Universul, octombrie 1929 (Anul 47, nr. 226-252)

1929-10-01 / nr. 226

MüBBi illik­. IBIS" ■HernSSe ANCHETA ZIARULUI „UNIVERSUL" IN PALESTINA Cum organizaseră beduinii atacul împotriva Ierusalimului —— . ...................... Musulmanii premeditaseră asasinarea evreilor.­Inter­­venţia promptă a armatei engleze — De la trimisul nostru special — Ierusalim, 16 Sept. Am fă­cut printre personalită­ţile de marcă din localitate, o serie de investigaţiuni cari mă pun în situaţie să arăt în ce chip organizaseră beduinii ata­cul lor asupra oraşului Ierusa­lim. Alarmaţi şi poate şi excitaţi­­de unele discursuri sioniste şi de anumite articole apărute în presa evreiască locală, — dis­cursuri şi articole inspirate de proclamaţia lordului Balfour,— naţionaliştii arabi din Ierusa­lim au hotărît să se răsbune. Ei voiau să dea o replică sân­geroasă şi de neuitat, la afir­­maţiunile publice repetate fă-* cute de evrei că au, de acum, certitudinea că-şi vor întemeia căminul naţional în Palestina. ATACUL ŞI MASACRAREA EVREILOR AU FOST PREME­DITATE Hotărîrea luată de arabii na­ţionalişti a fost aceea de a ma­sacra populaţia evreiască din nouile aşezări din vecinătatea Ierusalimului, având siguranţa că acolo locuiesc numai evrei şi că, deci, lovitura lor va izbi în plin. Se pare că ideea asasinării e­­vreilor n’a fost împărtăşită de unanimitatea arabilor din Ie­rusalim. Dar cert e că unii din fruntaşii arabi s’au adresat şe­filor de triburi din Hedjas, ce­­rându-le să vină cu beduinii şi cu felahii lor, să ,,răzbune“ cri­­ma săvârşită împotriva Isla­mului". Această „crimă“ era însă o pură născocire: s’a dovedit că arabii organizatori ai masacre­lor, spre a-şi asigura concursul beduinilor (arabii din triburile nomade) şi al felahilor (ţăra­nii) spuseseră fiecărui şeic în parte, — şeicul e şeful tribului, — că un mare număr de mu­sulmani a fost ucis de evrei şi că Moscheea lui Omar, sanctu­ar al islamismului, a fost dis­trus, de aceeaşi evrei. Şi o afirmaţie şi alta erau pure invenţiuni, deşi ziarele a­­rabe, un scop de a câştiga ade­renţi la opera de pedepsire a e­­vreilor, nu şovăiseră să le pu­blice. CUM AU PORNIT BEDUINII şi FELAHII ASUPRA IERUSALI­MULUI. CAPITALA PALESTI­­­­NEI Când ambele ştiri, atât de grave prin formularea lor, au a­juns la cunoştinţa triburilor, acestea au fost profund impre­­sionate. Fiecare şeic a fost consultat­ţi, de comun acord, au hotărît să spele un sânge două crime pe cari evreii nu le săvârşiseră. Un număr de aproximativ 60 de seici fi-au adunat oamenii şi, cu un efectiv de aproape trei mii de oameni, înarmaţi cu puşti, pumnale şi săbii, au por­­nit asupra Ierusalimului. Ordinul era dat ca, după ex­terminarea evreilor din cartie­rele din afara Cetăţii-Vechi, să se intre in Cetate, pe poarta laffa fi pe poarta Damascului, fi să se continue acolo opera începută afară de ziduri. Un ordin la fel era dat tribu­rilor din vecinătatea celorlalte trorii evreești, urmând să se­­f­ici­ţi acolo acelat lucru. Când i'a auzit un oraş, prin oameni sosiţi în grabă, de de­parte, că beduinii şi felahii au pornit înarmaţi asupra Ierusa­limului, capitala Palestinei a trecut prin momente de groază. Primele două-trei zile, situa­ţia în Ierusalim a fost mai mult decât critică, oraşul nu avea de­cât vreo ISO soldaţi şi 100 a­­genţi de poliţie. Uf at de înţeles că asemenea mijloace eram mai mult decât insuficiente când era vorba să se opună invaziei călări a a­­proape 8000 oameni, înarmaţi. Panica a fost cu atât mai ma­re cu cât era ştiut de toată lu­mea că dacă arabii vor intra în Praf, nu vor cruţa absolut pe niciun nemusulman. INTERVENŢIA SALVATOARE A TRUPELOR BRITANICE Norocul cel mare a fost că, anunţat imediat, comandamen­tul trupelor din Egipt, a trimis în cea mai mare grabă 2500 de oameni cu arme cu­­repetiţie şi cu mitraliere şi, prin radio, a ordonat ca două vase de război port­avioane să părăsească i­­mediat baza navală din Malta şi să vină, cu maximum de pre­siune, în radă la Jaffa, distanţă de câţiva kilometri de Ierusa­­lim­ Intervenţia a fost salvatoare. Detaşamentele britanice, cobo­rând pe la Gaza şi lăsându-se mai jos, au tăiat drumul bedu­inilor cari, grupuri-grupuri, porniseră să intre în Ierusalim pe cele două porţi, a Iaffei şi a Damascului. Câţiva dintre şeici au fost chemaţi de comandantul şef al grupului britanic şi au început Parlamentul­. Mirarea arabilor a fost mare când au aflat că nici Moscheea lui Omar n’a fost profanată şi dărîmată şi nici nu a fost ucis nici un musulman. Cu toate acestea, spiritele be­duinilor porniţi pe pradă şi pe vărsare de sânge erau atât de îndârjite, încât a trebuit să li se pună în vedere că englezii au trimis o serie de avioane de bombardament şi au adus cu ei şi mitralierei Aceste ultime două detalii au­­­ost mai elocvente decât orice explicaţiuni. —­­Beduini şi felahi, fiecare grup cu şeicul său în frunte, au în­tors caii şi au pornit înapoi, nu însă fără să-şi spună că „ziua cea mare“ tot va veni ea. Se ştie însă că arabii din lo­calitate, — aşteptând ca tovară­şii din afară să-şi facă apariţia şi să invadeze din două părţi — au început ei separat atacul şi prădăciunile, cu urmările despre care am vorbit în artico­lele anterioare. CE FAC ZIARIŞTII STRĂINI AFLĂTORI LA IERUSALIM Evenimentele recente, şi poate aşteptarea evenimentelor viitoa­re, au făcut ca, în ceasul de fa­ţă să se găsească, numai la ho­telul St. John, unde mă găsesc, vreo zece ziarişti străini. Mese­le, în restaurant, ne sunt veci­ne, şi unii dintre noi ne-am regăsit confraţi cunoscuţi, din Paris, de la Berlin sau de la Vi­en­a. Ordinul poliţiei locale ca, de la ora 6 luni. seara, nimeni să nu mai iasă din casă, a făcut din noi nişte prizonieri cari murim de urât şi de necazul că nu ne putem mişca. De cum apune soarele, sun­tem „sub chee“, cel care rămâ­ne pe stradă după această oră riscând să doarmă la poliţie şi a doua zi să fie imediat expul­zat.Sunt între noi şi două doam­ne, două zi­ar­iste, din cari una engleză. Poate că nu e fără interes să ştiţi că, în timp ce unii confraţi îşi scutură pipa bătând-o cu sgomot de scrum­eră, angajaţi, în haliul hotelului la nişte par­tide de ,,room“ sau de ecarte, şi în timp ce eu, — necunoscă­­tor al unui asemenea sport, — scriu articolul pe care-l sfâr­şesc acum, „consola“ mea en­gleză, (vârsta 40—45 de roze), cu ochelarii prinşi după ureche, priveşte zâmbind la grupul nos­tru de deţinuţi şi-şi ţese nişte ciorapi, de mătase vegetală, rupţi azi când umbla pe calda­râmurile Vechei Cetăţi, în exer­ciţiul profesiunii... Aşa „petrec“ uneori ziariştii, când sunt la ordinea unei mari evenimente actuale sau în pers­pectivă... [(s’a­u tu itt® ani din Palestina — Au fost arestaţi peste 700 de arabi • • Ce aşteaptă evreii dela tribunalul care va judeca pe vinovaţi Ierusalim, 17 Sept. Eri, în biurourile Executivei sioniste palestiniene, unde am obţinut dela colonelul Kish de­­claraţiunile foarte interesante pe cari vi le-am trimis,­­ am cunoscut câţiva gazetari stră­ini, din cei aproape 30 cari se găsesc aci, veniţi anume din cauza evenimentelor. Ca şi mine, ei puneau o ches­tiune care preocupă pe toată lu­mea de aci, şi desigur şi din afară. Câţi arestaţi sunt şi ce soartă îi aşteaptă? Unde sunt ei acum? Numărul arestaţilor arabi, până în momentul de faţă, e de peste 700, toţi puşi sub in­culparea de atac în bandă, jaf şi omucidere. Sunt arestaţi şi evrei, cari au ripostat cu arma în mână, — după spusele arabilor ar fi ata­cat direct, — însă totalul lor nu a­junge la 100. O comisie specială de anche­tă, numită de guvernul englez şi compusă din membri ai fie­cărui partid, instrueşte pe in­culpaţi în momentul de faţă, urmând să stabilească partea de vină a fiecăruia. Judecarea făcându-se după legile engleze şi acţiunea lor fiind calificată ca crimă săvâr­şită cu premeditare, este mai mult ca probabil că pentru unii din ei se va dicta peedapsa cu moartea, şi e absolut sigur că alţii vor fi condamnaţi la de­tenţiune pe viaţă. CE AŞTEAPTA POPULAŢIA E­­VREEASCA DE LA TRIBUNA­LUL CARE-I VA JUDECA PE VINOVAŢI Populaţia evreească, prin E­­xecutiva palestiniană locală, a formulat o serie de desiderate în faţa tribunalului special care va judeca pe vinovaţi. In primul rând, e cererea ca cumpalşti să fie exemplar pe­depsiţi, domidu-se prin aceasta un serios avertisment acelora cari vor mai încerca o aseme­nea ispravă. Se cere deasemenea dovedirea autorilor morali ai masacrului autori de găsit în persoanele a­­gitatorilor naţionalişti arabi, cari au exaltat pe conaţionalii lor, îndemnându-i la crimă îm­potriva unei populaţii pacinice şi nearmate. Pe de altă parte, se cer des­păgubiri pentru familiile celor ucişi şi pentru toţi cei dăunaţi, din cari majoritatea şi-au vă­zut gospodăriile complet dis­truse. In fine, evreii vor să li se ga­ranteze liniştea şi siguranţa vieţii şi a avutului, atât In via­­ţa de toate zilele, cât şi în e­­xercitarea cultului lor. IN CERCURILE EVREEŞTI DOMNEŞTE O NOUA ÎNGRI­JORARE Cercurile evreeşti locale şi mai ales cele din colonii se pi­­rată foarte ingrijate, mai ales că peste puţină vreme, in Oc­tombrie, urmeaază să se facă mari servicii religioase, pentru sărbătoarea numită Iom-Kipur. Vecinătatea imediată a tribu­rilor de beduini armaţi este, pentru populaţia din colonii, o­­biectul unei serioase preocupări. Această temere este cu atât mai justificată cu cât. În rân­durile arabilor din Hedjas, până departe, persistă credinţa că e­­vreii au ucis pe unii musul­mani din Ierusalim şi că au încercat să distrugă Moscheea lui Omar. Incultura arabilor, — cari a­­colo trăiesc tntr'o pronunţată stare de sălbăticie, — fi lipsa oricăror mijloace de publicitate, care să le arate situaţia reală face ca, la ei, spiritele să fie foarte excitate, şi, din trib nu trib şi din om în om să circule îndemnul de a porni să răzbune ofensa adusă Islamului. Sigur este că guvernul va trebui să trimită forţe sufici­ente cari să menţină ordinea şi să respingă eventuale atacuri, iar avioanele, cari formează aci o escadrilă specială, vor supra­veghea­ mişcările triburilor de beduini. CARE E SITUAŢIA LA TEL­AVIV, IN MOMENTUL DE FAŢA După o ultimă telegramă pri­­mită la Executiva sionistă din Ierusalim, în momentul de faţă viaţa în coloniile evreeşti înce­pe să reia aspectul normal. Ce­­ea ce m-a preocupat în special, a fost situaţia din Tel Aviv, care, se ştie, stă în fruntea co­loniilor de aci. Oamenii au revenit pe la ca­sele lor unde, din nenorocire, unii n’au mai găsit decât zidu­rile, şi acelea dărâmate în bună parte. Locuitorii îşi reiau ocupaţiile, într-o atmosferă de tristeţe foar­te explicabilă, încercând să-şi reconstituie gospodăriile deveni­te ruine. Pe străzie coloniei Tel-Aviv, se văd uneori răniţi, trecând în cârji sau în baston, sau cu capul bandajat. Evenimentele recente se dis­cută peste tot, cu un explicabil interes. Deşi oamenii n’au uitat zilele de groază prin care au trecut,­­ ei privesc viitorul cu încredere şi cu curaj. Colonia Tel-Aviv se va reface cu oarecare greutate, şi, cu şi mai mari dificultăţi se vor refa­ce ceileb­a­lite puncte, unde lumea e mai săracă şi viaţa mult mai aspră. L-am­ căutat astăzi, pentru documentare în ancheta pe ca­re o fac aci, pe Mustafa Ki­az­im El Hussei Paşa, preşedintele Executivei arabe din Palestina, voind să aud şi cuvântul celei­lalte părţi. Kiazim Paşa, — cum i se zice aci, pe scurt, — era lipsă din oraş, ca şi secretarul său, Aoum­i AM­ud­ Hadi. Voi căuta să văd, pe unul sau pe altul, negreşit. Înainte de plecarea mea de aci, spre a­­auzi explicaţiile pe cari arabii mi le vor da asupra evenimen­telor cari m-au făcut să vin a­­nume, din Bucureşti până aci. M. NEGRU AU FOST ARESTAŢI 700 ARABI PESTE * UNIVERSUL 3 nd­ase palatele la licee Consiliul directorilor de licee din Bucureşti, întruniţi dri Sâmbătă, a hotărît, con­form aprobării ministerului instrucţiunii, în privinţa ele­vilor de clasa IV secundară rămaşi neînscrişi din lipsă de locuri, să se înfiinţeze câte o cllasă a patra extrabuge­­­tară la liceele­: Sft. Sava, Spiru Haret, Regele Mihai, Mihai Viteazul şi Matei Ba­sarab. Elevii se vor adresa şcoalei la care au înaintat cererea de înscriere provizorie spre a lua cunoştinţă de liceul la care au fost repartizaţi. -------- X | X -------­ Consiliul de ad­straţie al regiei autonome a porturilor Eri, d. a. s­­ a ţinut la minis­terul comunicaţiilor o şedinţă a consiliului de administraţie al regiei autonome a porturi­lor. S'au luat în discuţiune ches­tiunea epavelor dela Gura- Vii si a canalului dela Por­­lile-de-Fier, modificarea ta­rifelor, înmagazinare şi do­­curi de la Brăila si Galati, a­­daptarea taxei de jumătate la sută la noul tarif vamal, precum şi introducerea conta­bilităţii în partidă dublă. -------iji-------­ Noul local al Senatului Se ştie că Senatul trebui să părăsească edificiul Uni­versităţii, care nu mai este încăpător nici măcar pentru trebuinţele facultăţilor. Afară de aceasta, chiar da­că Senatul ar fi rămas la U­­niversitate, ar fi fost necesare cheltueli importante pentru o instalaţie care în nici un caz nu putea rămâne defini­tivă. De­­aceea, guvernul a hotărît să pue la dispoziţia Senatul edificiu teatrului Popular, care va fi adaptat trebuinţelor şi până la 15 No­­embrie, va fi gata sa pri­mească maturul corp. Se ştie că pe timpul când era d. Stelian Popescu minis­tru de justiţie, fusese vorba ca în localul teatrului Popu­lar să se mute Curtea cu Ju­ra­ti a jud. Ilfov. ■x£].- DE LA C. F. R. TRIPLA TRACŢIUNE PE DIS­TANŢA CAMPINA-PREDEAL In urma rezultatelor buna, date de experienţa ce sa fă­cut la 7 opr., cu tripla tracţiu­ne la trenurile de marfă, pe porţiunea Câmpina-Predeal, direcţia specială a tracţiunei a luat măsuri în consecinţă, comunicând serviciilor res­pective, posibilitatea îndru­mării trenurilor de o mie tone, pe distanţa sus arătată. Imediat ce direcţia de ex­ploatare a mişcării şi comer­cialului va lua măsurile de circulaţie, dictate de împreju­rări, lungi trenuri de marfă vor circula pe această linie, decangestionând traficul şi uşurând greaua sarcină a ser­viciului mişcării­Din cau­za imperii unui su­port de la acul de suspensie, tenderul ma­şinei trenului 685 a deraiat — la eşirea din sta­­ţia Bărboşi — între seria,fonia de intrare şi semnal­uil de dis­tanţă. Accidente de persoane n’au fost. 9 PENTRU OFIŢERII STRAMU­­TATI S’a dat dispoziţie ca trans­porturile pentru strămutarea ofiţerilor, in interes de servi­ciu, să se facă pe baza foilor de drum albastre,­­ adică a­­plicându-li-se o reducere de 50%. REDUCERE DE TARIF Pentru congresul medicilor din ţară, consiliul de adminis­traţie c. f. r. a aprobat o re­ducere de tarif­ele 50% la îna­poiere. m amintirea Mor mine din gara Predeal, io 1916 — Un apel, în vederea unei plăci comemorative- La apelul făcut de ziarul „Universul", spre a se come­mora prin fixarea unei plăci de marmură grozavelor lupte date pe peronul gării Pre­deal, ia 10 Octombrie, 1916 ai s­ubscris : Dmli Stelian Popescu, 1000 l Iei; Arhim. Justin, 500 lei;­­ Ilie Jormescu, 500 lei; C. L. Naumescu, 300 lei ; G. Grigor­­cea, 200 lei; C. Dim­itrescu, fost polițai, 200­­lei; Aurel Safirescu, 120 lei ; Camil Fili­mon, 100 Iei ; Ionescu Daniil, 100 lei; Al. Petronin, 40 lei ; N. Moldoveanu, 100 lei ; Iosif Butoi, 100 lei; loan Butoi, 100 lei; Iliescu Brânceni, 100 lei; G. Dinulescu, 100 lei; D. Andronic, 100 lei; A. U. Pensiunea Ungarta, 100 lei; N. Poenaru, 40 lei ; I. Mitrea, 40 lei; Ghc. N. Vintilă, 20 le Elisabeta Gh. Vintilă, 30 lei ; Iordan Tăcu, 200 lei. Total 4080. Direcţiunea Generala C. F. R. a subscris suma de 10.000 Iei. Subscripţia co mă. Su­mele se adresea' G. Grigorcea, la P lr,a comemorativă , te pună în cura Nou c? Lod s‘a ii ria? lv­andra or).— Eri î ecluză li­nk dela Til­­permit« por­­s ă primească la Liverpool, cele apoare. -XDJX------­ D’AVOL I Cunoscutul şi apreciatul diseur ! Maurice Chevalier-ul României­­va concerta cu începere de la 1 Octombrie la Parcul Familiar Luther ! B­d. Dinicu Oplescu 43 cu concursul excelentei orchestre I. Vasilescu-Ploeşti ! Antreprenor renumitul restaura­­­­tor Pompiliu Stoicescu i S76 EFTINEŞTE VIAŢA Calea Victoriei 81 (Colţ cu strada Fântânei) IC119 mir.M”“lbili a lingerie ţţ yss ^ B Pendele 99 11| Catifele toate fi JS culorile * bCnH Pănzd p.ceai-I |tS ceaiuri cal. 1,230 ţţ IIf I tţ cm­,at-Şaten 180 cm. lat.;p. Dubluri de ţţ IUI! ţţ plăpumi "B "111 Kasha lână „ CUu „ mi *■ r“M Ql|4| Miaura as taine ■iflll P- niantouri lat. ţţllulf ţţ 140 cm- 011 ST Grapa de Chine -sin pentru rochi şi ţţ IMI ţţ dubluri Coşmin de M |'1 lână 180 cm. lat ţţ ■ llf ţţ Pentru plăpumi Ifâflft „„„ Cămăşi Bărbăteşti Hil BUC cu 2 £ulere di» *|° S Percal france? ,, garantat Lei 700 — 1900 mtr. Stofe pt. Costume bărbăteşti veritabile Englezeşti. Lei 800—1900 mtr. Stofe fanteziuri Franţuzeşti pentru contra ramburs. 1216 mantouri de dame. Velours Chiffon mătase pură RATE LUNARE toate culorile, ciorapi de mă­tase 44 şi Lys cât şi orice altă marcă franceză. Se expediază în provincie Parchete stejar uscate bine lucrate mese rotunde ţără­neşti mari 80 scau­ne galbene 45 şi orice mobilă mat şi lustruită găsiţi gaiaFabricaGANEA Pictor Obedeanu 6 (Obor) Bucureşti- Telefon 43­ 25 653 PENTRU COMBATEREA GRIPEI NEVRALGIEI RHEUHATISMULUI MIGRENE­I îndispensabilVI jlN VOIAJ $» ÎN CASAi De vânzare la Farmacii, Dro­­guerii și la Magazinele de Colo­niale. 1464 CHESTER EFTII Căpriori pană 5.50 Lei 1.900 Scânduri pentru Esterlală 1.600 SIPC! „ 1.300 stejar ,pentru monitâ uscat,, o.ooo Dușumele geluite uscate 70-95 m. p. FABRICA „LOTRU” Bulevardul Ferdinand 99 Telefon 1 3027. Observaţi bine adresa : Lotru cu L nu cu M. 1730 De închiriat APARTAMENTE cu calorifer, ascensor, tot con­fortul, Strada Cobâlcescu No. 41. Se pot vizita în orice zi. 785 PUBLICAȚIUNE Concursul de Externat al Policlinicilor C. F. R. In ■oomtoirmilate cu dispoziţi­ile Regulamentului neutru ocu­parea postimtor de externi la Polici­oliticile C. F. R., publicat în: Foaia Oficia­lă C. F. R. No. 333.­­in 14 Mai 1928, se aduce la cunoştinţa d-lo­r Studenţi la Medicină că La 1 Nooembrie a. c. orele 8.34 dimineaţa, se va ţine concurs în localtul Casei M­arnei­­ c. f. r. Bulciureştti, Str. Barbu Ca­­targiu No. 18, pentru ocuparea a 9 locuri de externi la PoLiicli­­nica c. f. r. Bucureşti. Idem to locaftuL Policlinicei c. f. r. Cluj, Cartea Victoriei No. 10, pentru ocuparea a 4 locuri la acea PoLicLiniică. Cererile de înscriere la aceste concursuri vor fi adresate Di­­recţiunei Casei Muncii c. f. r. Bucureşti, Str. Ba­rbu Catarg­iu No. 18, şi Direcţiunei Policlini­cei Cluj, unde se vor primi cel mai târziu pâ­nă la 25 octom­brie a. c., fiind însoţite de ur­mătoarele a­cte: 1) Certificatul Facultate de Medicină constatator de absol­virea a cel puţin 3 ani de studii medicale si 2) Certificat de naţionalitate. 3) Probele şi modul ţinerea concursului sunt cele prevăzute in Regulamentul concursului de Externat al Bol­­ei micilor c. f. r, publicat în Foaia Oficială c­f. r. No. 3133/928. Informaţi­uni se dau celor in­teresaţi, la Direcţia Casei Mun­ cii Serviciul Asistentei, între orele 11—13 si la Direcţiunile Policlin.­icilor respective. DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F. R. 4961 a 99 tate B R M M 99 CI] Pop Un pentru Chiţ­on p. lin­gerie p. corp şi Cearceafuri w C fii fort En­glezesc I-a cali-Chanmeze de aţă imitaţie de mătase pentru ţţ dubluri indian 105 cm. lat pentru ţţ trUS0Uri Pichet şi Bar­diet p. capoade Catifele toate culorile impri­ ţţ S1 rocid 99 mate 99 1 U 99 M M M 99 W Opai toate cu­lorile lat 100 cm. de reţea Poinxd p cear­ceafuri cal. I-a pp 140 cm. lat. Pdnmd pentru transparente Pdnxd pentru saltele de Olan­­pj dă lat. 140 cm. A AWVW\îV\?/VWWWVWVS A DOUA LOTERIE 1 SimiţHiOR 33 ZILE mal sunt pănd Ja tragen* Câștiguri totale LEI 7.000.000 Costul unui biSet este de LEI 50 Compus din 2 bucăţi a câte 25 LEI fiecare 1339 WWWWWW/WVWWSAAAA­ Agricultori! Recoltă bogată şi sănătoasă ob­ţineţi numai cu TILLANTIN Tratare simplă şi uşoară a sâmAntei. Ceneft prospecte tas „ROMANIL“ Soc. An. Buturaşui I, Bulevardul Domniţei, 3 1362 PA1DOSAN KNORR CACAO — TAP20CA ŞI PERU ■aut alimente indispensabile pentru CREŞTEREA COPIILOR şi ÎNLĂTURAREA ANEMIEI Şl DEBILITATEI Cereti mostre «I prospecta dela SAM LOREI A FIU Bucureşti, Bdul Maria 30 De vAnzare pretutindeni 1470 ioturi de 3er ^Poturi de ÎBronj gdslU law $abnca ce DTlohile , SutmanSIlarcuj I tuo” 8 68 Str. Sfii /poâid(i68 Lemne de vânzare 200 vag. lemne de fag, metri, uscate, tăiate toamna 1928 predabile imediat în gară 100 km. de Bucureşti. Amatorii a se adresa M. Arsenescu, Cantina studenţească Câmpineanu, sub Pasagiul Român 10-12 dim. 5-7 pm. ■ Reclama este sufletul comerţului b-w. HOTEL LOTRU fost CENTRAL 55 camere, vis-a-vis Poşta Centrală, Calea Victoriei de închiriat, pentru hotel sau birouri, Tarpo 3 str. Poliţiei 2 Dr. Antinevralgic NANU-MOSCEL singurul remediu contra gripei, mi­grenei, nevralgii, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogherii. 067

Next