Universul, septembrie 1935 (Anul 52, nr. 240-254)

1935-09-01 / nr. 240

Asigurarea „FR­ANCO-ROM­ANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, priviţei 23 Abonaţii «i cetitorii asiguraţi, cari din orice motive bine Jjustificas© au râmas In urmâ cu plata ratelor, pot trimite ra­tase întârziate Indicând N-rul poliţei sau poliţelor pentru care efectuează plata. Asigurările lor se vor repune în vigoare și ei vor lua parte la toate tragerile în­cepând cu cea din 15 Septembrie 1935. Botoşani, 29 August După cum am anunţat eri, a sosit in localitate d. procuror general Alex. Cor­oi, care a fă­cut ancheta in legătură cu în­cercarea banditului Coroiu de a provoca revoluţia detrmuţi­­lor penitenciarului Botoşani. D. procuror general, inspec­tând închisoarea, a constatat că localul e impropriu. Zidu­rile sunt vechi, acoperişul stri­cat, iar împrejmuirile insufi­ciente. Ca şi la închisoarea de la Ro­man, nu se ştie de cine depin­de localul şi întreţinerea. Mi­nisterul de justiţie, direcţia ge­nerală a închisorilor şi prefec­tura îşi declină răspunderile, închisoarea locală n’are decât o singură celulă cu pe­reţii de fier, aceea constriută pentru Pantelimon. „ In acest moment insă se află aici ÎS deţinuţi periculoşi, din 60 de­ţinuţi în prevenţie şi defini­tivi.Constatând că garda şi pos­turile de pază sunt insuficien­te,­­. procuror general a luat pe loc măsuri de îndreptare. D-sa a luat contact cu d. pre­fect Mavrocordato, care a dis­pus să se dea închisorii 25 fe­linare, ce vor fi aprinse după stingerea luminii electrice. Pos­turile fixe și paza au fost du­blate, așa că orice evadare să fie imposibilă.____________ D. procuror general a luat in­terogatoriu banditului Coroiu. Acesta a declarat că nu a în­cercat greva foamei, dar şi-a baricadat celula, pentru acce­lerarea instrucţiei şi scoaterea lanţurilor de la mâini şi picioare. D. procuror a explicat bandi­tului că după evadare e impo­sibil să i se scoată lanţurile, dar că dacă se va purta bine, regi­mul i se va îmbunătăţi. D-sa i-a mai spus că instrucţia o pre­lungeşte tocmai cauza evadării, care a necesitat noui cercetări. La sfârşit, banditul a decla­rat d-lui procuror general că a înţeles situaţia şi că va aştepta hotărîrile justiţiei, supunându­­se regulamentului închisorii. La cabinetul de instrucţie a fost citat, spre a da o declara­ţie d. Schipartz ajutorul de pri­mar din Suliţa care în seara de 15 August a văzut lângă Re­diu, pe un fiu al faimoasei fa­milii Maxin, mergând în inima pădurii cu o desagă cu ali­mente. Se ştie că acolo în pădure stăteau ascunşi Coroiu şi Si­­miniceanu. D. Schwartz a dat totodată relaţii asupra celor povestite de agentul de percepţie Ionescu, care pretinde că a văzut pe Co­roiu săpând în dosul casei lui Alex. Dodon din Suliţa, într’una din nopţile în care banditul era evadat. Cercetările continuă. AFACEREA COROIU Ancheta dela penitenciarul Botoşani Tristele constatări ale procurorului general.— întărirea pazei la închisoare.­— Interogarea banditului Ancheta accidentului de aviaţie, in care a murit locot. Ionescu Beu Se cunosc împrejurările în care şi-a găsit moartea tânărul aviator locotenent Ionescu Beu. Cu anchetarea acestui acci­­dent a fost însărcinat de comi­sar regal căpitan I. Tiuţu, care în urma cercetărilor făcute a înaintat ministerului apărării naţionale un raport. In acest raport anchetatorul arată că locotenentul Ionescu Beu, care voia să participe la meetingul de­viaţie de la Braşov, obţinuse permisiunea să concu­reze cu un avion Set 10, de un singur loc, care aparţinea cen­trului de instrucţie al aviaţiei. Locotenentul Ionescu Beu a încercat aparatul în ziua ac­cidentului, spre a se obişnui cu conducerea lui. In timp ce executa o vinită pe spate, fiind la o înălţime prea mică de pământ, n’a mai putut redresa aparatul. Avionul s’a prăbuşit cu botul în pământ. Motorul şi elicea au fost distruse, iar pilotul, din cauza şocului, a murit. La autopsia făcută, cadavrul pilotului prezenta pe tot corpul contuziuni, având şi picioarele frânte. Raportul conchide că acci­dentul se datoreşte neglijenţii pilotului, care a executat acro­baţiile la o distanță prea mică de sol. Ancheta d­lui căpitan I. Tiuțu a fost făcută concomitent cu aceea a d-lui inginer căpitan Istrate de pe lângă ministerul armatei. Ambele rapoarte au fost în­­naintate ministerului de război. A apărut MONOGRAFIA SLĂNICULUI MOLDOVEI de D-RA CLEOPATRA I. TAUTU Profesoară la liceul de fete din Bacău Lucrat-(ia ape 250 pagini fi 6® figuri un text şi este o iucrare ştiinîificâ şi literară la acelaş timp Recomandăm călduros această­ scriere tuturor, fiind o lucrare foarte interesantă, utilă, frumoasă și tot­odată unită în acest gen. 13 VWVVVN/WVWSA»'W UNIVERSUL Stockholm, 29 (Radar). — Principele Carol, fratele Reginei Astrid a Belgiei a anunţat ştirea morţei sorei sale tatălui său Re­gele Suediei, care a fost pro­fund îndurerat. Principesa Ingeborg, mama Reginei defuncte, ştia însă de mai înainte trista ştire. In tot oraşul s’au arborat dra­pele îndoliate. O mare jale a cuprins întreaga populaţie a Suediei. CTJM A PRIMIT REGINA MAMA GROAZNICA ŞTIRE Nearpole, 30 (Rador). — prin­cipesa de, piemont, care înso­ţeşte pe mama sa, Regina ma­mă Elisabeta a Belgiei, se afla la vila Roseberg, dela Poza­po, când a primit ştirea morţii Re­ginei Astrid. Ştirea i-a fost telefonată di­rect de fratele său, îndată după catastrofă. Acesta i-a dat în a­­celaş timp asigurări asupra lip­sei de gravitate a rănilor sale. Mai târziu, când principesa de Piemont comunicase deja groaznica ştire Augustei sale mame, principele de Piemont, care se afla la Mer­ano, unde urmărea manevrele armatei, a telefonat principesei, spunân­­du-i cuvinte de îmbărbătare. Principele a hotărît să plece la Bruxelles împreună cu Regina Elisabeta. Cele două Auguste doamne­­ au părăsit aseară Neapole cu­­ trenul şi la Milano se vor în- I tâlni cu principele Humbert,­­ continuând împreună călăto­ria spre Bruxelles, astăzi. Roma, 29 (Radar). — Ştirea morţii Reginei Astrid a produs aci o profundă consternare. Do­liul naţiunii prietene este con­siderat aci ca un doliu al Ita­liei ,cu atât mai mult cu cât familiile regale ale celor doua ţări sunt legate prn strânse re­laţii de sânge. Naţiunea italiană îşi exprimă compasiunea şi pentru Regina mamă Elisabeta, ce se află în prezent la Neapole, şi a cărei sănătate este şubredă. Moartea cumnatei Prinţesei de Piemont retrezeşte durerea resimţită la moartea Regelui Albert. La ambasada Belgiei, la Qoa­­rinal şi la Vatican au fost ar­borate drapele îndoliate. Registrul ambasadei a fost a­­coperit de numeroase semnă­turi între cari şi de către mem­brii corpului diplomatic. Moartea tragică a Reginei Astrid fiimmmmamr Urmase din pag. I-a Membrii familiei au fost înștiințați In Italia Accidentele de circulaţie Din partea d-ului dr. Radu Andrei, medicul şef al munici­piului Ploeşti, am primit urmă­toarea scrisoare : Domnule director, Zilnic asistăm sau cetim în ziare accidente de automobil mai mult sau mai­ puţin grave şi adesea mortale. De bună seamă că odată, cu progresul maşinismului în ge­nere, au sporit fatal şi acciden­tele, nu-i mai puţin adevărat că dacă în industrii se iau mă­suri de siguranţă şi protecţie contra accidentelor de muncă apoi în materie de circulaţie măsurile luate sunt ca inexis­tente. Toată lumea ţipă contra şo­ferilor asasini, fie profesio­nişti, fie amatori. Intr’adevăr printre şoferi sunt mulţi păcă­toşi şi beţivi, dar majoritatea sunt oameni cari cunosc mese­ria şi îşi păzesc întâi viaţa lor şi avutul loc care este­ maşina. Majoritatea accidentelor, aş zice 95%, nu sânt din vina lor. Intr’adevăr merge maşina în viteza pe şosea şi tocmai când trece pe lângă un convoi de că­ruţe atunci îi vine poftă unui căruţaş să sară din căruţă şi nici măcar nu sare în partea şanţului ci drept în mijlocul şo­selei — accidentul este gata. Dar ţăranii cari dorm in că­ruţă şi lasă animalele să mear­gă în voia lor şi câte alte exemple. In sate se ştie, toată viaţa satului este un şosea, acolo se fac întruniri, se potcovesc caii, se joacă copiii, se lasă porcii şi păsările, se cresc gâştele, etc. Eu nu ştiu să se fi luat vreo­dată vreo măsură. Ceva mai mult, există un cod al drumului — eu mărturisesc că nu lam văzut niciodată şi nici nu am văzut vreo publi­caţie că automobiliştii şi căru­ţaşii ar fi obligaţi să-l cunoas­că şi de unde se poate procura acel ghid. Trecând maşina printr’din sat­­ f ♦♦+ +-f ♦+ chiar cu viteza redusă şi chiar claxonând, se pomeneşte din senin cu un copil mic sub roa­tele maşinei — cred că vina nu e a şoferului ci a părinţilor care îşi lasă copiii în şosea. In toate ramurile de activi­tate odată cu progresul trebue să urmeze şi adaptarea la acel progres. In materie de circu­laţie însă nu s’a făcut nimic, sau aproape nimic. Pentru a se curma această stare nu mai corespunde timpului vitezei, eu aş propune: 1. Codul drumului să fie tipă­rit în broşură ieftină şi fiecare şofer şi căruţaş să-l aibă obli­gator şi să-l cunoască. 2. Conferinţele administrative la Radio , la prefecturi, sub­prefecturi, să se ocupe obligator şi regulat ani de zile de circu­laţie. 3. Primarii comunelor în toa­te ocaziile să aplice codul cir­culaţiei fără întrerupere. 4. Preoţii la sfârşitul predi­cei în fiecare Duminică ani dea­­rândul să spue câteva cuvinte despre circulaţie. 5. In fine măsura capitală şi cea mai importantă, în toate şcoalele, profesorii să facă edu­caţia copiilor pentru ca aceş­tia să fie preveniţi şi să ştie cum se traversează o stradă, cum se coboară din căruţă şi atâtea poveţe care le vor intra în educaţie şi îi vor feri de moarte. Nu este de conceput ca in şcoală să se înveţe atâtea lu­cruri bune, igienice şi folosi­toare, şi să nu înveţe tocmai lu­cru principal. Cum să ne ferim de moarte. De asemeni este de relevat educaţia defectuoasă a elevilor de liceu şi elevelor de la şcolile secundare şi profesionale care traversează străzile şi pieţele în pas de plimbare sfidând pe conducătorii de vehicule. Dr­ Radu Andrei * Medic şef rv*vini/‘ir\inlTn Olivacf1 I Condoleanţe!© corpului diplomatic Bruxelles, 29 (Radar). — Iu tat cursul după amiezei, sa prezentat la ministerul afacerilor străine membrii corpului diplomatic, adu­când guvernului condo­leanţe, cu ocazia decesului Reginei Astrid. * Bruxelles, 29 (Radar). — Corpul diplomatic, condus de nunţiul papal, va fi pri­mit mâine la ora 15, la pa­lat, unde urmează să pre­zinte condoleanţe Regelui. Se crede că Expoziţia In­ternaţională va fi închisă. DOLIUL CURŢII REGALE SUEDEZE Stockholm, 29 (Rador). — In urma morţii Reginei As­trid, Curtea a luat doliu pe timp de patru săptămâni. TELEGRAMA D-LUI HITLER Bruxelles, 29 (Rador). — Din toată lumea se transmit condo­leanţe pentru moartea Reginei Astrid. Primele condoleanţe au fost trimise de guvernul german, care a telegrafiat direct Rege­lui la Lucerna. D. Hitler şi gu­vernul Reichului au exprimat durerea poporului german, pen­tru marea pierdere încercată de poporul vecin, prin ministrul Reichului la Bruxelles. TELEGRAMA PREŞEDINTELUI ROOSEVELT Washington, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a adresat azi o telegramă Regelui Leo­pold al Belgiei în care declară că „poporul american împărtă­şeşte durerea poporului belgian în urma pierdere! Reginei As­trid, care a personificat în mod atât de graţios idealurile Bel­giei”.* Washington, 29 (Rador). — D. Huli, secretarul departamen­tului de Stat, s’a dus azi la ambasada Belgiei unde a ex­primat prinţului Eugen de Ligne, însărcinatul cu afaceri al Belgiei, condoleanţele pre­şedintelui Roosevelt şi ale în­tregului guvern. CONDOLEANŢELE VATICA­NULUI Roma, 29 (Rador). — Papa a aflat prin telefon, la Castel Gandolfo, moartea tragică a Reginei Astrid. Monseniorul Ottaviani, pro­fund emoţionat, a trimis ime­diat o telegramă de condolean­ţe, exprimându-şi totodată şi dorinţa ca Regele Leopold să se însănătoşească cât mai curând. Cardinalul Paccelli, secretarul de stat al Vaticanului, a depus condoleanţe la ambasada bel­giană. In Ungaria Budapesta, 29 (Rador).—Gu­vernul ungar a ordonat să se arboreze drapelul naţional în­doliat la toate edificiile publice , cu ocazia morţei Reginei Bel­giei Budapesta, 29 (Rador). — D. de Kanya, ministrul Afacerilor Străine a adresat deasemeni o telegramă de condoleanţe d-lui van Zeeland, primul ministru al Belgiei şi ministru al Afa­cerilor Străine. „Guvernul ungar — spune telegrama, — a însărcinat pe Însărcinatul de afaceri al Un­gariei la Bruxelles să exprime guvernului belgian condolean­Budapesta, 29 (Rador). —­u Goemboes, preşedintele consi­liului de miniştri a adresat ur­mătoarea telegramă de condo­leanţe d-lui van Zeeland, pre­şedintele consiliului de miniş­tri al Belgiei: „Cu cea mai profundă emo­ţie am aflat ştirea decesului atât de tragic al Reginei Voa­stre. „Rog pe Excelenţa Voastră de a încredinţa pe Suveranul Bel­giei de profundele condoleanţe pe care le exprim atât în nu­mele meu cât şi al întregului guvern“, Cele profunde ungare, ale guvernului ©©MUL ELVEŢIEI | Berna, 29 (Rador). — Par­lamentul şi toate legaţiile au arborat steaguri de doliu. Ministrul comerţului a or­donat închiderea pavilionului elveţian dela expoziţia din Bruxelles. W I Lucerna, 29 (Rador). — O mulţime imensă s’a adunat I la locul accidentului.­­ D. de Mos, consulul Belgiei la Lucerna, a sosit la faţa lo­cului imediat ce a aflat de accident. ŞEDINŢA DE DOLIU A CON­GRESULUI SIONIST Lucerna, 30 (Rador). — In şedinţa de aseară a concretu­lui sionist, vicepreşedintele congresului a adus la cuno­­ştiinţa adunării moartea re­ginei Astrid a Belgiei. D-sa a rostit un discurs în memo­ria defunctei, discurs pe care congresiştii l-au ascultat în picioare. Preşedinţia congresului a trimis o telegramă de condo­leanţe guvernului belgian. Profundă impresie In toată lumea Paris. 29 (Kador). — De în-­­ dată ce s’a aflat prin ediţii spe­ciale despere accidentul tragic în­­ care şi-a găsit moartea Regina Astrid a Belgiei, populaţia Ba­­risului s’a adunat pe străzile principale ale oraşului, comen­tând cu vie emoţie doliul care izbeşte naţiunea prietenă.­­ Tânăra pereche regală era extraordinar de populară la Pa­ris, unde tânăra Regină venea adesea să facă cumpărături. In ziua înmormântării se vor celebra servicii religioase în toate bisericile din ţară. TELEGRAMA PRIMARULUI PARISULUI Paris, 29 (Rador). — Preşe­dintele consiliului municipal a adresat o telegramă Regelui Belgiei prin care asociază Ca-­­­pitala Franţei la durerea re­gală. I DOLIU LA ACADEMIA FRANCEZA Paris, 29 (Rador). — Acade­mia Franceză ţinea tocmai şe­dinţa săptămânală, când s’a comiunbcat ştirea morţii Regi­nei Astrid. Lucrările au fost întrerupte şi membrii Academiei Franceze au trimis Regelui Leopold o te­legramă de condoleanţe. AMBASADA BELGIEI IN DOLIU Paris, 29 (Rador). — Amba­sada Belgiei a arborat drape­lul îndoliat. Numeroşi diplomaţi şi oameni de stat au semnat în registrele legaţiei. Paris, 29 (Rador). — D. Ste­­fanovici, însărcinatul cu afaceri al Iugoslaviei, a făcut azi o vizită la ambasada Belgiei, pen­tru a prezenta condoleanţe in numele guvernului său. la Anglia Londra, 29 (Rador). — Şti­rea morţii reginei Astrid a fost cunoscută aci la amiză, în mo­mentul in care funcţionarii şi muncitorii manuali eşeau de la lucru. Emoţia se putea citi pe feţele tuturor. Ziare şi afişe anunţau cu litere mari şi negre tragicul accident. Ediţiile speciale au fost cu adevărat smulse din mâinile vânzătorilor. La ambasada belgiană, după câteva clipe de stupoare, am­basadorul şi colaboratorii săi au telefonat în Belgia şi Elve­ţia sperând să primească o desminţire a groaznicei veşti, dar n’au aflat decât amănun­te cari sporeau durerea cople­şitoare. D. Cartier de Mardtime, am­basadorul Belgiei la Londra, părăsind locuinţa sa a putut declara ziariştilor numai a atât: „E groaznic. Nu pot nici măcar să vorbesc. Este o înspăimântă­toare lovitură pentru mine şi pentru noi toţi“. Un alt diplomat de la amba­sada belgiană spunea cu lacrămi in ochi: „Ce înfiorătoare ne­norocire. Buna, gingaşa noas­tră regină !” Regele Angliei a trimis dela Balmoral un mesaj de simpatie regelui Leopold. Toate edificiile publice au arborat drapele îndoliate. Nu s’a hotărit încă nimic privitor la doliul curţii şi al guvernu­lui. Se semnalează totuşi că posturile de radio-emisiune vor inite astăseară un mare con­cert funebru de la Queenshall care va fi precedat de imnul naţional belgian. II Polonia Varşovia, 29 (Rador). O şti­rea morţii tragice a Reginei Belgiiei a produs aci o deosebi­tă impresie atât în permurile o­­ficiale, cât şi în sânul popu­laţiei. Regina Astrid se bucu­ra de o mare popularitate în toată Po­lonia. Preşedintele Repu­blicei şi gu­vernul polonez au adresat con­­doleanţele lor la legaţia belgia­nă din Varşovia. CONDOLEANŢE DEPUSE LA LEGAŢIA BELGIEI Varşovia, 30 (Rador). —Toa­te ziarele exprimă cea mai a­­dâncă compătimire pentru moartea tragică a Reginei As­trid. „Gazeta Polska" scrie că în­treaga Polonie se asociază cru­dului doliu care a isbit o nobilă naţiune prietenă. Lovitura groaznică pe care a primit-o Belgia este simţită tot atât de dureros şi în Polonia. In tot cursul zilei de eri, s-au depus condoleanţe la legaţia Belgiei. Preşedintele Republicei a trimis imediat ce a aflat trista ştire o telegramă de con­doleanţe Regelui Leopold. D-nii Slavek, preşedintele consiliului, şi Beck, ministrul Afacerilor Străine, au trimis telegrame d-lui van Zeeland, preşedintele de consiliu al Belgiei. In Germania Berlin, 29 (Rador). — Popo-­ rul german își exprimă sincera­­ participare la dureroasa lovitu-­­ră încercată de Regele Belgiei și de poporul său.­­ Toate ziarele de seară acordă coloane întregi accidentului de , lângă Kussmacht. „Deutsche Allgemeine Zei­­i­turig”, după ce reaminteşte­­ moartea in condiţiuni tragice a Regelui Albert I, subliniază dra-­­ gostea cu care atât Belgia, cât şi Suedia , ţara de naştere a Re­ginei, înconjurau pe defuncta Suverană. A „Berliner Tageblatt” scrie: „Regina Astrid câştigase iubi-­­ rea întregului popor belgian prin graţia, simplicitatea şi in-­­­teligemţa sa vie. Educaţia pe­­ care a primit e o a pregătit-o nu­­ numai pentru viaţa de curte, dar pentru toate datoriile unei feţi active”. „Lexalanzeiger” arată că Re­gina Belgiei era expresia vie a fericirii şi frumuseţii materne. Moartea ei, in floarea vârstei trezeşte pretutindeni cele mai vii şi mai dureroase simpatii ’. Cum trăiesc locuitorii din Slobozia Proasta stare sanitară a oraşului. — Alimentele sunt speculate. •— Autorităţile nu se manifestă Slobozia, August Aşezată într’o poziţie joasă, la poalele Bărăganului, pe mâ­ini stâng al râului Ialomiţa, lo­calitatea noastră n’are o scurt ger® naturală a apelor prove­nite din ploi şi topirea zăpezi­,­lor. Din această cauză, apele stag­nează prin diferite părţi şi pe străzi cari, in toate aceste oca­­ziuni, devin aproape impracti­cabile. Dar înfăţişarea cea mai de­plorabilă o înfăţişează valea care străbate partea de nord­­vest a oraşului, vale pe care înainte de construirea digului, râul Ialomiţa îşi revărsa apa in timpul inundaţiilor, producând adevărate dezastre în locuinţe­le de pe ambele părţi ale ace­stei văi, supranumită „Crivae“. Pe această vale, stagnează şi astăzi apa rămasă din topirea zăpezilor de astă iarnă, alimen­tată şi cu cea provenită din ploi şi care va sta aci până la iarna viitoare când va îngheţa ca s’o avem veşnic în locali­tate... Trecând prin această parte a oraşului, te cuprinde o adevă­rată groază de ceia ce vezi. O întindere de apă infectă, verde­­albastră-gălbuie, în care nici broaştele nu pot vieţui, plină de miasmele cele mai periculoase, care periclitează sănătatea ora­şului, infectând aerul. Populaţia e bântuită de mala­rie şi decimată de tuberculoză. Acest fapt îl afirmă însuşi d. dr. I. Pantelimon, medicul ora­şului şi al spitalului local. Iată realitatea asupra stării sanitare în general, din acest oraş, situaţie pe care nimeni nu o va putea desminţi, fiindcă o are permanent în faţa ochi­lor. Am atras, încă mai de mult, atenţiunea d-lui primar I. An­­dreescu, asupra nevoii asanării acestei părţi a oraşului. D-sa a răspuns că o aseme­nea lucrare este prea costisi­toare, primăria neavând fon­duri pentru asanare. O fi având dreptate de pri­mar. Totuşi faţă de marea im­portanţă ce-o prezintă această tristă stare de lucruri, credem că cu stăruinţa şi cu bunăvoin­ţă, s’ar putea găsi mijloacele necesare pentru îndreptarea a­­cestui mare neajuns. Suprafaţa fiefiind prea mare, propunem ca, pe măsura posi­bilităţilor, şi cu ajutorul cetăţe­nilor,­ ea să se astupe cu pământ şi pe urmă să se planteze cu sălcii, cărora le punesc asemenea terenuri. De­­altfel o parte din această vale a fost asanată în acest fel şi astăzi prezintă o înfăţişare De ce nu se continuă ceea ce s’a început?... Lucrul nu e nici greu, nici costisitor. In ce priveşte curăţenia stră­zilor oraşului nostru, realitatea­­ este următoarea: Singura stra­­­­dă pavată cu piatră abnormă şi având trotuare bune, de asfalt, este str. Mateiu Basarab,­­cen­trul comercial, dealungul căreia­­ se găsesc şi clădirile tuturor in­­­­stituţiilor publice. Această stradă este măturată , cel mult de două ori pe săptă­­­­mână şi starea ei este uşor de înţeles. Deşi primăria dispune de o stropitoare pentru străzi, ea mi este folosită — după declara­­ţiunile d-lui primar, — din lip­să de animale suficiente pentru I tracţiune, stropitoarea nefiind I motorizată. . Cum de n’o fi găsind primă­ria două gloabe de cai, şi de ce ţine stropitoarea sub şopron, nu înţelege nimeni. , Circulaţia este mare­ pe acea­stă arteră, care face corp co­mun cu şoseaua naţională ce merge spre Urziceni, întrucât curăţenia nu se poate face zil­nic, primăria neavând un servi­ciu special pentru acest­­scop, este uşor de priceput că nu poate păstra un aspect perma­nent de curăţenie. La restul străzilor, cari sunt numai pietruite, iar unele nici atât, nu mai poate fi vorba de o întreţinere a curăţeniei din partea primăriei. O parte din aceste străzi au trotuar de piatră brută pe o singură parte, cele mai multe sunt însă fără trotuare. Pe aici curăţenia depinde de bunăvoinţa cetăţenilor, cam­ mă­tură, fiecare porţiunea din drep­tul proprietăţii sale. PIEŢELE.— In oraş sunt două pieţe pentru desfacerea alimen­telor, situate în părţile de est şi vest pe str. Mateiu Basarab. Ele sunt construite in mod primitiv, barăci de scânduri, şi pe jos au pământ, îşi poate închipui oricine sta­rea­ igienică a acestor barăci, în care se vinde carne, peşte şi zarzavaturi. Păsări, ouă, brânzeturi, unt, lapte, smântână, nu se găsesc în pieţele oraşului, aceste arti­cole vânzându-se pe străzi şi mai ales pe la intrările în oraş, unde speculanţii ies în calea producătorilor. Ei acaparează mărfurile, pe cari apoi le vând cum vor, ne­­supăraţi de nimeni. Am relevat şi acest caz, auto­rităţilor comunale, care au pro­mis luarea măsurilor în scop ca şi aceste articole alimentare să se aducă spre desfacere în pie­ţele publice. Nenorocita stare de lucruri dăinueşte şi aceasta în detri­mentul populaţiei care este ne­voită să plătească preţuri de I speculă pentru aceste produse, fără ca autorităţile să-i pedep­­­ sească sau să-i alunge. I Lumea aşteaptă să vadă ve- I nind o măsură de uşurare, insă­­ aşteaptă în zadar. In ce priveşte curăţenia ce trebue să domnească in pieţe, aceasta cade în sarcina comer­cianţilor chiriaşi ai barăcilor în care îşi vând mărfurile. Insă, pentru igiena barăcilor, fac şi ei tot atât cât face pri­măria penetru igiena oraşului, adică, dacă nu absolut nimic, aproape nimic. —------x «=> bi. —-. ........ • -saMsstes. Ianu­ al 52-lea Nr. 240 Duminică 1 Septembrie 1933 Procese de spionaj la Arad 29 August Miercuri trebuia să se jude­ce la secţia a doua a tribuna­lului procesul spionului ma­ghiar G. Kovács, dar a trebuit să fie amânat pentru a doua oară, la 3 Sept., din pricină că avocatul desemnat din oficiu, d. Szamek, s’a scuzat — ca şi la întâiul termen — că n’a putut cerceta dosarul. D■ pre­şedinte al completului, dr. Ma­yer, a adus la cunoştinţă că va face împotriva avocatului Sza­rnek reclamaţie la barou. — In afară de procesul spio­nului Kovács, mai vine Marţi spre desbatere procesul spio­nilor. Giszolt şi Fossanak. "5*WS-----------­ T^kATrt 1 rtr~rA. —. *. xrve. i__— Q<xZ&nxlct'r SAMBATA, 31 AUGUST Moartea lui Aurel Vlaicu (1913). Ortodox: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic : S-ta Raimund. Protestant: Betrand. Evreesc : 2 Eluil 5895. Sabath­. Mahomedan: 1 Gamadi-el-A­­hir 1854. ' Arătarea Arhang. Ga­briel. ■SSf Răsăritul Soarelui 5.36; A­­pusul 18.58. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 31 AUGUST In această zi, in anul... 1749, Constantin Mavrocordat, Domnul Moldovei, părăseşte tro­nul, urmându-i Constant­in Raco­­viţă. Constantin Mavrocordat a dom­nit alternativ de 5 ori in Ţara­ Românească şi de 4 ori în Moldo­va (1730—1769). Reforma ce pu­blică, făcu mult zgomot, şi intr’a­­devăr era o lege înţeleaptă şi bună. Era un pas mail mult sp­re civilizaţie, şi arată că cel ce a fă­cut-o era un principe inteligent şi distins. In domnia lui­ însă, mulţi locuitorii emigrară din cauza urnei întinse sărăcii. 1793, un anonim a scris urmă­toarea carte: Viaţa Domnului Heruvim dela Pronda. Tonul în­tâi. A­ci­astă istorie s’au scos de pe nişte tetradii spanioleşti în dialec­tul franţozăsc, şi de pe aciasta s’au tălmăcit In limba moldove­nească. Manuscrisul se află la Acade­mia Română, cota 46. 1837, directorul Conservatorului filarmonic din Iaşi, vornicul Ca­­targiu, spătarul V. Alecsandri şi G. Asaki, au imatotait următoarea suplică către Departamentul tre­­bilor dim­năuntru: „Pentru a sprijini acest con­servator filarmonic, care în timpul de vară s’a îndeletnicit intru in­­văţătură, iar nu în reprezentaţie­, ce ar fi putut aduna oarecare barul. Direcţia cu cinste se adre­­sueşte la acel Departament,, pof­­tindu-l ca din 150 galbeni ce au rămas ddin 200 galbeni, hărăziţi de prea înaltul Domn întru ajutorul conservatorului să bine­voiască a Îndemna: 100 galbeni, pentru in­­timpinarea plăţii profesorilor şi al­tor cheltueli, căci în alt­ feliu neputând în grabă a se adu­na încă banii rămaşi la d-lor pre­­numaranţiil (=»«bomatffi, n. Pr.), poate urma impedecarea lucrări­lor de pregătire pentru reprezen­taţiile vitoare”. Departamentul nu acordă insă decât 50 galbeni. Şi odinioară, ca şi astăzi, istoria subvenţiilor teatrelor se repetă, cu aceleaşi petita şi proteste. 1864, cunoscutul agitator şi doc­trinar evreu — soc­ist diin Ger­mania, Ferdinand Lassale, având un duel in împrejurimile Genevei cu românul Iaccv Racov­iţă (un văr al soţiei criticului T.­ Maio­­rescu), a fost bătut şi a murit după trei zile (31 Aug.). 1913, a murit primul inventa­tor — aviator, Aurel Vlaicu. Ingi­ner, fiu de ţăran născut în Bin­­tinţi (lângă Orăştie), după ce is­prăveşte studiile l­a Budapesta şi in Germania, vine în Bucureşti, unde, cu sprijinul lui O. Goga, reuşeşte să-şi construiască în Ar­senalele Armatei un avion de tip original, cu care, abia după câte­­­, luni de exerciţii, execută vira­­juri, cari stârnesc admiraţia celor mai iscusiţi piloţi. In timpul cam­paniei din Bulgaria (1913) aduce nepreţuite servicii armatei prin îndrăzneţe recunoaşteri şi este distins pentru aceste merite cu ordinul „Steaua Română”. In ziua de 31 August, vrând să treacă Carpaţii, cade deasupra satului Băneşti (lângă Ploeşti, aviatorul a­ fost găsit mort şi aparatul sfă­râmat. Câteva rămăşiţe ale avionului lui Vteţ­cu s© găsesc expuse la Mu­zeul m’d­ar din Parcul Carol (Bu­cureşti). LUCIAN PREDESCU eSctc&t SAMBATA 31 AUGUST 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw-13 . Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orches­tra Radio ; Uvertură din opera „Don Fasquale“, de Donizetti ; Scene alsaciene, suită de Massenet; Fantasie din opera „Paiaţe“, de Leoncavallo. 13.45—13.50 : Știri sportive. Spec­tacole. Bursa. 13.55 : Continuarea concertului : Fantazie din opera „Mignon“ de Ambrosie Thomas. 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Fantazie din opereta .Liliacul“ de Joh Strauss ; Müller : Mars. 1!) : Reportaj sportiv, de Virgil ; Economu : Etapa Vl-a (Oradea-­­ Cluj) din turul ciclist al României. ! 18 . Concert de după amiază.­­ Fanfara regimentului 1 Grăniceri, sub conducerea cpt. I. Şoimescu ; Marşul Regimentului 1 Grăniceri, de Alex. Marian ; De-aşi fi rege, uvertură de Adam.; Flori de ca­melii, vals de N. Buiuc; Cinquan­­tine, de Gabriel Marie ; Cântecul privighetoarei, de Filipovsky ; Pot­puriu naţional de C. Polloni. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Radio Jurnal. 19.15 : Continuarea concertului : Selecţiuni din „Balul mascat“, de Verdi; Dardanella, foxtrot; Re­veria­ rusă; Prin Balca­ni, vals de N. Ştefanopol; Hora fetelor fru­moase şi Sârba străjeritor ; Fru­moasa Andaluză, mazurcă de A. Cratochvil; Marş eroic, de I. Vlăduţă. 20 : Enigma etruscă de prof. Radu Vulpe. 20.15 : Muzică variată şi noutăţi (discuri). 20.40 : Şansoneta (cu exemplifi­cări) de Nelio Manzatti. 21 : Să dansăm. Jazzul Radio cu refren vocal: d-rele Radu Moldo­vanu şi Jenny Boerescu şi d. Sandu Stelian : Nia­gara, foxtrot de Paul Abra­ham ; Mâini albe, slow de Paul Abraham ; Vin diseară, tango de Petre Romeo ; Dacă te pierd, vals de Schmidt Gentner ; Uită-te la el, foxtrot de Parish ; La un colţ de stradă, tango de Elly Roman ; Dansând la lumina lunei, foxtrot de Donaldson; De o mie de ori la revedere, foxtrot de Donaldson; Iţi cânt iubirea mea, tango de Constantinescu; Roşu şi negru, foxtrot de Pretscher ; Visele nu se pot interzice, solo de R. Tau­ber ; Un cântec de ţigan pribeag, tango de Dendrino; Plouă în Cuba, rumba de Elly Roman; Când iubirea se apropie, foxtrot de De Rose ; O micuţă moară olan­deză, foxtrot de Barris ; Pentru dumneavoastră, doamnă, tango de Elly Roman ; Aşteptându-te pe tine, foxtrot de Waller ; Să ne iu­bim, foxtrot de Arien; Să fugim departe Baby, foxtrot de Nichols; Tu, Tu, TU, foxtrot de Vasilescu. 22.30 . R­adio Jurnal. 22.45 . Concert nocturn, retran­smis de la restaurantul lordăchescu. 23.15 . Jurnal pentru străină­tate In lim­ba germană. 23.20—1.39 . Continuarea con­certului nocturn. 19.15. Plăci; 20.30. Concert; 21. Plăci; 22. Emisie germană; 22.55. Clopote; 23.05. Emisie franceză;2­0. 05. Emisie suedeză. Beufcschlandsender 1571 m., 60 kw. ; 20. Concert distractiv ; 21. Inf.; 21.10. Köln. Concert vocal; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Con­cert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Köln. Continuarea concertului! 1. Muzică de dans. Londra 1500 m., 100 kw. — 20.30 Convorbiri sportive ; 20.45. „Walsh Interlude“; 22. Concert de pro­menadă; 24. Concertul orchestrei B. B. C.; 1—2. Dans. Varşovia 1345 m, 120 kw. — 19-15. Toată Polonia cântă; 19.40. Viaţa artistică şi culturală ; 19.45. Plăci; 20.30. Recital de canto; 20.50. Actualităţi; 21. Inf.; 21.10. Concert de orchestră; 22.30. Con­cert de muzică de dans. Luxemburg 1304 m, 100 kw. —­I 2125. Concert de plăci ; 21.45. Inf.,­­ şi revista presei; 22.10. Concert de­­ muzică franceză; 22.55. Concert­­ de plăci; 23.40. Concert de quin- I tet; 0.10. Concert vn la minor Nr. I 5 pentru vioară și orchestră ; 0.36.­­ Pel mei muzical; 1.10. Muzică de­­ dans pe plăci. Budapesta 550.5 m., 120 kw. — 18.40. Recital de canto ; 19.15. Cau­­serie ; 19.45. Orchestră de ţigani; 20.40. Causerie ; 21.10. „Voevodul ■ ţiganilor” (Strauss); 23.40. Plăci;­­ 0.15. Orchestră de jazz. Viena 506.m­m., 100 kw. — 20.15. I Din Salzburg. „Fidelio“, operă de Beethoven ; 22.56. Inf., Meteor; 23.05. Concert de muzică militară; 0.30. Inf.; 0.45. Orchestra de jazz I Gustav Vogeltout. Praga 470.2 m., 120 kw. — 20.10. I Plăci; 20.15. Inf., Meteor ; 20.30.­­ Concert de orchestră; 21. Cause- I­rie; 21.15. M. Ostrava ; 22. Ora. ; I 22.15. Concert de orchestră pen-­­ tru sărbătoarea naţională olan-­­ d­eză ; 23.15. Inf., Cronica zilei, Sport; 23.30. Plăci; 23.45. Kosice. Belgrad 437.3 m., 3 kw. — 20.15. Salzburg. „Fidelio” operă de Bee­thoven ; 23. Ora. Inf., de presă; 23.20. Concert de orchestră ;­­24. Plăci; 0.30. Muzică de dans. DUMINECA X SEPTEMBRIE • 1873 m. RADIO-ROMANIA 29 kw., 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw.­­ 11.30 . Predică de pr. Tom­a Chi­r­­icuţă. 1 11.45 : Cronica vieţii religioase­­ de Pr. S. S. arh. I. Scriban. 1 12 : Muzică religioasă (discuri) ; Două coruri din oratoriul „Elias", de Mendelssohn,­­corul şi orches­­­­tra simfonică din Londra, dirij. I de Ooates); Şase corale executate l la orgă de Herbert Dawson ; Cân­tecul de leagăn al păstorului şi De sus din cer, cântate de Rich. Tauber; Gloria în excels­is, de Weerkes şi Motet de Parry, (corul catedralei Westminster). 12.30: Ora. Calendar comemo­rativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 12.40 : Concert de prânz. Or­chestra Radio . Uvertură la opera „Zampa“, de Herold ; Peer Gynt,­­ suită de Grieg ; Fantasie din o­­­­­pera „Rigoleto“, de Verdi; Suită, de dansuri din opera „Mireasa vândută“, de Smetana. 13.45—13.50 : Știri sportive. Spec­­t­­acole. ; 13.55: Muzică uşoară (discuri) 8­: Două cântece din revista „Paris- I Madrid“, de Guerrero, (areh. Ja­­­­cinto Guerrero). Vorbesc prea ‘ mulţi de dragoste şi Iţi doresc no- I roc Jonny, de Grâu, cântate de I Marita Gründgens ; Serenadă de­­ Carr şi Doamna din Madrid, de­­ Hargreaves, (arch. Ray Noble). 14.15: Ora. Mersul vremii. ' I 14.20 : Radio Jurnal.­­ 14.30: Ora veselă : Focul, schetch umoristico-muzical de Stroe­t şi Vas­il­ache.­­ 14.50 : Muzică uşoară (discuri) : I Inimi şi flori de Tabani şi Nunta I trandafirului de Jesesel. (Octetul Squire): Potpuriu de Schwartz şi Nu întreba, de Hans May, (oteh, Marek Weber). 15.15 : Reportaj sportiv : Turul­­ ciclist al României..­­ 17 : Cunoştinţe folositoare de dr.­­ Popescu Franc­isc.­­ 17.15 : Muzică românească (di­n scuri) : La noi, de Pădureanu şi de unde treci, de Leon, cântat© de Natalia Zăvoianu ; Lazoreana şi învârtită Domnilor, (orchestra Lia din Călnic): Sunt ţigancă, sunt frumoasă şi Toată lumea doarme, doarme, cântate de Zavaidoc. 17.30 : D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătenii. 17.45 : Gazeta sătenilor. 18 : Concert de muzică româ­nească. Taraful Fănică Luca : Arii naţionale ; Romanţe şi Cântece populare. Fănică Luca (voce) : 1. Din ochii care au plâns vreodată; 2) Doi ochi negri; 3) De cân­d, ne-a aflat mulţimea; Hora şi Sâr­ba lui Ocneanu; Arii naţionale (solo ţambal). 19 . Ora. Mersul vremii 19.05 : Radio Jurnal. 19.15 : Continuarea concertului: Fănică Luca (voce) : 1) Ţigan­ca ; 2) Lampa; 3) Drag mi-e să trăesc pe lume; Romanţe şi Arii naţionale (solo naj: Fănică Luca). 20 : Literatură de senzaţii de prof. Mihail Ralea. 20.20 : Din filme şi operete (discuri) : Două foxtroturi din fil­mul „Farmecul dansului“, de Brown, (arch. Don Bestor şi refren vocal) ; Două duete din opereta „Paganini­“, de Lehar, cântate de Gi­tta Alpa­r şi Herbert Ernst Groth; Slow-fox şi foxtrot, din filmul „Floarea din Haway“, de Abraham, (arch. Savoy); Două lie­duri din opereta „Cântecul dra­gostei“, de Korngold’, cântate de Foich, Tauber; Vals din filmul „Premiul de frumuseţe“, de Syl­­­­viano şi Foxtrot din filmul „Te a­­dor, dar pentru ce ?“, de Erwin,­­ cântate de Charles Richard ; Lied Si Duet din opereta „Contesa Ma­­t­riţa“, de Kalman, cântate de­­ Rich. Tauber şi Carlotta Vaconte. 21.15 : Seară vieneză. D-na Mar­gareta Kozen (de la opera populară din Viena) canto acompaniată de Orchestra Radio: Viena, tu ora­şul visurilor mele, de Siecynsky; Cântec vienez, de Raymond Dan­­berg; Pomii înfloreau iar In Prater, de Robert Stolz ; Când trandafirii înflorescu peste noap­te, de Büttner-Tauber; Aşi vrea să fiu încă odată in Grinzing, de ■Benatzky; Poveşti din Pădurea Vieneză, de Joh. Strauss. 21.50: Cronica sportivă de ing., Virgil Economu. 22: Continuarea concertului. Orchestra Radio; Fantazie din „Manon“, de Massenet; Accelera­­ţiuni, vals, de Joh. Strauss. 22.30 : Radio Jurnal. 22.45 : Continuarea, concertului. 23.15 : Concert de muzică dis­tractivă (discuri) ; Cântec de pe Rhin, (orch. Columbia); Micuţa gara, de Lemarehand şi Retrage­rea cu torţe, de Charly, (orch. Fred Adison) ; Să fim mereu îm­preună şi Blues, de Crumit, (voce, Frank Crumit) ; Foxtrot, Inter­mezzo de Schoppe şi Paso­doble, de Winkler, (orch. Wil Glahé); Dra­goste de vrăbii și Foxtrot, de Bus­­smann, (orch. Will Glahé); Ha­­cha-cha, foxtrot de Heymann și Goodbye, foxtrot de Sigler, (orch. Jack Jackson); Azi nu mă gân­desc la ziua de mâine, de Siegel și Mars, de Knorr, (orch. Wil Glahé). 24—1,30 . Concert nocturn al Orchestrei Petrică MotoL 1 CITIŢI Veselia“ . év

Next