Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 179-193)

1936-07-01 / nr. 179

DIN TERASĂ . Tablou de vară. t înifecate Ziua apelor O datină care înce­pe să prin­dă a ales ziua de 28 iunie pen­tru­ a sărbătorii apele, încura­jând în simţământul tineretului dragoste pentru cariera marină­rească. Ziua apelor nu are ritua­lul vechilor superstiţii străbune, din care au rămas paparudele. Sărbătoarea are o însemnătate reală. Şcolărimea tr­ebue să ajunga să înveţe înotul, sport mult desăvârşit decât privitul echipe­lor de minge. In oraşele unde se găsesc basinuri sau ape potri­­­te, profesorii de gimnastică ar da această lecţie mai nemerită de­cât figurile­ de gimnastică. Ziua apelor ne mai aminteşte de mlaştini cu malarie ce tre­ime secate, de tărâmuri ce ar putea fi drenate, de captări de energie, toate satele, de „dru­­electric toate satele, de „dru­­v­uri fără pulbere” ce aşteaptă să fie navigabile, de ape vii tă­măduitoare, pe care le dărueşte pământul nostru, dar care prin speculă ajung să coste mai scump de­cât vinul. Ziua apelor aminteşte cât are nevoie ţara de o flotă puternică spre a putea fi de fapt stat ma­ritim, cu hidroavioane şi subma­rină. Ziua apelor ne mai amin­teşte de băile pe care ori­ce sat ar trebui să le aibe şi să le folo­sească în tot cursul anului, ca să nu mai auzim de ruşinoase epidemii de scabie. Ziua apelor ne va aminti de Jitana săracului, care odinioară era pescuită din bogăţia lacuri­lor noastre, iar acum e un ali­ment de lux ades importat din străinătate. Când tot mai mulţi vor fi a­­cei care vor înţelege rostul în muncă şi sănătate al apelor, în­treagă înfăţişare a pământului nostru se va schimba. Satele aşezate dealungul râurilor vor fi ferite de inun­daţii câte altfel se abat şi asu­pra oraşelor vitregite. O canali­zare cunoscută pe vremea roma­nilor va înlocui şanţurile câte pe jumătate astupate clocesc băltoace verzi. Diguri mult mai modeste de­cât cele ridicate în antichitate de egipteni, iar în vremea noa­stră de olandezi, ar dărui cele mai înbelşugate pământuri, iar gurile fluviului nostru desrobite de o administraţie străină ar fi păzit să nu şi mai astupe cu mâl. Toate astea le ştim, şi ni le reamintim măcar o zi pe an. ADRIAN MANIU Sfatul medicului AUTOHEMOTERAPIE Se numeşte autohemoterapie injectarea cuiva cu propriul său sânge. De obicei se scoate sânge din vinele braţului şi se introdu­ce în muşchii fesieri. Doza va­riază între 5 şi 10 cmc. O cură de autohemoterapie cuprinde circa 6 până la 15 injecţiuni la 2—3 zile una.­­Acest procedeu de tratament este nou venit în medicină, da­tează din 1912.­­Se întrebuinţează, fiind o me­todă simplă şi aproape fără risc, în diferite boale cele mai multe însă de domeniul dermatologiei. Aşa bunăoară în urticarie, în tot felul de mâncărimi cronice, unde uneori se pot căpăta vindecări admirabile. Nu totdeauna însă. Se mai face autoheme în eczemă, în furunculoză şi mai ales în a­­cele inflamaţii ale glandelor dela subţioară numite hidrosadenite; apoi într’o boală destul de re­belă la tratament boala lui Düh­ring, cu rezultate variabile. S’a căutat a se extinde acest tratament la boale de un alt ordin cam de pildă în epilepsie, în infecţiuni, în boala serului, etc. În fine în ultima vreme auto­hemoterapia se întrebuinţează şi în tratamentul litusului, injecta­rea unei cantităţi de 20 cmc, de sânge în fese sau oriunde în altă parte a muşchiul­aturei corpului ar avea darul să oprească hemora­giile cerebrale, ceea ce ştim că este foarte greu şi foarte important de obţinut, de acest lucru de­pinzând salvarea bolnavului. Cum lucrează acest sânge scos din vase şi introdus în muşchi este încă o problemă. Se pare că nu lucrează ca un autovaccin pentru că­­ şi injectarea de sânge strein (heterohemoterapie) dă a­­celeaşi rezultate. Poate să fie la bază o acţiune de desensibili­zare (vom vorbi altă dată despre aceasta). In orice caz ventuzele noastre obişnuite se apropie de autohemoterapie întru­cât nu fac de­cât să scoată sânge di­n cir­culaţie­ şi să-l răspândească sub piele. Dr. V. Citim în UNIVERSUL din 28 iunie 1887: — Comisiunea presidată de d. Maiorescu a terminat concursul pentru pedagogie şi filosofie la şcoalele secundare de fete şi a re­comandat ministerului pe d. Dulfu şi pe d-na M. Delavrancea. — Astăzi trece prin Bucureşti delegaţia Sobraniei care duce prin­ţului Ferdinand de Coburg votul prin care e ales prinţ al Bulgariei. — Comisiunea industrială de pe lângă ministerul domenilor a vo­tat regulamentul elaborat de d. Emil Costinescu pentru punerea in aplicare a legii pentru încurajarea industriei naţionale. — Banii strânşi până acuma pentru ajutorarea incendiaţiilor de la Botoşani-Piatra se urcă la suma de 5.000.000 lei. DC-AZIPONAlftC PRETENŢIE (La domnişoara Fifi­­lomiesk­iu e mare sindrofie. Se cântă şi se dansează. Domneşte o attmos­­feră­­de adevărată tinereţe şi voe itouină. Gazda se întreţine cu toată lumea, dorind ca fiecare să se stată bine. In timpul acesta, câteva dom­nişoare au făcut un cerc aparte. Domnişoara Ionescu, imediat şi-a făcut apariţia între ele! — Vai, dragile mele dar ce faceţi voi aici? — Discutăm, dragă Fifi. — Şi despre ce anume. — E, parcă tu nu-ţi Închipui. Despre ce pot vorbi fetele, da­că nu despre soţul ideal. — Eu­, spun, o domnişoară măruntă şi durdulie, aş dori ca soţul meu să fie un bărbat pu­ternic. — Al meu să fie înalt şi fui­­mos ca Ghery Caper. — Aşi, dragile mele, eu aş dori să fie cu totul altfel. — Ulum, întreabă întregul cerc de fete. — Aş dori ca bărbatul meu să mă iubească mult, imens de mult. Să treacă prin foc şi prin apă pentru mine. — Atunci ai putea foarte bine să-ți iei de bărbat un pompier. Spune o domnișoară înaltă și cu părul platinat. Keops Câmaşa de noapte sau pijama ? Un grup de scriitori şi ziarişti din Statele Unite şi Canada au pornit o campanie intensă pentru părăsirea pijamalei, în favoarea cămăşii de noapte, lăsată în pă­răsire. Doc Davis, directorul unui ziar din Ottawa, a declarat că această campanie are scopul de a smulge din rădăcină tendinţa spre efe­­minare pe care o manifestă tine­rele generaţii şi de a reintroduce sentimentul masculinităţii în rândurile sexului tare. „Toţi marii oameni ai Ame­­ricii — a declarat el — nu ştiau ce este pijamaua. Ei au purtat cămăşi de noapte, lungi până la călcâe, şi au realizat Statel­e­ Unite”. Fondatorii acestui „club al că­măşilor de noapte” au cules foarte curioase documente prin care demonstrează că Washington şi Lincoln purtau numai cămăşi de noapte şi chiar astăzi „numai timizii şi afemeiaţii poartă pi­jama, în timp ce toţi bărbaţii mândri de masculinitatea lor preferă cămaşa de noapte”. Scriitorul Chapin May a afir­mat că, după îndelungate cerce­tări, a reuşit să se convingă că Nero şi Napoleon purtau cămăşi de noapte... Jocurile noastre Deslegătorii jocuri­lor seriei XXVII-a (Urmare) AU DESLEGAT 4—6 JOCURI: 391) Dragomirescu Virgil (Lo­co). 392) Dumitrescu E. loan (Corneşti-Dâmboviţa). 393) Dudu­­leanu cpt. N. (Loco). 394) Dumi­­trescu M. (Loco). 395) Dinimih (Loco). 396) Dumitrescu N. loan (Loco). 397) Dumitru Barbu (Ma­­lu-Ialomiţa) 398) Dumitrescu A­­ristide (Giurgiu). 399) Dumitrescu Paul (Loco). 400) Demetriade Ce­cilia (Loco). 401) Danciu Corne­lia (Grădiştea-R.-Sărat. 402) Du­­mitrescu Mitică (C-ţa). 403) De­­leanu I. Georgeta (C-ţa). 404. Drăgan Mişu (Tinca-Bihor). 405) Delacerna Alex. (Stănești Cerna- Vâlcea). 406) Dumitrescu Gică- Geo (Loco). 407) Diaconescu Gel­­lu-Duc (Tecuci). 408) Dragomir Marioara (Tg. Secuiesc). 409) Dră­­gușinu D. Nicu (Segarcea-Dolj). 410) Dragulănescu Puica (Loco). 411) Dabura Dumitru (Loco). 412) Dumitrescu I. Anastasiu (Carmen- Sylva) 413) Dobre St. Nicolae (Băneasa-C-ţa). 414) Dumitrescu Traian (Loco). 415) Diomu M. Natalia (Loco). 416) Dimitriu E­­lena (Uaşi). 417) Dumitrescu Ma­ria (Loco). 418) Drăguşanu G. Const. (Loco). 419) Dima Valeria (Tulcea). 420) Davidescu Paul (Loco). 421) Dimitriu locot. (Ro­man).­­ 422) Dumitrescu Gr. C. (Loco). 423 Dimitriu loan (Chiti­­la). 424) Diamandopol P. Gabriel (Loco). 425) Don Ion (Loco). 426) Dumitrescu D. Cezar Aurel (R.­­Sărat). 427) Elisievici Colette (Loco). 428) Enache siulbh­. Gh. (Loco). 429) Eftimiadi Smaranda (C-ţa). 430) Enescu I. Gh. (R.-Sărat). 431) E­­lekes Ludwig (Loco). 432) Eusa­­sescu Cornelia (Galați). 433) E­­nescu Mircea Sorin (Loco). 434 Epurescu Nicu (Loco). 435) Ere­­mia L. P. (Beiu-Teleorman). 436) Florescu Constanţa (Loco). 437) Florea Ioana (Borzeşti-Ba­­cău). 438) Fumu Ioan (Iaşi). 439) Franga G. Alex. (Galaţi). 440) Florescu Sc Ioan (Loco). 441) Fă­­tu Maria (Loco). 442) Fundescu D. I. (Loco). 443) Focşeneanu Li­­vişor (Feteşti-Ialomiţa). 444) Fe­­tescu B O’ (Valea­ Călugărească). 445) Fotino N. (Loco). 446) Filii­pescu Sorin (Roman). 447) Foti­no Viorel (Popești-Leordeni). 448) Filkner (Loco). 499) Florescu I. Ana (Loco). 450) Frize E. Mircea (Loco). 451 Filip I. Corina (Loco). 452) Florea A. Tudorică (Roșiorii de Vede). 453) Florescu Elisa (Cluj). 454) Filotti V. Nicu (R.­­Sărat). 455) Grigorescu Ionel (Loco). 456) Gehac Adela (Cernăuț). 457) Ghinghină I. Emilia (Bârlad). 458) Gheorghiu cpt. Cica (Cernă­uţi). 459) Gheorghiu Const. (Cra­iova). 460) Grigoriu Corneliu (Lo­co). 461) Ganea Gică (C.­Lung. Muscel). 462) Giuran maior Con­stanţa (Oradea). 468) Galagan Fi­lip (Iablona-Glodeni-Bălţi). 464) Grosu I. Gh. (Botoşani). 465) Georgescu Adelina (T.­Severin). 466) Gurău Elena (Loco). 467) Geolep I. Mihail (Loco). 468) Gri­gorescu Cerise (Galaţi). 469) Gu­­ţu Grigore (Tocileni-Băluşeni-Bo­­toşani). 470 Gaspar Mişu (Boto­­şeşti-Paia-Dolj). 471) Ghineraru cpt. Titu (Orșova). 472) Georgescu Dan (Craiova). 473) Gavrilă Efti­­mia și Valeria (Loco). 474) Grego­rian cpt. M. Anzica (Loco). 475) Grumăzescu H. Iulian (Iași). 476) Gheorghiu V. (Loco). 477) Gelep I. Angela (Craiova). 478) Gheorghiu Zoe (Loco). 479) Gavrilă Gh. (Lo­co). 480) Ghiulea I. Jean (Loco). 481) Gheorghiu Laurenţiu (Loco). 482) Grosu Lucia (C-ţa). 493) Ghiulea Profira (Loco). 484) Gu­­zulescu Ştefan (Blejeşti-Vlaşca). 485) Grecu Const. (Galaţi). 486) Ghiulea Cornelia (Loco). 487) Ghiulea Iile (Loco). 488) Ghel­­ber Tiţa (Loco). 489) Georgescu R. Cănuță (Loco). 490) Ghinea P. Neculai (Cocăneasa-Tutova). 491) Georgescu Savin (Loco). 492) Go­­ga Dimitrie (Loco). 493) Georges­cu Gh. Gh. (Chijdeanca-Prahova). 494) Grigorescu E. (Loco). 495) Gonciu Sevastian (Bacău). 496) Georgescu Matei (Loco). 497) Gri­gorescu Diogene (Loco). 498) Gri­gorescu M. Iancu (Loco). 499) Grădiescu Jeana (Loco). 500) Gheorghiu Alex. (Loco). 501) Gro­­zăvescu E. M. (Loco). 502) Geor­gescu Elvira (Craiova). 503) Glo­­gojanu C. Antoaneta (Loco). 504) Guiu I. (Loco). 505) Gane Coca (Brăila). 506) Ghiculescu Ana (Ploeşti). 507) Gheorghiu Misetta (Loco) 508) Gemene Vasile (Lo­co). 509) Grigoriu Elena (Sotea- Suceava). 510) Gheorghiu Lucre­­ţia (Bârlad). ■’ urma) ( t UNIVERSUM Pisica minune din Baltimore? Presa americană discută foarte pe larg moartea unei pisici mi­nune, adevărat barometru viu, care preciza vremea cu o exac­titate uimitoare. America în­treagă știa că atunci când Na­poleon — așa se numa pisica mi­nune — dormea întins pe burtă trebuia să plouă iar când dormea pe o parte, trebuia să fie secetă. In timpul secetei din 1930, doam­na Schieles, proprietara lui Na­poleon, a fost întrebată zilnic la telefon, din diferite colţuri ale Americă, cum a dormit pisica sa. Astăzi, după 19 ani de viaţă, Napoleon doarme somnul de veci, într’un majestuos mausoleu de marmură. Focul şi undele scurte Mai mulţi avocaţi savanţi ruşi au stabilit în urma unor expe­­rinţe, că flăcările se răspândesc mult mai repede într’o massă de gaze inflamabile, de pildă oxige­nul şi acetilena,­­atunci când a­­cestea sunt supuse undelor her­­tziene; sub influenţa undelor scurte focul se întinde de două ori mai repede decât în mod normal. La unde de 20 de metri, însă, efectul acesta dispare cu desă­vârşire. Savanţii atribue feno­menul acesta agitaţiei molecule­lor, pricinuită de trecerea unde­lor. MODA1 Ansamblurile de plaje sunt, vara aceasta, mai variate ca oricând. Diferitele starturi, ro­chii de plajă, pijamale se fac mai ales din pichet .(unt sau înflorat). In ceea ce privește colobilitiuli, se preferă albul, roșu viu, gal­ben verzui sau verde. Costumele de bac sunt foarte scurte, ajutate, elastice şi în scutori deschise, înainte şi după bac se poartă mani­oluri largi, cape lungi, tur­­ bane marocane, bolerouri... Ansamblurile din două bucăţi foi şi vestă, tricotate de mână, în nuanţe de alb,, gry sau bleu pal sunt completate cu bluze u­­şoare din organdi brodat sau imprimat. De unde anul trecut erau preferate culorile închise, sobre, acum, peste, tot se văd numai nuanţe vii şi deschise. TETURIA 1. Costum, de plaje din pichet alb. Garnitura din benzi bleu­marin. Acest costum se poate face în orice culoare deschisă având benzile în culoare care să contrasteze 2. Costum de plaje. Culota din foile sau in. Bluza de cotai, cra­vată variată. Renumita şi fenomenala MISS ELLYNEE Profesoară Medium-Spiritistă Este consultată de toată elita Capitalei, tocmai pentru că este re­cunoscută ca o adevărată descope­ritoare a secretelor omeneşti. Pute­rea ei magică, spiritul ei de obser­vaţie face adevărate minuni. Do­cumentele vorbesc. Prezice cu o precizie surprinzătoare numele dv. şi orice chestiuni: Judecăţi, co­merţ, loterii, omor, căsătorii, co­mori etc. Celor bolnavi le dă sfa­turi de vindecare (deslegarea far­mecelor) . Corespondenţă întreaga ţară şi­ străinătate. Trimiteţi data naşterii, 120 lei mandat postal în strada General Angelescu No. 121. Bucureşti. Consultaţii 8—1 şi 3—8 seara. Intrarea direct stradă vis-a­­vis de Spitalul Militar. Sunaţi. 43 INTOXICAT! CU INCHEŢATĂ Moscova, 28 (Rador). — La Banca Sovietelor s’a întâmplat o gravă intoxicaţie a 11 func­ţionari cari au consumat înghe­ţată la bufetul băncii. Ei au fost transportaţi la spi­tal. Mai mulţi funcţionari sunt în stare foarte gravă. ----------XXX­X XXX Grupul Dobozinsky s’a refugiat in Carpaţi Varşovia, 28 (Radio Central). Autorităţile continuă urmări­rea grupului naţional-democrat al inginerului Dobozinsky, care a atacat săptămâna trecută lo­calitatea Emyslenice. Acest grup s’a refugiat în Carpaţi şi a silit pe locuitorii din Stare Vrachy să-i dea ali­mente. Poliția crede că grupul ingi­nerului Dobozinsky se va refu­gia pe teritoriul cehoslovac. Preţul redus asi­gură automobilului PONTIAC 1936 locul de frunte printre maşinile avantajoase. * Reprezentanţa G-rală GARAJUL COLIN AUTOM­OBILIA Bd. Tache Ionescu 40 BUCUREȘTI C­AROSERIA aerodynamics ’’Originală Fisher” a auto­mobilului PONTIAC, complect metalică, sudată electric, cu geamuri incasabile, cu o perfectă izolare acustică şi termică, precum şi un sistem ideal de ven­tilaţie, este o adevărată operă de artă. MOTORUL automobilului PONTIAC, de un dinamism excepţional, cu lagăre de argint şi cadmium, este robust şi suplu şi posedă o mare rezervă de forţă. FRÂNELE hidraulice puternice, pe toate 4 roţi şi în plus frâna de mână independentă asupra roţilor din spate, răspund oricărei comenzi şi dau cea mai mare siguranţă, putându-se utiliza astfel tot potenţialul de viteză al maşinei. SUSPENSIUNEA ideală, tip somieră, roţi independente în faţă, arcuri mari în spate şi amortizoare hidraulice. PONTIACUL a câştigat luna trecută cursa de economie din America, sub controlul Asociaţiei automobilă ame­ricană, parcurgând 352 mile (566 k­m.) cu o consumaţie de 12V2 la suta de kilometri iţfară adaus de ulei)* Automobilul preferat al persoanelor distinse: Cântăreţii bisericeşti din oraşul şi jud. Vaslui sărbătoresc pe d. dr. C. Angelescu şi înfiere­ază atitudinea mârşavă a ziarelor din Sărindar Vaslui. 26 Iunie­Bri, cântăreţii bisericeşti din protopopiatul Vaslui s-a­u adu­nat la o agapă spre a sărbători pe d. ministru d­r. C. Angelescu, care le-a dait câştig de cauză. Masa s-a servit la restauran­tul V. Hangaan Preotul I. ENE, preşedinte de onoare al „Asociaţiei cântăreţi­lor bisericeşti” din Vaslui, a elo­giat opera creştinească a ma­relui om de stat şi iubitor al şcoalei, dir. C. Angelescu. D. D. BLANARU, preşedintele asociaţiei cântăreţilor biseri­ceşti din Vaslui, a arătat lupta aprigă ce s’a dus, pentru câşti­garea unor drepturi ce le-au fost răpite şi care li s’au redat da­torită d-lui dr. C. Angelescu. Am avut,—spune d-sa,—con­cursul celui mai mare ziar ro­mânesc—care a scris în nenu­mărate rânduri despre nevoile noastre şi lupta asociaţiei, luân­­du-ne apărarea­ prin câteva ar­ticole de fond. II cunoaşteţi cu toţii, este zia­rul „Universul“ condus de ma­rele patriot Stelian Popescu tu­rale şi ovaţiuni la adresa „Uni­versului“ şi directorului său­. Vorbitorul a adus apoi elogii d-lui Popescu-Pasărea, care a luptat pentru binele lor. D. GH. STÂNGĂCEANU arată că drepturile au fost câştigate prin unirea şi armonia sufle­tească a asociaţiei pe care o a­­seamănă cu un stup de harnice albine lucrătoare. D. EMIL VAJAIANU, directo­rul ziarului „Gazeta Vasluiului“, a arătat rolul covârşitor pe care l-a avut religia pentru păstra­rea şi înălţarea neamului româ­nesc, înfierează cu energie ati­tudinea perversă a ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“. Ca ziarist şi bun român d-sa aduce elogii marelui patriot, d. Stelian Popescu, directorul ziarului,,Uni­versul“, stâncă de granit, care a înfruntat şi risipit puhoiul ve­ninului comunist din Sărindar, îndeamnă pe toţi cei cari simt româneşte să nu contribue la subminarea neamului, şi să nu mai citească niciodată ,Adevă­rul“ şi „Dimineaţa“ sau alte foi cu idei comuniste. In urale nesfârşite de „Tră­iască „Universul”! tpastează pentru d. Stelian Popescu. Preotul M. LECA­ Tungujei, într’o frumoasă cuvântare elo­giază sufletul românesc, care oţelit de veacuri, în luptă, cu străinii şi înstrăinaţii, a ieşit strălucitor ca aurul şi din aceas­tă încercare murdară, organiza­tă de leprele comuniste din Să­rindar, îndeamnă pe toţi românii, să nu dezarmeze, ci să ducă înainte lupta sfântă pentru cauza na­ţională : „Hristos, Regele, Na­ţiunea“. Sabia pe care au ridi­cat-o ei contra naţionalismului, a fost cu două tăişuri. Au îndreptat-o spre marele patriot Stelian Poesc­u, dar s’a întors asupra lor, prin voinţa u­­nanimă a întregului neam ro­mânesc. Suntem popor dinastic, bine­facerile comuniste n’au decât să le propage în ţara lor. In încheie, Sf. Sa a urat viaţă lungă şi rodnică păstorire P. S. S. Episcopul Nifon al Huşilor, susţinător al bisericii şi al cau­zei cântăreţilor bisericeşti. D. AL. ONCEANU, depozitarul ziarului ,,Universul“, după ce mulţumeşte invitaţiei ce i s’a făcut, spune că se simte adânc mişcat de frumoasele cuvinte ce s’au adresat d-lui Stelian Po­pescu şi ziarului „Universul“. Dacă dv., spune d-sa, cari staţi în mijlocul satelor, ca o făclie de veghie, propovăduind alături de preoţi, credinţa lui Hristos, vă daţi seama de răul care ne ameninţă, comunismul propagat de foile din Sărindar, fiţi la înălţimea datoriei, şi du­ceţi lupta înainte, până când vor înceta de a mai apare foile în­veninate. (Ovaţiuni pentru zia­rul „Universul“ şi d. Stelian Po­pescu. Cei prezenţi aclamă strigând: „Jos cu leprele din Sărindar!”) D. I. BENCHEA a spus : Săr­bătorim pe salvatorul nostru, d. ministru dr. C. Angelescu, care cu sufletul curat, cald şi înţele­gător, cu aceeaşi grijă ce a avut-o pentru preoţi şi învăţă­tori, a ştiut să ne dea sprijinul când a fost nevoe. Tot astăzi gândul nostru trebue îndreptat şi către luptătorul neobosit al cauzei noastre, d. Popescu-Pa­sărea, preşedintele centralei. Fiindcă ziarul „Universul“ a fost acela care ne-a susţinut la toate nevoile, am dori ca tot ceea ce s-a petrecut azi, să fie auzite în întreaga ţară. Ne solidarizăm cu presa na­ţionalistă creştină, înfierând mârşăvia celor din Sărindar. Dă citire următoarelor tele­grame, cari s’au trimis : D-lui ministru dr. C. Angelescu Bucureşti Cântăreţii bisericeşti din pro­topopiatul Vaslui, întruniţi pen­tru a vă sărbători, exprimă ex­celenţei voastre, întreaga recu­noştinţă pentru zelul cu care aţi îmbrăţişat şi salvat cauza noas­tră. Preşedinte, (ss) D. BLANARU D-lui Stelian Popescu Bucureşti! Cântăreţii bisericeşti din pro­topopiatul Vaslui, recunoscători pentru apărarea ce totdeauna le-aţi luat prin ziarul „Univer­sul“ vă­­ exprimă sentimentele lor de dâncă recunoştinţă. Preşedinte, (ss) D. BLANARU O telegramă de mulțumire s’a expediat și d-lui Popescu-Pa­sărea. ----------XXX® XXX----------­ Tren atacat cu pietre in jud. Brăila — UN CONDUCTOR RĂNIT - Brăila, 28 Iunie Trenul personal nr. 8011, care trecea de la Buzău spre Galaţi, a fost atacat cu pietre în drep­tul corn. Nedelcu Chercea, din judeţul nostru. Au fost sparte mai multe geamuri, iar un conductor ră­nit grav. In urma cercetărilor făcute de postul respectiv de jandar­mi, autorii atacului au fost a­­restaţi. Ei sunt Constantin Lu­­pu şi Sandu Dumitrache, din corn. Nedelcu Chercea. Cu actele dresate au fost înaintaţi parchetului. --------XXX&XXX------­ COMUNICI CONDAMNAŢI LA BELGRAD Belgrad, 28 (Rador). — Tribu­nalul pentru apărarea statului a condamnat la pedepse variind între 1 şi 2 ani muncă silnică pe 5 comunişti acuzaţi de propagan­dă subversivă. CURELE UE TRANSMISIE MAȘINI DE TREER, MORI, INDUSTRII Special tăbăcite, calitate garantată, execută după comandă mai eftin ca oriunde fabricile MOCIORNIŢA București Strada Apele Minerale 67-75. PENTRU Băile Eforiei Kretzulescu Câmpulung-Muscel — Având secţiunile de: Aer comprimat, Inhalaţii, Pulverizaţii, Hi­­droterapie, Halbaduri Etuve, Băi simple şi cu Săruri, Duşuri scoţiene, etc. se deschid la 30 Iunie. Reducere pe C. F. R.­ 44444 ♦♦♦■♦ + 444 M»4 MMM41»»M»»»4»4»MM 44 ♦♦♦♦♦ + • Regionala C. N. E.F. Borsec Funcţionează in acest an de la 1 Iulie la 1 Septembrie , în staţiu­nea balneo-climatică de munte Borsec la 980 metri altitudine cu păduri de brazi, ape minerale, băi de acid carbonic. Pot participa bărbaţi, femei şi copii. Taxa pentru 30 zile casă şi masă (de 4 ori pe zi) este de lei 2800, 3200 şi 3700. In program: gimnastică, jocuri, sporturi şi excursiuni în împreju­rimi şi la­ Vatra Dornei, mănăs­tirile din Bucovina, cu plutele pe Bistriţa, în munţii Călimanului, in munţii Ceahlăului, la cheile Bica­­zului, la Sovata şi pe Valea Mu­reşului. Ultima gară Topliţa Română sau Piatra Neamţ. Prospecte informaţiuni şi îns­crieri la Asociaţia Amicii ONEF., Pasajul Imobiliara 2, Bucureşti. Telefon 3.87.42. 353 .44444444444444444444444 De la institutul de orbi şi surdo-muţi din Cernăuţi Penttru anul şcolar 1936/937 sunt vacante in clasa I-a de orbi 10 locuri, şi în clasa I-a de surdo-muţi 15 locuri; în cla­sa IV-a de surdo-muţi 4 locuri şi în clasa VI-a de surdo-muti­ 6 locuri. Părinţii şi reprezentanţii le­gali vor înainta până la 15 Iu­lie 1936 direcţiunii instituitului o cerere de înscriere însoţită de: 1) actul de naştere, din care să rezulte că copilul are o vârstă de cel puţin 7 ani îm­pliniţi şi cel mult 10 ani; 2) certificatul medical, din care să se constate că copilul este sur­­do-mut sau orb; 3) pentru bur­sieri o dovadă oficială (certifi­cat de sărăcie), din care să re­zulte că sunt lipsiţi de mijloa­ce materiale; 4) pentru solvenţi o declaraţie că vor plăti la timp şi regulat salvă; 5) declaraţia prin care părinţii se obligă să-l ia acasă pe copilul lor în va­canţele reglementare. „ -----------000 : 0­0­o 00--------- _) In Localitatea de cură PISTYAN Sanatoriul Special Concesionat de stat CONTRA REUMATISM şi GUTĂ foarte avantajos O CURA COMPLECTA 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toa­te băile de vindecare în clasa de lux, taxa de cură toate dările şi spezele cu LEI 11.500 Preţuri excepţionale înaintea şi după sezonuri. Confort desăvârşit. Toate ajutoarele în casă. Cura mo­dernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin Medicii conducători Dr. L. SCHMIDT şi Dr. Weisz in Piestany precum şi la „Ham­burg Amerika Linie” S. A. R. în București, Cal. Victoriei 84. 5346 oferă .. »++44 4 4 440M 4 4 4444 4444« FABRICA DE AMBALAJE „CONCORDIA"­­din CONSTANȚA Primeşte oferte de la constructori de spe­cialitate pentru exe­cutarea cuptoarelor de uscare a tablelor lito­grafiate. 560 444­ 44444444 4 4 4444 4 44 444" Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice recla­­adresă să binevoiască a­maţie sau schimbare de ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt narviți la reînoirea abonamentu­lui să lipească pe cuponul mandatului poştal etiche­ta abonamentului expirat.

Next