Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 161-175)
1933-06-16 / nr. 161
Anul al 50-lea PONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN Une tie autoire Accidentele de automobile şi autobuze se înregistrează aproape zilnic, mai cu seamă în timpul verii când numărul celor ce vizitează regiunile pitoreşti şi staţiunile balneoclimatice este mai mare. Cauzele acestor accidente sunt datorite, imprudenţei, absenţei de experienţă şi de stăpânire de sine a conducătorilor, excesului de viteză, ca şi frânelor defectuoase ale automobilelor şi autobuzelor supraîncărcate de pasageri. La noi se dă cu prea mare uşurinţă certificate şi permise de conducător de automobile. Nu este de-ajuns ca cineva să cunoască regulamentele circulaţiei; să conducă un automobil; să manevreze frâna, în condiţiuni normale. Sunt alte însuşiri ce se cer şi care nu se manifestă decât în împrejurări excepţionale, anormale. O manevră făcută precipitat, nervos, sub impulsul fried şi al teroarei, mai mult instinctivă şi reflexă, poate provoca un accident cu urmări fatale, pe când cea făcută la momentul oportun, precugetată, implică o stăpânire de sine, simţul răspunderii şi al experienţei. E o chestiune de temperament şi de educaţiune profesională, de echilibru fizic şi moral, de comandament raţional, de un ansamblu de însuşiri şi de dispoziţiuni sufleteşti. Cei mai mulţi conducători de automobile, cari nu sunt profesionali ai volanului, cred că prin faptul că sunt proprietarii acestor vehicule şi dispun de un permis, pe baza examenului ce l-au dat în faţa unor funcţionari binevoitori, pot, fără nicio grijă, să parcurgă şoselele cu 80-100 km. pe oră, convinşi că automobilul lor răspunde tuturor comenzilor şi ei sunt excelenţi şoferi. Lăsând la o parte accidentele provocate de împrejurări excepţionale, în care nu este angajată direct răspunderea conducătorului, cele mai multe accidente sunt datorite — după cum o dovedesc anchetele făcute de autorităţi — imprudenţei, lipsei de experienţe şi greşelilor săvârşite de conducătorii acestor vehicule. Asemenea elemente pun în primejdie şi viaţa altor oameni, cari circulă pe şosele. De aceea se impune o revizuire a permiselor acordate conducătorilor de automobile şi autobuze, examene serioase şi de ordin medical, precum şi scoaterea din circulaţie a vehiculelor ce nu întrunesc condiţiile cerute de siguranţa circulaţiei. Intre două mentalităţi Revizioniştii au umplut capitalele europene de vaetele lor. Au invocat umanitarismul, simţul de dreptate, respectul şi independenţa naţiilor. Au exploatat sentimentalismul multor cancelarii europene, reuşind să obţină anularea unora din condiţiiinile tratatelor de paace. Prin persistenţa lor, au găsit oameni de bună credinţă cari să se înduioşeze de „nedreptatea“ ce s’a făcut învinşilor şi cari să se alăture corului celor ce urmăreau revizuirea teritorială stabilită la Versailles. Iată de ce scriam ori că sunt bine- venite destăinuirile d-lui Noulens, fostul ambasador al Franţei la Petrograd, în legătură cu condiţiile impuse României de puterile centrale în pacea de la Bucureşti. Se poate deduce din aceste destăinuiri, cari ar fi fost condiţiile pe cari le-ar fi impus austro-maghiarii-germanii, aliaţilor, dacă n’ar fi învins aceştia din urmă. Ni se lua prin pacea dela Bucureşti nu numai teritorii, nu numai independenţa noastră ca stat, nu numai un tribut perpetuu, dar eram reduşi la foamete şi sărăcie prin faptul că ni se luau roadele câmpului şi petrolul. Muncă forţată in slujba învingătorilor, poşta şi calea ferată în mâna lor şi alte zeci de prevederi toate menite să distrugă pe veci o ţară ! Comparaţi acum condiţiile pe care aliaţii învingători le-au impus puterilor centrale şi vedeţi dacă acestea mai pot invoca umanitarismul, simţul de dreptate, respectul şi independenţa naţiilor! Nemiloasele condiţiuni impuse României pot să lumineze şi pe acei dintre aliaţii noştri cari din sentimentalism compătimeau ieri, pe cei cari ar fi vrut să ţină sub călcâiul cismei lor toate popoarele europene. —«---------XOY--------------- Comitetul de acţiune pentru Soc. Naţiunilor şi pactul celor patru Paris, 13 (Rador). — Comitetul de acţiune pentru Societatea Naţiunilor, a adoptat o rezoluţie privitoare la pactul celor patru puteri, în care felicită guvernul pentru încheierea pactului menit a garanta Europei 10 ani de pace. Comitetul a luat cunoştinţă cu o deosebită satisfacţie de destinderea intervenită în relaţiile franco-italiene şi-şi exprimă speranţa că voinţa paşnică afirmată de semnatarii noului pact, se va traduce prin rezultate efective atât la Londra cât şi la Geneva. Cronica ştiinţifică Pagini EXEMPLARUL :12 _ Pagini Nr. 161 Vineri 16 Iunie 1939 /// Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. U-le P. T. T. No. 120228/932. Austria cere sprijinul celor trei mari Puteri împotriva Germaniei — Prin telefon de la corespondentul nostru special —Londra, 13. — Senzaţionalul zilei de astăzi, la Londra, este solicitarea cancelanţiul austriac *CoHfuss, pentru o Intervenţie anglo - franco - italiană In Germania cu scopul de a opri imediat atacurile împotriva Vienei. Guvernul Angliei doreşte să sprijine pe Dollfuss. Presa londoneză a primit indicaţiuni că se va produce intervenţia solicitată. PROPUNEREA ANGLIEI PENTRU PLATA DATORIILOR D. Roosevelt, preşedin- tele Statelor Unite, personal a acceptat propunerea Angliei de a plăti nominal 10 la sută din datorie. Se crede însă că această propunere va creia guvernului englez serioase dificultăţi în şedinţa de mâine a Camerei Comune lor. AUGURD. N. Titulescu în drum spre Londra — Defectarea vagonului cu care călătorea ministrul de externe — — Convorbirea cu reprezentantul ziarului nostru — Timișoara, 13 Iunie In drum spre Londra, unde ' merge spre a participa la con- ferința mondială economică, d. ' ministru Titulescu a avut de suferit o întârziere de 2 ore, din cauza defectării vagonului special care a trebuit să fie separat in staţia T.Severin. Vagonul d-lui ministru de externe a fost ataşat Luni seara , in gara de Nord la un tren personal, cu care urma să meargă până la Băile Herculane şi să aştepte câteva ore sosirea Simplonului. Din cauza unei puternice tamponări in staţia Kalinderu, s’a rupt cârligul de tracţiune al vagonului, fapt care putea duce la o nenorocire, fiindcă n’a fost observat de cât la revizia trenului in gara T.Severin. Aci, s’au luat imediat măsuri pentru înlocuirea piesei defecte, iar d. Titulescu cu d-na şi insoţitorii au renunţat la vizita proectată la Băile Herculane, rămânând pentru câteva ore oaspeţii d-lor senator Gr. Constantinescu, prof. Th. Costescu, Petre Burileanu, Danciu, prefectul de Mehedinţi şi Virgil Netta, primarul Severinului, cu care au luat masa la restaurantul teatrului. Repararea vagonului a întârziat plecarea Simplonului cu două ore, după care d. Titulescu şi-a continuat călătoria spre graniţă, întâmpinat şi salutat in staţia Caransebeş de reprezentantul ziarului nostru, d. Titulescu a binevoit, ca in timpul unei convorbiri până la Timişoara, să facă unele precizări in legătură cu conferinţa economică mondială ce s’a deschis la Londra. tulescu a menţionat că d-sa crede că conferinţa dela Londra va dura mai multe luni. ■ Ministrul nostru “ de externe a plecat însoţit de d-nii Save Rădulescu, Gh. Crişan, Nenişor şi Buzdugan. In gara Timişoara, d-na şi d. Titulescu au fost întâmpinaţi şi salutaţi de prefectul judeţului d-rul Băran, col. Dragalina, Gritta, chestorul poliţiei şi un grup de ziarişti. La ora 20, trenul s’a îndreptat spre frontieră. S. Ghiţulescu D. Titulescu despre : — Ce chestiuni se vor aduce in discuţie cu acest prilej ? am întrebat pe d. ministru de externe. — Chestiile monetare, in primul rând, tarifele vamale, urcarea preţurilor materiilor prime, in care se cuprind mai ales cerealele şi probabil, în afară de conferinţă, chestiunea datoriilor interguvemnamentale. — Ce credeţi că va eşi din această conferinţă? — Nimeni nu poate să facă o profeţie asupra rezultatului unei conferinţe în care sunt în inferinţa de la Londra joc interesele unui număr aşa de mare de state. Ceea ce e cert, dacă se voeşte in mod hotărît a se eşi din criza economică generală, trebue să se adopte cel puţin soluţii internaţionale acceptabile pentru toţi, sau să se adopte acorduri regionale, care să permită statelor de a alcătui o unitate economică mai largă decât aceea pe care o reprezintă teritoriul fiecăruia din ele. Altminteri, fiecare stat se va considera îndrituit la libertatea lui de acţiune. . După aceste declaraţii, d. Ti D. Titulescu — purtătorul de cuvânt al lumii Londra, 13 (Rador).— Sub titlul „Purtătorul de cuvânt al lumii —— d. Titulescu“ ---- ziarul „Daily Mirror“ publică un articol în care scrie intre altele : „Când d. Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, va sosi la Londra pentru conferinţa economică mondială, el se va afla pe un teren bine cunoscut, deoarece a fost până acum câtva timp ministrul ţării sale pe lângă Curtea St. James. „Primul delegat al României este un bărbat cu mare farmec personal şi numără foarte mulţi prieteni în Anglia. D-sa este renumit pentru marea sa sinceritate şi curajul său. Plin de prestanţă, d. Titulescu este o autoritate în domeniul dreptului internaţional şi privat şi şi-a servit ţara cu bravură şi iscusinţă“. —— X O X----- Interzicerea manifestaţiilor în Bavaria Muenchen, 13 (Rador).—Guvernul bavarez a interzis cu începere de astăzi pe întregul teritoriu al Bavariei, orice demonstraţie de stradă. Nu se va face excepţie decât pentru procesiunile religioase. UN OMAGIU ADUS UNUI SAVANT ROMAN — SĂRBĂTORIREA D-LUI PROF. DR. G. MARINESCU — D. Charles Richet, într’un interesant studiu asupra progresului civilizaţiei în epoca modernă, stărue asupra importanţei lucrărilor şi cercetărilor ştiinţifice, în toate domeniile, ca şi asupra invenţiunilor şi descoperirilor, ce au modificat, ba chiar revoluţionar, organizarea vieţii noastre sociale şi economice. Cui se datoreşte acest progres al civilizaţiei, aceste minunate invenţiuni şi descoperiri ? Câtorva savanţi cari, în modestele lor laboratorii, însufleţiţi de dorinţa de a afla adevărul şi de a zmulge secretele naturii, s’au devotat ştiinţei şi prin concepţiile lor originale, prin puterea viziunei lor, prin experienţe repetate şi studii aprofundate şi îndelungate, au contribuit să lărgească cercul cunoştinţelor noastre şi să ofere omenirii noi posibilităţi de dezvoltare şi de progres. D. prof. Gh. Marinescu, sărbătoritul de om cu prilejul aniversării celor 70 de ani ai săi, este unul din aceşti savanţi, care onorează nu numai ţara noastră, dar lumea civilizată şi ştiinţa universală. El nu s’a mărginit să profeseze de pe catedră cunoştinţe metodice expuse, ci s’a consacrat cercetărilor şi studiilor, în domeniul atât de întins şi complicat al neurologiei şi a reuşit, graţie concepţiilor sale originale, spiritului său metodic, pozitivist şi clarvăzător, muncii sale stăruitoare şi rodnice, pasiunii sale nobile pentru adevăr şi ştiinţă, să săvârşească o operă de savant, fecundă şi multiplă. In volumul dedicat d-lui prof. dr. Gh. Marinescu, cu prilejul aniversării celor 70 de ani ai săi, cei mai reputaţi savanţi din lume aduc nu numai preţioasa lor colaborare ştiinţifică, dar şi omagiul lor acestui savant român pentru importanta sa contribuţie ştiinţifică. Profesorul S. Ramon I. Cajal — el însuşi un mare savant —, reaminteşte studiile sale asupra patologiei neuronului, a funcţiunilor sistemului nervos, a mecanismului regenerării nervilor şi altele, recunoscând cât de întinsă şi însemnată este opera sa ştiinţifică. Savantul francez, d. Georges Bourguignon, spune, că în toate domeniile neurologiei, d. prof. G. Marinescu a dovedit concepţiile sale originale, iar valoarea tuturor studiilor şi cercetărilor sale este de mult recunoscută în lumea specialiştilor. Fireşte, că toate aceste omagii aduse de atâtea personalităţi ştiinţifice, din străinătate şi din ţară, celui sărbătorit în Bucureşti, sunt bine meritate şi ele contribue să ne înalţe şi să ne îndemne să facem sforţări pentru dezvoltarea noastră pe terenul cultural. După cum este şi datoria guvernului nostru să dea atenţiunea cuvenită cercetărilor de ordin ştiinţific prin organizarea modernă a laboratoarelor şi clinicilor. Ar fi cel mai nimerit omagiu adus prof. G. Marinescu, dacă i-am pune la dispoziţie clinica de care are nevoe pentru studiile şi cercetările sale. Graţierea lui M. Gh. Bujor — Un act nejustificat şi condamnabil — Guvernul a găsit de cuviinţă să graţieze de restul pedepsei pe condamnatul Mihail Gheorghiu, zis Bujor, fără să poată justifica acest act de clemenţă, în împrejurările de azi şi date fiind faptele grave şi crimele odioase săvârşite de osânditul din 1920. Nu suntem împotriva actelor de clemenţă, atunci când ele sunt dictate de consideraţiuni umanitare şi generoase şi când nu pot fi puse în discuţie şi in pericol interesele superioare ale statului. Nu acesta este cazul lui M. Gh. Bujor, condamnat în 1920 de Curtea Marţială la muncă silnică pe viaţă pentru următoarele crime săvârşite în Rusia sovietică, in cursul anilor 1917-1918, ca şi pentru organizarea, în ţară, în anul 1920, a unui complot revoluţionar: 1) Fiind mobilizat în armata română, ca locotenent de rezervă, M. Gh. Bujor a dezertat în 1917, In Rusia, In timp de război; 2) In calitate de membru al „colegiului militar revoluţionar anti-român“ din Odesa, el a făcut parte din statul-major al colonelului rus Muraviev, comandantul armatei roşii din sudul Rusiei, care a fost organizată cu scopul de a ataca armata noastră pe linia Nistrului şi de a ocupa Basarabia; 3) M. Gh. Bujor a semnat un apel în ianuarie 1918, adresat soldaţilor şi muncitorilor români, prin care ii invita să ridice armele împotriva ofiţerilor noştri şi să se ralieze la mişcarea revoluţionară rusă; 4) Un alt apel a adresat M. Gh. Bujor, in aceeaş epocă, marinarilor români de pe vasele noastre din Marea Neagră, prin care îi invita să proclame revoluţia pe bord, să aresteze pe ofiţeri şi să înlocuiască pavilionul român cu steagul roşu. Ca să realizeze proectele sale, în Înţelegere cu guvernul sovietic din Moscova şi având la dispoziţie fondurile băneşti necesare, M. Gh. Bujor a organizat un batalion revoluţionar zis românesc, format din dezertori din armata noastră, CARE A PARTICIPAT LA LUPTA DE LA TIGHINA, CÂND TRUPELE COMANDATE DE MURAVIEV AU ATACAT ARMATA NOASTRA DE AFARA LINIA NISTRULUI. La 3 Februarie 1918, el a dat ordin să fie atacate cu forţa armată şi capturate vasele româneşti din Marea Neagră. Ordinul acesta a fost executat. După o salvă de focuri, vasele noastre, aflate în apele ruseşti şi pe care se găseau ofiţerii şi echipagiile române, au fost capturate, jefuite de întregul lor avut, iar pavilionul naţional a fost înlocuit cu flamura roşie sovietică. Bandele comandate de Bujor au terorizat şi jefuit pe toţi românii refugiaţi în Odessa. Din ordinul lui Bujor, parlamentarii noştri din acest oraş au fost arestaţi, consulatul general român a fost atacat şi devastat şi toate depozitele de alimente aparţinând comisiunii române de aprovizionare, au fost jefuite. In complicitate cu agentul terorist sovietic, Spiru, M. Gh. Bujor a săvârşit operaţiunea de piraterie din portul Sebastopol, de pe vasul român „Durostor“ şi în urma instrucţiilor şi măsurilor luate de aceşti criminali, 14 marinari români au fost împuşcaţi în portul Feodosia. In cursul anilor 1919-1920, M. Gh. Bujor, ca împuternicit al guvernului sovietic din Moscova şi în înţelegere cu organizaţiile comuniste din ţară, a încercat SAPROContinuare in pag. 2-a Cincizeci de ani de popularizare a ştiinţei de prof. dr. CHR. MUSCELEANU Cincizeci de ani de când de la apariţia primelor numere, ziarul „Universul“ publică articole prin care aduce la cunoştinţa marelui public descoperirile şi invenţiunile savanţilor în laborator sau aplicaţiunile practice care se fac pentru îndrumarea spre mai bine a omenirii. Pentru gândul nostru, desigur că cincizeci de ani este puţin, căci el merge cu o iuţeală care întrece uneori iuţeala luminii, amintindu-ne evenimente peste care au trecut decenii, dar care parcă s’au întâmplat ori. Este însă mult, foarte mult când cercetezi mai de aproape opera realizată în aceste cinci decenii. Spre a vedea cum a evoluat popularizarea ştiinţei la noi, am răsfoit întreaga colecţie a ziarului, de la primele numere până astăzi. Deşi lucrarea ar părea obositoare fiind cuprinsă în sute de volume formatul ziarului, trebue să mărturisesc că din primul moment am fost atras de atâtea fapte şi lucruri noui pe care le întâlneam acum ca nişte vechi cunoştinţe. Cum citesc de mai bine de trei decenii „Universul“, am regăsit cu o deosebită plăcere prin această revedere a foilor care mi-au fixat atenţia zi de zi, o bună parte din viaţa mea, atâtea evenimente care au preocupat lumea care, deşi pare că rămâne mereu aceiaşi, se schimbă totuşi mereu, începând chiar cu primul număr care a apărut la 20 Septembrie 1881, cu titlul „Fraternitatea Italo - Română" (Ziar politic-literar, săptămânal. Apare Duminica la ora 9). Director şi administrator Luigi Cazzavillan, şi cu motto : „Daci o sortă fatală a despărţit pe România de Italia, o iubire frăţească le-a unit", publica un articol ştiinţific. Geologul Gregoriu Ştefănescu fost profesor la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti. fost multă vreme decan şi fost membru al Comisiunii internaţionale pentru unificarea nomenclaturii geologice a publicat o dare de seamă asupra nomenclaturii în geologie şi un apel în numele celui de al doilea congres in- I ternaţional ţinut la Florenţa, pentru ca şi românii să contribue la ridicarea unui monument geologului Stenon care a trăit in secolul al XVII-lea. începând cu anul 1882 (titlul ziarului s’a schimbat in acela de „Frăţia Româno-Italiană“), s’a consacrat o rubrică specială chestiunilor de popularizare a ştiinţei, intitulată „Revista ştiinţifică“ în care multă vreme a publicat articole foarte interesante ing. Ernesto Mancini de la Roma. Chiar in primul număr Mancini publică următoarele articole: 1) întrebuinţarea apei de mare în panificare. 2) Despre vitalitatea insectelor în frig şi 3) Un nou higrometru. In primul articol expune rezultatele obţinute de doctorul spaniol Serra Gimeno, întrebuinţând contra rachitismului şi scrofulozei, apa de mare pentru facerea pâinii. El susţine că in modul acesta se pune la dispoziţia populaţiei sărace un remediu continu şi ieftin. In articolul al doilea, arată cum un cercetător, dr. Colasanti, a stabilit că la frig rezistă mult mai bine insectele tinere. In al treilea articol, descrie higrometrul lui Crova, arătând superioritatea acestuia faţă de cel construit de Regnault. Intr’un alt număr, tot din 1882 (No. 59), ing. Mancini expune aparatul lui Carré pentru obţinerea frigului artificial şi folosirea lui la transportarea cârnurilor congelate. Intre articolele publicate de ing Mancini sunt unele care prezintă o deosebită importanţă pentru noi astăzi. Spre exemplu chestiunea somnului la plante, articol intitulat „Cum dorm plantele". In studiile făcute s’a arătat că plantele trec în starea lor de repaos, prin închiderea florilor şi o strângere sau îndoire a frunzelor Sunt însă unele plante la care nu se observă somnul spre ex. Gramineele nu manifestă prin nici o formă exterioară că dorm, iar la altele somnu^^manifest^iurnaW^ frunzele tinere, frunzele bătrâne rămânând neschimbate. La 1884, ziarul își schimbă din nou titlul luându-l pe cel pe care îl poartă astăzi Ziarul „Universul“, care în noua factură apare în fiecare zi la ora 7 dimineaţa, consacra pentru chestiunile ştiinţifice un spaţiu ceva mai mare publicând articolele sub titlul de „Convorbiri ştiinţifice" Primul articol apare un Nou de Sâmbătă 25 Aprilie 1884, intitulat ,,Steaua polară“ şi este semnat de Salvatore Ravenglio In anul 1887, in locul „Convorbirilor ştiinţifice" ziarul publica mici articole sub titlul de „Varietăţi ştiinţifice“ mai mult cu titlul de informaţie. Probabil că acest mod de a informa publicul n’a fost prea bine primit căci după scurtă vreme dispare cu totul această rubrică şi apar articole separate mai lungi şi mai cu seamă, traduceri după Flammarion. In anul următor, apare însă fierul ştiinţific“. Sub această rubrică s’a publicat articole despre: Farurile plutitoare. Telefonul. O nouă invenţie a lui Edison, in care se caută să se înlocuiască firele telefonice cu apa mării, etc. In „Curierul ştiinţific“ s’au publicat articole până în 1890 când apare „Cronica ştiinţifică“. In cronicele ştiinţifice care incep să se publice, se da o deosebită atenţie invenţiunilor lui Edison, care interesa pe atunci lumea in gradul cel mai înalt Se mai publicau articole ca: Sfârşitul lumii, Căderea pământului în soare, Ciocnirea pământului cu o cometă sau cu o planetă, Veninul broaştelor O formă ciudată a aurorelor boreale Telepatia, Despre temperaturi, o plantă electrică. Cu privire la planta electrică, se arată că există o plantă in pădurile Indiei care, când este atinsă cu mâna, dă o comoţiune ca şi o bobină de inducţie, iar dacă se apropie un cui magnetic începe să se mişte neregulat. Influenţa aceasta se constată mai cu seamă pe la orele două după amiază şi se anulează în timpul nopţii. Un articol intitulat „Insectele luminoase“ prezintă deasemeni un interes deosebit. Se enumeră câteva din insectele care emit lumină în timpul nopţii insistând în special asupra insectei „Pyropharus noctilucus“ care dă o lumină ca şi o candelă. Şase gândaci de aceştia puşi la un loc dau o lumină ca şi o lumânare. Pentru aceasta sunt folosiţi de locuitorii din regiunile unde se găsesc, ca să lumineze camerele în timpul nopţii. S-au putut face chiar fotografii destul de bune la lumina lor, formată în special din radiaţiuni galbene. Un articol de asemenea, de o deosebită actualitate, este în legătură cu trăsnetul și moartea Pftwrimianotwnao.«»