Universul, iulie 1930 (Anul 48, nr. 148-177)
1930-07-01 / nr. 148
Sosire 9-loi Marinkoviti • Ministrul de eterne al Lugoslavied, d. Vojifv Marimkovici, soseşte azi în"1-1", venind din Cehoslovacia. IP& toate probabilit&ţiile, d-sa va °Pri câteva ore la Sinaia, unde va fi aşteptat de d. Ironescu, care a plecat Sâmfoăt dimineaţa din Strbske-Pileso,n Capitală, d. Marinnkovici visosi Luni dimineaţa. Dr. Vojislav Marinkovici, ministrul de extfie iugoslav, este născut la 1 Mtl876, la Belgrad, unde a termini liceul. Doctor In dirept şi îminalte studii politice şi econaice de la Paris, d. Mariinkovici a fost ales în Parlament ca reprezemtant al judeţului Polovatz, în 1906, şi de atunci a fit permanent deputat. Im anul 1903 a reprezentat Serbia în ulitatea de primdelegat la conrinţa financiară la Paris, care a avut scopul de a lichida, din punct de vedere financiar, vâraţul balcanic. In anul 1916 a fit delegat al Serbiei la conferita interaliată de la Paris. In aul 1914 ca reprezentant alrtidului politic „Naprednjaci**a intrat în guvernul lui Nika Pasici, ca ministru de don oii. După moartea lui Stoian lovakovici, șeful partidului „N *ednjaci“, d. Marinkovici a fos ales în locul lui, la înființarea oului stat, Iugoslavia, d. Markovieci a fost untul dintre prilpalii colaboratori la tratatele din Geneva. In Noemnbrie 17 a intrat în guvernul de coate, iar în anul 1919 a predat Liubir Davidovici, Miloradașcovici, Svetozar Pribicevici, partidul democrat. In anul 1922, începând din Decembrie şi până în Iunie 1922 a fost ministru de interne şi a realizat schimbarea legii electorate. In guvernul Liba Davidovici a fost ministru de externe. In partidul democrat, d. Marinkovici s-a despărţit de d. Davidovici şi majoritatea partidului l-a urmat, lăsând pe d. Davidovici aproape singur. De la începutul regimului nou, d. Marinkovici e în permanentă ministru de externe. Ca reprezentant al Micii înţelegeri, el este delegat în consiliul Societăţii Naţiunilor şi anul acesta exercită funcţiunea de preşedinte de consiliu. In politica internaţională, d. Marinkovici se bucură de foarte mare considerare, ca un gânditor adânc şi fin. Noi, românii, avem în d. Marinkovici un mare prieten şi d-sa a avut sarcina să prezideze consiliul S. N., care a rezolvat chestiunea optamţilor. D. Marinkovici e însoţit de d. Fetiei Konstantin, directorul secţiunii politice din ministerul de externe de la Belgrad, care, până în ultimul timp a fost delegat permanent al Iugoslaviei pe lângă S. N., unde a creiat multe legături în toate cercurile şi cu fruntaşii vieţii politice internaţionale. D. Fotici e de asemenea un prieten al României. D-sa e foarte apreciat de d. Titulescu, care a venit în mod special la Belgrad, acum câteva săptămâni, să asiste la botezul copilului d-lui Fotic. Gemurile administrai® „fundaţiei Regele jfîihai“ Două procese roaspete — penibile sub toate iporturile — denunţa opiniei jiblice dedesubturile, culpele, di care au ivorît discreditul şî deconfigura. In care se abate fudaţiunea culturală din str. Laită, pe care o iniţiase sub auspic de atâtea nădejdi făgăduitoai, pe când era Principe moştenit, M. S. Regele .Carol II. Cel dintâi preot se desbate la trib. Ilfov s. IIomercial, la lumina zilei. Cel de-al doilei se sbate încă In întuneric, în irtoanele unui dosar la parcheta local. Ambele denotă ,să deopotrivă condiţiunile de şi de suspectă uşurintât cu care administratorii de până ai acestei instituţiuni i-au gofodărit avutul şi i-au maltratat isturile. " Iată despre ce e vorba! " La tribunalul comrcial se judecă procesul pora de ministerul instrucţiei aplice contra „Culturii Naţionale"(anexa băncii Blank şi a ziarlui „Adevărul“) pentru anulari concesiei ce se acordase pârâtei în vederea utilizării chioşcelor din ţară ale fundaţiunei. . . Procesul e menit să vădească nepermisa atitudine directorului general al fundări faţă de presa naţională şi de scrisul românesc, pe care l-a năpăstuit şi trădat, spre a favoriz oficina din Sărindar şi negustori societăţii de editură a băncii Bank. Ministerul instructu alarmat de ilegalitatea concesivei, prin care se trece monoplul răspândirii publicaţiunilor rmâneşti în mâinile unor întreprimeri ce s'au plasat totdeauna împoriva intereselor permanente al naţiunei şi statului, a cerut aflarea contractului vădind că s’a făcut prin abuz şi cu nesocotirea convenţiei în baza căreia ministerul comunicaţiilor trecuse fundaţiunei exploatarea acestor chioşcuri. Iar la parchetul local se certea contra câtorva personagii dincetează plângerea aceluiaş ministruntea fundaţiunei, cari sub pretextul unei loterii meschine au păgubit instituţia cu aproape patru milioane de leişi acestea chiar, Împrumutate, cu dobânzi cămătăreşti şi cu girul firesc al înaltului protector al fundaţiunei, dela o bancă din calea Victoriei). Ministerul, cam târziu cer dreptul, dar în sfârşit. In ultimul ceas, SJ a cerut justiţiei represive, constrângerea vinovaţilor dinfruntea acestui oficiu de cultură, să acopere pagubele materiale cauzate şi să repare prin ispăşire pe cale umil indusulabile produse. Cele două procese ale fundaţiunei — ce a fost Înfăptuită cu rostul de a fi focar de adevărată lumină, slab grija de odinioară a M. S. Regelui Carol II şi sub oblăduirea de azi a fiului Lui — descoperă apucături de inşi cari au jignit şi trădat înalta încredere cu care fuseseră cinstiţi. Se impune o radicală revizuire nu numai a cadrelor, dar şi a mentalităţii, pe cată a conduce în viitor pe adevărată matcă, această ,fundaţiune Culturală", atât de importantă pentru ţară. Semnalând deocamdată numai atât din racila din str. Latină, o facem cu credinţa că se va evita revărsarea scandalului prin intervenţia hotărltă a celui In drept Şi această intervenţiune e aşteptată cu atât mai mult, cu cât anumite persoane încearcă să sustragă afacerea şi pe beneficiarii ei riscurilor de cari a’au făcut pasibili. 5 -. UNIVERSUL De iernie iteta labismici băncii Franco-RomAni ? In fiecare zi, primim la redacţie scrisori alarmante prin cari, sute de deponenţi şi creditori ai băncii Franco-Române se plâng de întârzierea sancţiunilor contra autorilor şi beneficiarilor dosnici, ai falimentului acestei bănci. Corespondenţii noştri relatează că la baza acestui crah ar fi grave uşurinţi de administraţie şi nepermise favoruri ce şi-au făcut între ei şi în paguba avutului societăţii, foştii adminItsatori Semnalând celor în drept, plângerile ce ni se adresează cu «rapt cuvânt indignate, e necesar să se ia măsurile trebuitoare ca ancheta judiciară să-ţi intereteze acţiunea, îndreptându-şi pasul în prim rând contra celor cari au dus la ruină instituţia. Omorît de datornicul său Braşov, 28 iunie Avocatul Cosma Micloş din localitate, însoţit de avocatul stagiar Rusu, portărelul Median şi perceptorul Balog, s-au dus la Alex. Adu, din Satulung, lângă Braşov, care-i datora nişte bani, să pue sechestru pe mai multe obiecte. Avocatul Micloş a fost întâmpinat de soţia debitorului, care a încercat să-l oprească de la executarea hotărîrii luate. S‘a iscat un violent schimb de cuvinte grele. A apărut apoi şi soţul Alexioiu, care, înarmat cu un revolver, a tras mai multe gloanţe în Micloş. Un glonte l-a lovit pe creditor în piept şi i-a perforat inima, omorându-l pe loc. Dându-şi seama de crimă, Acta a luat-o la fugă peste câmp până în gara Dârste, unde s-a urcat în trenul care venea dinspre Buhureşti. Şeful postului de jandarmi din Dârste a anuunţat telefonic poliţia gării Braşov, care, la sosirea trenului a arestat pe criminal. Situaţia agricolă din ţară Starea culturilor in a doua jumătate a lunei Iunie a fost foarte satisfăcătoare. Spicele grâului sunt bine desvoltate şi timpul călduros favorizează coacerea. Secerişul orzului de toamnă s-a executat pretutindeni în condiţiuni prielnice. In unele regiuni din şesul Prutului şi din Basaliia (Fălciu, Tighina) se simte încă nevoe de ploae. Din judeţele Baia şi Dolj se semnalează apariţia omizei ruseşti. Lăcustele au fost distruse în judeţele Califacra, Durostor, Constanţa, Cetatea Albă şi Ismail; combaterea lor mai continuă în delta Dunării în împrejurări destul de dificile. Datele provizorii, referitoare la suprafețele cultivata cu porumb sunt umătoara la: Basarabia 010.849 ha. Bucovina 62.616 „ Transilvania 704.948 * Vechiul Regat 1.416.5® m Total 4.186.945 ha. Față de întindarea respectivi din anul precedent (4.794.052 ha.) avem o scădere de 600.007 hectare sau 12,7%, iar comparativ cu media anilor 1924/928 (4.067.816 ha.) o creştere de 128.620 hectare sau 3,2%. Cultura fasolei la teren propriu, s’a făcut pe aproximetiv 93.000 hectare, faţă de 79.962 ha. în 1929 şi de 07.878 ha. în poda 1924/928. ri- Alt primar atîii populaţii la detori îbi — Oameni din servieta! primăriei fl sergenţi dt stradă atacatl In corn. Şerban-Vodă — După scandalul, petrecut zilele trecute în com. Dudeşti- Cioplea, când primarul Brânzei a maltratat pe prociuristul dela băncile populare Lipşa, alt primar s’a dedat la acte şi mai revoltătoare, Îndemnând locuitorii din comuna Şerban Vodă să omoare pe cei ce veneau să-şi facă datoria în această comună suburbană. PENTRU UN CAINE Eri dimineaţă s’a dus in comuna Şerban Vodă o ambulanţă a serviciului de ecarisaj a sectorului III, spre a aduna câinii vagabonzi ce mişună cu zecile pe străzi. Ambulanţa era condusă de vizitiul Ion Bică şi însoţită de prinzătorii de câini Haralambie Chezaru şi St. Rotaru, de sergenţii de oraş Gh. şi Ion Florea şi de jandarmul Ilie Păun. Trecând pe şos Giurgiului, în dreptul străzii Catinca Georgescu, Rotaru a prins un câine al femeii Stana Matei Plasă, din str. Catinca Georgescu 31. Femeia văzându-şi câinele virat în cuşcă, a încăput să ţipe. UN CONSILIER COMUNAL IA LA BATAE PE ÎNSOŢITORII AMBULANŢEI Consilierul comunal Pavel Dumitrescu, care ar gătea prin apropiere, s’a due imediat la fata locului şi la loc că farit dreptate, a sărit asupra personalului ambulanţei, începând să-l lovească cu pumnii. El ţipa în gura mare el hingherii n'au ce căuta In comună şi a îndemnat pe locuitori căci bată. Asmuţiţi de consilier, locuitorii Ion Ivănescu, Ion Vlăsceanu, Petre Ivănescu şi Ion Zamora, au tăbărît asupra însoghjirilor ambulanţei bătându-i la mod barbar. PRIMARUL LA FEL In timpul acesta a sostit primarul comunei Gegu Gso cgescu. Acesta la rândul tău a ţinut o scurtă cuvântare motor de locuitori ce se adunaseră în jurul ambulanţei, indenusându-i şi el să atace panamarul ambulanţei cu cape şi erome»* şi nit-1 omoare. Situaţia devenind critică, personalul ambulanţei şi însoţitorii au fugit 1» etraumscripţia poliţienească din comună, unde au reclamat pe primar şi pe come»lierul comunal Dumaitrescu. BATAUţn ARESTAŢI D. comisar Stefan Papensu, s’a dus eu mai mulţi jandarmi în str. Catinca. Georgescu î a arestat pe toţi scandalagii, un cap cu primarul. Caşul a fost adus ori d. a. la cunoştinţa prefecturii de poafte. Reorganizarea Dobrogei Noni — Proectul raiul trăind de domnii imtună oprimă de lâss-românism. Gonsimnlul legislativ împotriva acestui proect. — Nu pricepem atitudine ministrului de domenii în chstiunea regimului proprietariesc din Dobrogea Nouă. In anclotele întreprinse de noi în Cadnater, în ce priveşte problema fotificării, etnice a graniţelor noase, am susţinut întotdeauna că treimea cuvenită Statului din prprietatea mimie a pământului dobrogean este un drept real, provenit din faptul că statul transformat din simpli usumetoari ai acelui pământ în prorietari deplini şi definitivi pe deţinătorii de până acum ai pănântului, dintre cari numai pomanii trebue priviţi cu autohton, pentru că minoritatea bulgarie formată din elementele colnizate pe vremuri de către statul bulgar. Consiliul legislativ vine astăzi să confirme susţinerile noastre în această privinţă, fapte reiese din examinarea proesului verbal No. 126, al şedinţi din 26 iunie a. c. ataşat pe lângă proiectul de lege al d-li ministru Mihalache asupra reorganizării Dobrogei Noui. Ce spune Consiliul legisltiv? Că prin art. 4 şi uroitorii din proiect se admite şi 6 organizează începerea unei nouă verificări a titlurilor propietăţii rurale imobiliare din cele douăjudeţe ce formează Dobogea- Nouă“. Mai departe: ,,Plecând e la ideea că în Dobrogea Nouă,pentru majoritatea locuinţelor,conform codului funciar niomai din 21 Aprilie 1858. există Rr.nai procr'ct?f,-;n miile, idea H gen tte propiato cahathcari în care idu.ai po .edă nuda , i pri«tate iar poaraorii numai folosinţa, tegea din 1 Aprilie 1914 a fi revăzut și reglemantat pentru ocuitori dreptul de răscumpărare * alte»tai forme de emubatiie prin abandonarea In folosul statului a unei treimi din câtimea pământului verificat şi recunoscut in fotonul fiecăruia când suprafaţa nu trece de 5 ha pentru a deveni asupra restului proprietari deplini şi definitivi. (Legea modificatoare din 22 Aprilie a făcut obligatorie abandonarea treimii”. Consiliul legislativ nu împărtăşeşte deci punctul de vedere al ministrului de domenii, pentru că spune că „admiţând o nouă verificare a proprietăţei şi dând dreptul la aceasta acelora cari nu au făcut niciodată declaraţiunea precizată de art. 113 din legea din 1 Aprilie 1914, cum că ar poseda vre-o porţiune de pământ; acelora cari, nefluând-o în termen, le-a fost refuzată ca tardivă; acelora cari, făcând apel contra hotărîrii Comisiunii de ocol, apelurile le-au fost respinse ca tardive, proiectul desfiinţează efectele legii din 1914 şi pune în discuţiune întreaga proprietate ce intrase în acest mod în patrimoniul statului. Mai mult, se pune în discuţiune proprietatea acordată de stat coloniştilor, în baza art. 129 din legea din 1914 şi a jurnalelor respective ale consiliului de miniştri. Proectul nu spune formal dacă menţine sau nu sistemul legii din 1914 în ceea ce priveşte treimea, pe care, conf. art. 117 din lege, toţi posesorii ■terenurilor MîFUî, posedând o suprafaţa mai mare de 5 ha., sunt obligata a o da statului drept preţ al răscumpărării canbotacului”. Am reprodus în întregime acest fragment din expunerea consiliului legislativ, ca să învederăm, cu activitatea unui for atât de înalt, că treimea cuvenită statului este un drept intangibil, mai ales „că şi Curtea de Casaţie română a recunoscut ca legală starea de lucruri din Dobrogea Nouă“, după cum con- chide comitetul legislativ în menţionatul proces verbal. Ministrul de domenii are da- , toria naţională să nu întindă lucru - rile prea mult, când este vorba ’ de un proces, ale cărui conse- j cinţe pot fi destul de grave. Gu- vernul nu poate şi nu trebue să , fie aservit pretenţiuniilor parla- ‘ mentarilor minorităţii bulgare, cari ar trebui să înţeleagă că, în chestiunile mari ale neamului românesc, contingenţele politico- electorale n‘au ce să caute, mai , cu seamă când s'ar putea întâm- pla — ferească sfântul !! — ca perseverenţa prea nestăpânită pe un drum destul de primejdios să creeze în Dobrogea Nouă o stare de lucruri, pe care nimeni nu trebue s‘o dorească şi mai puţin , încă minoritatea bulgară. Drept aceia, susţinem că pro- ■ ectul ministrului de domenii, un- ţ văţătorul de la Topoloveni cara- j ter al ordinului „Mihai Viteazul“, nu poate, nu trebue să capete o putere de lege, iar dacă, in ciuda , şi cu sfidarea sentimentului public, va căpăta, totuşi, fiinţă le- f gală, el va rămâne, în analele parlamentarismului nostru ca o crimă de lege-românism. L. I. --------102------- Gruparea universitară română pentru Societatea Naţiunilor la congrwal instituit de grupa universitară română pentru Societatea Naţiunilor au trufit următorii membri, obţinând bunele acordate anul aeaefaata Vedem urmării cursurilor owambrat d in luna August li birt«] (nttrnaţional de etudii la Geneva: Victor Răduleacu- Pogoresnu, D. C. Amzăr, Anton Golopenţie, Filip Paşcanu, Ion Snmarineanu «i Nicols« Argîntaaeu. Toţi aceştia Împreună cu d. Brumar laws .seeretar general, au priaaltii «alegaţia de a reprinata rngi*r«j universitară română pentru Societatea Naţiunilor la congresul federaţiei unoreisltare intarnaţionale peatru ipoteasum Naţiunilor ce va asm loc la Geneva, între m ai 4 septembrie 10. Pentru bursa de stagiu la secretariatul Societăţii Naţiunilor acordată anul acesta României. Cupnrea a decis să recomande, ordine, pe următorii membri: Richard F. A. Hillard. Gflorit» Paipahagi, d-ra Doranica Păun. IN CENTRUL CAPITALEI BULEVARDUL MATIANU, COLT CU STRADA FRANKLIN Bazinul „lido” a valuri maritime Cei nai alini ifeîsi din Europa om mm jir mia om n Piscină pentru copii - Dufai» mW« și reci - Terase pentru hiliotanpie — Curt de soare. Restaurant „Cin«"Lidon Bir Au i«rican — Jazz și orchestră «rfimtijietBă - D«*eing — Sear«, fami nator va 1 twrta inimisat gria S 1 on JHOV MedicillU fiecteu UB . Dar la Moreni— Au amit la localitate medicii hifimati din Cluj, aub condu««** 4-lei fi d-«ei dr. Titue Turru, tatr*« eeeurele de studii pe ruta Cluj, Oradia, Arad, Timişoara, Băii» Hep’eulane, Tur- BC*S*v*ria, Cmiova, Bucureşti, Moifti, Moremii, Braşov. La Moosssi au fost însoţiţi de 4. dr. Dr. Popeecu, medicul primar al Judeţului Prahova. Au fost tatimpinaţi de domnie. Savu G. Popeecu, medicul sirs. laeain şi Taia Domnişorii, primarul conaunii. BecurieaUfuii au foat conduşi de a-nii ing. K. Cotineanu şi Apoatojeecu prin atelierele diferitelor eeeietăţi, dâmdu-i-se explîenţile neeeeam. Au văzut la umă feeul. Au contemplat mult timp coloana uriaşă de flăcări ce tacă mai domină regiune« prin lumina, «gomotul şi efidulne. La urmă a'a dat un hambet, la tare au toastat anii: Toma Domnişoru, primar, dr. C. V*s iliu, Titus Turen şi lena G. Pope*eu. vaâtaâpni au âealarat aă aunt enewi«ma»ti ga mawul taflori*» ai iaâuSMei neaetm petsoliftoe. Intr'e ataapeteră caldă și amâ*ne. a’ao âeepgrtit âe fiunta*IÎ tonali, mulţumind pentru ftrumeaaa primîre ee li e‘a fiend. Au plecat acum epre Bra Concursul de vitrine din Ploeşti — Clasificarea magazinelor cari au participat la concura — Ploeşti, 28 Iunie Eri după amiază, i* întrunit, in localul Camerei d* concert fi industrie din Ploeşti, juriul **•tru decernarea premiilor pentru concursul de vitrine, din oraşul nostru. Juriul a fost compus din d-nii: M. Manoilescu, ministrul comunicaţiilor, preşedinte ; G. Ferme, preşedintele Camerei de comerţ; Gabriel Papp şi Vasile Grădinaru, vice-preşedinţi; Ştefan D. Moţoiu, preşedintele Casei negustoreşti; G. N. N. Iosifescu, consilier al Camerei; Toma Socolescu, arhitect, inginer Mandenale; dr. Ştef. Popescu-Firutză, prefectul judeţului; C. Brezeanu, primarul municipiului şi secretar Mişu Ionescu-Mişon, subsecretarul Camerei de comerţ. S-a luat act de retragerea din concurs a d-lor Gabriel M. Papp, Ştefan Moţoiu şi G. N. N. Tosifescu, întrucât fac parte din juriu. Totuş, restul membrilor din juriu, apreciind modul cum au fost aranjate vitrinele magazinelor respective şi care urmau să fie clasificate între vitrinele premiate, îi consideră premiaţi în afară de concurs (hoors concurs). Pentru restul vitrinelor, s'a stabilit următoarea clasificare: PREMIUL I Magazinele: „Căpățâna de za hăr", „Menim", „Papagalul“, „Tr*i stal*”, A map.Prucursala. PREMIUL I Uagazinele: Milion, Trie* ta je Regina. Cocoș . L**d?a. M*d* și con fosili Fim* Hmjmmim. Poalei, cofetăria Iordan, cofetăria Max , Bombonaria Piratului. Magazinele: Cecin de aur, Teişanu, Chetache Poenaru, Hidro- Calaria, Globul de aur, Mănuşa albă, Blănăria Rusească, Kahane, M. Niculeaeu şi Fiu. MENŢIUNI ONORIFICE Magazinele: Globul verde, David Schein, Doina, Nunta Ţărănească, Lira de aur, Traian Popescu, Galanteria Victoria, Radio Lumina, Gazul, Lazăr Argintarul, Ţăranca, Cartea Românească, Irimia Herjenescu. Technics, Carmen Sylva, Vochiţă, Pavelescu, Asociaţia de vânătoare, Zimbrul, florăria Carol, Suzana, Britania, Parcul Regal, Lazaro, Imperial, Luvru, librăria Herjenescu, Rapid, Flota Americană, Cometa. Premianţii I vor primi medalii de aur; premianţii II, medalii de argint; premianţii III, medalii de bronz şi diplome. Funcţionarilor, cari au aranjat vitrinele, li se vor da premii în bani şi certificate. o Mill temiTM Ilim Mosilor 8 Soldează: tartei prima LN 35 SitanescMi . 35 arattai gantaioiti . 48 erata maiase „ 75 Premia. bărbați cu 2 A IA Menisi gulere GrataTM^' „450 m cir. ciiai;i „ «o FOCil. „ „ &75 Metr.capcane. 40 Marchizei îâ‘ „ 75 Maiase imprimata. 120 Cm saien maiase „400 Piezi . 90 Piezi«'1 .125 Piezi «1 .150 Cwmrfuri mai tocate „380 cav« decelate „550 Mâneri 180/300 „ 1701 EOOnil peDiAlate .350 CM alamă .120 CoradOMii . 10*38 CM dome . 30-80 Mare asortiment de stofe dame şi bărbaţi. Prosoape, şervete, feţe de mese. Plu»şuri, goblenuri pentru mobile. Presuri covoare, linoleum, etc., etc. D-rul H. Martin Colaborator al Inst. gic (Berîllon Paris). PsychonevTosele. Impotenţa Histeria, Me» Psyeho-physiolo- VINDECA numi! NEUrastenia, laneolia, Timiditatea Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI SI a STOMACUIUI • (»»tpitatie, sughiţul, »«duri, vărsături, aerofazie). Paralisia, nevratrca, e«n triaturi, tremurituri psihic#. Ia«•aiaia, somnolenta, dureri ie «■» Tratamentul copiilor întârziat! imBuTsm, ONANA. INCONTINENTA DE URINA ELECTRICITATE. HYPNOTISM, persuasiune, autosutrastie. Calai Victoriei 33, fost 47, etajul n. Casa Frascati. Intrarea pe la evitmitograf. Consultatiuni 5—11 si 2—T. UNTURA ^ lanăr tos UNTOILEMN « Ol___ * iS 3/ Miside llzolfoiio ’I. 8 HRlM Bli 8 Mislhte marl 'l, 14 Ftai tta I 10 calea Bio ‘I. 16 FM li ml 12 calea holla 24 Ml BIMHI B 14 Rahat aromai 4, 11 M B 22 Săpun da rate fig. 24 Manta B 24 Spirt MMM litrul 32 H M B 16 hraazi da Brăila 9 mm wmm b cea mi bü cainaie : Ni riBUi IH lăre oaia si Ha „EXPIES“ 88 U Maft bbmmwro la combustibil si timp. Fior Im oHbb maatBro la orice foc in 4-12 minute. Ilaro BBBBoa&i« la consumul grăsimilor. BwMWhmbnl bmt, Miercuri și Vineri dela 6-8 lunaaU-vi cu încredere la » M n UNIREA leiei, esesse aivuBi »mas. fără compressor ttl mal simplu tel mai sigur termaletenomic MOTOR pentru Mori, Ozin electrice ți alte industrii tapnwatMici Generală: nf(ENTARĂ* A. R. B.dul domniței no. i _______iwpretatata—— pentru Transilvania: v am A Ing. ZAPFE, Cluj Staads Regina Maria No. 16 ■apMaaadtai^a pentru Bucovina: f. KAPUN A. L. QRED1NGER CERNĂUȚI, Strada Romană, 11 2307 BmptMbI la domiciliu. ATENŢIUNE vindem cu preţuri foarte reduse 10CHI de Mătase imprimaţi Boem de CREPE de CHINE PAIBEIlUIU BOSES ce M IES li mm SIT7„ ais&beta IS 1414 I M ilara® jurnal” •xacuti cu prafuri!« cale mai avantajoase şi în ceruilIţiunHe aela mai bune, orice fel de tipărituri- ImpriiHrime, broşuri, afişe, programa, bilete de taatru, catalaşi, blocuri, carnete, lucrări mere««toile, »te. T»t aci, unes «ata aaa mai buni Instalaţie de albeografi«, ce execută cu preţurile cele mai radu«» țd fta tfmcapul cel mai scurt, clişee de orice fel. Asemeni, se broşează şi sa leagă dve fel cărfi.