Universul, octombrie 1933 (Anul 50, nr. 268-298)
1933-10-01 / nr. 268
Anul al 50-lea LtllGI CAZZAVILLAN ii Pagini EXEMPLARUL In Tari: 3 Ld li In Străinătate : 6 Lei Pagini Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G Io P* T. X No. 1UUI/MS No. 268 Duminică 1 Octombrie 1931 Pili STELIAN POPESCU Contra abuzului Mari şi deochiaite sunt isprăvile politicianismului în ţara noastră. Un caz dintr’o mie . De 54 ani — notaţi vechimea — funcţionează la Craiova o şcoală militară, care a dat ţării atâtea exemplare —■ şi poate tot atâtea promoţii — de eminenţi ostaşi. Şcoala aceasta este una din mândriile Craiovei, ba chiar ale întregii Oltenii. Intr’o bună zi i se năzare însă unui domn subsecretar de stat să strămute acest bătrân aşezământ, cu arme şi bagaje, la Curtea de Argeş, în localul unui seminar teologic, desfiinţat în iunie trecut tocmai în scopul acesta. De ce? — se întreabă uimiţi craiovenii şi împreună cu ei, toată Oltenia. Foarte simplu: fiindcă Argeşul este fieful electoral al d-lui subsecretar de stat cu pricina şi fiindcă d-sa se simţea obligat să dea o satisfacţie cetăţenilor argeşeni, cărora li se desfiinţase seminarul. Că, la rându-i, seminarul fusese desfiinţat ca să se lovească în preotul-director, dovedit recalcitrant faţă de „ideologia“ regimului; că instalarea şcolii militare în localul fostului seminar s’a pus la cale tocmai spre a preîntâmpina reînfiinţarea acestuia şi deci posibilitatea readucerii la conducere a directorului indezirabil, aceasta este altă chestie, adică alt abuz. De reţinut este faptul, că mutarea şcolii militare din Craiova s’a hotărlt şi se traduce în fapt în condiţiuni de samavolnicie tipică, împotriva voinţei obşteşti a oltenilor, In dispreţul oricării raţiuni sau necesităţi de fapt, în pofida oricărui criteriu logic. Alarma a fost data prin ziarul nostru de către inimosul oltean şi vigilentul camarad N. Ciocârdia. Dar acţiunea decisivă aparţine cetăţenilor. Prin protestul şi solidaritatea lor activă pot împiedeca samavolnicia. Şi exemple recente de ceea ce poate să facă solidaritatea cetăţenească am avut în reuşita severinenilor în chestia podului de peste Dunăre şi în reuşita brăilenilor în chestia majorării tarifelor căilor ferate pentru transportul mărfurilor dirijate spre Brăila în vederea exportului. îndemn la răurătire! — vor sări cu gura autorii samavolniciei. Nicidecum — deşi abuzurile politicianilor ar îndreptăţi poate şi apelul la mijloacele extreme, îndemnul nostru este însă acela al solidarităţii cetăţenilor pentru a împiiedeca prin mijloace legale sistemul abuzului. Şi un exemplu strălucit ni l-au oferit de curând „burghezii din Calais“, în Franţa. Văzând tratamentul vitreg de care se bucura industria ţesătoriei înaintea organelor centrale, spre a atrage atenţia guvernului asupra urmărilor ruinătoare pe care politica lui comercială le abătuse asupra ţesătoriei fine, care nu trăeşte decât din export, toţi membrii autorităţilor locale — membrii consiliului municipal, ai tribunalului de comerţ, ai Camerei de comerţ, ai consiliului de arbitraj — şi-au dat demisia în bloc. Faptul s’a petrecut în August şi el a impresionat atât de mult sferele conducătoare franceze încât s’au grăbit să satisfacă doleanţele cetăţenilor din Calais. Câte Calais-uri ar trebui să aibă România ca să se lecuiască de plaga abuzivilor ei! Suveranii iugoslavi vor vizita la Varna pe suveranii bulgari Belgrad, 28 (Radar). Trimisul special din Bucureşti al ziarului „Pravda“ anunţă că Suveranii iugoslavi se vor îmbarca, după vizita făcută M. S. Reginei Maria la Balde, pe crucişătorul iugoslav „Dubrovnik“, care li va aştepta la Constanţa. Suveranii iugoslavi vor face o escală la Varna, unde vor fi primiţi de suveranii bulgari. Corespondentul adaugă că din informaţii culese în cercurile diplomatice rezultă că suveranii iugoslavi vor fi primiţi de Kemal Paşa la trecerea lor prin Istanbul. Suveranii iugoslavi vor pleca apoi la Corfu, unde vor vizita cimitirul militar iugoslav. -xox- A murit sir Basil Zaharof? Viena. 28 (Ullstein). — O telegramă primită din Londra de „Neue Freie Presse“ anunţă că renumitul mare financiar şi industriaş sir Basile Zaharof, despre care s’a spus In diferite rânduri că e grav bolnav, ar fi încetat din viaţă. Ştirea n’a fost confirmată până acum. Franţa şi Mica înţelegere — ——''O*----------------- In jurul conferinţei dela Sinaia. „ Nici un compromis periculos.» Franţa în perfect acord cu cele trei puteri aliate — Ziarul .Le Temps“ publică, în editorialul său din 26 c., consideraţiuni foarte importante asupra conferinţei dela Sinaia, in legătură cu problemele internaţionale şi cu interesele particulare ale Micii înţelegeri şi Franţei, în Europa centrală şi orientală. Reproducem din acest articol următoarele : „Faptul că reuniunea consiliului permanent al Micii înţelegeri are loc la reşedinţa regală, intr’o împrejurare atât de solemnă, subliniază însuşi interesul ce-l prezintă ea. Comunicatul publicat după prima şedinţă a consiliului permanent, spune că cei trei miniştri ai afacerilor străine au examinat situaţia politică generală şi în deosebi, situaţia din Europa centrală, ca şi problemele în legătură cu dezarmarea. Nu încape nicio îndoială că situaţia din Europa centrală, în urma crizei relaţiunilor austro-germane şi a manevrelor naţional-socialiştilor în Austria, preocupă in deosebi, cabinetele din Praga, din Belgrad şi din Bucureşti, interesate în cel mai mare grad, ca statu quo să fie menţinut în această parte a continentului. Interesul acesta nu se explică numai prin raţiuni puternice de ordin politic, dar şi prin raţiuni de ordin economic, refacerea şi revenirea la prosperitate a statelor dunărene fiind o chestiune capitală pentru independenţa celor cinci ţări — Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, România— ale căror destine sunt legate în condiţiuni fireşti“. Mai departe „Le Temps“ scrie : „In cursul ultimelor luni, s’a putut nota o simţită îmbunătăţire a relaţiunilor între Italia şi statele Mieii înţelegeri. Aceasta este efectul direct, s’ar putea crede, al colaborării ce se desvoltă acum intre Paris şi Roma, căci diplomaţia franceză are mereu grija să risipească toate neîncrederile în Europa centrală şi orientală şi să grupeze toate bunele voinţe în vederea realizării unei opere de pace durabilă şi fecundă“. Reamintind pericolul ce-l prezintă pangermanismul, în Europa centrală, prin voinţa Germaniei de a realiza în profitul său ,,Mitteleuropa“, marele ziar francez constată importanţa ce o prezintă solidaritatea Micii înţelegeri în faţa acestui pericol şi deci interesul deosebit al conferinţei de la Sinaia şi din acest punct de vedere. „Nimeni nu poate pune la îndoială — scrie, în concluzie „Le Temps“ — intenţiile pacifice ale Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei, ţări cari au nevoe de ordine şi de pace, ca să lucreze la dezvoltarea vieţii lor naţionale în cadrul frontierelor fixate de tratate, dar, cam, pe de altă parte, chiar prin raţiunea peLondra, 28 (Rador). — „Manchester Guardian“ publică un articol de fond intitulat ,,Mica înţelegere“, în care accentuiază importanţa conferinţei de la Sinaia. „întâlnirea miniştrilor de externe respectivi a avut o solemnitate specială prin prezenţa a doi Suverani: Carol al României şi Alexandru al Iugoslaviei. „Deşi din comunicatele oficiale nu se poate afla mare lucru, este evident că oamenii de stat au avut de discutat probleme de o imensă importanţă. De la consolidarea Micii înţelegeri, de anul trecut, situaţia europeană a suferit schimbări fundamentale. Frica de ridicare a Germaniei a netezit calea pentru o apropiere franco-italiană, ajutând în acelaş timp la semnarea de pacte însemnate între Rusia şi vecinii săi“. „Membrii Micii înţelegeri au aderat cu toţi la acest sistem de tratate. România scapă deci de grijă, iar Iugoslavia deocamdată respiră mai liniştită şi uşurată de teama Italiei. „Deci două dintre motivele care au contribuit la creaţiunea Micii înţelegeri dispar. Ar fi însă cea mai mare greşală a căuta motive de slăbirea acestei alianţe. „Deşi singură Cehoslovacia este vecina Germaniei, atât România cât şi Iugoslavia sunt interesate de soarta Austriei. Mai mult ca oricând, statele Micii înţelegeri sunt ţinute a urmări activitatea Ungariei, care Ungarie oscilează între Germania şi Italia. îşi va lega oare Ungaria speranţele revizioniste de Germania, ori de Italia? In tot cazul conducătorii Micii înţelegeri trebue să-şi dea seama că adevărata cale pe care se poziţiilor lor geografice, nu pot să abandoneze nimic întâm- I plării, când e vorba de sigu- I ranţa lor. Menţinerea trata■ telor şi reducerea armamentelor, subordonată numai siguranţei definitiv câştigată, acestea sunt cele două chestiuni, asupra cărora Mica înţelegere nu va putea să admită niciun compromis periculos şi în această direcţie ea se va întâlni totdeauna, într’un spirit larg de colabo- rare şi de înţelegere, cu politica Franţei“. Se ajunge la stabilizarea păcii in bazinul dunărean nu poate duce prin alianţele militare ci printr’o adevărată colaborare economică cu vecinii lor, Ungaria şi Austria, termină „Manchester Guardian“. CE SCRIE PRESA GERMANA Berlin, 28 (Rador). — După încheierea conferinţei consiliului Micii înţelegeri, ziarele subliniază îndeosebi hotărîrile privitoare la colaborarea economică. Toate ziarele importante arată după „Agenţia Telegraphon Union“ că pe lângă obişnuita solidaritate politică, conferinţa din Sinaia s-a ocupat mai ales de planul relativ la o intensivă colaborare economică, care urmează a fi realizat prin viitoarele lucrări ale consiliului. „Berliner Tageblatt“ remarcă cum că acest plan nu este nou, el făcând parte din statutul de organizare elaborat în Februarie la Geneva Ziarele relevă că importarea politică a actualei conferinţe stă în partea activă ce au avut Suveranii la lucrările ei, dându-i un caracter de stabilitate şi continuitate- PRESA AUSTRIACA Viena, 28 (Rador). — Presa austriacă publică comunicatul conferinţei Micii înţelegeri. „Neues Wiener Journal”, comentând comunicatul, spune că la Sinaia a început o evoluţie politică ce ar putea da alt aspect Europei centrale. Ecouri din presa engleză Se proectează înfiinţarea unui nou stat in China Londra, 28 (Ullstein). — Din Shanghai se anunţă că, între autorităţile militare japoneze şi o grupare politică chineză de sub conducerea fostului preşedinte al republicii chineze, Dua Cin Shui, se duc tratative în vederea înfiinţării unui stat chinez de Nord cu capitala Peking. Tratativele se duc asupra problemelor următoare: 1. Provinciile chineze de Nord şi provincia Shantung vor fi unite într’un stat independent cu capitala Peking. 2. Noul stat nu va întreţine legături cu guvernul din Nanking. 3. Noul stat va adera la pac- : tul dintre Japonia şi Manciuria pentru menţinerea păcii în Ori- tentul îndepărtat. 14. Noul stat va ridica pretenţii asupra părţilor din Mongolia, cari sunt azi sub influenţa Rusiei. D. Boncour va vizita Varşovia Varșovia, 28 (Radio-Central. In cercurile diplomatice circulă svonuri, după cum afirmă „Wieczer Warszaiwski”, că d. Paul Boncour va întoarce în curând vizita făcută de d. Beck la Paris. ------------xxxKtxxx----------- Cauza greutăţilor economice din bazinul dunărean Paris, 28 (Radio-Central). — „Echo de Paris“ publica o anchetă asupra problemei Europei centrale a trimisului special Cartier. Ziarul ajunge la concluzia că vina principală pentru greutăţile economice din bazinul dunărean o are Ungaria. Ungaria a otrăvit, prin cererile ei continue de revizuire, întreaga Europă centrală şi a devenit o piedică pentru semnarea vre’unei convenţii generale. Dar şi puterile mari au partea lor de vină, deoarece au transformat bazinul dunărean intr’o arenă a rivalităţii lor. Foto Vesa (O. N. S. T.) Sosirea în gara de Nord a echipei militare polone de football Alt cutremur in Italia ~ Ravagii înspăimântătoare — Roma, 28 (Raidor). — printre cari palatul de justiţie şi mai multe biserici. In localitatea Lama Poligna, 200 case au fost distruse, iar alte 200 au suferit stricăciuni; la Taranta Poligna 70 case au fost distruse complet şi 200 au suferit stricăciuni. La Civitella, Messer şi Raimondo 50 case au fost distruse şi 100 au avut de suferit stricăciuni. La Farasano Martino zece case au fost complet distruse, iar 200 au suferit stricăciuni. Deasemenea se mai anunţă prăbuşirea a 50 case în alte comune învecinate. Un nou seism s’a produs la ora 2 în întreaga regiune, care a avut de suferit de pe urma cutremurului din 27 Septembrie. La Chioti, n'au fost nici victime, nici pagube materiale. In localitățile Civitella, Messer, Raimondo și mai multe alte comune, numeroase case au suferit pagube însemnate. * Din sursă oficială se anunță că, cutremurul de eri a provocat pagube mult mai mari decât s’a crezut până acum. La Chioti au fost dărâmate numeroase edificii Roma, Septembrie Aproape de canalul de Otranto, în faţa coastei occidentale a peninsulei Balcanice, poartă direct deschisă asupra Greciei. Bari, capitala ţinutului Puglia, e vădit trăsătura de unire naturală şi cea mai comodă cu Orientul mediteranian. Geografia şi politica economică sunt de acord spre a-i hotărî rolul pe care Mussopii îl definea astfel în 1932: „Piaţă a Orientului... verigă de legătură între răsărit şi apus... instrument al paşnicei expansiuni italiene în Mediterana orientală...“ Aceasta nu e o improvizaţie. In 1922, Ducele spusese: ..Bari va deveni mijlocitoarea, hitre răsărit şi apus". ÎNFĂPTUIRI Se cuvenea să reamintim toate acestea înainte de a scrie câteva cuvinte despre cel de-al patrulea târg de răsărit, care a însemnat la Bari un nou şi simţitor progres asupra celor precedente. Ideea unui târg răsăritean s’a născut, sunt peste 30 de ani de-atunci, în 1900, într’o epocă în care Italia știa fără îndoială să întrevadă scopurile de atins, dar era lipsită de puterea de înfăptuire. Abia în 1930, proectul acesta a devenit fapt. Timp de mai bine de 20 de ani, s’a vorbit de portul Ban ca de o escală naturală a Occidentului spre Orient şi lumea se gândea la acest oraş adriatic ca la o viitoare Veneţie unde ar fi sosit marile curente ale traficului. Dar acestea toate nu erau decât aspiraţii vagi. Nimic nu s’ar fi putut înfăptui dacă nu s’ar fi dat mai întâi acestui port un utilaj puternic şi modern şi dacă nu s’ar fi transformat acest tărguşor într’un oraş mare şi frumos. In 1930, Bari şi ţinutul Puglia erau bogat alimentate cu apă. Portul era mărit şi minunat utilat, serviciile publice desvoltate şi perfecţionate. Un nou oraş se ivise alături de cel vechi. Hotele, teatre■ universitate, stadioane, staţie de radio, străzi late şi şosele mari. Bari e acum un centru activ de pro(Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN ITALIA Bari şi Orientul de VERAX Adunarea Societăţii Naţiunilor In banca întâi: delegaţia germană, dela dreapta la stânga: von Neurath, Goebels, von Keller; în banca doua delegaţia belgiană cu d. Hymans, ministrul de externe, al doilea dela dreapta; în banca a treia delegaţia engleză, în capul băncii sir John Simon; în banca a șasea delegația franceză în frunte cu d. Paul Boncour (x). MORII IN INUNDAŢIILE DIN FRANŢA I Paris, 28 (Rador). — Din I Montpellier se anunţă că inun- I daţiile din regiunea învecinată au provocat moartea a 15 per- I soane, precum şi numeroase pagube materiale. I Paris, 28 (Radio-Central). —Inundaţiile din sudul Fran- I ţei sunt mult mai mari decât s’a crezut la început. Afară de cele 15 persoane înecate, sunt alte numeroase date ca dispărute. Apele râului Les au luat cu ele numeroase case. Promenade des Anglais din Nissa a stat câteva ore sub apă și pavajul a fost distrus în multe părţi. La St. Raphael numeroase hangare de avioane au suferit pagube însemnate. Şi în alte părţi ale Rivierei s’au înregistrat mari pagube. ----—xpx--------- PROCESUL DELA LIPSCA VAN DER LUBBE pe banca acuzaţilor, complet indiferent la dezbaterile procesului -xox-FILME Un comunicat zilnic apelează I cu insistenţă lăudabilă la public să schimbe negreşit hâr- I tiile de o mie lei până la 16 I Octombrie, căci în caz contra- J riu va pierde valoarea celor I rămase în buzunar. Iată o sperietoare inofensivă pentru marea majoritate. Căci afară de diferiţi Paraleibus şi de ceilalţi sperţari de toate categoriile, puţini vor avea această preocupare. Cel mult vor fi supuşi deranjului să scoată o hârtie sau două din vată, ca să le schimbe cu cele noui. Ceea ce nu va împiedica, precum n’a împiedicat niciodată, continuarea rubricei tradiţionale: „Alţi falsificatori de bani arestaţi“. Această invitaţiune stăruitoare pare o ironie nemiloasă faţă de nenumăraţii cari altă dată ar fi putut să schimbe teancuri, iar acum vor rămâne intr’o imobilitate stropită cu suspine crude. Totuşi, ei ar putea să-şi procure o consolare, şi anume, dacă s’ar posta la uşile localurilor unde va funcţiona schimbul apropiat şi ar stabili identitatea schimbătorilor mai impunător prin mulţimea şi grosimea pachetelor de una mie lei. Atunci vor fi in sfârşit recunoscuţi onorabilii noştri concetăţeni de Cauciuc şi de Lemn, şi tot cortegiul de sugaci nesăturaţi ai bugetelor de toate felurile, dăruiţi cu o capacitate supt infinit superioară ca parităţii intelectuale. Defilarea acestor cavaleri ai societăţii actuale la ghişeurile respective va fi cel mai sensaţional spectacol al sezonului. Retinet, bilete! Don Jose. D-nii Beneş şi Titulescu spre Geneva Budapesta, 28 (Rador). — D-nii Beneş şi Titulescu au sosit astăzi la Budapesta, în gara de Est, la ora 11 şi 45. D. Titulescu a părăsit, primul ,vagonul salon, fiind salutat de d. Capitaniu, însărcinatul cu afaceri al României la Budapesta. D-sa s’a îndreptat apoi spre vagonul salon al ministrului de externe cehoslovac, cu care a eşit pe peronul gării. Miniştrii de externe ai Româ- niei şi Cehoslovaciei au fost întâmpinaţi de d. Foerster, secretar de legaţie, reprezentând ministerul de externe ungar, care a întrebat pe oaspeţi dacă au vreo dorinţă. Miniştrii de externe au declarat că nu doresc nimic şi că vor rămâne la Budapesta numai o oră şi jumătate, până la plecarea rapidului spre Viena. Ziariştii au înconjurat pe cei doi miniştri ai afacerilor străine, cari au refuzat să facă declaraţii. D. Titulescu s’a mărginit a declara că se bucură de a se găsi la Budapesta şi că de aci ,a pleca spre Geneva. Un ziarist adresându-se din nou d-lui Beneş, d. Titulescu a luat pe ministrul cehoslovac de braţ, scoţându-l din cercul ziariştilor. La cşirea din gară, d-na Titulescu şi Beneş au avut de suportat atacul a numeroşi fotografi. Budapesta, 28 (Ullstein). — D-nii Titulescu şi Beneş au rămas la Budapesta o oră şi jumătate. D. Titulescu s’a dus la hotel Ritz, unde a huat masa împreună cu membrii legaţiei române. D. Beneş a plecat la legaţia cehoslovacă, unde a fost vizitat de d. Louis de Vienne, ministrul Franţei la Budapesta. Ambii au avut o consfătuire, care a durat 40 minute. Se afirmă, că ministrul Franţei a informat pe d. Beneş, asupra unor chestiuni foarte importante. TRECEREA PRIN VIENA Viena, 28 (Radio-Central). — Azi după amiază au sosit la Viena, d-nii Beneş şi Titulescu. Ambii miniştri au rămas la Viena câteva ore, până la plecarea expresului Arlberg. D. Titulescu a fost aşteptat la gară de membrii legaţiei române în frunte cu d. Bretuceanu, ministrul Românării la Viena. Din partea guvernului austriac a venit la gară d. Peter, secretar general la preşedinţia consiliului. D. Titulescu a vizitat apoi legaţia română. Seara, ambii miniştri de externe şi-au continuat drumul spre Geneva. ru Acte de provocare — Cum au fost schimbate numele străzilor oraşului Cernăuţi. — O cerere a iredentiştilor maghiari din Timişoara — Acum câteva săptămâni, primăria municipiului Cernăuţi a luat dispoziţia ca să aplice hotărirea consiliului comunal, pri- vitoare la schimbarea numelor , mai multor străzi şi pieţe. Cum credeţi că au fost bote- zate străzile şi pieţele principale din capitala Bucovinei? S’a înlocuit numele istorice, sau numele scriitorilor români, cu nume străine de trecutul nostru, de neamul nostru, de cultura românească şi de specificul nostru naţional. Nu este o întâmplare, sau o nesocotinţă, ci un sistem, care se practică în teritoriile alipite de către elementele minoritare, în măsură să-şi exercite influenţa lor, cu scopul destul de manifest, de a imprima oraşelor o notă accentuată de „cosmopolis“, de aglomeraţiuni hibride, în care românii n’ar avea nici o autoritate şi niciun drept de afirmare. Ştim de când, in ce împreju- rări şi în ce scop, atât Austria, în Bucovina, cât şi Ungaria, în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, au prigonit ele- mentul băştinaş românesc din oraşe şi l-au înlocuit cu ele- , mente străine, care nu-şi aveau rostul nicăeri în fostul imperiu I dualist. Acestor elemente li s’au dat de către stăpânitorii nefi- t reşti şi deci uzurpatori, ai teri- I tofiilor româneşti, privilegii cu scopul de a modifica structura etnică a oraşelor împotriva românilor. Cum este posibil însă ca această tendinţă de înstrăinare a oraşelor româneşti, opusă nouă, să continue, sub diferite forme, chiar în zele noastre? Am pomenit de schimbarea ecentă a numelor mai multor străzi şi pieţe din Cernăuţi, o schimbare care, după cum se va vedea, este o sfidare adusă ‘■oviânismului. lată câteva exemple: Numele str. loan Creangă a ost înlocuit cu numele dr. Maer Ebner, numele străzii „Suceava“ a fost înlocuit cu numee „Alb“ (?); o parte din preungirea str. Ştefan cel Mare ■e numeşte acum „Prelat Schmidt“, „Gustav Gaib“ sau I .Chisanovici“. Apoi s’au dat urnătoarele numiri altor străzi: ,dr. David Anhauch”, „Henrich I Wagner“, „dr. Korn“, „dr. Igel“, „Poetul Fetcovici“, „dr. Weisselberger”, „Spinoza”; străzii laterale din dreptul str Sf. Treimi, i s’a schimbat numele în str. „rabin Weiss“; prelungirea str. Eremia Movilă, în „Teliman”; fosta str. Principele Carol, a fost botezată str. „dr. Benno Strauche”, iar piaţa principală din faţa Teatrului vechi, a luat numele „Iacob Pistiner“, ş. a. m. d. „Suceava“ — numele fostei capitale domneşti a Bucovinei, reşedinţa glorioasă a lui Ştefan cel Mare — iat-o înlocuită cu acel de ..Alb“, ca şi numele lui Ion Creangă cu acela al minoritarului evreu, Maier Ebner! Ce poate să spună românilor bucovineni numele filozofului evreu, Baruh Spinoza, înfipt pe zidurile caselor din Cernăuţi? Dar, acel al lui Pistiner, care şi a rezervat o piaţă principală, spre a-şi etala neobrăzarea? Ce vor spune şi ce vor crede oare urmaşii plăeşilor şi răzeşilor lui ştefan cel Mare, când, străbătând străzile şi pieţele capitalei Bucovinei, în al 15-lea ani de la unirea cu patria mamă, vor ceti pe plăcile înfipte de municipalitate, numele acestea bizare, exotice, în locul celor româneşti? Desigur, că se vor găsi printre ei şi aceia, cari, în loc să-şi plece capetele, umiliţi şi îngânduraţi, să afirme printr’un singur gest: că ei sunt, acolo, stăpânitorii. , Alt. caz. In oraşul Timişoara, după ulnire, s’a dat unei stradele dostiice, numele lui Timotei Cipariu, cărturarul ardelean, fost nembru al Academiei române. Zilele acestea, minoritarii ma- ghiari din capitala Banatului Romănesc au cerut primăriei, să dea jos tăbliţele cu rrumeleui Timotei Chipariu şi să fie înocuite cu numele lui Szaboeszka, un fost preot reformat, versificator mediocru şi luptăor îndârjit împotriva românior. Va îndrăzni oare consiliul comunat din Timişoara să satisfacă această cerere a iredenţior maghiari ?