dragă, dacă aş fi şi eu lipsită de sentimentul pudoarei în gradul în care e, ea, aş fi şi eu mai elegantă ! — Ceea ce mă miră pe mine, e că nu se mai cuminţeşte ! La vârsta ei!.... — Da dragă, că nu mai e aşa tânără,.... — Auzi, că nu mai e tânără ! Păi să vedeţi : în 1918 era fată de măritat, mi-aduc foarte bine aminte că o întâlneam regulat la curse, şosea şi toate plimbările ! — Dar d-ta cum de îţi aduci aşa de bine aminte ? Ce vârstă aveai ? — Eu eram mică de tot, să tot fi avut doi ani, doi ani şi jumă­tate. — Şi cât să aibă acum Vavy ? — Să socotim . A eşit din pen­sion în 1917- Cât să fi avut când a eşit ? — 55 de ani ! — Vai, exageraţi groznic ! Cum era să aibă 35 de ani când a eşit din pension ? —­ Ei poftim, şi d-ta care îi iei apărarea, cât crezi că avea ? — 18 ani. — Să zicem aşa : vasăzică avea 18 ani în 1917, de atunci sunt 11 ani, 18 şi cu­­i fac 43. Trebue să aibă 45 ani bătuţi pe muche ! — Dar d-ta când ai terminat pensionul ? — Tot în 1917 !­­— Şi cât aveai atunci ? — La fel cu Vavy : 18 ani. De atunci sunt 11 ani, 18 și cu 11 fac 24 ani. Asta e vârsta mea ! Eu n’am obiceiul să mă fac mai tânără. — Are dreptate dragă. Vavy ar putea să-i fie mamă ! — Vă rog să nu credeți că eu am ceva cu Vavy, sau că vreau să o vorbesc de rău ! Eu îi re­cunosc calitățile ! — Ei, ia spune-ne și nouă ce calităţi are Vavy ? — Are multe calităţi dragă , nu trage tutunul în piept, e foarte exactă la întâlnirile pe care le dă în oraş, bea două sticle şam­panie fără să se ameţească, păs­trează copii după scrisorile de dragoste pe care Ie trimite ca să-i servească la nevoe, da, bacşiș mare servitoarei ca să nu-i spună bărbatului când vine acasă și ori de câte ori aude că e vorbită de rău ca desminte ! — Cum desminte ? — Dragele mele, eu plec. Unde ne vedem mâine ? — Noi ne ducem la Vavy. Vii și tu ? — Sigur , e cea mai bună prie­tenă a mea ! Nie. Vlădoianu O bucătăreasă, ca­stelană Baroneasa, de Unkrachts­­berg, decedată de curând, a bisat prin testament, castelul Etzeldorf, bucătăresei sale, Johanna­ Pu­hrmayer. Noua castelana şi-a luat moş­tenirea în primire şi a orga­nizat, cu această ocazie, o ser­­bare câmpenească în benefi­ciul pompierilor din orașul Pi­chl, în apropierea căruia se află castelul. Serbarea s'a dat pe o insulă situată în mijlocul unui lac din parcul castelului. S‘a petrecut de minune. Mâncărurile au fost, după cum şi trebuia, din cele mai alese şi nici un mic accident al unei bărci, care era să se scufunde pe lac , nu a stricat buna dispoziţie a invitaţilor. Descoperirea unei grote istorice Ac­um câteva zile, profesorul Constând, din « Ron­», a comnu­­nicat au­torMătitor italiene şti­rea că a descoperit, în provin­cia Ternii, grota, în care romanii au omorât în anul 330 înainte de Christos, 2000 banditiţi, cari se refugiase acolo. Episoid­ul acesta istoric este pomenit şi de Titus Liv­nius în am­aitele safe. Ministerul de resort a însăr­cinat pe profesorul Gonistand­, care este foarte cunosc­uit prin Studiile sale istorice în Etruria, să cerceteze grota şi să înain­teze un raport asupra deisooipe­­r­iiunilor făcute. Se p­eisiupune că susnumiita grotă este străbătută de un râu submarin şi ar pu­tea să prezinte, ca şi grota de la Adelsberg, interes pentru tu­­rişti. Dentiştii chinezi Un ziar englez de specia,Viate arată cum se scot dinţii în Chi­na. Dentiştii Chinezi sunt ambu­lant­ şi sc­ot dinţii cu mâna. Tânărul chinez, care este des­tinat să devină dentist, e­ste an­trenat de uc copil, in acest soo­p. Se întăreişte puterea degete­lor, făcâmdu-i să tragă cale dintr’o scândură, până când is­­buteş­te să facă o trăsătură echi­valentă cu ridicarea unei greu­tăţi de 150—200 kg. Pentru a potoli durerile, den­tistul chinez Întrebuinţează, o­­p­iu, ulei de mentă şi ulei de ră­dăcini. ■ Pacienţilor Ie spune, că dure­rile le sunt provocate de vremi, din cari are întotdeauna câteva exemplare la el şi pe cari îi arată acestora, după ce le-a scos un dinte. Căsătoriile modeme Doi prieteni vorbesc de una de alta, la cafenea. — Cum te simţi în căsnicie, întreabă unul pe cel alt. — Foarte bine, îi răspunde acesta, numai dacă nevastă­­mea nu ar vorbi aşa de mult de primul ei bărbat. ■— Asta nu e nimic, replică primul, dar a mea pomeneste in­continuu de viitorul ei sot. UNIVERSUM 3 Crâmpee de viaţă Multă lume face glume pe seama punerii teatrelor şi ci­nematografelor sub controlul ministerului sănătăţii. Poate, totuşi, ideea, barocă în apa­renţă, să aibă şi un grăunte de adevăr. Scena, ecranul şi radiofonia sunt puternice in­strumente de propagandă. Pot servi cu succes în lupta con­tra boalelor sociale. Şi aceasta îmi aduce amin­te de o păţanie proprie a mea. La Cluj, tot dr. Iuliu Mol­dovan luase iniţiativa unui film contra sifilisului. Dr. Levaditi fu însărcinat cu Su­pravegherea lucrărilor. Se fă­cea anume ca­ eroina filmu­lui, artistă, era sifilitică. Un prieten al ei, om însurat cu o mare cântăreaţă, lua şi el boala şi o molipsia şi pe sofia sa, care la urmă orbeşte, toc­mai, pe când cânta actul II din Tosca. Prima femee, dis­perată, se sinucide. Soţul, du­pă ce duce flori moartei, mi se pare că ori se omoară şi el, ori pleacă în lume. Nu mi-aduc bine aminte. Regi­sorul după o cercetare amă­nunţită în oraş, alesese de re­şedinţă eroinei filmului toc­mai... locuinţa mea. Natural, fără să mă'ntrebe cineva dacă îmi con­v­enia. Casa făcea colţul ; un pri­­laj frumos, pe care se urca graţios colera ; canalul muni­cipal curgea pe sub ferestre, putând oricând fi confundat cu un pârâu drăgălaş. Peste această apă curgătoare un mic pod, pe care se putea visa , iar peste drum încântă­torul parc al oraşului. La uşa de intrare ducea o scară, bă­trână de piatră. Un loc foarte potrivit, pentru orice film, oricât de romantic. Intr-o zi aud sgomot, paşi, vorbă cam îndelunagtă prin grădiniţă. Văzând că nimeni nu sună la intrare, mă uit printre perdele şi ce văd ? La poartă două steaguri negre şi vre-o 5—6 ciocli îmbrăcând de zor grilajul în draperii negre ! înspăimântată eu şi strig : — Domnilor, ce faceţi? E o greşeală... Un hohot de râs îmi răs­punse. Iar d. prof. Levaditi îmi explică necesitatea de a se pune doliu pe casă, unde murise, otrăvită, eroina fil­mului... Mărturisesc că nu am râs de loc ; şi multă vreme, m-am frământat între indignarea mea faţă de o lipsă de ele­mentară politeţă, şi strania nestăpânita superstiţie, ce stă bine pitită în sufletul orică­rei femei... Sanda I. Mateiu legal in Avortul Rusia După cum se ştie, regimul so­vietelor a instituit în Rusia li­bertatea avortului. Nu a mers până acolo, să-l declare obliga­toriu, dar s'a mulțumit să-i asi­gure gratuitatea. Nu e rău. Deci, în paradisul sovietic, fe­­meea căreia nu-i place s'aibă bă­­tae de cap, n'are nevoe să se a­­dreseze moaşelor. Statul îi dă, ca să zicem aşa, o mână de ajutor. Tu spitale, îi sunt rezervate săli speciale. "N'are decât să se pre­zinte. Nu i se cere nimic. In faţa atâtor înlesniri, nu e de mirat că în această dulce ţară, unde pe de altă parte se duce cea mai activă propaganda mal­­tuziană, numărul clientelar a în­trecut toate prevederile, chiar pe cele mai optimiste. In adevăr, femeile însărcinate se prezintă în aşa mare număr la serviciile ginecologice, în­cât adevăraţii bolnavi, cari au nevoe de îngrijiri, nu mai găsesc loc. Medicii, încolţiţi, operează ca la moară. Şi se întâmplă să supri­me in acelaş timp şi pe mamă şi pe copil. Mor de douăsprezece ori atâtea femei din avort, care mor din facere. Şi chiar din cele care nu mor, multe rămân cu racile perma­nente. In aceste condiţii, sovietele s'au îngrijorat, gândindu-se că, în­­tr'o zi,... n'o să mai fie ruşi ! Şi de a crea, au redus în spitale pa­tu­r­ile pentru avorturi şi nu mai primesc femeile care au peste trei luni. Dar ce folos ? Avortul a intrat adânc în moravurile poporului și «s5» fo­ra iso vro ch­? Griffon" ?i „Zündapp “ Repo 3taî318 Mstocicleieis H,­teistei ji Confort Renumitele Biciclete„epotop“ firme-fîramofoane, leşini de Coşul A“ Si Automobile AutoMotoVelo &ARO CONDIŢUNILE DE ADMITERE în Şcoala Technică a Aeronauticei-îVredus Concursul de admitere în Şcoala Tehnică a Aeronau­ticei începe la data de 5 Sep­tembrie a. c. în localul şcoa­leii (Mediaş-Transilvania). Această şcoală are menirea de a da Aeronauticei maeştrii militari de specialităţile nece­sare armei. Elevii ce se vor distinge în cursul anilor de studii se vor putea prezenta, după absolvirea şcoalei, la examenul de admite­re îin Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri Mecanici. Durata cursurilor este de 6 ani. Toţi elevii şcoalei sunt in­terni-bursieri. Şcoala nu primeşte elevi de­cât în clasa I-a. Primele condiţiuni puse can­didaţilor sunt de a fi absol­venţi a 4 clase primare şi de a avea etatea între 12 şi 14 ani. Rest­ul condiţiiunilor, cât şi formularele actelor necesare candidaţilor la examenul de admitere în şcoală, se găsesc în Decizia Ministerială Nr. 413 din 10 Iunie 1929, publicată în Monitorul Oficial Nr. 128 din 14­ Iunie 1929. Cererile de înscriere împreu­nă cu actele și taxa de concurs (250 lei) vor fi înaintate pe a­­dresa școalei până cel mai târ­ziu la data de 31 August a. c. 6140 CATEDRELE HURUITE la Şcoala Technică a Aeronauticei-Mediaş La şcoala Technică a Aero­nauticei (Mediaş-Transilvania) simt vacante pentru cursul a­­nului şcolar 1929—1930, urmă­­toarele 5 catedre: — Catedra de Fizică şi Chi­mie, — Catedra de Mecanică, — Catedra de Algebră şi Geo­metrie, — Catedra de Electrotech-­nică, — Catedra de L. Franceză şi L Română. Doritorii de a ocupa aceste catedre vor înainta cereri, în­soţite de acte, pe adresa şcoa­lei, până la data de 15 August a. c. 6139 DIRE­CTIA GENERALA A CAI­LOR FERATE ROMANE PUBUCATIUNE Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de LUNI, 12 AU­GUST a. c., ORA 11 se va ţine licitaţie publică la Direc­ţia întreţinerii C.F.R., din Gara de Nord, cu oferte închise şi si­gilate şi în conformitate cu dis­­poziţiunile art. 72—83 din Legea Contabilităţii Generale a Sta­tului pentru : EXECUTAREA TERASAMEN­­TELOR SI PODEŢELOR NE­CESARE PENTRU DUBLAREA LINIEI MARAŞESTI-TECUCI. Pentru amănunte se va con­sulta Foaia Licitaţiilor Admi­nistraţiei C.F.R­. (costul abona­mentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C.F.R., iar pentru condiţiile de calitate şi orice alte informaţii referitoare la această lucrare, cei interesaţi se vor adresa Di­recţiei Întreţinerii Gara de Nord în zilele de lucru între orele 11—13. No. 21278 L. 929. 6136 Aflăm cu durere că Doamna Berder­ou, di­rectoarea. Liceului Negoescu a suportat o grea o­­peraţie. Urăm grabnică însănătoşire. Colb­­a părinţi . PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA Pilulei lin­e Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că comisiunea de licita­ţie a Municipiului Oradea va ţine licitaţia cu ofertele închi­se la serdi­u­l primăriiied­einul I, ca­mera 1, în ziua de 31 August 1929, între orele 10—12 a. im., în chestia cumpărării unui au­tomobil de persoane. Caetul de sarcini se poate primi gratuit la Serviiiul pri­măriei. Oradea, la 25 Iulie 1929. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ___________601 Dispărut Servitorul Gheorghe Negules­­cu, născut în comuna Richitele de Jos. Argeş cu căruţa sistem Bucureşti, cu 2 cal murgi, un cal şi o iapă, având povară 250 saci goi, marca Vacă 2 B. D. de cereale, 3 saci ovăz. Asae va dovedi, este rugat a anunţa pe Petre Vintilescu, co­muna Chiajna, Ilfov, primind bună recompensă. __________22 Cititi UNIVERSUL LITERAR CAROSERIA DIN O SINGURĂ BUCATĂ NU POATE PIERDE VREODATA CALIT­ATEA SA DE A FI - -CA FARA ZGOMOT ÎNCERCAŢI UN Duceţi noul Dodge Six — cu toata energia puternicului său motor cu şase cilindri — pe drumuri rele şi in­­practicabile, peste câmpuri firi şosele .... Acţionaţi frâna hidraulică cum şi când veţi dori. Mergeţi cu noul Dodge Brothers Six — unde vreţi, cum vreţi, mii de chilometri, ani pe rând.. . . Caroseria sa dintr'o buca­tă va fi în cele din urmă tot aşa de neuzată, de soli­dă şi de fără sgomot ca la început. Deoarece această caroserie e de o construcţie cu totul nouă, fără piese intermediare, solidă, din o singură bucată. E aşa de strâns legată cu şasiul încât întreaga maşină câştigă în durabilitate şi stabilitate. Numai Dodge Brothers are o asemenea caroserie — încercaţi şi vă veţi convinge! Nu întârziaţi — imediat! DODGE BROTHERS SIX Refir.general.Societatea Anonimă. Cr.Crulea&Cie . Bucurtin.46 B dull. C Brătian*4b DODGE BROTHERS' MOTOR CARS. DIVISION Of CHRYSLER MOTORS. DETROIT, MICHIGAN CEL MAI BUN CAUCIUC DIN LUME Singurul cauciuc garantat pentru minimum 6 luni de rulaj continuu pe drumurile noastre SEIBERLING RUBBER COMPANY MRON, OHIO Reprezentant General pentru România ALEX. COLIN BUCUREȘTI, Calea Victoriei 49, Tel­efon $551 GRATIS prim­eşte aricineva ce it unda tu cnas de buzvcar eive­­rtisn cstiuate supe* •riccrft cu mersul garantat pe 3 aut cu preţul de 195 iei ţi 25 iei p. parte trimiţându-ne tot* odată deslegarea problemei alătu­rate. rgtasssmmBmaamm Un ceas de aur veritabil marcat în valoare de Î-O.OOO Cum se va face deslegarea problemei. Se vor pune valurile dela 1 până la 3 în cele 9 romburi albe ale figurei de mai sus fiind astfel aranjate ca adunate pa toate rândurile albe să dea numărul 15. Valorile nu pot fi repe­tate. Numărul 15 va trebui să iasă cât de multe ori pos­ibil. Amănuntele acestui concurs se găsesc în pachetul­ care se expediază contra ramburs prin poştă. 20 Deslegările vor fi scrise şi semnate clar cu adresa exactă a trimiţătorilui. Comenzile şi deslegările se primesc până în ziua de 8 August, după care dată urmează A SE EXPEDIA PREMIUL LA TOATE PERSOANELE CARE AU DESLEGAT PROBLEMA ! Adresaţi-vă Dep. „FENIX” Str. Doui Băeţi 30 Iaşi.

Next