Universul, octombrie 1929 (Anul 47, nr. 226-252)
1929-10-01 / nr. 226
MüBBi illik. IBIS" ■HernSSe ANCHETA ZIARULUI „UNIVERSUL" IN PALESTINA Cum organizaseră beduinii atacul împotriva Ierusalimului —— . ...................... Musulmanii premeditaseră asasinarea evreilor.Intervenţia promptă a armatei engleze — De la trimisul nostru special — Ierusalim, 16 Sept. Am făcut printre personalităţile de marcă din localitate, o serie de investigaţiuni cari mă pun în situaţie să arăt în ce chip organizaseră beduinii atacul lor asupra oraşului Ierusalim. Alarmaţi şi poate şi excitaţide unele discursuri sioniste şi de anumite articole apărute în presa evreiască locală, — discursuri şi articole inspirate de proclamaţia lordului Balfour,— naţionaliştii arabi din Ierusalim au hotărît să se răsbune. Ei voiau să dea o replică sângeroasă şi de neuitat, la afirmaţiunile publice repetate fă-* cute de evrei că au, de acum, certitudinea că-şi vor întemeia căminul naţional în Palestina. ATACUL ŞI MASACRAREA EVREILOR AU FOST PREMEDITATE Hotărîrea luată de arabii naţionalişti a fost aceea de a masacra populaţia evreiască din nouile aşezări din vecinătatea Ierusalimului, având siguranţa că acolo locuiesc numai evrei şi că, deci, lovitura lor va izbi în plin. Se pare că ideea asasinării evreilor n’a fost împărtăşită de unanimitatea arabilor din Ierusalim. Dar cert e că unii din fruntaşii arabi s’au adresat şefilor de triburi din Hedjas, cerându-le să vină cu beduinii şi cu felahii lor, să ,,răzbune“ crima săvârşită împotriva Islamului". Această „crimă“ era însă o pură născocire: s’a dovedit că arabii organizatori ai masacrelor, spre a-şi asigura concursul beduinilor (arabii din triburile nomade) şi al felahilor (ţăranii) spuseseră fiecărui şeic în parte, — şeicul e şeful tribului, — că un mare număr de musulmani a fost ucis de evrei şi că Moscheea lui Omar, sanctuar al islamismului, a fost distrus, de aceeaşi evrei. Şi o afirmaţie şi alta erau pure invenţiuni, deşi ziarele arabe, un scop de a câştiga aderenţi la opera de pedepsire a evreilor, nu şovăiseră să le publice. CUM AU PORNIT BEDUINII şi FELAHII ASUPRA IERUSALIMULUI. CAPITALA PALESTINEI Când ambele ştiri, atât de grave prin formularea lor, au ajuns la cunoştinţa triburilor, acestea au fost profund impresionate. Fiecare şeic a fost consultatţi, de comun acord, au hotărît să spele un sânge două crime pe cari evreii nu le săvârşiseră. Un număr de aproximativ 60 de seici fi-au adunat oamenii şi, cu un efectiv de aproape trei mii de oameni, înarmaţi cu puşti, pumnale şi săbii, au pornit asupra Ierusalimului. Ordinul era dat ca, după exterminarea evreilor din cartierele din afara Cetăţii-Vechi, să se intre in Cetate, pe poarta laffa fi pe poarta Damascului, fi să se continue acolo opera începută afară de ziduri. Un ordin la fel era dat triburilor din vecinătatea celorlalte trorii evreești, urmând să seficiţi acolo acelat lucru. Când i'a auzit un oraş, prin oameni sosiţi în grabă, de departe, că beduinii şi felahii au pornit înarmaţi asupra Ierusalimului, capitala Palestinei a trecut prin momente de groază. Primele două-trei zile, situaţia în Ierusalim a fost mai mult decât critică, oraşul nu avea decât vreo ISO soldaţi şi 100 agenţi de poliţie. Uf at de înţeles că asemenea mijloace eram mai mult decât insuficiente când era vorba să se opună invaziei călări a aproape 8000 oameni, înarmaţi. Panica a fost cu atât mai mare cu cât era ştiut de toată lumea că dacă arabii vor intra în Praf, nu vor cruţa absolut pe niciun nemusulman. INTERVENŢIA SALVATOARE A TRUPELOR BRITANICE Norocul cel mare a fost că, anunţat imediat, comandamentul trupelor din Egipt, a trimis în cea mai mare grabă 2500 de oameni cu arme curepetiţie şi cu mitraliere şi, prin radio, a ordonat ca două vase de război portavioane să părăsească imediat baza navală din Malta şi să vină, cu maximum de presiune, în radă la Jaffa, distanţă de câţiva kilometri de Ierusalim Intervenţia a fost salvatoare. Detaşamentele britanice, coborând pe la Gaza şi lăsându-se mai jos, au tăiat drumul beduinilor cari, grupuri-grupuri, porniseră să intre în Ierusalim pe cele două porţi, a Iaffei şi a Damascului. Câţiva dintre şeici au fost chemaţi de comandantul şef al grupului britanic şi au început Parlamentul. Mirarea arabilor a fost mare când au aflat că nici Moscheea lui Omar n’a fost profanată şi dărîmată şi nici nu a fost ucis nici un musulman. Cu toate acestea, spiritele beduinilor porniţi pe pradă şi pe vărsare de sânge erau atât de îndârjite, încât a trebuit să li se pună în vedere că englezii au trimis o serie de avioane de bombardament şi au adus cu ei şi mitralierei Aceste ultime două detalii auost mai elocvente decât orice explicaţiuni. —Beduini şi felahi, fiecare grup cu şeicul său în frunte, au întors caii şi au pornit înapoi, nu însă fără să-şi spună că „ziua cea mare“ tot va veni ea. Se ştie însă că arabii din localitate, — aşteptând ca tovarăşii din afară să-şi facă apariţia şi să invadeze din două părţi — au început ei separat atacul şi prădăciunile, cu urmările despre care am vorbit în articolele anterioare. CE FAC ZIARIŞTII STRĂINI AFLĂTORI LA IERUSALIM Evenimentele recente, şi poate aşteptarea evenimentelor viitoare, au făcut ca, în ceasul de faţă să se găsească, numai la hotelul St. John, unde mă găsesc, vreo zece ziarişti străini. Mesele, în restaurant, ne sunt vecine, şi unii dintre noi ne-am regăsit confraţi cunoscuţi, din Paris, de la Berlin sau de la Viena. Ordinul poliţiei locale ca, de la ora 6 luni. seara, nimeni să nu mai iasă din casă, a făcut din noi nişte prizonieri cari murim de urât şi de necazul că nu ne putem mişca. De cum apune soarele, suntem „sub chee“, cel care rămâne pe stradă după această oră riscând să doarmă la poliţie şi a doua zi să fie imediat expulzat.Sunt între noi şi două doamne, două ziariste, din cari una engleză. Poate că nu e fără interes să ştiţi că, în timp ce unii confraţi îşi scutură pipa bătând-o cu sgomot de scrumeră, angajaţi, în haliul hotelului la nişte partide de ,,room“ sau de ecarte, şi în timp ce eu, — necunoscător al unui asemenea sport, — scriu articolul pe care-l sfârşesc acum, „consola“ mea engleză, (vârsta 40—45 de roze), cu ochelarii prinşi după ureche, priveşte zâmbind la grupul nostru de deţinuţi şi-şi ţese nişte ciorapi, de mătase vegetală, rupţi azi când umbla pe caldarâmurile Vechei Cetăţi, în exerciţiul profesiunii... Aşa „petrec“ uneori ziariştii, când sunt la ordinea unei mari evenimente actuale sau în perspectivă... [(s’au tu itt® ani din Palestina — Au fost arestaţi peste 700 de arabi • • Ce aşteaptă evreii dela tribunalul care va judeca pe vinovaţi Ierusalim, 17 Sept. Eri, în biurourile Executivei sioniste palestiniene, unde am obţinut dela colonelul Kish declaraţiunile foarte interesante pe cari vi le-am trimis, am cunoscut câţiva gazetari străini, din cei aproape 30 cari se găsesc aci, veniţi anume din cauza evenimentelor. Ca şi mine, ei puneau o chestiune care preocupă pe toată lumea de aci, şi desigur şi din afară. Câţi arestaţi sunt şi ce soartă îi aşteaptă? Unde sunt ei acum? Numărul arestaţilor arabi, până în momentul de faţă, e de peste 700, toţi puşi sub inculparea de atac în bandă, jaf şi omucidere. Sunt arestaţi şi evrei, cari au ripostat cu arma în mână, — după spusele arabilor ar fi atacat direct, — însă totalul lor nu ajunge la 100. O comisie specială de anchetă, numită de guvernul englez şi compusă din membri ai fiecărui partid, instrueşte pe inculpaţi în momentul de faţă, urmând să stabilească partea de vină a fiecăruia. Judecarea făcându-se după legile engleze şi acţiunea lor fiind calificată ca crimă săvârşită cu premeditare, este mai mult ca probabil că pentru unii din ei se va dicta peedapsa cu moartea, şi e absolut sigur că alţii vor fi condamnaţi la detenţiune pe viaţă. CE AŞTEAPTA POPULAŢIA EVREEASCA DE LA TRIBUNALUL CARE-I VA JUDECA PE VINOVAŢI Populaţia evreească, prin Executiva palestiniană locală, a formulat o serie de desiderate în faţa tribunalului special care va judeca pe vinovaţi. In primul rând, e cererea ca cumpalşti să fie exemplar pedepsiţi, domidu-se prin aceasta un serios avertisment acelora cari vor mai încerca o asemenea ispravă. Se cere deasemenea dovedirea autorilor morali ai masacrului autori de găsit în persoanele agitatorilor naţionalişti arabi, cari au exaltat pe conaţionalii lor, îndemnându-i la crimă împotriva unei populaţii pacinice şi nearmate. Pe de altă parte, se cer despăgubiri pentru familiile celor ucişi şi pentru toţi cei dăunaţi, din cari majoritatea şi-au văzut gospodăriile complet distruse. In fine, evreii vor să li se garanteze liniştea şi siguranţa vieţii şi a avutului, atât In viaţa de toate zilele, cât şi în exercitarea cultului lor. IN CERCURILE EVREEŞTI DOMNEŞTE O NOUA ÎNGRIJORARE Cercurile evreeşti locale şi mai ales cele din colonii se pirată foarte ingrijate, mai ales că peste puţină vreme, in Octombrie, urmeaază să se facă mari servicii religioase, pentru sărbătoarea numită Iom-Kipur. Vecinătatea imediată a triburilor de beduini armaţi este, pentru populaţia din colonii, obiectul unei serioase preocupări. Această temere este cu atât mai justificată cu cât. În rândurile arabilor din Hedjas, până departe, persistă credinţa că evreii au ucis pe unii musulmani din Ierusalim şi că au încercat să distrugă Moscheea lui Omar. Incultura arabilor, — cari acolo trăiesc tntr'o pronunţată stare de sălbăticie, — fi lipsa oricăror mijloace de publicitate, care să le arate situaţia reală face ca, la ei, spiritele să fie foarte excitate, şi, din trib nu trib şi din om în om să circule îndemnul de a porni să răzbune ofensa adusă Islamului. Sigur este că guvernul va trebui să trimită forţe suficiente cari să menţină ordinea şi să respingă eventuale atacuri, iar avioanele, cari formează aci o escadrilă specială, vor supraveghea mişcările triburilor de beduini. CARE E SITUAŢIA LA TELAVIV, IN MOMENTUL DE FAŢA După o ultimă telegramă primită la Executiva sionistă din Ierusalim, în momentul de faţă viaţa în coloniile evreeşti începe să reia aspectul normal. Ceea ce m-a preocupat în special, a fost situaţia din Tel Aviv, care, se ştie, stă în fruntea coloniilor de aci. Oamenii au revenit pe la casele lor unde, din nenorocire, unii n’au mai găsit decât zidurile, şi acelea dărâmate în bună parte. Locuitorii îşi reiau ocupaţiile, într-o atmosferă de tristeţe foarte explicabilă, încercând să-şi reconstituie gospodăriile devenite ruine. Pe străzie coloniei Tel-Aviv, se văd uneori răniţi, trecând în cârji sau în baston, sau cu capul bandajat. Evenimentele recente se discută peste tot, cu un explicabil interes. Deşi oamenii n’au uitat zilele de groază prin care au trecut, ei privesc viitorul cu încredere şi cu curaj. Colonia Tel-Aviv se va reface cu oarecare greutate, şi, cu şi mai mari dificultăţi se vor reface ceilebalite puncte, unde lumea e mai săracă şi viaţa mult mai aspră. L-am căutat astăzi, pentru documentare în ancheta pe care o fac aci, pe Mustafa Kiazim El Hussei Paşa, preşedintele Executivei arabe din Palestina, voind să aud şi cuvântul celeilalte părţi. Kiazim Paşa, — cum i se zice aci, pe scurt, — era lipsă din oraş, ca şi secretarul său, Aoumi AMud Hadi. Voi căuta să văd, pe unul sau pe altul, negreşit. Înainte de plecarea mea de aci, spre aauzi explicaţiile pe cari arabii mi le vor da asupra evenimentelor cari m-au făcut să vin anume, din Bucureşti până aci. M. NEGRU AU FOST ARESTAŢI 700 ARABI PESTE * UNIVERSUL 3 ndase palatele la licee Consiliul directorilor de licee din Bucureşti, întruniţi dri Sâmbătă, a hotărît, conform aprobării ministerului instrucţiunii, în privinţa elevilor de clasa IV secundară rămaşi neînscrişi din lipsă de locuri, să se înfiinţeze câte o cllasă a patra extrabugetară la liceele: Sft. Sava, Spiru Haret, Regele Mihai, Mihai Viteazul şi Matei Basarab. Elevii se vor adresa şcoalei la care au înaintat cererea de înscriere provizorie spre a lua cunoştinţă de liceul la care au fost repartizaţi. -------- X | X ------- Consiliul de adstraţie al regiei autonome a porturilor Eri, d. a. s a ţinut la ministerul comunicaţiilor o şedinţă a consiliului de administraţie al regiei autonome a porturilor. S'au luat în discuţiune chestiunea epavelor dela Gura- Vii si a canalului dela Porlile-de-Fier, modificarea tarifelor, înmagazinare şi docuri de la Brăila si Galati, adaptarea taxei de jumătate la sută la noul tarif vamal, precum şi introducerea contabilităţii în partidă dublă. -------iji------- Noul local al Senatului Se ştie că Senatul trebui să părăsească edificiul Universităţii, care nu mai este încăpător nici măcar pentru trebuinţele facultăţilor. Afară de aceasta, chiar dacă Senatul ar fi rămas la Universitate, ar fi fost necesare cheltueli importante pentru o instalaţie care în nici un caz nu putea rămâne definitivă. Deaceea, guvernul a hotărît să pue la dispoziţia Senatul edificiu teatrului Popular, care va fi adaptat trebuinţelor şi până la 15 Noembrie, va fi gata sa primească maturul corp. Se ştie că pe timpul când era d. Stelian Popescu ministru de justiţie, fusese vorba ca în localul teatrului Popular să se mute Curtea cu Jurati a jud. Ilfov. ■x£].- DE LA C. F. R. TRIPLA TRACŢIUNE PE DISTANŢA CAMPINA-PREDEAL In urma rezultatelor buna, date de experienţa ce sa făcut la 7 opr., cu tripla tracţiune la trenurile de marfă, pe porţiunea Câmpina-Predeal, direcţia specială a tracţiunei a luat măsuri în consecinţă, comunicând serviciilor respective, posibilitatea îndrumării trenurilor de o mie tone, pe distanţa sus arătată. Imediat ce direcţia de exploatare a mişcării şi comercialului va lua măsurile de circulaţie, dictate de împrejurări, lungi trenuri de marfă vor circula pe această linie, decangestionând traficul şi uşurând greaua sarcină a serviciului mişcăriiDin cauza imperii unui suport de la acul de suspensie, tenderul maşinei trenului 685 a deraiat — la eşirea din staţia Bărboşi — între seria,fonia de intrare şi semnaluil de distanţă. Accidente de persoane n’au fost. 9 PENTRU OFIŢERII STRAMUTATI S’a dat dispoziţie ca transporturile pentru strămutarea ofiţerilor, in interes de serviciu, să se facă pe baza foilor de drum albastre, adică aplicându-li-se o reducere de 50%. REDUCERE DE TARIF Pentru congresul medicilor din ţară, consiliul de administraţie c. f. r. a aprobat o reducere de tarifele 50% la înapoiere. m amintirea Mor mine din gara Predeal, io 1916 — Un apel, în vederea unei plăci comemorative- La apelul făcut de ziarul „Universul", spre a se comemora prin fixarea unei plăci de marmură grozavelor lupte date pe peronul gării Predeal, ia 10 Octombrie, 1916 ai subscris : Dmli Stelian Popescu, 1000 l Iei; Arhim. Justin, 500 lei; Ilie Jormescu, 500 lei; C. L. Naumescu, 300 lei ; G. Grigorcea, 200 lei; C. Dimitrescu, fost polițai, 200lei; Aurel Safirescu, 120 lei ; Camil Filimon, 100 Iei ; Ionescu Daniil, 100 lei; Al. Petronin, 40 lei ; N. Moldoveanu, 100 lei ; Iosif Butoi, 100 lei; loan Butoi, 100 lei; Iliescu Brânceni, 100 lei; G. Dinulescu, 100 lei; D. Andronic, 100 lei; A. U. Pensiunea Ungarta, 100 lei; N. Poenaru, 40 lei ; I. Mitrea, 40 lei; Ghc. N. Vintilă, 20 le Elisabeta Gh. Vintilă, 30 lei ; Iordan Tăcu, 200 lei. Total 4080. Direcţiunea Generala C. F. R. a subscris suma de 10.000 Iei. Subscripţia co mă. Sumele se adresea' G. Grigorcea, la P lr,a comemorativă , te pună în cura Nou c? Lod s‘a ii ria? lvandra or).— Eri î ecluză link dela Tilpermit« pors ă primească la Liverpool, cele apoare. -XDJX------ D’AVOL I Cunoscutul şi apreciatul diseur ! Maurice Chevalier-ul Românieiva concerta cu începere de la 1 Octombrie la Parcul Familiar Luther ! Bd. Dinicu Oplescu 43 cu concursul excelentei orchestre I. Vasilescu-Ploeşti ! Antreprenor renumitul restaurator Pompiliu Stoicescu i S76 EFTINEŞTE VIAŢA Calea Victoriei 81 (Colţ cu strada Fântânei) IC119 mir.M”“lbili a lingerie ţţ yss ^ B Pendele 99 11| Catifele toate fi JS culorile * bCnH Pănzd p.ceai-I |tS ceaiuri cal. 1,230 ţţ IIf I tţ cm,at-Şaten 180 cm. lat.;p. Dubluri de ţţ IUI! ţţ plăpumi "B "111 Kasha lână „ CUu „ mi *■ r“M Ql|4| Miaura as taine ■iflll P- niantouri lat. ţţllulf ţţ 140 cm- 011 ST Grapa de Chine -sin pentru rochi şi ţţ IMI ţţ dubluri Coşmin de M |'1 lână 180 cm. lat ţţ ■ llf ţţ Pentru plăpumi Ifâflft „„„ Cămăşi Bărbăteşti Hil BUC cu 2 £ulere di» *|° S Percal france? ,, garantat Lei 700 — 1900 mtr. Stofe pt. Costume bărbăteşti veritabile Englezeşti. Lei 800—1900 mtr. Stofe fanteziuri Franţuzeşti pentru contra ramburs. 1216 mantouri de dame. Velours Chiffon mătase pură RATE LUNARE toate culorile, ciorapi de mătase 44 şi Lys cât şi orice altă marcă franceză. Se expediază în provincie Parchete stejar uscate bine lucrate mese rotunde ţărăneşti mari 80 scaune galbene 45 şi orice mobilă mat şi lustruită găsiţi gaiaFabricaGANEA Pictor Obedeanu 6 (Obor) Bucureşti- Telefon 43 25 653 PENTRU COMBATEREA GRIPEI NEVRALGIEI RHEUHATISMULUI MIGRENEI îndispensabilVI jlN VOIAJ $» ÎN CASAi De vânzare la Farmacii, Droguerii și la Magazinele de Coloniale. 1464 CHESTER EFTII Căpriori pană 5.50 Lei 1.900 Scânduri pentru Esterlală 1.600 SIPC! „ 1.300 stejar ,pentru monitâ uscat,, o.ooo Dușumele geluite uscate 70-95 m. p. FABRICA „LOTRU” Bulevardul Ferdinand 99 Telefon 1 3027. Observaţi bine adresa : Lotru cu L nu cu M. 1730 De închiriat APARTAMENTE cu calorifer, ascensor, tot confortul, Strada Cobâlcescu No. 41. Se pot vizita în orice zi. 785 PUBLICAȚIUNE Concursul de Externat al Policlinicilor C. F. R. In ■oomtoirmilate cu dispoziţiile Regulamentului neutru ocuparea postimtor de externi la Policioliticile C. F. R., publicat în: Foaia Oficială C. F. R. No. 333.in 14 Mai 1928, se aduce la cunoştinţa d-lor Studenţi la Medicină că La 1 Nooembrie a. c. orele 8.34 dimineaţa, se va ţine concurs în localtul Casei Marnei c. f. r. Bulciureştti, Str. Barbu Catargiu No. 18, pentru ocuparea a 9 locuri de externi la PoLiiclinica c. f. r. Bucureşti. Idem to locaftuL Policlinicei c. f. r. Cluj, Cartea Victoriei No. 10, pentru ocuparea a 4 locuri la acea PoLicLiniică. Cererile de înscriere la aceste concursuri vor fi adresate Direcţiunei Casei Muncii c. f. r. Bucureşti, Str. Barbu Catargiu No. 18, şi Direcţiunei Policlinicei Cluj, unde se vor primi cel mai târziu până la 25 octombrie a. c., fiind însoţite de următoarele acte: 1) Certificatul Facultate de Medicină constatator de absolvirea a cel puţin 3 ani de studii medicale si 2) Certificat de naţionalitate. 3) Probele şi modul ţinerea concursului sunt cele prevăzute in Regulamentul concursului de Externat al Bolei micilor c. f. r, publicat în Foaia Oficială cf. r. No. 3133/928. Informaţiuni se dau celor interesaţi, la Direcţia Casei Mun cii Serviciul Asistentei, între orele 11—13 si la Direcţiunile Policlin.icilor respective. DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F. R. 4961 a 99 tate B R M M 99 CI] Pop Un pentru Chiţon p. lingerie p. corp şi Cearceafuri w C fii fort Englezesc I-a cali-Chanmeze de aţă imitaţie de mătase pentru ţţ dubluri indian 105 cm. lat pentru ţţ trUS0Uri Pichet şi Bardiet p. capoade Catifele toate culorile impri ţţ S1 rocid 99 mate 99 1 U 99 M M M 99 W Opai toate culorile lat 100 cm. de reţea Poinxd p cearceafuri cal. I-a pp 140 cm. lat. Pdnmd pentru transparente Pdnxd pentru saltele de Olanpj dă lat. 140 cm. A AWVW\îV\?/VWWWVWVS A DOUA LOTERIE 1 SimiţHiOR 33 ZILE mal sunt pănd Ja tragen* Câștiguri totale LEI 7.000.000 Costul unui biSet este de LEI 50 Compus din 2 bucăţi a câte 25 LEI fiecare 1339 WWWWWW/WVWWSAAAA Agricultori! Recoltă bogată şi sănătoasă obţineţi numai cu TILLANTIN Tratare simplă şi uşoară a sâmAntei. Ceneft prospecte tas „ROMANIL“ Soc. An. Buturaşui I, Bulevardul Domniţei, 3 1362 PA1DOSAN KNORR CACAO — TAP20CA ŞI PERU ■aut alimente indispensabile pentru CREŞTEREA COPIILOR şi ÎNLĂTURAREA ANEMIEI Şl DEBILITATEI Cereti mostre «I prospecta dela SAM LOREI A FIU Bucureşti, Bdul Maria 30 De vAnzare pretutindeni 1470 ioturi de 3er ^Poturi de ÎBronj gdslU law $abnca ce DTlohile , SutmanSIlarcuj I tuo” 8 68 Str. Sfii /poâid(i68 Lemne de vânzare 200 vag. lemne de fag, metri, uscate, tăiate toamna 1928 predabile imediat în gară 100 km. de Bucureşti. Amatorii a se adresa M. Arsenescu, Cantina studenţească Câmpineanu, sub Pasagiul Român 10-12 dim. 5-7 pm. ■ Reclama este sufletul comerţului b-w. HOTEL LOTRU fost CENTRAL 55 camere, vis-a-vis Poşta Centrală, Calea Victoriei de închiriat, pentru hotel sau birouri, Tarpo 3 str. Poliţiei 2 Dr. Antinevralgic NANU-MOSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogherii. 067