Universul, februarie 1934 (Anul 51, nr. 30-57)
1934-02-01 / nr. 30
Astăzi are loc la sediul Societăţii de Asigurare „Franco-Română“, Calea Griviţei 23, tragerea poliţei de 20.000 lei, şi a celor 20 premii acordate cititorilor ziarului „UNIVERSUL” cari sau abonat în condiţiunile publicate până eri.—Citiţi în „Universul” de mâine, rezultatul. NEVRITA Inflamaţia nervilor Ceva nou contra acestei dureroase maladii Citiţi aceasta şi aplicaţi textual, Iar ziua In care veţi face aceasta va fi poate cea mai bună din viaţa Dv. Suferiţi de Reumatism, de Nevrită, de Sciatică, de Artritism, etc.? Poate că aţi suferit ani de zile, aţi cheltuit bani şi aţi încercat multe remedii cu puţin succes sau chiar fără nici un succes. Voiţi să încercaţi fără cheltuială un remediu uşor, ca- 11 re nu este nici dragă, nici medicament, ci o simplă iarbă tropicală, ce se prepară exact ca ceaiul şi cafeaua şi care se bea de două ori pe zi? Acest remediu este plăcut, eficace şi dă o uşurare rapidă Nu riscaţi nici un ban pentru a vă convinge singuri de eficacitatea acestui remediu. Dacă nu aţi reuşit până acum să obţineţi o uşurare, scriţi pur şi simplu ca să vi se trimită o cantitate de servea de încercare şi trimiterea vi se va face gratuit. Dacă simţiţi o ameliorare, veţi putea avea o nouă cantitate cu un preţ moderat. Secretul virtuţii acestei plante este că ea expulzează acidul uric din organism şi previne de asemenea acumularea de nouă depozite acide. Multe alte remedii uşurează un moment, dar ele nu reuşesc acest rezultat de cea mai mare importanţă. Scriţi astăzi, pentru o Încercare gratuită. Aveţi aci ocazia reală a unui Adio definitiv la Reumatism. Scriţi la: Farmacia NAŢIONALA L. Coniver, Cal. Victoriei 14, Bucu-Farmacia BRUS-Sbvaja, Cal. Victoriei 70, Bucureşti. Farmacia ..Terenţi“, Iaşi. s: Drogueria „Diulescu", Crai0De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară. Preţ pentru public: pachet mic Lei 70. — Pachet mijlociu Lei 95.__Pachet mare Lei 135. — Refuzaţi contrafacerile In Interesul consumatorilor Ceaiului HERVEA, rugăm a refuza orice ambalaj care nu poartă MERVCA MARCA ÎNREGISTRATA Singurele care sunt veritabile. 3600 *»»»• DACĂ îUOBQSifOĂRE » ♦ ♦+♦ »++++4-»+-»+- ++♦♦♦++-< Pentru bunii creştini Parohul şi epitropia biisericcei Sf. Nicolitae din com. Călugăreni (Prahova), biserică arsă în Martie 1933, luând fier pe datorie pentru acoperitul taisericed, şi netxurtând sal plătească, roagă pe toţi oamenii de bine şi mai ales fabricile die fier sâ-i ajute In bani sau material, pe care săi dea în locul celui cumpărat. Cei ce doresc a face acest bine, se vor adresa preotului paroh, Stelian Potpescu, corn. Căluigăreni, jud. Prahova. Fraudele de la primăria Lascăr Catargiu (Covurlui) Galaţi, 29 Ianuarie Cu ocazia verificării gestiunii primăriei comunei Lascar Catargiu, din jud. Covurlui, de către d. Petrică, pretorul plăşii Siret, s-a stabilit că fostul primar Enache Ivan, în reomplicitate cu casierul Ioan Pelin, şi-au însuşit 80.000 lei, încasaţi de la săteni, săvârşind totodată nereguli în scripte. Foştii edili au fost arestaţi de jandarmi şi au fost înaintaţi, parchetului, unde d. primprocuror Aurel Vidraşcu i-a supus unui lung interogatoriu. Seara, târziu, Enache Ivan şi loan Pelin au fost puşi în libertate cu condiţia ca în timp de 8 zile să depună banii defraudaţi. Pe de alta parte au fost trimişi în judecata tribunalului corecţional pentru delapidare de bani publici. -xox UNIVERSUE Observaţi ca fiecare sticlă să poarte plomba originală cu inscripţia Diana CARE SERVEŞTE DE 40 ANI ÎNTREAGA OMENIRE Refuzaţi surogatele, ele fiind fără nici un folos Tănase pleacă in turneu cu 100 persoane Tănase, după succesele enorme obţinute în Bucureşti, va fi într’un turneu in întreaga cu începere dela 16 Februarie a. c., cu ceia mai frumoasă şi hilariantă revistă ce s’a văzut până acum: „Napoleon Tănase“, de d. N. Kiriţescu, alcătuită din cele mai frumoase şlagăre, care au obţinut cele mai mari succese în Bucureşti. Va fi cea ma mare surpriză pentru publicul din provincie, căci Tănase nimuie însoţit de o trupă numeroasă de aproape 100 persoane. Frumuseţea decorurilor şi a costumelor, aduse direct de la Paris, precum şi sketchurile şi cupletele de actualitate, muzicile originale lansate de G. Dendriino, jucate cu un brio nemaiamenit, vor face ca publicul să aplaude pe inepuizabilul şi marele nostru comic Tănase, Luca Fetrescu, Mia Steriadi, Lulu Savu, Lisette Vereia, Alex. Giugariu, Marcel Emilian, N. Roman, St. Glodariu, I. Dinescu, plus un băiet de 32 girls, sub conducerea d-nei Floria Capsai. Dansuri graţioase executate de frumoasele din Duo Martinesem Orchestra proprie, 20 persoane, sub conducerea d-lui G. Dendrino. Acest spectacol va fi unic în felul său şi prezentat de Tănase, în feul cum este obişnuit a prezenta publicului un spectacol occidental. Primele oraşe vor fi: Buzău, Brăila, Galaţi, Bârlad, Chişinău, Bălţi, Iaşi, etc.___ ____ O pacoste a Bihorului — Drumurile de ţară din Bihor şi calea ferată Oradea-Vaşcău — Beiuş, 28 Ianuarie Ocupându-se şi altă dată în coloanei® „Universului“ de orăşelul nostru şi de comunele megieşe, am arătat că, dacă ar fi cineva să se intereseze de ele, să se intereseze fiindcă o merită, regiunea aceasta românească ce a avut mm rol românesc, covârșitor pe vremea Ungariei" înclină ..ce a ajuine.,,e pisco)p al Orăzii Samuul Vulcan, "ar fi răsplătite pentru tot ce au făcut pentru România înainte și după răsboi. Ar trebui să se ia în considerare tot istoricul lor când este vorba de îmbunătăţirea soartei oraşului şi a comunelor megieşe. Se vede insă că un liceu românesc de 100 şi mai bine de anii, care era ca barca pe mare în timp de furtună pe când îi dicta odioasa politică maghiară, că martirajul lui Bolcaş şi Ciordaş (cărora i s-a ridicat un monument ce nu se mai desveleşte), ci lui Bogdan de la Vaşcău şi al altora, nu a impresionat pe nimenea, căci nimenea nu i-a făcut Beiuşului vreun bine care să rămână după el. Am rămas şi astăzi — după cum am mai amintit-o odată, când le atrăgeam atenţia altora — cu aceleaşi drumuri de fara desfundate şi cu aceeaşi cale ferată Oradiea-Vaşcău pe care circulă acelaş tren primitiv care te duce din capitala judeţului la Beiuş într-un timp tocmai necesar ca să-ţi urăşti zilele, urcând contra firii la deal în loc să urmeze cursul Crişului. Se vede însă că i-a fost sortit regiunii acesteia să n'aibă parte decât de un tren ca acesta, ci şi de un drum de ţară Oradea-Vas, CUJLJLli U 1 ti'HALI ltl U*-«.!. 1WO o ci ni meze cursul Crişului. Se vede însă că i-a fost sortit regiunii acesteia să n'aibă parte decât de un tren ca acesta, ci şi de un drum de ţară Oradea-Vaş. cău primitiv şi el tot ca şi calea ferată, desfundat şi cu poduri peste gârle care se clatină când trece un vehicul peste ele. Astăzi, dacă vrei să mergi de la Beiuş la Orădea, sau invers, a stai în cumpănă ca şi ieri şi alaltăieri. Dacă iei autobuzul Be*iuş-Oradea — cu care ajungi la destinaţie într'un timp pe jumătate mai scurt decât cu trenul — eşti periclitat să te trezeşti odată în vreo gârlă cu podul peste tine. , Dacă vrei să te fereşti de aceasta, şi prin urmare să mai trăeşti, eşti silit să iei trenul, un tren adesea fără lumină, în care trebue să bâjbâi prim întuneric ca să-ţi găseşti locul, cu om personal care vorbeşte în fiecare gară în limba maghiară, cum fac unii mecanici şi controlori. In unee gări — suntem informaţi — erau până mai ieri impegaţi câm ţineau câini răi ce erau o groază pentru călători. Ar mai fi încă multe de spus. Stăm — cu două cuvinte — ca şi ieri, aşa cum am arătat-o. Credem însă că sar putea face ceva şi pentru Beiuş. F. T. Alegerile de la comisia muncii din Galaţi — Condiţiile ce trebue să fie îndeplinite de candidaţi. — Formarea biroului. — Cum se va vota — Galaţi, 29 ian. Ministerul muncii a fixat data da 11 Februarie pentru alegerea reprezentanţilor muncitorilor ln comisia muncii portului Galaţi. Alegerea se va face în localul căpitănieiportului, din incinta docurilor şi vor participa la cot muncitorii, cari au obţinut carnete după trarea din 1933. Căpitănia pontului a afişat condiţiunile Ce trebue să fie îndeplinite de candidaţi, cum se va forma biroul de alegere şi cum se va vota. Candidaturile se depun la sediul comisiunii muncii şi se primesc până Joi 1 Februarie, ora 12 dim. Candidaţii vor îi doi muncitori din specialitate de muncă diferită şi doi supleanţi, tot din specialitate de muncă diferită a unuia de celuilalt; se va căuta , pe cât va fi posibil , ca fiecare din aceşti patru candidaţi să fie de specialităţi de muncă diferită exercitată In portul Galaţi. Candidaţii trebue să fie cetăţeni români, să aibă ştiinţă de m carte, cel puţin 25 ani împliniţi, să fie muncitori de port şi să nu fi suferit vreo condamnare. In ziua de 2 Februarie se afişează listele de candidaţi şi până la 4 Februarie ora 12 din zi se pot face contestaţii în scris împotriva candidaţilor, cari nu întrunesc condiţiile de mai sus. BIROUL DE ALEGERE Duminică 4 Februarie la ora 12 se va întruni biroul de alegere compus din căpitanul portului şi doi dintre cei mai vechi muncitori de port. Se vor cerceta contestaţiile, listele definitive se afişează Luni 5 Februarie. Alegerea începe la 9 dim., şi se face pe scrutin de listă, nu pe candidaţi şi numai cu ştampila. Listele vor avea următoarele semne geometrice: cruce, cerc, pătrat, stea, triunghiu. Votarea durează până la ora 17 când, dacă a votat o treime din alegătorii înscrişi la căpitănie, se închide. In caz că nu să fi atins proporţia de mai sus, votarea încetează la ora 18. Lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi se declară aleasă, suta rezerva aprobării ministerului muncii. - ' ox Oxo ' ’ La Vâlcov a pornit guniaţa pe Dunăre — Ploue torenţială pe litoralul Dunării de jos.—A încetat cu desăvârşire spargerea gheţurilor.— Vase— C. E. D. s’au retras la Sulina — Galaţi, 29 Ian. De astă noapte plouă torenţial pe tot litoralul Dunării de jos. In unele părţi a fost ceaţă deasă, iar în alte părţi au pornit gheţurile. Pretutindeni temperatura a variat între 1 şi 3 grade plus. La Vâlcov a fost ploae măruntă şi deasă. La ora 11 noaptea ghicţa a pornit din mal în mal, scurgăndu-se spre Marea Neagră. O parte din gheţuri s-au oprit în faţa debarcaderului N. F. R. De la debarcader în amonte — atât cât se poate vedea cu ochiul — Dunărea este liberă de gheţuri. Pescari din Vâlcov au pornit la pescuit. AU ÎNCETAT LUCRĂRILE DE LANGA TULCEA După telegrame primite de agenţiile de navigaţie, de la mila 51 până la Sulina, Dunărea este complet liberă de gheţuri, din mal în mal. Draga „Dimitrie Sturza“ şi remorcherul „Ismail“ al C. E. D. continuă cu spargerea gheţurilor spre a ajunge la mila 56 (Isaccea) unde este blocat de gheţuri vasul purtător de geamandure „Concordia“ — tot al C. E. D. — spre a-l salva. După salvarea vasului „Concordia“ atâta draga cât şi remorcherul se vor zărearce la Sulina, părăsind cu desăvârşire lucrările de spargerea gheţurilor. Pe de altă parte armatorii şi agenţiile de navigaţie, ale căror bastimente au fost prinse de îngheţ în portul Galaţi, au renunţat definitiv de a mai trata ci societăţile particulare, închirierea unor remorchere spre a continua spargerea gheţurilor de la Galaţi spre Isaccea. Sunt bani cheltuiţi în zadar. SITUAŢIA LA ISMAIL La Ismail apele Dunărei cresc cu 4 centimetri. Temperatura maximă este de plus 5 jum. grade Celsius, iar minimă de plus 2 grade Celsius , temperaratura apei este de 0 grade. Plouă tare, vântul e slab şi bate din direcţia Est-Nord. Situaţia gheţurilor e neschimbată. LA BRAILA In portul Brăila cota apei e staţionară. Temperatura maximă 4 grade plus şi minimă 1 grad plus Celsius Situaţia gheţurilor neschimbată. COMUNICATUL C. E. D. Agenţia de pilotaj a primit din partea inspectoratului C. E. D. din Tulcea următorul comunicat scurt: situaţia gheţurilor e neschimbată pe întreaga porţiutte a Duiărei de jos. Arestarea unui ziarist maghiar la Timişoara Timisből®, 29 Ian. Pe baza unui mandat de arestare, emis de parchetul tribu-nalului Satu-Maile, Sâimibăită , după amiază a fost arestat din cafeneaua „Lloyd“ ziaristul Otto M. Mikes, supus maghiar, care se pripăşise de câteva săptămâni în localitate. Numitul este acuzat, potrivit legii Mateescu, de agitaţi® prin presă contra siguranţei statutul şi pentru acest fapt a fost trimis în judecata tribunalului Satu Mare. ___________ mmmmammmmmmmmmm Cu toate că procesul a venit spre judecare de mai imite ori, dezbaterile s’au amânat regulat, din cauză că ziaristul Mikes nu s’a prezentat niciodată și a făcut in așa fel, ca, în ziua procesului să se afle în Ungaria. Pentru a pune capăt acestei manevre, tribunalul Satu Mare a emis un mandat penitru arestarea lui Mikes pânăla judecarea procesului. Chiar in cursul zilei de Duminică el a fost expediat sub escortă la Satu Mare. Interesant litigiu administrativ la Brăila — Comuna suburbană Radu Negru cere municipiului să-i respecte drepturile — Brăila, 29 Ianuarie ! In partea de Sud-Est a oraşului nostru, între parcul Monumentului şi pădurea staţiunii balneare „Lacul Sărat“, a luat fiinţă, în primii ani de după război, comuna rurală Radu Negru, formată din demobilizaţii împroprietăriţi. In zona acestei comune intra si cartierul „Clony“, unde se află instalate numeroase şi importante întreprinderi industriale, cari prin impozitele ce plăteau, îi aduceau un real venit material, putând astfel să înfăptuiască diverse opere edilitare. Prin iunie 1933 insă, consiliul municipal din Brăila, în urma desbaterilor avute cu prilejul unei şedinţe, hotărăşte să mărească zona oraşului ,luând comunei Radu Negru cartierul industrial „Clony“ .Datorită acestui fapt, comuna rămânând fără veniturile ce-i produceau industriile, nu şi-a mai putut continua programul de lucrări edilitare şi, afară de acesta, locuitorii au trebuit să fie impuşi la dări mai mari decât cele de până atunci. Situaţia devenind critică pentru cor. Radu Negru, comisiunea interimară respectivă, ţinând şedinţă, a hotărît să întreprindă energice demersuri pe lângă forurile în drept, pentru anularea deciziei consiliului municipal. In acest sens, s’a întocmit şi un memoriu adresat prefecturii judeţului şi d-lui depuat Leonte Moldovanu, şeful organizaţiei partidului liberal din localitate. Prin acest memoriu, conducătorii comunei Radu Negru, descriu nenorocirea ce s’a abătut asupra lor, din cauza despărţirii cartierului industrial, arătând că întreprinderile refuză chiar plata impozitelor, fiindcă nu ştiu cine sunt în drept să le încaseze. In concluzii, populaţia din Iomu, Radu Negru, cere să se revină asupra deriziunii consiliului municipal din 10 Iunie 1933 şi printr’o comisiune mixtă, compusă din reprezentanţii primăriei Brăila şi ai comunei suburbane, să se stabilească o nouă zonă a oraşului, iar cartierul industrial să fie lăsat comunei, dându-i-se astfel putinţa de a realiza proectele sale edilitare şi administrative. De altfel, conducătorii comunei Radu Negru au atacat decizia consiliului municipal, la comitetul central de revizuire din București, cerând anularea hotărîrii luate. Procesul se va judeca la 14 Februarie a. c. ------xoxox----- Călătoria pe c. f. r. a conducătorilor de grupuri Direcţia generală c. f. r. a dispus să se acorde gratuitatea unui conducător pentru fiecare 100 persoane, când călătoresc în grup, în trenurile în circulaţie sau cu trenurile speciale, pe baza certificatelor de călătorie. Această gratuitate se acordă pentru clasa cea mai inferioară, pentru care s-a plătit taxele de transport. Acestor conducători li se vor elibera bilete de control, consemnate în buletinul de transport, împreună cu cele eliberate pentru călători. Dispoziţia intră în vigoare la 1 Februarie a. c. @e@ee®®e#rs«ee#ee«eeee CITIŢI „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor” Anul al 51-lea Nr. 30 Joi 1 Februarie 1934 Patru ani de cercetăşie femenină Serbarea dela „Casa femei!** ** La 18 Ianuarie s’au împlinit patru ani de activitate cerce- tăşească femenină. I Cercetaşele au ţinut să ser- * 1 bere această dată cu deosebită atenţie. Solemnitatea împărţi- rii stelelor de vechime a fost eri I „Casa femeii“ în prezenţa marelui sfat, în frunte cu d-nele G. Tătărescu, Athanasiu, M. Pillat, O. Ionescu, E. Ciortan şi d-nii g-ral Manolescu, col. U. Sâmboteanu, V. Şuteu, etc. După ce s’a spus Legea şi s’a intonat imnul cercetăşesc, Luki , August, din centuria „Regina Maria“ a spus în cuvinte simple, dar venite din inimă, ceea ce înseamnă steaua de vechime , pentru ea şi pentru camaradele ei. „ D-ra N. Cămărăşescu, ajutoarea de comandant a Marii Legiuni a arătat apoi necesitatea cercetăşiei femenine, operă plină de un naţionalism constructiv, bineînţeles, pentru vremurile tulburi prin cari trecem. Tineretul are nevoie de un ideal, de o energie, pe cari le pot găsi cu prisosinţă în cercetăşie. , Mişcarea, a cărei comandă a luat-o cu atâta bunăvoinţă M. S. Regele Carol II, a progresat mult în aceşti patru ani, iar comandantele, perseverând în lucru cu aceiaş râvnă vor pu-tea realiza visurile frumoase ale Domniţei Ileana, fondatoa- rea cercetăşiei, care dorea să vadă înfăptuită mişcarea la sate şi printre ucenicele din fa■ brici, unde se simte aşa de mult nevoie de îndrumări bune. D-ra Cămărăşescu a încheiat mulţumind călduros comandantelor şi cercetaşelor pentru munca şi entuziasmul pe care l-au adus în lucru. Solemnitatea a luat caracterul viol, obişnuit serbărilor cercetaşelor, prin cântecele frumoase, pe cari le-au intonat şi prin diferite tablouri cercetăşeşti. Cu ocazia împlinirii celor 4 ani de activitate, cercetaşele au ţinut să se afirme, dând la lumină o revistă: „Fii gata“, care se prezintă minunat, atât din punct de vedere al cuprinsului cât şi al tehnicei. E o revistă care poate fi citită cu folos de oricine, cercetase ori necercetase. Steagurile cohortelor de cercetase din țară. Prinderea unui temut spărgător A SAVARSIT 35 DE SPARGERI __ Galaţi, 29 ian. Urmărirea criminalului din str. Alexandru-cel-Bun, unde a fost omorit,cu lovituri de cuţit, băiatul Balan, a adus poliţiei judiciare două importante capturi. In baza indicaţiunilor date, politia din Tulcea a arestat pe un anume Feodor Redea, numele exact al criminalului, ceia ce a îndrituit şi mai mult poliţiştii tulceni să creadă că, în sfârşit, au pus mâna pe criminal. Dar, la Galaţi s-a stabilit că acest Feodor nu are nimic comun cu cel căutat. însuşi unchiul victimei a declarat poliţiei că nu-1 recunoaşte ea pe fostul său servitor, cel care săvârşise crima. In schimb, s’a stabilit că şi acest Feodor e urmărit de multă vreme de poliţie cu mandat de arestare. A fost condamnat la un an închisoare pentru săvârşirea unor furturi şi până acum, n’a putut fi prins. Deocamdată Feodor a fost închis spre a-şi ispăşi pedeapsa. A DOUA CAPTURA Jandarmii din Cetatea Albă, tot căutând pe criminalul Feodor, au dat în corn. Saba peste Afanase Asimenco, care la prima cercetare a şi mărturisit o parte din isprăvile sale. Astfel a declarat jandarmilor că e autorul a numeroase furturi săvârşite la Galaţi şi în alte părţi dim ţară. A fost legat burduf şi adus la Galaţi. Supus unui lung interogatoriu de d. Iordan Stănescu, şeful poliţiei judiciare, Afanase Asimemeo a mărturisit că la Galaţi a săvârşit 9 furturi printre cari la d. avocat Fântânaru, la d. locot. Rotunda din str. Militară, la d-na Luţa Constantinescu, str. Lăpuşneanu, etc. A mai săvârşit 13 furturi la Cetatea Albă, 5 la Ploeşti, 4 la Constanţa, 3 la Brăila, 4 la Buzău, etc. Afanase Asimenco a relatat pe larg cum săvârşea furturile. Lucra numai ziua în amiaza mare. Se introducea în curte şi, sub pretextul căutării de lucru, observa dacă e cineva acasă. Dacă nu era nimeni acasâ, rupea lacătul dela uşă, sau se introduce cu chei potrivite. Aşa a operat multă vreme, până ce i s’a înfundat. Dela d. avocat Fântânaru a mai furat 6500 lei aflaţi într’uin sertar. Cu aceşti bani şi-a completat foarderoba şi a mai dat ceva concubinei sale. De fapt, concubina sa era aceia, care desfăcea toate bijuteriile şi lucrurile furate. Cine ştie dacă urmărirea criminalului din str. Alexandru cel Bun, nu va mai aduc® poliţiei AFANASE ASIMENCO O vedere generală a crizei europene Urmare din pagina I-a — odinioară de italieni şi de Soviete. Ce s’ar putea mai mult spre a ni se arata că scopul adevărat e de a răsturna forţele în folosul revizuirilor ? Se poate măsura gravitatea ameninţării când ziarul „Times" a ajuns să scrie că singurul mijloc de a înlătura pericolul e de a ratifica violările deja săvârşite, de a da satisfacţie fraudatorilor, spre a încuraja mai bine, fără îndoială, recidivele. Nu regretăm această sinceritatate, căci ea nu poate decât să favorizeze reacţiunile de salvare necesare spre a evita antrenamentele mai periculoase încă ale compromiselor echivoce şi să închee la Geneva actul de constatare al falimentului, care singur poate asigura redresarea. Nu e aceasta de asemenea cel mai bun mijloc de a face Liga Naţiunilor să joace rolul care îl revendicăm, pentru ca în chestia Austriei ? In ziua în care va fi demonstrat că nu se va permite Germaniei să răstoarne echilibrul forțelor, problema austriacă va fi rezolvată. Mai întâi, fiindcă se va dovedi că manopera germană e dejucată. Pe urmă, fiindcă se va dovedi că beneficiarii victoriei sunt în stare să se înţeleagă. Când o vor face, dacă nu acum şi cum o vor face dacă nu pe terenul în care toate interesele concordă ? Menţinerea Independenţei Austriei e tot atât de trebuitoare Italiei ca şi Micii Înţelegeri, Angliei şi Franţei. Menţinerea acestei independenţe presupune organizaţia economică a bazinului dunărean. Mica Înţelegere a dat de curând exemplul, dând o desminţire nouă detractorilor ei. Italia e gsta să coopereze ? N’ar sluji la nimic să se deschidă la Geneva o desbatere care n’ar putea ajunge decât la un comitet în plus şi la o hotărîre în plus, dacă Italia n’ar fi hotărîtă să înlăture din planul său de restauraţie al Europei centrale tot ce trădează gânduri lăturalnice de împărţiri. Numai portul Hamburg poate rivaliza cu Triest şi Fiume. Tot altfel numai cooperaţia Italiei şi a Micii Înţelegeri poate bara calea pangermanismului. In ziua în care această solidaritate s’ar afirma, Germania nu va avea altceva de făcut, de cât să caute să salveze de buna voe, partea pe care nimeni nu i-o contestă. Totul stat rândul ca prin farmec, dacă germanii ar putea înțelege că e de prisos să se izbească de un zid, că toate drepturile legitimesunt recunoscute, dar că orice idee de răsturnare întâmpină o rezistenţă pe cât de calmă, pe atât de hotărîtă. Liga Naţiunilor îşi poate justifica misiunea benefiiciind de această coeziune. Ar trebui să se ignoreze totul din istoria ultimilor 15 ani, ca s'o credem in stare de a o înlocui_ sau chiar de a o provoca. Hotărîrea e la Londra şi la Roma, căci Parisul e câştigat dinainte. Problema maghiară şi problema bulgară ar fi astfel rezolvate deodată. In adevăr, în ziua în care va fi dovedit că nu mai pot fi revizuiri germane, nu va mai fi loc pentru nici o alta revizuire. Contagiunea bunului exemplu ar fi cu atât mai rapidă cu cât naţiunile direct interesate au luat-o înaintea marilor puteri în ce priveşte grija solidarităţii . Din acest punct de vedere, proectul pactului balcanic e interesant, deoarece stabileşte coheziunea naţiunilor cari înconjoară focarul bulgar. Tot pentru acest motiv e util de a-l realiza cât mai repede, aşa cum o propune d. Titulescu. Să nu se evoce mai ales spectrul încercuirii. Nu încercuirea Germaniei a provocat războiul în 1914. Atitudinea şovăitoare a Angliei a încurajat gesturile de nebunie. Azi, mai mult decât în 1914, forţele cari lucrează pentru ordine sunt superioare forţelor ce provoacă dezordinea. Ele nu pot pierde partida decât dacă se lasă ele însele pradă învrăjbirilor şi slăbiciunilor. Saint Brice Procesul unei crime la Boziu — Desbaterile au durat 48 ore —■ Buzău, 29 Ianuarie In noaptea de 1 Aprilie 1931, intr’o cafenea ordinară a oraşului, patronată die un individ certat cu justiţia, juca cărţi Leon Litanan zis Roşu, în etate de 25 ani. Norocul favorizândiu-l şi câştigând bani mulţi a dat tuturor celor ce se aflau în cafenea băutură şi mâncare. Printre cei ce pierduseră la cărţi se afla şi Mihai Petrie zis Sumică şi Oprea D. Ştefan. Ambii văzând galanteria lul Liban cu banii lor, au căutat să se răzbune. In timpul acesta Litanan s'a luat la ceartă cu un chitarist anume Fiorică Şahiopul, care nu voise să joace cărţi cu el şi îl ameninţă cu un sifon. Patronul cafenelei i-a dat afară. Surică şi Oprea Ştefan s-au luat după Lumian şi la 50 m. de cafenea l-au ajuns şi l-au luat la bătae. Surică i-a dat o lovitură de sifon în cap iar Oprea ştefan mai multe lovituri cu o şipcă pe care o smulse diratr’un gard. Victima a mai avut putere să se scoale şi ducându-se până la locuinţa concubinei sale, a murit acolo după 2 ore. DESBATERILE La dezbaterile acestrui proces a asistat multălume, clientela trupoului şi a tavernelor. Din seria de martori ascuzată, fricjoritetea au declarat că Litanan a eşit cu sifonul afară şi că tot el a provocat scandalul. Martorul Dotare Grigore, care la prima audiere a declarat că a văzut pe Litanan cu sifonul în mână, a fost rechemat a doua oară când a declarat că a făcut această depoziţie numai pentru a-şi ajuta prietenul. La întrebarea apărării dacă a primit plată pentru acest lucru, a răspuns negativ. Martorul a fost arestat. D. procuror Costimeanu, reprezentamtul parchetului, a cernut juraţilor să aducă un verdict aspru de condamnare, pentru ca astfel să se poată curma crimele şi scandalurile ce se ţin lanţ prin tavernele ce le frequenteaza oameni de teapa celor doi criminali. D. avocat A. Teodoru, pantei civilă, a cerut condamnarea cri- ^ minalilor şi acordarea despăgubirilor civile. D. avocat Ianicu Comrtianionescu, reprezentantul apărării, a căutat să demonstreze juraţilor că, crima a fost comisă, în cea mai pură legitimă apărare. A cerut juraţilor un verdict negativ. VERDICTUL Juraţii, după aproape o oră de decfolateri, a pronunţat om verdict negativ, pe baza căruia Curtea a achitat pe cei doi acuizați, acondâjd însă 40.000 lei despăgubiri civil®.