Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)
1930-10-14 / nr. 252
Anul XLVIII FONDATOR: 13111 CAZZAVILLAN 6 Pagini EXEMPLARUL le străinătate 6 Ie 10 Pagini a citit Nr. 252 Marţi 14 Octombrie 1930 UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE DIRECTOR: STELIAN POPESCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu No. 9-11 TELEFON: DIRECŢIA 313/72—364/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/98-335/31 UN APEL Intr’o publicaţiune însufleţită şi scrisă de um ofiţer de rezervă din toate armele şi din toate gradele, a apărut de curând un apel semnificativ. Se cere românilor aflaţi în străinătate, să reacţioneze mai viu contra nedreptăţilor, insinuărilor şi celorlalte manopere îndreptate împotriva intereselor naţionale de tot felul. Aceia cari sunt şi ofiţeri de rezervă sunt în special obiectul acestei chemări. Intervenţiunea nu este nici inutilă, nici nepotrivită. Este în adevăr nevoe de mai multă vigoare în demascarea şi combaterea acestor tentative, datorite apm ignorării stărilor reale, dar de cele mai multe ori unor sentimente şi preocupări josnice. Nu trebue să uite nimeni că aparţine unei colectivităţi naţionale, interesate deopotrivă ca prestigiul Statului să fie cât mai sus şi numele ţării să răsune cât mai respectabil. Atâţia români cutreeră mereu străinătatea ; mulţi rămân în diferite părţi timp mai îndelungat pentru instrucţiune, ocupaţii, sănătate, distracţii ; sunt numeroşi aceia cari vieţuesc aiurea, intervale mai lungi sau mai scurte, pe socoteala Statului, cu sau fără folos pentru el şi pentru ei. De la toţi aceştia se aşteaptă o mai promptă şi mai susţinută luptă contra răutăţilor consacrate ţării de bolşevici, de minoritari, de foşti duşmani, de debitori şi creditori de rea credinţă, de ignoranţi şi de naivi. Minciuni în ziare induse în eroare sau plătite, întruniri de protestare contra unor fapte născocite sau exagerate, articole bazate pe date eronate sau falsificate, alarme deslănţuite pe incidente comune tuturor ţărilor din cauze specifice epocii curente, sunt speculate contra României cu mai multă extensiune decât împotriva altor state, din pricina anemiei ce întâmpină, în locul unei rezistenţe energice şi perseverente. Avem inferioritatea de a fi serviţi diplomatiiceşte, în linele părţi, mai slab decât alte ţări. Supravegherea acţiunilor perfide în optiniunea străină şi reacţionarea împotriva lor funcţionează într’un ritm mai puţin energic decât la alţii, deşi de atâtea ori s’a cerut mai multă agerime, mai multă viaţă, mai multe rezultate. Dacă nici românimea împrăştiată peste hotare nu va compensa această lipsă printr’un zel deosebit în apărarea intereselor naţionale din proprie iniţiativă, ţara nu poate să nu piardă în ochii unora — şi pierderea e susceptibilă de consecinţe uşor de înţeles. Orice minciună, orice acuzaţie, orice ponegrire au valuta lor sub raportul meschinăriei, şi de aceea trebue să se lovească de răspunsuri repezi şi documentate, de rectificări autorizate, capabile să le paralizeze efectele, de protestări individuale sau colective, destul de urgente spre a da rezultate şi destul de demne spre a impune. Au trecut de multe ori peste capul ţării ofensive machiavelice făcute din invenţiuni şi falsuri; cei cari cunosc România nu s’au impresionat; ceilalţi au rămas cu impresiuni variate, în raport cu simţul lor de măsură şi de realităţi. Spre a întări buna părere a linera şi a forma ideea justă a celorlalţi, este nevoe însă de o masivă, generală şi durabilă acţiune de sguduire şi prăbuşire a eşafodajelor infame. Aceasta s’a făcut de cele mai multe ori sau timid sau insuficient, şi uneori de loc. Apelul ofiţerilor de rezervă tinde să infiltreze mai multă vigoare apărării prin noi înşine a prestigiului naţional, ori unde şi ori când. Să mai spunem că este bine venit ? Să-l simtă şi să-l asculte oricine. Aşa cer interesele ţării şi aşa e frumos. Falsificatori de timbre poştale româ neşti Budapesta,, S.1 (Radar).—— Poliţia aflând că patru inşi intenţionează să fabrice timbre poştale româneşti false, a operat o descindere, arestându-i. La percheziţia făcută la locuinţa arestaţilor s’au găsit clişee, însă s’a constatat că nici un timbru nu fusese pus în circulație. IN RAIUL BOLŞEVIC Condamnările la muncă silnică.— Munca benevolă Ziarul „Times“ publică un articol al corespondentului său din Riga, consacrat problemei muncii silnice din Rusia. Autorul articolului reproduce datele statistice oficiale sovietice, din care se vede că numărul condamnaţilor la munca silnică creşte pe fiece an. In anul 1927 au fost exilaţi în Siberia, pe insula Solovky şi în alte regiuni, unde există tabere de concentrare pentru deţinuţi, 93.052 persoane, în 1928 112.654, în prima jumătate a anului 1929 114.756. Aceasta este massa de sclavi, care munceşte în condiţiunile cele mai mizerabile, pentru propăşirea economică a Sovietelor ruseşti. Analizând situaţia creată în urma încercării nereuşite de realizare a planului de industrializare şi socializare a Rusiei în cinci ani, autorul articolului constată că guvernul sovietic trebue să se dispenseze de munca benevolă. Muncitorii nu pot îi hrăniţi bine, mărfurile, manufactura şi aproape toate lucrurile necesare omului lipsesc, câştigurile reale ale muncitorilor, din cauza devalorizării necontenite a banilor, au scăzut. De aceia guvernul din Moscova obligat să revină la regimul din perioada comunismului militar, și care consta în Interzicerea muncii benevole. 9 O forţă misterioasă?! 1 O X ! Căderea cabinetului Maniu a fost primită ca o întâmplare normală, destinată să uşureze greutatea, care apasă sufletul poporului român. In schimb, alcătuirea cabinetului urmaş a provocat aiureală. Un nou cabinet naţional-ţărănesc?!... Iată o farsă, la care nu se aşteptă aproape nimeni în România. Guvernul Maniu a căzut, fiindcă, în faţa întregei voinţi populare, el nu se mai putea ţine pe picioare. Nimic nu-l mai putea susţine, fiindcă nu-l mai voia ţara. Şi atunci, când o ţară întreagă nu mai voeşte un guvern, nu mai poate exista artificiu, sau ascunziş de harem, care să-l impună. Opinia publică a cerut căderea regimului Maniu, nu ca să se producă o schimbare de actori în aceeaş piesă, nu ca în locul interpreţilor protagonişti de mâna întâia, să apară în faţa cuşcii sufletului, căptuşelile. ŢARA SE’ AŞTEPTA CA, DUPĂ O CĂDERE, SĂ URMEZE O ÎNĂLŢARE, DUPĂ O GUVERNARE PLINA DE PĂCATE, SĂ URMEZE ALTA PLINĂ DE SPERANŢE. Dar ce speranţe poate deştepta în sufletul poporului român, o schimbare de decor, în care imitaţia a înlocuit originalul ? Ziarul „Adevărul“, ale cărui legături cu cercurile guvernamentale sunt cunoscute, a precizat că plecarea cabinetului Maniu s’ar datora nu numai greşelilor sale, dar şi unei oarecare puteri oculte. D. Constantin Graur, directorul ziarului, eu care am păstrat cele mai bune raporturi chiar după plecarea mea dela ziarele d-sale, răspunzând unui articol ce am scris asupra căderii cabinetului Maniu, şi-a închipuit că aş fi scris acel articol numai pentru plăcerea de a prinde oarecare contradicţii ale unui articol din „Adevărul"’. Nu. Pentru atât n’aş fi eşit din rezerva impusă timp de cinci ani. A fost cu totul altceva. Când ziarul „Adevărul”, ale cărui bune raporturi cu sferele guvernamentale sunt ştiute, a putut spune că guvernul Maniu a căzut, şi din cauza greşelilor, dar şi din cauza unui anume ‘mister, care se va descoperi într’o zi, „Adevărul“, în această împrejurare, este dator să se explice. Este adevărat, după credinţa lui, că există astăzi în ţară o putere misterioasă care alungă guvernele sau le dictează? Este adevărat că guvernul Maniu a căzut sub loviturile acestei forţe ? Şi care e acea forţă? După credinţa noastră, cabinetul Maniu a căzut NUMAI din cauza greşelilor sale şi a poruncilor opiniei publice. După părerea noastră, nu avem astăzi în ţară o putere ocultă, care să lucreze din întunerec, aşa încât nici măcar vederile atât de pătrunzătoare ale „Adevărului” să nu o fi putut identifica, deocamdată. Căci noi, dacă am fi descoperit existenţa acestei hidre, am fi avut şi am avea bărbăţia să o demascam. Dar fiindcă s’a pomenit din apropierea partidului, care ne guvernează, despre această taină distrugătoare de guverne, o datorie patriotică ne-a poruncit să cerem lămuriri la obârşie. Un ziar are datoria, după ce a insinuat, să vorbească pe şleau ! Să vorbească pe şleau în interesul cel mare al ţării şi al democraţiei , să audă ţara cuvântul cinstit al unei prese, care să nu se mulţumească a purta numele „Adevărul“, dar şi să spue totdeauna adevărul. Noi nu cunoaştem astăzi în ţară decât două Majestăţi: Maiestatea Sa Regele Carol al 2-lea şi Maiestatea sa poporul. Coroana este mai presus de orice bănuială, — aceasta e credinţa noastră ; despre popor, ce să mai spunem?! Atunci, care e acea forţă misterioasă care, prin intrigă şi inachinaţiune întunecoase, a îmbrâncit pe d. Maniu dela cârmă? Cazul are mare însemnătate pentru noi şi pentru ţară, are şi pentru factorii constituţionali. Căci bănuiala „Adevărului” este bănuiala cercurilor diligente ale partidului dela guvern. A partidului acesta care primeşte să stea la cârmă sub o altă formă, deşi este convins că ministerul Maniu a căzut din cauza... unei puteri misterioase care lucrează, astăzi, în România, din umbră. CONSTANTIN BACALBAŞA Sancţionarea monstruozităţilor legislative ■ - o ■— — Cu prilejul desfiinţării legii monopolului pe gaz metan — Alarmaţi de condiţiunile îngrijorătoare şi de spiritul anarhic, sub auspiciile, cărora guvernul şi parlamentul naţionalţărănişi, au fabricat pletora de legi ce înăbuşă azi ţara, am ■chemat din primul ceas atenţia factorului de înaltă răspundere asupra riscurilor ce ni se pregătesc. Am denunţat astfel, la timp, totala lipsă de documentare în care ni se pregătea ploconul concordatului preventiv, învederând că legiuitorul va provoca ruina comerţului şi creditului naţiunei. Am demascat cârdăşiile din încuscrirea cărora au ieşit numeroase legiuiri personale şi am învederat că asemenea apucături compromit — mai curând sau mai târziu — şi pe făuritorii şi pe beneficiarii lor, ceea ce nu ar fi nimic, dar mai ales această formulă a democraţiei: parlamentarismul. Am protestat contra legilor pornite din interese personale şi din patimi sau nevolnice ori de partid, în dispreţul principiilor constituţionale şi intereselor permanente ale statului. Şi am proorocit că asemenea instituţii de silnicie — izvorite dintrun astfel de spirit de legiferare — nu vor vieţui, ci se vor prăbuşi prin ele însele, la prima încercare de a fi puse in contact cu realităţile. Identificaţi cu interesele şi suferinţele ţării, am atacat — adeseori cu cruzime dar întotdeauna cu riguroasă obiectivitate — actele parlamentului prea obedient sugestiilor şi injoncţiunilor. Timpul ne-a dat dreptate. Legile concordatului şi execuţiunilor regiilor autonome păgubitoare şi risipitoare, organizării administrative moscovite, alcătuirii fanteziste a bugetului, au dus la prăpădirea vertiginoasă a avutului public şi la zdruncinarea bazelor statului. Făurite, mai toate, in urzeala celor mai, suspecte interese aplicate cu imens prăpăd de cheltuieli, legiuirile acestea de experienţă, — scump plătită de contribuabilii sugrumaţi de biruri — dau faliment una după alta. • Legea creditului rural şi lege,a regiei monopolului de gaz metan — in care au culminat îndrăzneala prădalnică a legiuitorului şi anarhia concepţiilor lui, — au avut soarta pe care o meritau şi pe care am prevăzut-o. Şi una şi cealaltă erau asmuţiri contra unor aşezăminte vechi şi încercate, cari d in cursul anilor şi-au justificat existenţa şi şi-au probat utilitatea. Şi una şi cealaltă tăinuiau dosnice interese şi aprinse preocupări de căpătuială, atât de străine de firea adevăratei opere de legislaţiune. Şi una şi cealaltă întronau arbitrarul şi fără delegea, mergând până la nesocotirea legii fundamentale ce cârmuieşte şi asigură desvoltarea statului. Intervenţia sancţiunii supreme era necesară. Din fericire n'a întârziat să se producă. Deunăzi înalta Curte de casaţie, în secţiuni unite, a suprimat legea de subminarea ,,Creditului funciar rural", iar joi, i-a venit rândul faimoasei legiuiri madgeariste de confiscarea gazului metan. Societatea naţională de gaz metan constituită cu avutul cetăţenilor acţionari şi al statului asociat, a reacţionat■ A supus legea examenului înaltei Curţi de casaţie şi a denunţat dispoziţiunile hrăpăreţe şi neconstituţionale camuflate în art. 6 şi 7. Desbaterile — pe cari le-am relatat pe larg şi la timp — au prilejuitun adevărat rechizitor. Insuş procurorul general al înaltei Curţi — după ce a precizat şi a amintit ministerului finanţelor şi industriei principiile de drept pe tari se bizue statul insus prin garantarea libertăţii şi drepturilor cetăţeneşti — a constatat că articolele încriminate din legea monopolului pe gaz metan, ştirbesc şi încearcă să suprime chiar personalitatea juridică a reclamantei. D-sa a declarat că tentativa pusă în cele două texte, constituie evidentă confiscațiune de patrimonii private și a conchis că o astfel de legiferare e făcută cu disprețul celor mai răspicate prevederi ale Constituției. (In adevăr, prin art. 6 şi 24 încriminate, se nesocoteşte situaţia de drept (reiată prin înfiinţarea Sonei Metan, se desfiinţează contractul dintre părţi — acţionari şi stat — şi se usurpă societăţii drepturile câştigate, ceea ce încalcă flagrant art. 17 din Constituţie). După două ceasuri de examinare a textelor şi temeiurilor desbătute, în virtutea legii, înalta Curte a declarat neconstituţionale art. 6 şi 24, resorturile întregei legi, trimiţând astfel în cartoanele arhivelor această ultimă elucubraţie legislativă a regimului. ...Nu va mai ieşi, credem, de acolo de cât poate în chip de strigoi, ca să ferească ţara de vreo tentativă viitoare similară. * Deriziunea înaltei Curţi a restabilit legalitatea, a salvat prestigiul dreptăţii şi a ferit avutul privat de agresiunea încercată de un guvern abusiv. Şi în afacerea Sona Metan ca şi în aceea a Creditului Rural, instanţa supremă a respins iureşul abuzului puterii vremelnice asupra principiilor permanente ale Constituţiei. Opinia publică gândeşte — cu pace în suflete — că sunt judecători la Bucureşti ! Index **.. j {l "^ÎV (ft, , . . Ameninţarea bursei din New-York New-York, 11 (Ullstein). —— La bursa de aci s’au produs Vineri mari scăderi. In timp de 3 ore, 6 'A milioane acţiuni şi-au schimbat posesorii. La un moment dat s’a aflat de-o scrisoare în care un membru al comitetului bursei era înştiinţat de prezenţa la New- York a unui anarhist italian, care ar fi depus bombe în subsolul clădirii bursei. Poliţia a făcut cercetări, dar n’a găsit nimic. SCĂDERI ŞI LA BURSA LONDRA Londra, 11 (Ullstein). Atmosfera a fost foarte pesimistă la bursa locală. Toate acţiunile au înregistrat scăderi, împrumutul reparațiunilor a scăzut la 73. Mişcări greviste în Spania Madrid, 11 (Ullstein).— In oraşul Vittoria s‘a declarat greva generală, aseară, la 6. S’au produs numeroase ciocniri cu poliţia ; 2 demonstranţi au fost omorîţi, iar 6 grav răniţi. Incăerările au durat până noaptea târziu. Şi la Sevilla, s‘a proclamat greva generală, iar la Grenada proclamarea grevei a fost fixată pe Luni. ------ SOS ------- In loc de clişeu Colendreaesle d-lui Potârcă Amuzaţi de aventura cu plecarea la Sinaia a d-lui Potârcă — aventură ale cărei detalii le-am publicat ori întocmai — cititorii ne-au cerut să publicăm portretul voluminoasei jumătăţi de Excelenţă. Am comandat clişeul, dar zincografia ni l-a făcut pe două coloane, invocând motivul că suprafaţa d-lui Potdrcă nu încape intr'o singură coloană. Oricât de mare ar fi slăbiciunea noastră pentru d. Potdrcă, am socotit, escesiv ca acesta să ocupe şi in gazetă atâta spaţiu.De aceia, darea de seamă ce urmează, asupra jurământului depus ori la prezidenţie, apare spre regretul nostru, fără clişeu. D. Potârcă a depus ori jurământul in faţa primului ministru şi a unui preot. A citit formula sacramentală prin care-şi lua obligaţia să păstreze secretele de stat, şi-a făcut semnul crucii, a luat cu o mână cât un pogon crucea şi-a sărutat-o, şi-a dat să sărute şi evanghelia aşezată pe masa din mijlocul sălii. Dar nu e lucru uşor pentru posesorul a 139 de kile, să aplece capul până la masă. Două eforturi nu i-au servit, încă o opintire şi în mijlocul tăcerii generale două bumbi pică pe parchet cu zgomot, se rupsese nasturii deja bretele. Primul ministru îşi transformă zâmbetul permanent în râs; râd toţi cei de faţă, în timp ce in disperare de cauză d. Potârcă ia de pe masă Evanghelia şi-i duce la semi ministerialele sale buze. Găsise soluţia fericită, mai repede decât pentru chestiunile ce depind de ministerul de domenii! lai tarte tata! Ai plecat. Dar în loc să laşi în urma d-tale o uşurare, după amarul de 2 ani pe capul ţării, ai dat prilejul unei noui îngrijorări, prin declaraţiunile pe care ai crezut, că trebue să le faci în momentul plecării. Dând la o parte toate inexactităţile, cu privire la fericirea revărsată asupra ţării — inexactităţi, care nu stau bine în gura unui primministru serios — ce înseamnă decât îngrijorare afirmaţiile, pe care le-ai făcut asupra actului restaurării ? Se convenise printr-o înţeleaptă înţelegere a consecinţelor, — mai ales după imprudenţele săvârşite de unii dintre actorii primului ceas, cu reclama în anumite ziare, să se lase istoriei judecata acelor momente. Dar d-ta, domnule Maniu, ai ridicat vălul, necesar liniştei. Cu ce scop ? Ai crezut că poţi acoperi o retragere dezastroasă prin fumul unei explozii ? Sau ai voit să provoci noui frământări, ca şi cum acelea prin care trecem n’ar fi de ajuns, şi al căror autor oricât te-ai eschiva, d-ta eşti. Eşti arătat, eşti cunoscut. Stă la baza actului nostru fundamental, să poarte miniştrii şi şeful guvernului, răspunderea actelor politice. D-ta însă, domnule Maniu, cauţi să amesteci în aceste acte pe A. S. R. Principele Nicolae. Cu ce scop ? Ţi-e ruşine de ceea ce ai făcut şi vrei să te acopere tovărăşia cu A. S. R. Principele Nicolae ? Sau vrei să tragi o poliţă asupra Coroanei, în ceasul, când faptele d-tale te silesc să părăseşti, ca nimeni altul, puterea pe care ai escaladat-o ? Lumea veche, căreia i se datoresc redeşteptarea neamului românesc şi închegarea lui într’un Stat de sine stătător, n’ar fi fost capabilă de-o astfel de felonie. Pe când d-ta, apostol al unei înoiri, vii şi vrei să faci piedestal dintr’un act, asupra căruia ai fost în echivoc ani de zile. Dacă te-ar fi stăpânit o conştiinţă onestă, ar fi trebuit din primul ceas, la lumina zilei, — iar nu expunând primejdiilor nopţii şi prăpăstiilor Carpaţilor, o viaţă pe care n’aveai dreptul să o perzi, — să-l săvârşeşti cu tot curajul datorit situaţiei şi să nu laşi să planeze asupra unui neam întreg şi pe vecie, pata laşităţii. Ceea ce ai făcut d-ta, domnule Maniu, vădeşte rezerva mintală a concepţiei iezuitice şi ne pune pe gânduri pentru ceea ce ar fi să urmeze. Prin presa, pe care ai avut-o ln dispoziţie, — împotriva intereselor neamului, — tot timpul guvernării ai lăsat să se înţeleagă că plecarea d-tale e înconjurată de ceva misterios. Ce ne-a fost dat să suferim din cauza guvernării d-tale, am văzut. Ce ne aşteaptă pentru ziua de mâine, vom vedea. Avem însă nădejde, că orice ai mai fi urzit, nu va avea tărie, căci pe trădare nu se întemeiază nimic durabil. Se vor găsi destule forţe, ca să spulbere duhul tău, pe care-l împrăştii d-ta în ceasul de faţă. s. W . ■wgBEi■ p. ;•^aa| Deschiderea cursurilor Universitatei din Madrid La mijloc de Tormno, ministrul instrucţiunii publice Din cercetările oamenilor de ştiinţă s-a stabilit că în formaţiunea universului intră 92 corpuri simple. Cu alte cuvinte, toate corpurile din natură, fie ele pe cele mai îndepărtate astre, în soare sau pe infinitul nostru mic — pământul — pot da prin descompunerea lor până la 92 feluri de atomi. Unele din aceste corpuri se găsesc sub formă simplă, adică nu mai pot fi descompuse, ca ferul, argintul, aurul, platina, etc., iar altele sunt formate din două, trei sau chiar mai multe eleeciente. Apă, spre exemplu, este formată din două corpuri — hidrogenul și oxigenul — corpuri sub formă de gaz la temperatura şi presiunea obişnuită, cu proprietăţi cu totul deosebite de ale apei. Dintre cele 92 de corpuri din care au stabilit oamenii de ştiinţă, că este format Universul cu tot ce vedem şi nu vedem, s’au descoperit până astăzi nouăzeci. Chimia dispune astăzi de numeroase miloace prin care arată ,nu numai felul elementelor care se găsesc într’o substanţă oarecare, dar şi cantităţile în grame, cu o preciziune până la a zecea mia parte dintr’un gram. Fizica însă a găsit încă un mijloc prin care se poate pune în evidenţă cantităţi de substanţe infinit mici şi care prin metodele chimice nu ar putea fi niciodată găsite. Mijlocul acesta este analiza spectrală. Prin analiza spectrală s-au putut descoperi multe din corpurile pe care chimia nu putuse să le pună în evidenţă din cauza cantităţilor infinit de mici cari intrau în formarea unui corp. Dar acolo unde analiza spectrală s‘a întrecut pe ea însăşi a fost când cu ajutorul ei s‘a descoperit un corp numit heliu întâi în soare şi apoi după câţiva ani pe pământ. Analiza spectrală se bazează pe faptul că fiecare atom din cei 92 produc un spectru caracteristic. Dacă un coirp, spre exemplu ferul, se încălzeşte la o temperatură foarte ridicată, el începe să emită lumină. Lumina aceasta, ca orice lumină, este formată dintrun mare număr de radiaţiile pe un ecran spectrul cara oanumită mărime. Trecând un fascicol de lumină emis de ferul încălzit la incandescenţă printr-o prismă de sticlă, se obţine pe un cran spectrul caracteristic al ferului. Observând bi-ne spectrul ferului în aceste condiţiuni nu se vede nici o linie neagră în tot cuprinsul lui. Dacă însă se trece un fascicol de raze luminoase de la soare prin prisma de sticlă, se obţine tot un spectru, care la prima vedere ne apare cu ar fi tot continuu. Observat cu atenţiune însă, acest spectru obţinut din lumina solară, se constată că din distanţă în distanţă este brăzdat de linii negre. Aceste linii au fost descoperite de savantul Fraunhofer. Inspectrul obţinut la Observatorul de pe muntele Wilson, despre care am spus că este atât de mare încât se întinde pe o lungime de 20 metri s’au numărat până la douăzeci de mii de linii negre Din cercetările făcute s’a mai stabilit, că liniile negre din spectrul solar au totdeauna aceiaş poziţie, şi că fiecare linie neagră corespunde la o anumită lungime de undă, care, cu ajutorul spectroscopului sau spectrografului, se poate măsura cu o preciziune cum nu se poate face nici o altă măsurătoare în fizică. S'a ajuns ca să se determine lungimea, de undă corespunzătoare unei asemenea linii cu o aproximaţie de a miliarda parte dintr'un milimetru. S'a căutat să se găsească de către fizicieni care este cauza acestor linii negre din spectre. Din cercetările marelui savant Kirchhoff, în această direcţie, s’a deschis cele mai mari perspective pentru a pătrunde în misterele Universului dela atomul infinit de mic, până la corpurile cereşti cele mai depărtate, care printr’o slabă rază de lumină vestesc spectroscoapelor noastre existenţa lor. Kirchhoff şi alţi savanţi stabilesc existenţa a trei feluri de spectre *: 1) Spectre cu cele şapte colori însă brăzdate de linii negre. Exemplu : spectrul solar. 2) Spectre formate numai din dungi luminoase colorate, fără linii negre, un spectru continuu. Exemplu : spectrul metalelor încălzite până la incandescenţă, spectrul flăcării becului cu gaz, flăcării cu spirit, etc. In general, corpurile solide, lichide şi gazele sub presiune când sunt încălzite de temperaturi mari (1200 grade) dau spectre continue numite spectre de emisiune. 3) Spectrele formate din câteva dungi luminoase pe un fond negru. Sare de bucătărie arsă în flacăra unei lămpi cu spirt sau a unui bec cu gaz pe o lamă de platină produce un spectru cu două dungi luminoase galbene apropiate una de alta, iar în locul celorlalte culori apare fondul negru. Dacă în locul clorurei de sodiu (sarea de bucătărie) se ia o sare de potasiu, se obţine trei dungi roşii luminoase şi una violetă — iar restul spectrului este negru. Alte corpuri dau dungi luminoase diferite caracteristice. Acestea sunt spectrele discontinue. Ţinând seamă de aceste rezultate s-au mai făcut următoarele experienţe de către Kirchhoff. Cu ajutorul unui corp incandescent s’a obţinut un spectru continuu, adică un spectru fără nici o dungă sau bandă neagră. Dacă între corpul incandescent şi prisma spectroscopului se aşează flacăra unui bec de gaz sau lampa de spirt în care arde sarea de bucătărie (clorura de sodiu) spectrul se modifică imediat, apărând în locul bandelor luminoase galbene din spectrul continuu, două bande negre. S-a găsit că aceste bande negre ocupă tocmai locul pe care-l ocupau cele două bande luminoase galbene din spectrul care se obţine numai dela flacăra cu sare de bucătărie. Cu alte cuvinte flacăra în care s-a ars sare de bucătărie reţine din razele pe care le emite un corp incandescent tocmai razele pe care poate să le emită. Aceasta este a doua celebră lege a lui Kirchhoff pe care se sprijină întreaga ştiinţă a spectroscopiei. Aşadar un gaz absoarbe dintr’un fascicol de raze care trec prin el tocmai pe acelea pe care poate să le emită când este încălzit la o temperatură ridicată. Spectrele obţinute în aceste condiţiuni se numesc spectre de absorbţie şi sunt caracterizate prin liniile şi dungile negre. Spectrul obţinut din lumina solară fiind un spectru brăzdat de foarte multe linii negre, este deci un spectru de absorbţie. Fiind un spectru de absorbţie trebue ca razele emanate de soare să treacă printr’o zonă în care s’a produs absorbţia unui număr destul de mare din razele trimise de soare care este un corp incandescent format dintr’un mare număr de elemente. Acest centru incandescent se numește fotosferă, iar atmosfera înconjurătoare absorbantă a linera din razele emise de fotosferă — se numește cromosferă. Din cauza cromosferei se produc în spectrul solar liniile negre ale lui Fraunhofer care arată cu preciziune care sunt corpurile care se găsesc în stare de vapori împrejurul soarelui. Din studiul spectrului solar s’a găsit până acum, că in soare se găsesc numai 42 din cele 92 elemente care sunt la baza formaţiunii Universului. Bazat pe teoria atomică însă, astrofizicianul indian Mesh Nad Saha susţine că la temperaturi foarte înalte spectrele corpurilor suferă unele modificări, care n’ar mai da indicaţiuni suficiente cu privire la precizarea naturii lor. Din cercetările făcute însă, s’a ajuns la concluzia că savantul indian n’are dreptate, spectrele fiind caracteristice în orice condiţiuni pentru un corp. Numai în cazul transmutaţiei materii, adică a schimbării naturii corpului se modifică şi spectrul după corpul la care dă naştere. Toate cercetările spectrelor diferitelor corpuri au dat mereu rezultate concordante. In ultimul timp însă studiindu-se spectrul aurorelor boreale s’a găsit o dim- CRONICA ŞTIINŢIFICĂ O rază misterioasă produce un adevărat conflict in lumea ştiinţifică — Ce e cu Geocoronium — de prof. dr. Chr. Musceleanu Contrauere la pag. 2na/