Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 224-239)

1935-08-16 / nr. 224

Anul al 52-lea Nr. 224 Vineri 16 August 1933 Americanii devin Credincioşi Din cifrele publicate de a­­nuarul lui „Christian Herald“ rezultă că in cursul anului 1834 bisericile americane au înre­gistrat o sporire a numărului credincioşilor lor cu 1­222.064. Bisericile catolice s’au bucu­rat de cel mai mare spor, nu­mărul credincioşilor lor fiind astăzi, în Sta­tele­ Unite, de 20 milioane 398.509. Vin imediat după catolici baptiştii, cu 10 milioane 27.923 credincioşi şi metodiştii cu 8.976.492. „Chris­tian Herald“ socoteşte că pro­centul americanilor care şi-au declarat singuri religia cu oca­zia ultimului recensământ, a crescut de la 46,6% în 1926 la 49,07% în 1934. k Raport confidenţial fo­ savuroasă anecdotă ameri­cana, culeasă din reviste Fidac, a foştilor combatanţi. Un bancher, îndrăgostit de o actriţă, se hotărăşte să o ia în căsătorie. Dornic să aibe mai multe informaţii asupra viitoarei sale soţii, se adresă unei agenţii de informaţii. In scurtă vreme primeşte următo­­-4­ul raport: „Tânăra în chestiune se bu­cura până de curând de o re­putaţie excelentă şi n’avea de­cât relaţii distinse. De câteva săptămâni este văzută însă în tovărăşia unui bancher de re­putaţie îndoelnică..„“ Un mecena! Baronul Raimondo Franchet­ti, mort alături de ministrul Luigi Razza în accidentul de avion întâmplat deunăzi lângă Cairo, era omul cel mai bogat din Italia. întinsele domenii pe care le avea in Toscana şi Ve­­neto ii aduceau venituri enor­me. Născut explorator, el n’a înţeles să se bucure in tihnă de averea sa și a colindat Ma­laysia, Indochina, Anamul, Su­danul, Abisinia. Din acelaş timp, baronul Fran­cheţii era un mecena de o rară dărnicie. Mulţumită lui muni­cipalitatea Veneţiei a devenit proprietara celebrei Ca d’Oro. Bunele institutoare pot fi măritate Până acum, regulamentele britanice nu admiteau în sluj­ba de institutoare decât celi­batare. Aceasta sub pretextul că o femee măritată nu mai putea avea suficient răgaz spre a se ocupa serios de funcţia ei. Femeile măritate au protes­tat şi s’au găsit destui care sa­le ia apărarea. S’a afirmat, şi pe drept, că prin căsătorie fe­meia 'Capătă mai multă expe­rienţă şi mai­ multă pricepere pentru sarcina ei de educatoa­re.Pentmu acest motiv, s’a ridi­cat la sfârşitul lunii trecute interdicţia care apăsa asupra femeilor măritate- Consiliul municipal al Londrei a acordat autorizaţia de a-şi păstra sluj­ba unui număr de 12 mii in­stitutoare căsătorite. Un om va fi în­gheţat Am anunţat deunăzi în aces­te coloane experienţa senza­ţională a doctorului Willard. Vestea ei a adus învăţatului sute de scrisori din partea a tot atâtea persoane care îşi o­­feră corpul pentru a se repeta asupra lor experienţa pe care doctorul Willard a făcut-o a­­supra maimuţelor. In acelaş timp, sute de bolnavi­­de tuber­culoză sunt dispuşi să fie în­gheţaţi, ca în experienţa pre­cedentă, cu speranţa că vor fi salvaţi. Doctorul Willard anunţa a­­cum că a acceptat din aceste sute de oferte pe aceia a unui anume Ştefan Simcovici, de 34 ani, care se va supune înghe­ţării îndată ce se va construi un frigorifer special în care să poată intra. Ştefan Simcovici este fiul u­­nui profesor de economie la „Columbia University“ şi func­ţionar, ca scenograf, la o com­panie cinematografică din Hol­lywood. Experienţa va fi făcută în prezenţa şi sub controlul a şa­se medici.­ Dacă legile america­ne se vor opune, încercarea se va face în Mexic. Simcovici a semnat o decla­raţie prin care dă dreptul doc­torului Willard să-l supună în­gheţării și-l descarcă de orice vină în caz de moarte. Râd unii de alţii Copiii, în Grădina Zoologică din Londra, se amuză de ghiduşii­­­le unui pui de maimuţă. Iar m­aimuţa-mamă râde de puii de om. Citim în „UNIVERSUL" din 25 August 1886 ■ — Coju­ra-revoluţia din Bulga­ria. Rechemarea prinţului Alexan­dru de către popor. In Rumelia e revoluţie. Poporaţia multor oraşe ţi mai toate garnizoanele s-au sculat con­tra guvernului provizoriu. Dacă turburările vor fi mari — in caz când Europa va sta nepâ­­sătoare — Rusia va ocupa mili­­tareşte Bulgaria „ca să restabi­lească ordinea“. Aceasta mai dovedeşte odată — dacă mai trebuia dovadă — că tot forţa calcă asupra dreptului in Europa. ~ Constantinopol. ■ Poarta a trimis puterilor o circulară scurtă prin care Ie popune să convoace din nou o conferinţă europeană. S-au trimis trupe noi la Adriano­­pol şi In Macedonia. — Rusciuc. — La Vama e re­voluţie. Deputatul localităţii, aju­tat de cetăţeni, a arestat pe co­mandanţii militari rusofili şi pe directorul poştei. Oraşul e în stă­pânirea partizanilor lui Alexandru. Aflam că ministrul de război ar fi dat ordine comandanţilor de corpuri să ia măsuri pentru ca re­zervele să poată fi strânse la cea dintâi chemare. — Regele și-a amânat plecarea la Sinaia. O identificare in Australia O femee a murit acum câte­va luni pe stradă, intr’un oră­şel australian. N’avea asupra ei nici-un do­cument de identitate şi poliţia n’a putut descoperi cine­ era. S’a făcut o anchetă lungă, s’au dat anunţuri în ziare, dar za­darnic. In cele din urmă, anchetato­rii au hotărit să se adreseze direct publicului, anunţând că vor avea gratuitate pe calea ferată toţi aceia care cred ca ar putea’ recunoaşte necunos­cuta moartă. S’au prezentat su­te şi mii de amatori de o călă­torie gratuită, astfel că până în clipa de faţă cheltuelile fă­cute de jus­tie pentru­ identifi­carea moartei se ridică la vreo treizeci de milioane. Și moarta rămâne tot necu­noscută. Cea mai tânără aviatoare din Franţa D-şvorri Ellda Bierniene, fiica preşedintelui aero­clubului din MAI Acţiunea Frontului românesc la Constanţa Constanţa, 13 August Frontul românesc din Cons­tanţa continuă o intensă pro­pagandă, în judeţ şi municipiu. Astfel, in ziua de 11 c. d dr. Mi­hail Isăcescu, preşedintele or­ganizaţiei, împreună cu mai mulţi fruntaşi şi un grup de ti­neri — pandurii — au străbă­tut şoseaua Constanţa—Cerna­voda, trecând prin satele aflate în cale şi oprindu-se in portul dunărean. La­­intrarea în oraş, au fost întâmpinaţi de d-nii: D. Rasol, Al. Vâj­ea, N. Stănescu, G. Mi­­hăilescu, A. Şerbănescu, V. Bundă, G. Toxin, Stan Ion, S. Suliman, St. Casapu, Ionel D. Suditu, de delegaţii satelor: Seimeni, Rasova, Dunărea, Si­liştea, Ţibrinul, Ghergina, şte­fan cel Mare, Ivrinezul mare şi mic, Vlahii şi Aliman, mult po­por şi corul tineretului, cari, în marşuri patriotice şi urale, i-au condus la sala „­Princiar“, unde s-a ţinut o mare întrunire publică. Pe tot parcursul străzilor, populaţia Cernavodei a făcut conducătorului frontului ro­mânesc o caltă manifestaţie de simpatie. La ora 3 d. a. Frontul a ţi­nut şi la Medgidia a doua în­trunire publică, în sala „Ovi­­diu‘, încercarea poliţiei de a zădărnici întrunirea a rămas fără efect. La cele două întruniri au vorbit d-ni: D. Răsoi, I. Ţugui, R. Terean, T. Barbu, av. Gh. Tom­a, A. Nicolau, V. Bălan etc. iar seria cuvântărilor a înche­iat-o d. dr. Isăcescu, care a dezminţit zvonurile răspândite prin presă de duşmanii Fron­tului românesc. D-sa a expli­cat programul: „Apărarea muncii naţionale, reintrarea românilor în stăpânirea avuţi­ilor ţării — azi în mâinile stră­inilor — cerând izgonirea di­n ţară a paşaporturilor şi, in spe­cial, a celor din oraşul şi ju­deţul Constanţa“. La sfârşitul ambelor întruniri s-au expediat telegrame d-lui dr. Al. Voevod, asigurându-i de devotamentul şi hotărirea de a lupta cu îndârjire pentru pro­movarea românismului şi a muncii naţionale româneşti. ----------ooXOXoo---------­ SFATURI PENTRU GOSPODINE MITITEI. —­ Se ia carne moa­le de vacă, în special de la cea­fă şi din pulpă, în cantităţi egale. Se taie bucăţi, se adaugă seu de vacă, subţire (adică prapor), se taie la fel şi se a­­mestecă. La 2 kg. carne, se pun 200 gr. seu, se sărează, se ameste­că bine şi se toacă prin ma­şină; se trece mai întâi prin­­tr’o sită deasă, apoi printr’uma mai rară. Tocătura o închizi într’o pânză impermeabilă şi o aşezi in ghiaţă sfărâmată, unde stă cel puţin 5-6 ore. După ce ai scos-o din ghiaţă, o pui într’o cratiţă şi adaugi chimion şi em­bahar pisat, in cantitate de 30 gr. Apoi să ai un vas cu zeamă de carne şi usturoi strecurat, din care să adaugi tocăturei in timpul când o frămânţi, şi se leagă bine carnea. Pe urmă agăţi maşinei de to­cat o pompă cu care formezi cârnaţi, învârtind de manivela maşinii; cu o mână învârteşti şi cu alta prinzi cârnaţii, atât de lungi cât doreşti să fie. Ii frigi la grătar pe foc iute­, grătarul fiind încins. In timpul friptului, unge-i cu o pană muiată in zeamă de carne. Când s’a umflat, pârna­­tul e gata. PIERSICI CU FRIŞCA— Cu­răţă, taie piersicile in patru bucăţi şi fierbere într’un sirop subţire de zahăr cu vanilie. Apoi aşează-le, după ce s’au făcut, într’un castron, făcând coroană. Toarnă deasupra si­ropul în care au fiert, apoi la mijloc o piurea de căpşuni, fragi sau alt fruct. Aceste fruc­te să fie uşor fierte în apă za­harată, trecute prin sită. Un titlu greşit Anunţând sosirea la Londra a savantului rus Pavlov, ale că­rui lucrări de vivisecţiune asu­pra câinilor au servit mult me­dicinei, un ziar englez a pus titlul următor in fruntea in­formaţiei sale: „Doctorul Pa­vlov, omul care cunoaşte câinii mai bine decât oricare altul, va petrece trei săptămâni la Londra“. A doua zi, peste două sute de proprietari de câini, întovără­şiţi de animalele lor, se prezen­tau la hotelul unde era găzduit savantul. — Ce vor oamenii aceştia? a întrebat profesorul Pavlov. — Vor să le vindecaţi câinii, i s’a răspuns. — Spuneţi-le atunci, că ceea­­ce fac eu de­ obicei câinilor este să le tai arterele, să le usuc stomacul, să le suprim creerul, să le izolez inima... Când au aflat vorbele învă­ţatului, englezii înşelaţi de ti­tlul ziarului lor şi-au luat câi­nii şi au dispărut într’o clipă. nule moilicsal. FASOLEA VERDE IN TERA­PEUTICA Fasolea verde, in farmacopea homeopatică, are reputaţia u­­nei substanţe capabile să pro­ducă simptome de insuficienţă cardiacă, slăbiciune şi intermi­tenţe în puls, chiar colaps, şi în consecinţă, după legea simi­­litudinei or — similia similibus, curanteur, — fasolea ar fi un remediu în diferite cardiopatii. In adevăr, fasolea conţine inosită, ce are influenţă asu­pra rinichilor şi cordului. Bris­­smoret în Decembrie 1933 a a­­rătat, că fasolea verde —pha­­seolus vulgaris — poate fi în­trebuinţată ca medicaţie car­diacă sub formă de tinctură, extract, suc, imfusie, deoarece conţine inosită în cantitate în­semnată. , Inosită este un corp alb cu gust dulce, solubilă în apă rece, mai solubilă în alcool rece. Ea nu sufere fermentaţie alcoolică. Se găseşte normal în organism, mai ales în serul muscular, cord, ficat, splină, pulmoni, pancreas, creer. Wohl a extras m­osită din fa­sole verde și a numit-o faseo­­manita. Dr. P. masaet saedítata iajhtait. I UNIVERSUL. Arestarea unui student, la Constanţa Constanţa, 13 August Duminică 11 c., studentul Boneotă Gheorghe, de la Aca­demia agricolă din Cluj, origi­nar din corn. Movila Verde (Constanţa), aflându-­se în co­muna Propeni, la o serbare dată de tineretul şcolăresc din acea comună, a fost arestat de şeful postului de jandarmi din acea comună, pentru că colecta aju­toare băneşti pentru căminul studenţilor medicinişti din Cluj. Pe lista de subscripţie, care de altfel era aprobată de con­ducerea comitetului acelui că­min, se menţiona că ajutoa­rele se strâng pentru studen­ţii naţionalişti de acolo. După ce d-nii deputat Radu Roşculeţ şi Gh. Sassu, din Co­­bsdin, au donat câte 100 lei, studentul fiind zărit de şeful de post, a fost arestat, deşi în sprijinul său a intervenit d. de­putat Roşculeţ. Studentului i s-a confiscat suma de 316 lei şi insigna de student creştin. De la Plopeni şi până la Ne­greşti, el a fost du­s pe jos, iar de aci a fost înaintat Dar- PLANTE MEDICINALE AMERICANE, CARI AU CUCERIT LUMEA ÎNTREAGĂ. Cu vreun an înainte, toată presa mondială a înregistrat ştirea că, în Statele­ Unite s’a constituit o comisie compusă din savanţi cunoscuţi, cu scopul de a întreprinde diferite cerce­tări în pădurile seculare şi nes­fârşite ale Americei. Comisia a­­ceasta — compusă din mai mulţi savanţi în ştiinţe natu­rale, de chimişti şi medici — şi-a îndeplinit misiunea cu un succes strălucit; o mulţime de descoperiri senzaţionale le da­­toresc acestei expediţiuni ştiin­ţifice. In special în domeniul medicinei, aceste descoperiri au o valoare importantă, pentru că au adus la iveală câteva plante medicinale noui, necunoscute până azi. Astfel doi membrii din aceas­tă comisie, savantul american H. Molis și japonezul Iwato Si­­vata Nacamura au descoperit o plantă a cărei extract s’a dove­dit ca un medicament excelent, cu o eficacitate fără pereche in vindecarea bolilor de stomac și intestine. Din extractul acestei plante se prepară medicamentul nou ,,GASTRO D.” cunoscut azi în toată lumea ca cel mai efi­cace medicament, care vindecă într’un timp relativ foarte scurt chiar şi bolnavii,­ care su­feră de 10—15 ani de boală de stomac, intestine, rinichi şi fie­re. In România „GASTRO D.”-ul are reprezentanţa la farmacia Thois, Bucureşti, Calea Victo­riei 124. Expediţie în provincie cu 130 lei ramburs. 2673 Conferinţa de la ministerul industriei întocmirea regulamentului pentru concesionarea perimetrelor de explorare Marţi seara, s-a ţinut la mi­nist. de industrie şi comerţ, sub preşedinţia d-lui ministru dr. I. Costinescu, o conferinţă cu reprezentanţii societăţilor pe­trolifere, în vederea întocmirii regulamentului pentru conce­sionarea perimetrelor de explo­rare. Au participat d-nii : C. Ossi­­ceanu şi Mătăsaru, din partea soc. Steaua Română; Otto Stern şi Gertner (Astra Română) ; Gheorghiu şi Dragoş Bolgin (Redevenţa şi Unirea); Patri­ciu (Creditul Minier), Grozescu (Petrolifera Română), T. Frc­­şinescu (Columbia) şi Duqué (Concordia). In această conferinţă, repre­zentanţii societăţilor urmau să prezinte ministerului obiecţiu­­nile şi propunerile lor, faţă cu anteproectul de jurnal, întoc­mit de direcţia minelor, întrucât părerile au fost di­vergente, s’a hotărît ca petro­­­­liştii, într’o conferinţă ce-o vor­­ ţine la asociaţia lor, să facă propuneri concrete, pe baza că­rora ministerul va aviza. Patru escursionişti au căzut in prăpastie Predeal, 12 Aug. Un grup de patru escursio­­nişti, plecaţi din Buşteni, spre vârful Omul, rătăcind drumul pe muntele Bucşoiul, s’au în-­­­dreptat spre casa de adăpost Mălăeşti. Din cauza locurilor periculoase şi a lipsei de pregă­tire pentru o asemenea ascen- j­­­siune, au căzut într’o prăpastie.­­ . La strigătele lor disperate, în­grijitorul casei Mălăeşti, Gh. Stănilă, a plecat imediat cu o echipă de oameni, reuşind, cu multă greutate, să-i scoată abia la ora 1 noaptea, ducându-i la casa de adăpost, unde au fost pansaţi şi transportaţi a doua zi spre Râşnov. In Predeal există asociaţii sportive şi turistice având că­lăuze experimentate, cari pot fi folosite de escursionişti, evitân­­du-se astfel accidentele cu ur­mări fatale. ----------oo X O X oo---------­ Un bărbat, căruia ii place să poarte combinezoane de mătase Fraga, 13 (Radio-Central).— De câtva timp, se comiteau în diverse magazine de lengerie de damă din localitatea balne­ară Celakovice, de lângă Praga, numeroase furturi. In acelaş timp, dispăreau din cabinele ştrandului acelei localităţi, mari cantităţi de lengerie, pe care o lăsau femeile ce făceau bac acolo în apa Elbei. Făcân­­du-se cercetări, s-a dat de ur­ma hoţului, care a şi fost ares­tat. El este un lucrător de 28 ani, anume Iaroslav Brezina, care era angajat la lucrările pentru regularea cursului apei, din regiune. Fâcându-se o per­cheziţie la domiciliul lui,­­ s-au găsit numeroşi chiloţi, combi­nezoane şi altă lengerie feme­­nină, a căror valoare se evalu­­iază la peste 20 mii coroane ce­he. Poliţia a stabilit că furtu­rile erau comise din motive e­­rotice, lucrătorul declarând că avea mania să poarte lenjerie femeiască și în special obiecte de mătase în acest gen. Ca să dovedească aceasta, și-a scos halatul de lucru, sub care purta un combinezon de mătase cu dantelă. El a mai declarat, că de doi ani Încoace schimba în fiecare zi, câte un porci combinezon. Decorarea lordului Baden-Powell Lordul Baden-Powell of Gil­­well, părintele cercetăşiei mon­diale a fost decorat de M. S. Regele, cu ocazia zilei de 8 iu­nie 1935, cu „Sraja ţării“ cl. I şi cu medalia „Virtutea Cerce­­tăşească“ de aur. Aceste înalte distincţiuai au fost acordate lordului Baden- Powell, pentru deosebitele me­rite pe care acesta le-a dovedit în educaţia tineretului din toa­tă lumea. Insigna „Straja ţării“, cl. I de aur, nu a fost până acum acor­dată decât la patru persoane : d-lui Mussolini, prinţului Gus­tav-Adolf al Suediei, generalu­lui Baden-Powell şi soţiei aces­tuia Lady Baden Powell, condu­cătoarea cercetăşiei feminine din Anglia. Dăm alăturat ultima foto­grafie a lordului Baden-Powell, luată la Jngare, în Suedia şi pe care acesta şi-a pus auto­graful pentru ziarul „Univer­sul“, in ziua de 7 iulie când de­coraţiile i-au fost înmânate la legaţia română din Stokholm de d. colonel Uliase Sâmbotea­­nu, ajutorul de comandant al Marei Legiuni şi de d. maior Sidorovici, adjutant regal şi se­cretar al O. E. T. R-ului. Lordul Baden Powel O nouă şi minunată orchestră la TERASA Lafayette Cu începere de astăzi va concerta zilnic la Terasa Lafayette cunoscutul Jazz COROLOGOS, cu simpaticul şi mult apreciatul discur­sION. Repertorul lor cuprinde ultimele noutăţi muzi­cale, romanţe, arii de dans şi arii moderne. TERASA Lafayette, care a urmărit întotdeauna să ofere elienfelei sale distracţiunile cele mai plăcute, a programat pentru sezonul acesta jazzul COROLOGOS ca o surpriză foarte agreabilă. După zilele caniculare Terasa Lafayette vă invită să petreceţi serile cele mai amuzante şi recreative. C­afe­-Restaurant Terasa Lafayette DESCHIS PÂNĂ IA ORA 2 NOAP­TEA CĂLĂTORII la MOSCOVA cu ocazia marilor Festivaluri teatrale d­e 1—10 Sept. 1935 şi la orice alte oraşe din U.R.S.S. organizează Biroul Oficial de Voiaj al Uniunei Sovietice „INTO CUI IST“, Reprezentanţa Generală pentru România Compania Internațională de Voiaj WAGONS-LITS//C00K. Informafiuni și prospecte la cerere, la toate agen­­| | fiile din țari. | | i300o COROLOGOS GION O eczemă vindecată în trei săptămâni Am primit din partea d-lui Mihail Cireş, scrisoarea pe care o reproducem mai jos : Domnule, Am suferit timp de 4 ani de o eczemă, care era cu atât mai neplăcută, cu cât în special faţa şi mâinile erau mai atinse. La început am crezut că mă pot vindeca, tratându-mă cu mijloace externe; acestea însă n’au avut nici un efect. Din medicamentele, pe care le-am luat ulterior, unele îmi aduceau numai o ameliorare temporară. Starea mea devenise insu­portabilă, fiindcă la un moment dat am început să sufăr şi de dureri la încheieturi, de greţuri şi tulburări intestinale. Am suferit toate acestea până când un medic m’a sfătuit să iau noul depurativ „Depuro­­san“ ; chiar după prima sticlă de „Depurosan“ adică după prima săptămână de cură, sta­rea mea s’a îmbunătăţit simţi­tor : mâncărimea nesuferită cauzată de eczemă a dispărut, erupţia devenind din ce în ce mai puţin vizibilă şi durerile de la încheieturi micşorându-se din zi în zi. Tulburările diges­tive dispăruseră chiar din a 3-a zi. Acum, după 3 săptă­mâni de cură, mă pot considera complect vin­decat. Vă alătur 2 fotografii făcute de medicul meu şi din care veţi putea vedea mai bine efectul cu adevărat miraculos al Deprosa­­nului. Prima fotografie este lua­tă înainte de cura Depurosan, iar a doua alaltăieri. Aspectul pielei este de nerecunoscut. Sunt fericit că am găsit în Depurosan, medicamentul de care am avut nevoie şi-l voiu recomanda totdeauna cu con­vingere. Cu toată stima, MIHAIL CIREȘ ^ 1152 Condiţiunile de internare a copiilor de ceferişti în căminele Dir. Spec.O.A.P. C.F.R. 1. Se aduce la cunoştinţa personalului CFR. că sunt dis­ponibile pentru fiii funcţiona­rilor şi lucrătorilor CFR., cari fac­ serviciul şi domiciliază în localităţile fără şcoale secun­dare, comerciale sau profesio­nale, următoarele locuri în in­ternate: a) Căminul CFR de băieţi din Iaşi, Str. Corp No. 1, 27 locuri. b) Căminul CFR de băieţi din Târgovişte, 16 locuri. c) Căminul CFR de fete Chi­şinău, Str. Carol Schmidt, 15 locuri, din care 6 pentru absol­ventele şcoalelor profesionale, cari doresc să se perfecţioneze în atelierul de croitorie, rufă­­rie şi ţesătorie, ce funcţionea­ză pe lângă cămin. Părinţii, cari doresc să-şi in­terneze copiii în cămin, vor face o cerere Dir. Spec. C.A.P. CFR., Str. Barbu Catargiu 18, sau prin cancelaria căminului respectiv însoţită de următoa­rele acte: 1. Certificare pe verso cere­rii, de către organele superioa­re, despre: a) serviciul ce în­deplineşte; b) salariul lunar; c) vechimea în serviciu; d) starea materială; e) numărul copiilor în vârstă de şcoală. 2. Un certificat de sănătatea elevului, eliberat de medicul CFR. 3. O dovadă a medicului, sau, in lipsă, a agentului sanitar prin care să se constate că lo­calitatea de origină nu este contaminată de nici o boală molipsitoare. 4. O adeverinţă de înscriere la una din şcoale, eliberată de Direcţiunea şcoalei. 5. Un certificat de la Dir. şcoalei, prin care să se arate că nu repetă clasa, adăugân­­du-se şi media de promovare.­­ Numărul locurilor fiind cu to­­­­tul redus, internările în cămin­ I pentru noul an şcolar se vor face pe baza greutăţilor fami- I liare, şi a mediei de promovare a clasei precedente, care nu poate să fie sub 8. Pentru atelierul de fete, din Chişinău, se va înainta diploma de absolvire a şcoalei profesio­nale, 5 clase. 6. Certificat de bună purtare a elevului, eliberat de Dir. şcoalei unde urmează. 7. Toate aceste acte, însoţite de cerere, vor fi înaintate Dir. Spec. C.A.P. CFR. din str. Bar­bu Catargiu, sau la cancelaria căminului respectiv, cel mai târziu până la 5 Sept. a. c. 8. Cererile care nu vor fi în­tocmite în conformitate cu punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, nu li se vor da curs, sub nici un mo­tiv. 9. Elevii repetenţi nu sunt admişi în cămin. 10. Pentru elevele sau elevii, admişi în cămin părinţii sau tutorii lor vor plăti următoarele taxe de întreţinere, prin anti­cipaţie, la începutul fiecărei luni: a) Funcţionarii, agenţii şi pensionarii, până la şef de biu­­rou inclusiv, lei 180 lunar. b) Funcţionarii, agenţii şi pensionarii, până la şef de di­­vie, inclusiv, 300 lei lunar. c) Funcţionarii, agenţii şi pensionarii dela şef de divizie în sus, lei 450 lunar. Pe lângă acestea se va plăti, pentru tot anul, 100 lei garan­ţie pentru stricăciuni, ce se restituie, dacă elevul nu s’a fă­cut vinovat cu nimic. 11. îmbrăcăminte, cărţile şi taxele şcolare privesc direct pe părinţi. 12. La intrarea în cămin, fi­te­rele sau elevii sunt obligaţi să aducă următoarele: a) 4 cămăşi de zi; b) 4 cămăşi de noapte; c) 4 perechi de indispensabili d) 4 cravate albe (elevii); e) 3 şervete de masă­f) 6 perechi de ciorapi. g) 4 prosoape. h) 6 batiste 1) 2 rânduri de haine (uni­formă şcolară). j) 2 perechi de ghete l) 1 pereche galoşi. m) 1 perie de haine n) 1 perie­­de ghete o) O casetă de toaletă, con­ţinând: pastă de dinţi, perie de dinţi, pieptene, săpun, cremă de ghete, etc. Rufăria va fi marcată cu cerneală chimică. Uniforma va fi cea a școalei respective. Director General, (nedescifrabil) Iei 8 sufletu­­l oierlului­­♦ r­Mtwwnt ♦ ff+ ♦♦♦♦♦♦♦♦

Next