Universul, septembrie 1935 (Anul 52, nr. 240-254)
1935-09-01 / nr. 240
Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, priviţei 23 Abonaţii «i cetitorii asiguraţi, cari din orice motive bine Jjustificas© au râmas In urmâ cu plata ratelor, pot trimite ratase întârziate Indicând N-rul poliţei sau poliţelor pentru care efectuează plata. Asigurările lor se vor repune în vigoare și ei vor lua parte la toate tragerile începând cu cea din 15 Septembrie 1935. Botoşani, 29 August După cum am anunţat eri, a sosit in localitate d. procuror general Alex. Coroi, care a făcut ancheta in legătură cu încercarea banditului Coroiu de a provoca revoluţia detrmuţilor penitenciarului Botoşani. D. procuror general, inspectând închisoarea, a constatat că localul e impropriu. Zidurile sunt vechi, acoperişul stricat, iar împrejmuirile insuficiente. Ca şi la închisoarea de la Roman, nu se ştie de cine depinde localul şi întreţinerea. Ministerul de justiţie, direcţia generală a închisorilor şi prefectura îşi declină răspunderile, închisoarea locală n’are decât o singură celulă cu pereţii de fier, aceea constriută pentru Pantelimon. „ In acest moment insă se află aici ÎS deţinuţi periculoşi, din 60 deţinuţi în prevenţie şi definitivi.Constatând că garda şi posturile de pază sunt insuficiente,. procuror general a luat pe loc măsuri de îndreptare. D-sa a luat contact cu d. prefect Mavrocordato, care a dispus să se dea închisorii 25 felinare, ce vor fi aprinse după stingerea luminii electrice. Posturile fixe și paza au fost dublate, așa că orice evadare să fie imposibilă.____________ D. procuror general a luat interogatoriu banditului Coroiu. Acesta a declarat că nu a încercat greva foamei, dar şi-a baricadat celula, pentru accelerarea instrucţiei şi scoaterea lanţurilor de la mâini şi picioare. D. procuror a explicat banditului că după evadare e imposibil să i se scoată lanţurile, dar că dacă se va purta bine, regimul i se va îmbunătăţi. D-sa i-a mai spus că instrucţia o prelungeşte tocmai cauza evadării, care a necesitat noui cercetări. La sfârşit, banditul a declarat d-lui procuror general că a înţeles situaţia şi că va aştepta hotărîrile justiţiei, supunânduse regulamentului închisorii. La cabinetul de instrucţie a fost citat, spre a da o declaraţie d. Schipartz ajutorul de primar din Suliţa care în seara de 15 August a văzut lângă Rediu, pe un fiu al faimoasei familii Maxin, mergând în inima pădurii cu o desagă cu alimente. Se ştie că acolo în pădure stăteau ascunşi Coroiu şi Siminiceanu. D. Schwartz a dat totodată relaţii asupra celor povestite de agentul de percepţie Ionescu, care pretinde că a văzut pe Coroiu săpând în dosul casei lui Alex. Dodon din Suliţa, într’una din nopţile în care banditul era evadat. Cercetările continuă. AFACEREA COROIU Ancheta dela penitenciarul Botoşani Tristele constatări ale procurorului general.— întărirea pazei la închisoare.— Interogarea banditului Ancheta accidentului de aviaţie, in care a murit locot. Ionescu Beu Se cunosc împrejurările în care şi-a găsit moartea tânărul aviator locotenent Ionescu Beu. Cu anchetarea acestui accident a fost însărcinat de comisar regal căpitan I. Tiuţu, care în urma cercetărilor făcute a înaintat ministerului apărării naţionale un raport. In acest raport anchetatorul arată că locotenentul Ionescu Beu, care voia să participe la meetingul deviaţie de la Braşov, obţinuse permisiunea să concureze cu un avion Set 10, de un singur loc, care aparţinea centrului de instrucţie al aviaţiei. Locotenentul Ionescu Beu a încercat aparatul în ziua accidentului, spre a se obişnui cu conducerea lui. In timp ce executa o vinită pe spate, fiind la o înălţime prea mică de pământ, n’a mai putut redresa aparatul. Avionul s’a prăbuşit cu botul în pământ. Motorul şi elicea au fost distruse, iar pilotul, din cauza şocului, a murit. La autopsia făcută, cadavrul pilotului prezenta pe tot corpul contuziuni, având şi picioarele frânte. Raportul conchide că accidentul se datoreşte neglijenţii pilotului, care a executat acrobaţiile la o distanță prea mică de sol. Ancheta dlui căpitan I. Tiuțu a fost făcută concomitent cu aceea a d-lui inginer căpitan Istrate de pe lângă ministerul armatei. Ambele rapoarte au fost înnaintate ministerului de război. A apărut MONOGRAFIA SLĂNICULUI MOLDOVEI de D-RA CLEOPATRA I. TAUTU Profesoară la liceul de fete din Bacău Lucrat-(ia ape 250 pagini fi 6® figuri un text şi este o iucrare ştiinîificâ şi literară la acelaş timp Recomandăm călduros această scriere tuturor, fiind o lucrare foarte interesantă, utilă, frumoasă și totodată unită în acest gen. 13 VWVVVN/WVWSA»'W UNIVERSUL Stockholm, 29 (Radar). — Principele Carol, fratele Reginei Astrid a Belgiei a anunţat ştirea morţei sorei sale tatălui său Regele Suediei, care a fost profund îndurerat. Principesa Ingeborg, mama Reginei defuncte, ştia însă de mai înainte trista ştire. In tot oraşul s’au arborat drapele îndoliate. O mare jale a cuprins întreaga populaţie a Suediei. CTJM A PRIMIT REGINA MAMA GROAZNICA ŞTIRE Nearpole, 30 (Rador). — principesa de, piemont, care însoţeşte pe mama sa, Regina mamă Elisabeta a Belgiei, se afla la vila Roseberg, dela Pozapo, când a primit ştirea morţii Reginei Astrid. Ştirea i-a fost telefonată direct de fratele său, îndată după catastrofă. Acesta i-a dat în acelaş timp asigurări asupra lipsei de gravitate a rănilor sale. Mai târziu, când principesa de Piemont comunicase deja groaznica ştire Augustei sale mame, principele de Piemont, care se afla la Merano, unde urmărea manevrele armatei, a telefonat principesei, spunându-i cuvinte de îmbărbătare. Principele a hotărît să plece la Bruxelles împreună cu Regina Elisabeta. Cele două Auguste doamne au părăsit aseară Neapole cu trenul şi la Milano se vor în- I tâlni cu principele Humbert, continuând împreună călătoria spre Bruxelles, astăzi. Roma, 29 (Radar). — Ştirea morţii Reginei Astrid a produs aci o profundă consternare. Doliul naţiunii prietene este considerat aci ca un doliu al Italiei ,cu atât mai mult cu cât familiile regale ale celor doua ţări sunt legate prn strânse relaţii de sânge. Naţiunea italiană îşi exprimă compasiunea şi pentru Regina mamă Elisabeta, ce se află în prezent la Neapole, şi a cărei sănătate este şubredă. Moartea cumnatei Prinţesei de Piemont retrezeşte durerea resimţită la moartea Regelui Albert. La ambasada Belgiei, la Qoarinal şi la Vatican au fost arborate drapele îndoliate. Registrul ambasadei a fost acoperit de numeroase semnături între cari şi de către membrii corpului diplomatic. Moartea tragică a Reginei Astrid fiimmmmamr Urmase din pag. I-a Membrii familiei au fost înștiințați In Italia Accidentele de circulaţie Din partea d-ului dr. Radu Andrei, medicul şef al municipiului Ploeşti, am primit următoarea scrisoare : Domnule director, Zilnic asistăm sau cetim în ziare accidente de automobil mai mult sau mai puţin grave şi adesea mortale. De bună seamă că odată, cu progresul maşinismului în genere, au sporit fatal şi accidentele, nu-i mai puţin adevărat că dacă în industrii se iau măsuri de siguranţă şi protecţie contra accidentelor de muncă apoi în materie de circulaţie măsurile luate sunt ca inexistente. Toată lumea ţipă contra şoferilor asasini, fie profesionişti, fie amatori. Intr’adevăr printre şoferi sunt mulţi păcătoşi şi beţivi, dar majoritatea sunt oameni cari cunosc meseria şi îşi păzesc întâi viaţa lor şi avutul loc care este maşina. Majoritatea accidentelor, aş zice 95%, nu sânt din vina lor. Intr’adevăr merge maşina în viteza pe şosea şi tocmai când trece pe lângă un convoi de căruţe atunci îi vine poftă unui căruţaş să sară din căruţă şi nici măcar nu sare în partea şanţului ci drept în mijlocul şoselei — accidentul este gata. Dar ţăranii cari dorm in căruţă şi lasă animalele să meargă în voia lor şi câte alte exemple. In sate se ştie, toată viaţa satului este un şosea, acolo se fac întruniri, se potcovesc caii, se joacă copiii, se lasă porcii şi păsările, se cresc gâştele, etc. Eu nu ştiu să se fi luat vreodată vreo măsură. Ceva mai mult, există un cod al drumului — eu mărturisesc că nu lam văzut niciodată şi nici nu am văzut vreo publicaţie că automobiliştii şi căruţaşii ar fi obligaţi să-l cunoască şi de unde se poate procura acel ghid. Trecând maşina printr’din sat f ♦♦+ +-f ♦+ chiar cu viteza redusă şi chiar claxonând, se pomeneşte din senin cu un copil mic sub roatele maşinei — cred că vina nu e a şoferului ci a părinţilor care îşi lasă copiii în şosea. In toate ramurile de activitate odată cu progresul trebue să urmeze şi adaptarea la acel progres. In materie de circulaţie însă nu s’a făcut nimic, sau aproape nimic. Pentru a se curma această stare nu mai corespunde timpului vitezei, eu aş propune: 1. Codul drumului să fie tipărit în broşură ieftină şi fiecare şofer şi căruţaş să-l aibă obligator şi să-l cunoască. 2. Conferinţele administrative la Radio , la prefecturi, subprefecturi, să se ocupe obligator şi regulat ani de zile de circulaţie. 3. Primarii comunelor în toate ocaziile să aplice codul circulaţiei fără întrerupere. 4. Preoţii la sfârşitul predicei în fiecare Duminică ani dearândul să spue câteva cuvinte despre circulaţie. 5. In fine măsura capitală şi cea mai importantă, în toate şcoalele, profesorii să facă educaţia copiilor pentru ca aceştia să fie preveniţi şi să ştie cum se traversează o stradă, cum se coboară din căruţă şi atâtea poveţe care le vor intra în educaţie şi îi vor feri de moarte. Nu este de conceput ca in şcoală să se înveţe atâtea lucruri bune, igienice şi folositoare, şi să nu înveţe tocmai lucru principal. Cum să ne ferim de moarte. De asemeni este de relevat educaţia defectuoasă a elevilor de liceu şi elevelor de la şcolile secundare şi profesionale care traversează străzile şi pieţele în pas de plimbare sfidând pe conducătorii de vehicule. Dr Radu Andrei * Medic şef rv*vini/‘ir\inlTn Olivacf1 I Condoleanţe!© corpului diplomatic Bruxelles, 29 (Radar). — Iu tat cursul după amiezei, sa prezentat la ministerul afacerilor străine membrii corpului diplomatic, aducând guvernului condoleanţe, cu ocazia decesului Reginei Astrid. * Bruxelles, 29 (Radar). — Corpul diplomatic, condus de nunţiul papal, va fi primit mâine la ora 15, la palat, unde urmează să prezinte condoleanţe Regelui. Se crede că Expoziţia Internaţională va fi închisă. DOLIUL CURŢII REGALE SUEDEZE Stockholm, 29 (Rador). — In urma morţii Reginei Astrid, Curtea a luat doliu pe timp de patru săptămâni. TELEGRAMA D-LUI HITLER Bruxelles, 29 (Rador). — Din toată lumea se transmit condoleanţe pentru moartea Reginei Astrid. Primele condoleanţe au fost trimise de guvernul german, care a telegrafiat direct Regelui la Lucerna. D. Hitler şi guvernul Reichului au exprimat durerea poporului german, pentru marea pierdere încercată de poporul vecin, prin ministrul Reichului la Bruxelles. TELEGRAMA PREŞEDINTELUI ROOSEVELT Washington, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a adresat azi o telegramă Regelui Leopold al Belgiei în care declară că „poporul american împărtăşeşte durerea poporului belgian în urma pierdere! Reginei Astrid, care a personificat în mod atât de graţios idealurile Belgiei”.* Washington, 29 (Rador). — D. Huli, secretarul departamentului de Stat, s’a dus azi la ambasada Belgiei unde a exprimat prinţului Eugen de Ligne, însărcinatul cu afaceri al Belgiei, condoleanţele preşedintelui Roosevelt şi ale întregului guvern. CONDOLEANŢELE VATICANULUI Roma, 29 (Rador). — Papa a aflat prin telefon, la Castel Gandolfo, moartea tragică a Reginei Astrid. Monseniorul Ottaviani, profund emoţionat, a trimis imediat o telegramă de condoleanţe, exprimându-şi totodată şi dorinţa ca Regele Leopold să se însănătoşească cât mai curând. Cardinalul Paccelli, secretarul de stat al Vaticanului, a depus condoleanţe la ambasada belgiană. In Ungaria Budapesta, 29 (Rador).—Guvernul ungar a ordonat să se arboreze drapelul naţional îndoliat la toate edificiile publice , cu ocazia morţei Reginei Belgiei Budapesta, 29 (Rador). — D. de Kanya, ministrul Afacerilor Străine a adresat deasemeni o telegramă de condoleanţe d-lui van Zeeland, primul ministru al Belgiei şi ministru al Afacerilor Străine. „Guvernul ungar — spune telegrama, — a însărcinat pe Însărcinatul de afaceri al Ungariei la Bruxelles să exprime guvernului belgian condoleanBudapesta, 29 (Rador). —u Goemboes, preşedintele consiliului de miniştri a adresat următoarea telegramă de condoleanţe d-lui van Zeeland, preşedintele consiliului de miniştri al Belgiei: „Cu cea mai profundă emoţie am aflat ştirea decesului atât de tragic al Reginei Voastre. „Rog pe Excelenţa Voastră de a încredinţa pe Suveranul Belgiei de profundele condoleanţe pe care le exprim atât în numele meu cât şi al întregului guvern“, Cele profunde ungare, ale guvernului ©©MUL ELVEŢIEI | Berna, 29 (Rador). — Parlamentul şi toate legaţiile au arborat steaguri de doliu. Ministrul comerţului a ordonat închiderea pavilionului elveţian dela expoziţia din Bruxelles. W I Lucerna, 29 (Rador). — O mulţime imensă s’a adunat I la locul accidentului. D. de Mos, consulul Belgiei la Lucerna, a sosit la faţa locului imediat ce a aflat de accident. ŞEDINŢA DE DOLIU A CONGRESULUI SIONIST Lucerna, 30 (Rador). — In şedinţa de aseară a concretului sionist, vicepreşedintele congresului a adus la cunoştiinţa adunării moartea reginei Astrid a Belgiei. D-sa a rostit un discurs în memoria defunctei, discurs pe care congresiştii l-au ascultat în picioare. Preşedinţia congresului a trimis o telegramă de condoleanţe guvernului belgian. Profundă impresie In toată lumea Paris. 29 (Kador). — De în- dată ce s’a aflat prin ediţii speciale despere accidentul tragic în care şi-a găsit moartea Regina Astrid a Belgiei, populaţia Barisului s’a adunat pe străzile principale ale oraşului, comentând cu vie emoţie doliul care izbeşte naţiunea prietenă. Tânăra pereche regală era extraordinar de populară la Paris, unde tânăra Regină venea adesea să facă cumpărături. In ziua înmormântării se vor celebra servicii religioase în toate bisericile din ţară. TELEGRAMA PRIMARULUI PARISULUI Paris, 29 (Rador). — Preşedintele consiliului municipal a adresat o telegramă Regelui Belgiei prin care asociază Ca-pitala Franţei la durerea regală. I DOLIU LA ACADEMIA FRANCEZA Paris, 29 (Rador). — Academia Franceză ţinea tocmai şedinţa săptămânală, când s’a comiunbcat ştirea morţii Reginei Astrid. Lucrările au fost întrerupte şi membrii Academiei Franceze au trimis Regelui Leopold o telegramă de condoleanţe. AMBASADA BELGIEI IN DOLIU Paris, 29 (Rador). — Ambasada Belgiei a arborat drapelul îndoliat. Numeroşi diplomaţi şi oameni de stat au semnat în registrele legaţiei. Paris, 29 (Rador). — D. Stefanovici, însărcinatul cu afaceri al Iugoslaviei, a făcut azi o vizită la ambasada Belgiei, pentru a prezenta condoleanţe in numele guvernului său. la Anglia Londra, 29 (Rador). — Ştirea morţii reginei Astrid a fost cunoscută aci la amiză, în momentul in care funcţionarii şi muncitorii manuali eşeau de la lucru. Emoţia se putea citi pe feţele tuturor. Ziare şi afişe anunţau cu litere mari şi negre tragicul accident. Ediţiile speciale au fost cu adevărat smulse din mâinile vânzătorilor. La ambasada belgiană, după câteva clipe de stupoare, ambasadorul şi colaboratorii săi au telefonat în Belgia şi Elveţia sperând să primească o desminţire a groaznicei veşti, dar n’au aflat decât amănunte cari sporeau durerea copleşitoare. D. Cartier de Mardtime, ambasadorul Belgiei la Londra, părăsind locuinţa sa a putut declara ziariştilor numai a atât: „E groaznic. Nu pot nici măcar să vorbesc. Este o înspăimântătoare lovitură pentru mine şi pentru noi toţi“. Un alt diplomat de la ambasada belgiană spunea cu lacrămi in ochi: „Ce înfiorătoare nenorocire. Buna, gingaşa noastră regină !” Regele Angliei a trimis dela Balmoral un mesaj de simpatie regelui Leopold. Toate edificiile publice au arborat drapele îndoliate. Nu s’a hotărit încă nimic privitor la doliul curţii şi al guvernului. Se semnalează totuşi că posturile de radio-emisiune vor inite astăseară un mare concert funebru de la Queenshall care va fi precedat de imnul naţional belgian. II Polonia Varşovia, 29 (Rador). O ştirea morţii tragice a Reginei Belgiiei a produs aci o deosebită impresie atât în permurile oficiale, cât şi în sânul populaţiei. Regina Astrid se bucura de o mare popularitate în toată Polonia. Preşedintele Republicei şi guvernul polonez au adresat condoleanţele lor la legaţia belgiană din Varşovia. CONDOLEANŢE DEPUSE LA LEGAŢIA BELGIEI Varşovia, 30 (Rador). —Toate ziarele exprimă cea mai adâncă compătimire pentru moartea tragică a Reginei Astrid. „Gazeta Polska" scrie că întreaga Polonie se asociază crudului doliu care a isbit o nobilă naţiune prietenă. Lovitura groaznică pe care a primit-o Belgia este simţită tot atât de dureros şi în Polonia. In tot cursul zilei de eri, s-au depus condoleanţe la legaţia Belgiei. Preşedintele Republicei a trimis imediat ce a aflat trista ştire o telegramă de condoleanţe Regelui Leopold. D-nii Slavek, preşedintele consiliului, şi Beck, ministrul Afacerilor Străine, au trimis telegrame d-lui van Zeeland, preşedintele de consiliu al Belgiei. In Germania Berlin, 29 (Rador). — Popo- rul german își exprimă sincera participare la dureroasa lovitu-ră încercată de Regele Belgiei și de poporul său. Toate ziarele de seară acordă coloane întregi accidentului de , lângă Kussmacht. „Deutsche Allgemeine Zeiiturig”, după ce reaminteşte moartea in condiţiuni tragice a Regelui Albert I, subliniază dra- gostea cu care atât Belgia, cât şi Suedia , ţara de naştere a Reginei, înconjurau pe defuncta Suverană. A „Berliner Tageblatt” scrie: „Regina Astrid câştigase iubi- rea întregului popor belgian prin graţia, simplicitatea şi in-teligemţa sa vie. Educaţia pe care a primit e o a pregătit-o nu numai pentru viaţa de curte, dar pentru toate datoriile unei feţi active”. „Lexalanzeiger” arată că Regina Belgiei era expresia vie a fericirii şi frumuseţii materne. Moartea ei, in floarea vârstei trezeşte pretutindeni cele mai vii şi mai dureroase simpatii ’. Cum trăiesc locuitorii din Slobozia Proasta stare sanitară a oraşului. — Alimentele sunt speculate. •— Autorităţile nu se manifestă Slobozia, August Aşezată într’o poziţie joasă, la poalele Bărăganului, pe mâini stâng al râului Ialomiţa, localitatea noastră n’are o scurt ger® naturală a apelor provenite din ploi şi topirea zăpezi,lor. Din această cauză, apele stagnează prin diferite părţi şi pe străzi cari, in toate aceste ocaziuni, devin aproape impracticabile. Dar înfăţişarea cea mai deplorabilă o înfăţişează valea care străbate partea de nordvest a oraşului, vale pe care înainte de construirea digului, râul Ialomiţa îşi revărsa apa in timpul inundaţiilor, producând adevărate dezastre în locuinţele de pe ambele părţi ale acestei văi, supranumită „Crivae“. Pe această vale, stagnează şi astăzi apa rămasă din topirea zăpezilor de astă iarnă, alimentată şi cu cea provenită din ploi şi care va sta aci până la iarna viitoare când va îngheţa ca s’o avem veşnic în localitate... Trecând prin această parte a oraşului, te cuprinde o adevărată groază de ceia ce vezi. O întindere de apă infectă, verdealbastră-gălbuie, în care nici broaştele nu pot vieţui, plină de miasmele cele mai periculoase, care periclitează sănătatea oraşului, infectând aerul. Populaţia e bântuită de malarie şi decimată de tuberculoză. Acest fapt îl afirmă însuşi d. dr. I. Pantelimon, medicul oraşului şi al spitalului local. Iată realitatea asupra stării sanitare în general, din acest oraş, situaţie pe care nimeni nu o va putea desminţi, fiindcă o are permanent în faţa ochilor. Am atras, încă mai de mult, atenţiunea d-lui primar I. Andreescu, asupra nevoii asanării acestei părţi a oraşului. D-sa a răspuns că o asemenea lucrare este prea costisitoare, primăria neavând fonduri pentru asanare. O fi având dreptate de primar. Totuşi faţă de marea importanţă ce-o prezintă această tristă stare de lucruri, credem că cu stăruinţa şi cu bunăvoinţă, s’ar putea găsi mijloacele necesare pentru îndreptarea acestui mare neajuns. Suprafaţa fiefiind prea mare, propunem ca, pe măsura posibilităţilor, şi cu ajutorul cetăţenilor, ea să se astupe cu pământ şi pe urmă să se planteze cu sălcii, cărora le punesc asemenea terenuri. Dealtfel o parte din această vale a fost asanată în acest fel şi astăzi prezintă o înfăţişare De ce nu se continuă ceea ce s’a început?... Lucrul nu e nici greu, nici costisitor. In ce priveşte curăţenia străzilor oraşului nostru, realitatea este următoarea: Singura stradă pavată cu piatră abnormă şi având trotuare bune, de asfalt, este str. Mateiu Basarab,centrul comercial, dealungul căreia se găsesc şi clădirile tuturor instituţiilor publice. Această stradă este măturată , cel mult de două ori pe săptămână şi starea ei este uşor de înţeles. Deşi primăria dispune de o stropitoare pentru străzi, ea mi este folosită — după declaraţiunile d-lui primar, — din lipsă de animale suficiente pentru I tracţiune, stropitoarea nefiind I motorizată. . Cum de n’o fi găsind primăria două gloabe de cai, şi de ce ţine stropitoarea sub şopron, nu înţelege nimeni. , Circulaţia este mare pe această arteră, care face corp comun cu şoseaua naţională ce merge spre Urziceni, întrucât curăţenia nu se poate face zilnic, primăria neavând un serviciu special pentru acestscop, este uşor de priceput că nu poate păstra un aspect permanent de curăţenie. La restul străzilor, cari sunt numai pietruite, iar unele nici atât, nu mai poate fi vorba de o întreţinere a curăţeniei din partea primăriei. O parte din aceste străzi au trotuar de piatră brută pe o singură parte, cele mai multe sunt însă fără trotuare. Pe aici curăţenia depinde de bunăvoinţa cetăţenilor, cam mătură, fiecare porţiunea din dreptul proprietăţii sale. PIEŢELE.— In oraş sunt două pieţe pentru desfacerea alimentelor, situate în părţile de est şi vest pe str. Mateiu Basarab. Ele sunt construite in mod primitiv, barăci de scânduri, şi pe jos au pământ, îşi poate închipui oricine starea igienică a acestor barăci, în care se vinde carne, peşte şi zarzavaturi. Păsări, ouă, brânzeturi, unt, lapte, smântână, nu se găsesc în pieţele oraşului, aceste articole vânzându-se pe străzi şi mai ales pe la intrările în oraş, unde speculanţii ies în calea producătorilor. Ei acaparează mărfurile, pe cari apoi le vând cum vor, nesupăraţi de nimeni. Am relevat şi acest caz, autorităţilor comunale, care au promis luarea măsurilor în scop ca şi aceste articole alimentare să se aducă spre desfacere în pieţele publice. Nenorocita stare de lucruri dăinueşte şi aceasta în detrimentul populaţiei care este nevoită să plătească preţuri de I speculă pentru aceste produse, fără ca autorităţile să-i pedep sească sau să-i alunge. I Lumea aşteaptă să vadă ve- I nind o măsură de uşurare, insă aşteaptă în zadar. In ce priveşte curăţenia ce trebue să domnească in pieţe, aceasta cade în sarcina comercianţilor chiriaşi ai barăcilor în care îşi vând mărfurile. Insă, pentru igiena barăcilor, fac şi ei tot atât cât face primăria penetru igiena oraşului, adică, dacă nu absolut nimic, aproape nimic. —------x «=> bi. —-. ........ • -saMsstes. Ianu al 52-lea Nr. 240 Duminică 1 Septembrie 1933 Procese de spionaj la Arad 29 August Miercuri trebuia să se judece la secţia a doua a tribunalului procesul spionului maghiar G. Kovács, dar a trebuit să fie amânat pentru a doua oară, la 3 Sept., din pricină că avocatul desemnat din oficiu, d. Szamek, s’a scuzat — ca şi la întâiul termen — că n’a putut cerceta dosarul. D■ preşedinte al completului, dr. Mayer, a adus la cunoştinţă că va face împotriva avocatului Szarnek reclamaţie la barou. — In afară de procesul spionului Kovács, mai vine Marţi spre desbatere procesul spionilor. Giszolt şi Fossanak. "5*WS----------- T^kATrt 1 rtr~rA. —. *. xrve. i__— Q<xZ&nxlct'r SAMBATA, 31 AUGUST Moartea lui Aurel Vlaicu (1913). Ortodox: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Catolic : S-ta Raimund. Protestant: Betrand. Evreesc : 2 Eluil 5895. Sabath. Mahomedan: 1 Gamadi-el-Ahir 1854. ' Arătarea Arhang. Gabriel. ■SSf Răsăritul Soarelui 5.36; Apusul 18.58. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 31 AUGUST In această zi, in anul... 1749, Constantin Mavrocordat, Domnul Moldovei, părăseşte tronul, urmându-i Constantin Racoviţă. Constantin Mavrocordat a domnit alternativ de 5 ori in Ţara Românească şi de 4 ori în Moldova (1730—1769). Reforma ce publică, făcu mult zgomot, şi intr’adevăr era o lege înţeleaptă şi bună. Era un pas mail mult spre civilizaţie, şi arată că cel ce a făcut-o era un principe inteligent şi distins. In domnia lui însă, mulţi locuitorii emigrară din cauza urnei întinse sărăcii. 1793, un anonim a scris următoarea carte: Viaţa Domnului Heruvim dela Pronda. Tonul întâi. Aciastă istorie s’au scos de pe nişte tetradii spanioleşti în dialectul franţozăsc, şi de pe aciasta s’au tălmăcit In limba moldovenească. Manuscrisul se află la Academia Română, cota 46. 1837, directorul Conservatorului filarmonic din Iaşi, vornicul Catargiu, spătarul V. Alecsandri şi G. Asaki, au imatotait următoarea suplică către Departamentul trebilor dimnăuntru: „Pentru a sprijini acest conservator filarmonic, care în timpul de vară s’a îndeletnicit intru invăţătură, iar nu în reprezentaţie, ce ar fi putut aduna oarecare barul. Direcţia cu cinste se adresueşte la acel Departament,, poftindu-l ca din 150 galbeni ce au rămas ddin 200 galbeni, hărăziţi de prea înaltul Domn întru ajutorul conservatorului să binevoiască a Îndemna: 100 galbeni, pentru intimpinarea plăţii profesorilor şi altor cheltueli, căci în alt feliu neputând în grabă a se aduna încă banii rămaşi la d-lor prenumaranţiil (=»«bomatffi, n. Pr.), poate urma impedecarea lucrărilor de pregătire pentru reprezentaţiile vitoare”. Departamentul nu acordă insă decât 50 galbeni. Şi odinioară, ca şi astăzi, istoria subvenţiilor teatrelor se repetă, cu aceleaşi petita şi proteste. 1864, cunoscutul agitator şi doctrinar evreu — socist diin Germania, Ferdinand Lassale, având un duel in împrejurimile Genevei cu românul Iaccv Racoviţă (un văr al soţiei criticului T. Maiorescu), a fost bătut şi a murit după trei zile (31 Aug.). 1913, a murit primul inventator — aviator, Aurel Vlaicu. Inginer, fiu de ţăran născut în Bintinţi (lângă Orăştie), după ce isprăveşte studiile la Budapesta şi in Germania, vine în Bucureşti, unde, cu sprijinul lui O. Goga, reuşeşte să-şi construiască în Arsenalele Armatei un avion de tip original, cu care, abia după câte, luni de exerciţii, execută virajuri, cari stârnesc admiraţia celor mai iscusiţi piloţi. In timpul campaniei din Bulgaria (1913) aduce nepreţuite servicii armatei prin îndrăzneţe recunoaşteri şi este distins pentru aceste merite cu ordinul „Steaua Română”. In ziua de 31 August, vrând să treacă Carpaţii, cade deasupra satului Băneşti (lângă Ploeşti, aviatorul a fost găsit mort şi aparatul sfărâmat. Câteva rămăşiţe ale avionului lui Vteţcu s© găsesc expuse la Muzeul m’dar din Parcul Carol (Bucureşti). LUCIAN PREDESCU eSctc&t SAMBATA 31 AUGUST 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw-13 . Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio ; Uvertură din opera „Don Fasquale“, de Donizetti ; Scene alsaciene, suită de Massenet; Fantasie din opera „Paiaţe“, de Leoncavallo. 13.45—13.50 : Știri sportive. Spectacole. Bursa. 13.55 : Continuarea concertului : Fantazie din opera „Mignon“ de Ambrosie Thomas. 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Fantazie din opereta .Liliacul“ de Joh Strauss ; Müller : Mars. 1!) : Reportaj sportiv, de Virgil ; Economu : Etapa Vl-a (Oradea- Cluj) din turul ciclist al României. ! 18 . Concert de după amiază. Fanfara regimentului 1 Grăniceri, sub conducerea cpt. I. Şoimescu ; Marşul Regimentului 1 Grăniceri, de Alex. Marian ; De-aşi fi rege, uvertură de Adam.; Flori de camelii, vals de N. Buiuc; Cinquantine, de Gabriel Marie ; Cântecul privighetoarei, de Filipovsky ; Potpuriu naţional de C. Polloni. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Radio Jurnal. 19.15 : Continuarea concertului : Selecţiuni din „Balul mascat“, de Verdi; Dardanella, foxtrot; Reveria rusă; Prin Balcani, vals de N. Ştefanopol; Hora fetelor frumoase şi Sârba străjeritor ; Frumoasa Andaluză, mazurcă de A. Cratochvil; Marş eroic, de I. Vlăduţă. 20 : Enigma etruscă de prof. Radu Vulpe. 20.15 : Muzică variată şi noutăţi (discuri). 20.40 : Şansoneta (cu exemplificări) de Nelio Manzatti. 21 : Să dansăm. Jazzul Radio cu refren vocal: d-rele Radu Moldovanu şi Jenny Boerescu şi d. Sandu Stelian : Niagara, foxtrot de Paul Abraham ; Mâini albe, slow de Paul Abraham ; Vin diseară, tango de Petre Romeo ; Dacă te pierd, vals de Schmidt Gentner ; Uită-te la el, foxtrot de Parish ; La un colţ de stradă, tango de Elly Roman ; Dansând la lumina lunei, foxtrot de Donaldson; De o mie de ori la revedere, foxtrot de Donaldson; Iţi cânt iubirea mea, tango de Constantinescu; Roşu şi negru, foxtrot de Pretscher ; Visele nu se pot interzice, solo de R. Tauber ; Un cântec de ţigan pribeag, tango de Dendrino; Plouă în Cuba, rumba de Elly Roman; Când iubirea se apropie, foxtrot de De Rose ; O micuţă moară olandeză, foxtrot de Barris ; Pentru dumneavoastră, doamnă, tango de Elly Roman ; Aşteptându-te pe tine, foxtrot de Waller ; Să ne iubim, foxtrot de Arien; Să fugim departe Baby, foxtrot de Nichols; Tu, Tu, TU, foxtrot de Vasilescu. 22.30 . Radio Jurnal. 22.45 . Concert nocturn, retransmis de la restaurantul lordăchescu. 23.15 . Jurnal pentru străinătate In limba germană. 23.20—1.39 . Continuarea concertului nocturn. 19.15. Plăci; 20.30. Concert; 21. Plăci; 22. Emisie germană; 22.55. Clopote; 23.05. Emisie franceză;20. 05. Emisie suedeză. Beufcschlandsender 1571 m., 60 kw. ; 20. Concert distractiv ; 21. Inf.; 21.10. Köln. Concert vocal; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Köln. Continuarea concertului! 1. Muzică de dans. Londra 1500 m., 100 kw. — 20.30 Convorbiri sportive ; 20.45. „Walsh Interlude“; 22. Concert de promenadă; 24. Concertul orchestrei B. B. C.; 1—2. Dans. Varşovia 1345 m, 120 kw. — 19-15. Toată Polonia cântă; 19.40. Viaţa artistică şi culturală ; 19.45. Plăci; 20.30. Recital de canto; 20.50. Actualităţi; 21. Inf.; 21.10. Concert de orchestră; 22.30. Concert de muzică de dans. Luxemburg 1304 m, 100 kw. —I 2125. Concert de plăci ; 21.45. Inf., şi revista presei; 22.10. Concert de muzică franceză; 22.55. Concert de plăci; 23.40. Concert de quin- I tet; 0.10. Concert vn la minor Nr. I 5 pentru vioară și orchestră ; 0.36. Pel mei muzical; 1.10. Muzică de dans pe plăci. Budapesta 550.5 m., 120 kw. — 18.40. Recital de canto ; 19.15. Causerie ; 19.45. Orchestră de ţigani; 20.40. Causerie ; 21.10. „Voevodul ■ ţiganilor” (Strauss); 23.40. Plăci; 0.15. Orchestră de jazz. Viena 506.mm., 100 kw. — 20.15. I Din Salzburg. „Fidelio“, operă de Beethoven ; 22.56. Inf., Meteor; 23.05. Concert de muzică militară; 0.30. Inf.; 0.45. Orchestra de jazz I Gustav Vogeltout. Praga 470.2 m., 120 kw. — 20.10. I Plăci; 20.15. Inf., Meteor ; 20.30. Concert de orchestră; 21. Cause- Irie; 21.15. M. Ostrava ; 22. Ora. ; I 22.15. Concert de orchestră pen- tru sărbătoarea naţională olan- deză ; 23.15. Inf., Cronica zilei, Sport; 23.30. Plăci; 23.45. Kosice. Belgrad 437.3 m., 3 kw. — 20.15. Salzburg. „Fidelio” operă de Beethoven ; 23. Ora. Inf., de presă; 23.20. Concert de orchestră ;24. Plăci; 0.30. Muzică de dans. DUMINECA X SEPTEMBRIE • 1873 m. RADIO-ROMANIA 29 kw., 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 11.30 . Predică de pr. Toma Chiricuţă. 1 11.45 : Cronica vieţii religioase de Pr. S. S. arh. I. Scriban. 1 12 : Muzică religioasă (discuri) ; Două coruri din oratoriul „Elias", de Mendelssohn,corul şi orchestra simfonică din Londra, dirij. I de Ooates); Şase corale executate l la orgă de Herbert Dawson ; Cântecul de leagăn al păstorului şi De sus din cer, cântate de Rich. Tauber; Gloria în excelsis, de Weerkes şi Motet de Parry, (corul catedralei Westminster). 12.30: Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 12.40 : Concert de prânz. Orchestra Radio . Uvertură la opera „Zampa“, de Herold ; Peer Gynt, suită de Grieg ; Fantasie din opera „Rigoleto“, de Verdi; Suită, de dansuri din opera „Mireasa vândută“, de Smetana. 13.45—13.50 : Știri sportive. Spectacole. ; 13.55: Muzică uşoară (discuri) 8: Două cântece din revista „Paris- I Madrid“, de Guerrero, (areh. Jacinto Guerrero). Vorbesc prea ‘ mulţi de dragoste şi Iţi doresc no- I roc Jonny, de Grâu, cântate de I Marita Gründgens ; Serenadă de Carr şi Doamna din Madrid, de Hargreaves, (arch. Ray Noble). 14.15: Ora. Mersul vremii. ' I 14.20 : Radio Jurnal. 14.30: Ora veselă : Focul, schetch umoristico-muzical de Stroet şi Vasilache. 14.50 : Muzică uşoară (discuri) : I Inimi şi flori de Tabani şi Nunta I trandafirului de Jesesel. (Octetul Squire): Potpuriu de Schwartz şi Nu întreba, de Hans May, (oteh, Marek Weber). 15.15 : Reportaj sportiv : Turul ciclist al României.. 17 : Cunoştinţe folositoare de dr. Popescu Francisc. 17.15 : Muzică românească (din scuri) : La noi, de Pădureanu şi de unde treci, de Leon, cântat© de Natalia Zăvoianu ; Lazoreana şi învârtită Domnilor, (orchestra Lia din Călnic): Sunt ţigancă, sunt frumoasă şi Toată lumea doarme, doarme, cântate de Zavaidoc. 17.30 : D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătenii. 17.45 : Gazeta sătenilor. 18 : Concert de muzică românească. Taraful Fănică Luca : Arii naţionale ; Romanţe şi Cântece populare. Fănică Luca (voce) : 1. Din ochii care au plâns vreodată; 2) Doi ochi negri; 3) De când, ne-a aflat mulţimea; Hora şi Sârba lui Ocneanu; Arii naţionale (solo ţambal). 19 . Ora. Mersul vremii 19.05 : Radio Jurnal. 19.15 : Continuarea concertului: Fănică Luca (voce) : 1) Ţiganca ; 2) Lampa; 3) Drag mi-e să trăesc pe lume; Romanţe şi Arii naţionale (solo naj: Fănică Luca). 20 : Literatură de senzaţii de prof. Mihail Ralea. 20.20 : Din filme şi operete (discuri) : Două foxtroturi din filmul „Farmecul dansului“, de Brown, (arch. Don Bestor şi refren vocal) ; Două duete din opereta „Paganini“, de Lehar, cântate de Gitta Alpar şi Herbert Ernst Groth; Slow-fox şi foxtrot, din filmul „Floarea din Haway“, de Abraham, (arch. Savoy); Două lieduri din opereta „Cântecul dragostei“, de Korngold’, cântate de Foich, Tauber; Vals din filmul „Premiul de frumuseţe“, de Sylviano şi Foxtrot din filmul „Te ador, dar pentru ce ?“, de Erwin, cântate de Charles Richard ; Lied Si Duet din opereta „Contesa Matriţa“, de Kalman, cântate de Rich. Tauber şi Carlotta Vaconte. 21.15 : Seară vieneză. D-na Margareta Kozen (de la opera populară din Viena) canto acompaniată de Orchestra Radio: Viena, tu oraşul visurilor mele, de Siecynsky; Cântec vienez, de Raymond Danberg; Pomii înfloreau iar In Prater, de Robert Stolz ; Când trandafirii înflorescu peste noapte, de Büttner-Tauber; Aşi vrea să fiu încă odată in Grinzing, de ■Benatzky; Poveşti din Pădurea Vieneză, de Joh. Strauss. 21.50: Cronica sportivă de ing., Virgil Economu. 22: Continuarea concertului. Orchestra Radio; Fantazie din „Manon“, de Massenet; Acceleraţiuni, vals, de Joh. Strauss. 22.30 : Radio Jurnal. 22.45 : Continuarea, concertului. 23.15 : Concert de muzică distractivă (discuri) ; Cântec de pe Rhin, (orch. Columbia); Micuţa gara, de Lemarehand şi Retragerea cu torţe, de Charly, (orch. Fred Adison) ; Să fim mereu împreună şi Blues, de Crumit, (voce, Frank Crumit) ; Foxtrot, Intermezzo de Schoppe şi Pasodoble, de Winkler, (orch. Wil Glahé); Dragoste de vrăbii și Foxtrot, de Bussmann, (orch. Will Glahé); Hacha-cha, foxtrot de Heymann și Goodbye, foxtrot de Sigler, (orch. Jack Jackson); Azi nu mă gândesc la ziua de mâine, de Siegel și Mars, de Knorr, (orch. Wil Glahé). 24—1,30 . Concert nocturn al Orchestrei Petrică MotoL 1 CITIŢI Veselia“ . év