Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 15-30)

1937-01-16 / nr. 15

m ít. .• u­ T *■*­*■+ ♦ 4-4-44-4 4 4 ♦♦ ♦♦♦♦♦■»< « 4- 4++4-4-++ Ho -fii, OPERA Nou prin contra contort ultra mo­dera preţuri covena­le Strada Brezoianu 57. 8 Bi­s 1 DE VORBĂ CU CITITORII BON 6 IANUARIE 1997 Oricine doreşte să afle so­­luţia unei chestiuni care îl fră­mântă, oricine doreşte o­­"mu­rire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încre­dere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi Aspunsul va fi publicat în rubrică sau în­­tr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul ru­bricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referioare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât în­trebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrici. „De v­orbă cu cititorii“ va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universal“, Bre­­zoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru ru­brica „Ce orbi cu cititorii" în­trebările vor fi în­ţlt de bo­nii ală­turat. Fără acest bon nici o corespondenţâ nu va fi n'­tâ în seamă Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt dlate de­­. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre : D-lui B. FRASINCEANU, A­lexandria. — Nu. D-lui Dr. IONESCU-Loco. — Nu. Procedeul e valabil. Dar res­pectivul trebue sâ adaoge numai numele adoptatorului, nu să-l Înlocuiască pe al său. D-lui D. P. Olt. — Delicată situație. A operat, în dauna drep­turile dvs. o prescripție achizitivă ce — tare mi-e teamă — a com­promis proprietatea. Trebue proces. "" D-lui „AISER“. — 1) Adăstaţi să cadă în opoziţie.» atunci! — Să nu se prescrie acţiunea însă, între timp! ? 2) Pe nimeni. S’a prescris orice . acţiune în daune. D-lui GH. HAŞIU. — Casele de credit ale corpurilor respective. . , D-lui MARINAR. — Din ceiace­­aţi scris nu se înţelege bine ce­­ dor­iţi: a urma şcoala de ofiţeri, a intra voluntar sau în termen şi ce vârstă aveţi. Dacă doriţi a deveni ofiţer de­­ marina comercială, vă puteţi îns­­­­cri anul viitor la şcoala ce va lua fiinţă la Constanţa, unde se­­ cere sc. com­. Superioară. Ca voluntar trebue să aveţi 18­­ani şi să faceţi o cerere la minis­terul aerului şi marinei, inspec­­toratul marinei, cu actele ce vi­­ se vor indica de cercul de re­­­­crutare. In termen, ca soldat, depinde de cercul de recrutare local dacă are locuri pentru marină. Fie ca voluntar, fie în termen puteţi urma şcolile de speciali­tăţi, pentru a deveni maestru sau ofiţer de­ echipaj, D-lui NAVU. — In şcolile Sta­tului nu pot intra de­cât cetă­ţenii francezi sau Cei trimişi prin intervenţie diplomatică de guver­nul nostru In cele particulare consulatul francez vă poate da orice lămurire. Câinii Bernard nu se pot cum­păra din ţară de­cât ocazional, aproape imposibil. Numai în El­veţia sunt crescătorii. D-lui HUGHEN-Huşi. — E extrem de simplu. Recitiţi tex­tele, înc’odată. Nu e nici o filosofie. D-lui C. I. OLTEANU. — In­jurie La ocol. D-lui „MARY 13“. — Sigur. Legea cere să fi satisfăcut legea recrutării. Or, dvs. aţi satisfă­cut-o. D-lui „UN NEDREPTĂŢIT“. — Notificaţi autorităţii recalcitrante hotărîrea ce aţi obţinut, învestită cu formula executorie, făcând cuvenită somaţie de plată prin înscriere în bugetul proxim. D-lui „PENSIONAR C. F. R.“.­Mai întâi verificaţi dacă v’a prevăzut în tabloul creditorilor săi. Apoi—dacă nu v’a înscris a­­colo—urmâriţi-l din nou, fiindcă a pierdut beneficiul asanării faţă de dvs. Coifctu­l dela comunitatea bulgară Silistra, 13 Ianuarie De câtva vreme, în sânul co­munităţii bulgare din localitate, “ există un conflict pe tema con- j ' 'ducerii. Conflictul a luat o formă gra­­­­vă, în urma dizolvării vechiului ’„ comitet de sub preşedinţia d-lui­­loan Anghelof. Vechiul comitet, care a reluat­­„conducerea comunităţii, acuză pe foştii conducători de nereguli în­­ce priveşte gestiunea, şi au sesi­zat parchetul, care a trimis ca­zul în cercetarea cabinetului de­­ instrucţie. Aseară, d. judecător instructor Macarie şi d. procuror Pascu, au făcut descinderi la mai mulţi membri ai comunităţii, între cari d-lui Ivan Angheloff, fostul pre­şedinte al comitetului şi Vasca Caleei Cajaroc, de unde au ridi­cat acte în legătură cu condu­cerea comunităţii. Socotim că este momentul ca această comunitate, care este un focar de iridentism, să fie dizol­vată, deoarece s’a dovedit cu prisosinţă activitatea ei subver­sivă şi autorităţile în drept au dovezi suficiente că ea s’a abătut dela obligaţiile legale. Impresionanta sinucidere de la penitenciarul din Brăila Un deţinut şi-a făcut „harak’ri“ i’v BrăUa, 13 Ianuarie­­■ Miercuri dimineaţă a încer­cat să se sinucidă, spintecân­­ndu-şi abdomenul cu un cuţit,­­cunoscutul pungaş de buzunare ~6Dumitru Dumitrescu, zis Meşh­­­ena, din oraşul nostru, vechiu client al poliţiei, care a ispăşit numeroase condamnaţiuni în diferite penitenciare din ţară şi la Doftana. El fusese arestat acum câtva timp de poliţie, fiind învinuit că in complicitate cu concu­bina sa, au jefuit pe str. Victo­riei, în apropierea bisericii Sf. Gheorghe, două călugăriţe de la .'mănăstirea Rogozu (R. Sărat).­­ Fiind trimis în judecată, sub­­ stare de arest, Dumitru Dumi-­­­etrescu, zis Meşină, a fost con. 'damnat de ocolul urban, la 6 luni închisoare, conform pre­vederilor vechiului cod penal. Contra sentinţii prin care a fost osândit, pungaşul a făcut din penitenciar apel la tribu­nal cerând să fie achitat, întru­cât e nevinovat. Apelul venind spre judecare la tribunalul s. II-a, a fost res­pins. Din această cauză, Dumitru Dumitrescu, zis Meşină şi­ a pus în gând să-şi pună capăt z­e­­lor. Planul şi s-a pus în aplicare pe când se afla în atelierul de cismărie al arestului preventiv. Văzând că nu e supraveghiat de gardian, sinucigaşul a pus mâna pe un cuţit cu care şi-a făcut „harakiri“. Au fost anunţate autorităţile care au venit la faţa locului spre a face primele cercetări şi a stabili cu preciziune cau­zele sinuciderii. ,-------xoxCbox——— r Gctl&ruJctt* VINERI, 15 IANUARIE Ort.: Păr. Pavel Tu­belli si Ion Colibasul. Cat. Sf. Paul Pustnicul. Prot.: Ma­ru Evreesc: 2 Sevat 5697. Mahomedan: 3 Giul-Rade 1355. Giuma. * Răsăritul Soarelui 7.53. Apusul 16.58. VINERI, 15 IANUARIE radio-romania 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (ciscuri): Scena automatelor şi Valsul păpuşilor din „Coppelia”, de Delibes şi Ijomiao, vals de Heuberger; Bolero în re major şi Dans spaniol in sol mi­nor, de Moszkowsky; Stomp, de E­­lington. Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Spart, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Viaţa în Pra­ter, de Transla­teur; Marinella, de Scotto. Pe un mic balcon în Spa­­nia, de Boli şi Noapte bună dragă, de Noble, (voce: George Metaxa) ; Cei din Schönbrunn, vals de Lan­ner; Manuela de Maduro şi Paso doble, de Villajos, (voce: Pilar Ar­co­); Dacă ar fi orice lacrimă o notă, de Nell Martini (voce: Syl­vian Florin); Cântec de leagăn, de Godard şi Norinka, de Boulanger, (vioară: Boulanger); Dragostea vine... şi se duce, de Bos şi Când vei fi în braţele mele, de Monnat, (voce : Lucienne Boyer); Plâng iu­birea pierdută, de Ioanin Lupescu, (voce: Mia Braia) şi Ai adormit crâşmare la tejghea, de Alexe, (Vo­ce: Petre Alexandru). 14,10; Radio jurnal: Ora, Mer­sul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14,30: Muzică variată (discuri) : Intermezzo din „Paiaţe”, de Leon­cavallo şi Intermezzo din „Cavale­ria rusticană”, de Mascagni, (arch. Filarmonică din Berlin); Selecţiuni din „Hir­kay”, de Gershwin şi „Aleea lunei de miere” de Dow­ling; Potpuriu din „Văduva veselă” de Lehar (orch. Marek Weber). 15. Ultimele ştiri, Bursa cerea­lelor. 18: Concert de muzică distractivă. Orchestra Jean Sibiceanu (canto ; Ion Luican): Arii naţionale; Flirt, vals de Steck; Mi-ai furat inima, tango de Max Halm; Negustorul din Candi, rumba de Rozendă Ruiz; Balada ciobanului, Suspine crude, Hora boerească, de I. Zamah; Ta­nya, tango de Petrovici; Ne-am iu­bit dela Braşov la Sinaia, slow de Citev,; Hai ţâţo la Severin; Câte mori sunt pe Buzău şi Hora dela Afumaţi; Să numâ minţi, tango de Anghel Midescu; Amapo­a, rumba de Lacalle; Arii naţionale. 19: Ora, Mersul vremii, Actua­lităţi. 19,10: Continuarea concertului: Arii naţionale din Vâlcea: Iubesc, vals de Anghel Midescu; Cântec româneit, de Constantin Dumitre­­scu; Aici mi-am băut eu banii, tango de Martini; Mai am un leu pentru o ţigară, fox de Vin­­nov; Sultănica, cântec românesc de Cor­­fescu; Hora încurcată, de Jean Si­biceanu; Sanie cu zurgălăi, cântec românesc de Richard; povestea vieţii mele, de Constantin Ionescu; Sârba învăţătorilor şi Sârba de la­­Câlimăneşti. 20 . Ortodoxia împărătească a Voevodului Vasile Lupu, de pr. Nae Popescu. 20.20 : Din viaţa maestrului Const. Nottara, de Alex. Obedenaru. 20.35: „Trandafirii rush“, operă în 3 acte de Const. Bobescu du­pă piesa lui Zaharia Bârsan. (Transmisia de la Opera Română din Cluj). Distribuţia: împăratul, C. U­­eleu; Zefir, dr. T. Spătaru; Val, G. Si­­mionsecu; Liana, d-na Ana Roza- Vaeffiu; Amurg, H. Demetrescu; Paznicul, S. Chitvai; Şagă, I. Rân­­zescu; Pâclă, Tr. Nicolau; Promo­­roacă, N. Robescu; Sfetnicul, dr. Ionel Puica; Lăcrămioară, d-n Fi. Iterate; Salbă, d-ra L. Hubic; Doica, d-ra Any Dura; I-ul paj, d-na M. Mihai; Al II-lea paj, d-ra M. Albişi; Oşteanul, Gh. Zv­om­­­rovschi. Conducerea muzicală Jean Bobescu. In prima pauză (21.35—21.50): Cărţi şi Reviste. In pauza II-a (ora 22 30—22.45): Radio Jurnal. Sport. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceza şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. 23,45: Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză şi germană. 2385: Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 19: Muzică variată. 20: Concert de seară. 21,10: Muzică populară. 22: Teatru radiofonic. 23,30: Concert de orchestră. Varșovia, 223 kHz 1345 m. 120 kw. — 18,15: Trio în re minor (Schumann). 18,50: Enciclopedie vorbită. 20,45: Plăci. 21,15: Retrans­mitere de la Operă. 23,30: Sketch radiofonic. 23,45: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18.30: Concert, de armonică. 19,15: Orchestră de salon. 20,30: Retransmitere de la Operă. 22,30: Muzică de dans pe plăci. 0,05: Plăci. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18.30: Concert. 20,15: Wilhelm Kienzl. Din viaţa mea 20.30: Con­cert de muzică militară. 21,30: Foi­leton. 21,55: Concert din operete. 23,35: Concert de orchestră. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 18,05: Quartet de pian (Fibich). 18,40: Săptămâna culturală. 20,10: Plăci. 20,30: Muzică de dans. 21,35: Brno 22: Concert de orchestră. 23,25: Plăci. 23,45: Brno. Roma, 713 kHz. 420 m. 50 kw.­­ 20: Muzică variată. 20 49: (Bari) Program special pentru Grecia 21.30: Cronică. 21,40: Teatru ra­diofonic. 23: Muzică ușoară. 23,40: Muzică de dans. SAMBATA, 16 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmica. Radio-jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri). Uver­tură la „Califul din Bagdad“, de Boieldieu; Pustnicul 1­2 de Schmal­­stic şi Idilă, de Eselinger. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota apei Dunării, I 13.10. Concert de prânz. Orches- I­tra de Salon Radio, dirij. de Ion­­ Ghica; Cântece din Arcadia,­­pot­puriu de Morina; Moara de la Sanssouci, de Max Oscheit; Dans războinic indian, de Lumby?; Inimi voioase, vals de Komzak; Printre roze, serenadă de Lautan Schlager; Poezia Alpilor, de Emerschitz; Săr­bătoare persană, , de Yo­hiYomo; Graţie andaluză, marş spaniol de Calvete. 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.30 : Continuarea concertului : Inima mea te chiemă intr’una, vals de Rob. Stolz. Dragostea nu-i eternă, tango de Priestly şi Geis­ter; Drac­uşorul săltăreţ, foxtrot de Fr. Riedel; Piesă in stil chinezesc, de Tom Walthman; Jazz simfonic de J. Porvat. 15: Ultimele ştiri. Bursa cereale­lor. , 15.15: ORA STRAJERILOR. 18: Alex. Bădâuţa. 18.15: Concertul Fanfarei reg. de Gardă „Mihai Viteazul“ cond. de lt. Giugariu: „Marşul Regimentul­ de Gardă Mh­ai Viteazul, de Sche­­lety; Trandafirii din Orient, vals de Ivanovici; Uvertură la „Mari­­mrei­a“, de Fueik; Rapsodia Ro­mână, de G. Fotino; Victoria, marş de Anghel Miclescu. 19. Ora. Mersul vremii. Actuali­tăţi. 19.10: Concert de muzică variată. Orchestra Radio, din­r. de Th. Ro­sa­lid; Suită din „Peer Gynt“, de Grieg; Jota axagonesa, de Saint- Saens; Suită spaniolă, de Percy- Elliott; Serenadă andaluză de Ar­­mandola. 19.50: Prof. N. I. Herescu. 20.10: Continuarea concertului: Farandola, muzică de balet de Du­­bo’c; Balet din „Cidul“ de Masse­net. 20.50: Poşta­ Radio. 21: Răspunsuri tehnice. 21.15: Seară de dans. Ne cântă jazzul Radio (canto: Dorel Livia­­nu) : „Bun şi azi“ şlagăre care v’au plăcut şi vă plac. Ritm în noapte, foxtrot de Chaplin; Păcat felițo dragă, foxtrot de Vasil­escu; Dac’ai fi fata mea, tango de Ely Roman; Bumba cizmarilor, de Max Halm; Fleacă un vapor slow de Williams; La fereaalb­a unde doarme o pisică, tango de Vasilescu; Un cow­boy de la Rio-Grande, foxtrot de Mercer; O zi senină, tango de Elly Roman; Mammy Bong, rumba de Norman; Bonsoir, vals de Andreescu; Knock- Knock, foxtrot de Lanceford; Ţi­­găncuşa mea, tango de Petrovici; Moș Crăciun trimite-mi pe mă­mica, cântec de Elly Roman; Du­nărea Albastră, vals de Johann Strauss; Bun sorit, străine, foxtrot de Mercer; Micuţă Yvonne, tango de Elly Roman; Cubanakan, rum­ba de Simons. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al Or­chestrei Ionel Cristea, transmis de la restaurantul Bulevard. 23.45: Jurnalul pentru străinătate in ,umba franceza si germană. 23.55: Ultimele știri. it Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 19. Melodii şi dansuri populare. 20. Concert de seară. 21.10. Concert din opere. 2380. (Haydn). 24. Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. _ 18. Concert de solişti. 18.50. Revista ediţiifirr. 19. Actualităţi. 20. Pentru polenszi din străinătate 22 Vier­a. Concert. 23.10. Audiţie. 2340 Muzică de dans pe plăci Budapesta, 545 kHz. 550.5 m. 120 kw.­­ 18.30. Orchestră de ţigani, fp. Concert Liszt. 20.40. Seară va­riată. 24.20. Ponpuriuri radiofonice. 20.30. Orchestră de ţigani. 010. Or­­chestră de Jazz. Viena, 592 kHz. 506.8 m. 120 kw. — 19.20. învățăm cântece populare. 20.45. Concert de pian. 21.20. Vor­bim despre film. 21.40. Viața din dans. Potpuriuri radiofonice de Hruby. 2­3 20. Orch­es­tră de jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 3 . 35. Emisie germană. 20.15. Concert de muzică militară. 2055. Brno. 21.15. Bratislava. 23.20. Plici. 23.35. Brno. Sesii la Curţi cu juri dn ianuarie la Constanţa Judecătorii, jur­aţii şi procese, Constanţa, 14 Ianuarie In ziu­a de 15 c. va începe în localitate judecarea de către Curtea cu juri, conform nouei proceduri penale, a unei serii de procese. Prin tragere la sorţi au fost desemnaţi membrii completului de judecată şi furaţi după cum ■urmează, C. Ruscacu consilier de Curte, preşedinte, Vasile Pol­­tzer şi Jean Nicolau, judecători la tribunalul local, asesori, Gheorghe Agraru, prim, procu­­ror, reprezentantul ministerului public şi D. Băltălneaţă, grefier, Mureşanu Ştefan, avocat, Aba­­ciu D., institutor, Fra­ngopol, Pa­­raschiv, Oochiio Andrei, Mihail stavmu­zie, Bârzan Aurel, Anton Anton, comercianţi, George An­­drieacu arhitect, Leoar E., me­dic, Aur Alexandrescu, profesor, Porţache Nicolae, institutor, Ghimpeţianu Ion, Industriaş,­­Bladraterie. Al avocat, Blum Car­rol, profesor, Barbarianu Ion, farmacist, Demetrian Petre, In­stitutor, Cicanu C-tin, farmacist, loan Sever Gh., inginer, Laaca­­ride C-tin, contabil, Cărpini­­șeanu Sever, ziarist, Boima Ste­re, antreprenor, C-tin Neicu, institutor, Melisopol Anton, pro­prietar, Dima Theodor, Cociu­­ban Emil, Cergău Titus, Azis Abduraman, institutori, Duma Gh., avocat, Agopşa Dumitru,­­ funcţionar, Damăd­aciu P. Aro­­man, antreprenor, juraţi. PROCESELE CE SE VOR JUDECA In această sesiune se vor ju­deca următoarele procese: Va­sile Giesen la 15 Ian.,, pentru omor; Marin Bâră la 16 Ian. pentru omor; Ana Rădulescu, provocare de avort; Gh. Sm­eu şi alţii, lovituri cauzatoare de moarte; Tănase Garam­uzi aten­tat la pudoare; Elena Theodo­­rescu şi Maria Dobrescu, provo­care de avort şi Dumitru Oan­­cea, lovituri cauzatore de moar­te, la 18 Ianuarie; Alexandru Nichel, contestaţie ; Ştefan Bâr­­buiescu, transformarea amenzii; Paul Cealâcu,­­contopirea pedep­selor ; Danilă Panait, contesta­ţie; Ali Behender, contopirea pedepsei; Dumitru Subţurică, compurtare, la 19 Ian.; Gheor­­ghe Vâlicu, calomnie prin presă; Nicuăina Con­stantin, provocare de avort, la 20 Ianuarie; Zam­fir Feraru, omor; Enver Fevzi, încercare de crimă; Virgil Puti­nă, atentat la pudoare; Ion Vi­zitiu, lovituri cauzatoare de moarte, la 21 Ianuarie; Nicolae Piesa, atentat la pudoare; Iva­nov Simion, contopirea pedep­sei ; Ion Roșu și Nicolae Camil­­ciu. computare. Eşuarea unui vapor român Galaţi, 13 Ianuarie Telegrame primite de casele exportatoare de cereale anunţă că vaporul „Inginer N. Vlasso­­pol“, plecat din Brăila cu cereale pentru Anvers, a eşuat din cauza ceţei. După o manevră puternică, va­porul a fost pus pe linia de plu­tire.­­——xoxOxox—'—• împotmolirea unui vapor englez Galaţi, 13 Ianuarie După telegrame din­ Port- Said, marele cargobet englez „City of Oran’V de 8000 teme re­gistru, încărcat cu nenumărate mărfuri, s’a împotmolit. Vaporul a suferit unele avarii şi în ajutor i-au venit alte bas­timente. Lucrările de repunerea vaporului pe linia de plutire au ţinut câteva zile. -----—xoxQxox------­ Numeroase cazuri de scarlatina, in jud. Constanţa Constanţa, 13 lan. In multe comune din judeţ bântuie scarlatina. Până acum agenţii au reuşit să identifice 24 cazuri în comuna Mârnea,mu, 3 la Beil­c şi 9 la Pantefl’imem. S’a­u mai ivit 25 cazuri de tu­se convulsivă în comuna Târâm, sat. 2 cazuri de difterie la Vii, scara şi două de febră tifoidă în comuna Carta de Jos. D. dr. Atanasiu, medicul pri­mar al judeţului, a luat măsuri, pentru stârpirea epidemiilor T UNIVERSUL Piaţa peştelui la Galati Galaţi, 13 Ianuarie Din cauza furtunii puternice ce a bântuit în bălţile din josul Du­nărei, nu s’a putut pescui. In unele părţi au fost scoase năvoa­dele. La halele pescăriilor statu­lui au sosit numai 2.500 kg. peşte proaspăt. S’a vândut, ştiucă dela 22—24 lei kg. şi babuşcă dela 20—22 lei kg. Celelalte specii de peşte au lipsit. --------xoxQxox----— Foc pe un vapor italian Galaţi, 13 Ianuarie Din Port-Said se telegrafiază, că pe bordul vaporului italian „Aida Lauro“ a izbucnit foc. O cantitate de saci cu nuci a fost avariată şi peste 400 saci au fost scoşi din hambare şi depuşi pe covertă. Căpitanul a anunţat prin radio că incendiul se datorește aprin­derii cărbunilor. ~xcxoxox~ Mişcarea vapoarelor in portul Constanţa Intrare: Katina P., elen deşert dela Pireu; Har Carmel, englez cu portocale şi pasageri dela Haiffa; Rapallo, tanc petroli­fer italian dela Savona. Eşite: Ompho.le, tanc petrolifer fran­cez cu 8500 tone ţiţeiu Ia Dun­­querque. In VESELIA de Joi 14 Ianuarie Astronomii în panică. — Treizeci şi şease paltoane cadou poliţiei. — Eve moderne. — „Veselia” şi avia­ţia engleză. — Veneţia română. —­­ Cum am devenit antropofag. — Cu picioarele în apă rece. — Incer- S­cutul sutelor. — Chestia cu o soa­cră. — Ecouri. — Bucureşti. — I La Predeal (desen). — Intre Capsa şi Corso. — portrete : Boul. — Şchiopul şi chiorul. — Model de scrisoare amoroasă. — Ridendo câş­tigat Morit. — Mic dicţionar al „Veseliei”. — Cocoloaşe de hârtie.— De vorbă cu tine însuţi. — Strada de DINO FALCONL — Perniţa cu ace. — Glume, Hazuri, numeroase desene în culori. — 5 Lei 16 Fagisii De la asociaţia generală „Bărbăţie şi credinţă cu spade“ In ultimul consiliu al asocia­ţiei s’a hotărît a informa toţi membrii asociaţiei de proectul de lege depus la­ Senat pentru revendicarea unor drepturi pre­cum şi de formalităţile pentru scoaterea carnetelor pe C.F.R. şi vizarea carnetelor vechi pe anul 1937. In acest scop asociaţia invită la sediul ei din str. Smărdan 4, etajul I, camera 22, pe Dumini­că, 17 Ianua­rie, ora 10, pe toţi decoraţii cu Bărbăţie şi credin­ţă cu spade din Bucureşti, co­­m­­mele suburbane şi comunele mitrofe. ­xox­xox- Respariţia unui vânător din Constanţa Constanţa, 13 Ianuarie Chertura a fost înştiinţată că d. Ludovic Sighsk­on, negus­tor din str. Atelierelor, a plecat a­cum zece zile la vânătoare în podurile din preajma comunei Dolbromir, fără ca să se întoarnă până azi. S’a aflat că numitul a plecat la vânătoare împitit de mai mulţi prieteni, însă în a­­p­ creiere die Dotoomir s’a des­părţit de ei, plecând în partea unde pădurile sunt mai dese. A fost anunt­ată și jandarme­ria spre a cercate, dacă vânăto­rului n­u i s’o fi întâmplat vreun accident. --------x í x --------­ Cercul comercianţilor din Baia-Mare îşi redactează actele publice numai in limba ungurească Baia Mare, 14 Ianuarie întreg comerţul oraşului nos­­tru — ca şi al regiunii este în mânile străinilor. Constatarea e veche şi ne-am obişnuit cu starea de lucruri, dar e dureros că a­­ceşti comercianţi streini ne sfi­dează. Vom încresta o nouă măr­turie a îndrăznelii lor şi a tole­ranţei noastre. Zilele trecute, cercul comerci­anţilor din localitate a convocat la o­­consfătuire pe toţi membrii. Convocarea era redactată numai în limba ungurească. Cei 2­3 comercianţi români n’au înţeles nimic din ce era scris acolo şi au refuzat să semneze. A fost un gest de protest românesc, de ne­cesitatea căruia ne este silă. xox­xox- Aten­tat împotriva unui învăţător Tărgovişte, 13 Ian. Un atentat criminal s-a pro­dus în timpul nopţii trecute, împotriva învăţătorului Gri­­gore Niculescu-Fu­ga, din co­muna Gura Ocniţii. Pe la ora 2, un foc de puşcă, tras pe fereastră, în odaia unde dormiau învăţătorul, so­ţia şi copiii, i-a deșteptat, pro­ducând panică. Alicele car au trecut pe lân­gă copil, s’au răspândit în ca­meră, fără să rânjaiscă pe ci­neva. Parchetul a dispus facerea unei anchete severe. --------ooo: & : ooo-—— Viaţa sportivă la Cluj Cluj, 13 Ianuarie Regio­nala Cluj a Foielaiţiei române de popiei a hotărît sâ organizeze camn­onetere regio­nale pe anul 1937 în zilele de 17, 24, 31 Ianuarie şi 7 Februa­rie pe arenele „Modem“ din Cluj.­­ Federaţia de specialitate a fixat data campionatelor de patinaj viteză, pe ziua de 31 ia­nuarie. Camipionstere se vor desfăşura pe patinoarul din parcul oraşului. Cursele vor avea loc­­pe dis­tanţele de 500, 1500 şi 5000 me­tri. Aceste campionate sunt or­ganizate în vederea selecţio­nării elementelor necesare în­tâlnirei internaţionale Romă­­nia—Cehoslovacia, care va a­­vea loc în ziua de 7 Februarie, tot la Cluj.­­ Marţi seara a avut­ loc pe patinoarul din str. Mareşal Fceh întâlnirea dintre „Tele­fon-Club“ şi „Universitatea“ contând ca match revanşă. Concursul a fost întrerupt în minutul 7 din cauza oaspeţilor cari au refuzat arbitrajul d-lui Hirsch ca nefiind delegat de București. Matchul a reînceput sub arbitrajul d-lui Lorimert, terminâmdu-se cu 2:0 (1:0), (0:0), (1:0). --------xoxOxox-------­ Bibliografii — A apărut în editura „Cul­tura“ noua revistă „Archives de Neurologie“ a d-lui dr. D. Paulian, profesor agregat de neurologie la facultatea de me­dicină din Bucureşti, medic primar al serviciului neurolo­gic din spitalul de boale min­tale şi nervoase din Bucureşti şi fost director al spitalului, care de curând a fost ales membru titular al Academiei de ştiinţe. Este prima revistă română de specialitate, publicată cu chel­tuiala şi sacrificiul propriu ale directorului revistei.­­ A apărut: „Gândirea“ nr. I. Ianuarie 1937, cu următorul suma­r: Doctrină ortodoxă; Nichifor Cretele: Ortodoxie; Ton Pilat: Păstorul şi Faunul; Gh. Ta­les: Umbre, Izod, în­toarceri, Zori de Brumar, cleş­tar; Victor Panti­ian: Râsul; V. Voiculescu: Plâns de toam­nă; Et. Baciu: Generaţie. Cân­tec de bord. Poezie: Vintilă Hori­a: Avatar; D. Stănilo­ae: Cele două împărăţii. Idei, oameni, fapte, cronica literară, cronica măruntă. —......xoxQxox - — * Anul al 54-lea Nr. 15 Sâmbăta 16 Ianuarie 1937 „DUMNEZEU ESTE RÂUL“ (U?2tt&x>e Cin pag. I-a) In Belgia, sunt „Pionierii lui Lenin“ şi aşa mai departe. Inşirarea este prea lungă, dar lupta împotriva religiei, pornită de aşa zişii „beabot­­nici“ (fără Dumnezeu) ruşi, cu Kämplende God­o­­en în Germania, Godless în An­glia, şi ceilalţi „militanţi a­­teişti“ din alte ţări, a fost legiferată în 1932 cu prilejul celui de al doilea „piatretca“. Printre militanţi sunt copii între 6—15 ani. Unul din punctele princi­pale ale decretului din 15 Mai 1932, asupra planului al doilea cincinal, era acela al lichidării totale a religiei în lumea întreagă. Ziarul „Bez­­bojnik“ din 31 Octombrie 1932, publică un articol inti­tulat : „Cincisprezece ani de luptă a ateismului militant“. Acelaş ziar din Ianuarie 1935, mărturiseşte că „Statul so­vietic este, în istorie, cea din­tâi ţară care a declarat reli­giei o luptă fără cruţare“. Iar „Isvestia“ din 22 Martie 1932, se bucură că până în anul 1928 se închiseseră 397 bi­serici, 33 mănăstiri, al că­ror număr a tot sporit. Tot în acelaş „Bezicojnik“ s’a reprodus afeptul propa­gandei avortului în U. R. S. S. Maica Domnului, însărcinată cu pruncul dumnezeesc, zice: „Dacă aş fi ştiut aceasta mai de­vreme !“ Şeful ateilor militanţi, cel care a strigat: „Război reli­giei. Vom da foc tuturor bi­sericilor din lume“, este Ia­­roslavski, cu numele adevă­rat de Gubelman. Iar juristul, care a codificat legile asupra familiei, se numeşte Goih­­berg, şeful Ge­ pe-u­lui este Jagoda, cu numele adevărat de Herschel-Jehuc’a. Stranie coincidenţă, care dă explicaţia luptei împotriva religiei creştine, care se pre­găteşte la Moscova, în cele 46 de state. Dumnezeul nostru este cel din bătrâni, cel care a ocro­tit întotdeauna România. Este cel căruia se cere pâi­nea zilnică, este cel fără de care — zice stema ţari — nu este nimic. Cinstirea lui este primej­duită. Iată de ce trebue stri­gat sus şi tare că la noi, un­de se cinstesc toate religiile, cerem să fim stăpâni pe cre­dinţa noastră. Crucea isbânditoare a lui Constantin cel Mare va sta mai departe înfiptă pe mor­minte şi biserici, iar altarele acestora nu vor sluji de la­trine, ca la vecini, ci vor ră­mânea locul de slăvire al Celui de Sus cu care nu ne-am certat nici când. EMANOIL N­AGI MOSCO Agronomii la sate (U?maE?e Cin pag. I-a) o adevărată armată de 40-50 de mii de oameni, care conducea agricultura pe cuprinsul Româ­niei, a fost desfiinţată, fără a fi fost înlocuită cu ceva echi­valent, dacă nu mai bun. Ceeace s’ar întâmpla cu orice fabrică din lume ,dacă într’o bună zi lucrătorii ar fi puşi sâ producă fără ingineri, fără maiştri şi fără contraimaiştri, acelaş lu­cru s’a întâmplat şi cu agricul­tura noastră. Constatarea a­­ceasta e perfect exactă. Agri­cultura românească şi-a pierdut conducerea technică prin ex­propriere şi s’a scoborât la ni­velul cunoştinţelor rutinare, şi al nevoilor primitive ţărăneşti. Să ne întrebăm însă acum, ce s'ar schimba din situaţia de astăzi, dacă în loc de patru cinci sute de agronomi, răspân­diţi prin sate, am avea patru­­zeci-cincizeci de mii ? Ceeace s’ar schimba fără în­doială, şi chiar dela început, ar fi bugetul ministerului de agri­cultură, care ar trebui sporit considerabil. Efectele practice asupra agriculturii ţărăneşti ar fi a­pro­ape n­ile. Şi nu din vina agronomilor, ci din cauza rapor­turilor dintre pământ — instru­mentul de producţiune — şi ţă­ranul lucrător. Armata de 40- 50 de mii de oameni care con­ducea producţia agricolă înain­te de expropriere ,avea asupra lucrătorului ţăran, puterea pe care o dă dreptul de proprieta­te asupra pământului. Astăzi ţăranul este liberat de discipli­na muncii în agricultură, prin dreptul de proprietate pe care l-a căpătat, şi el întrebuinţează acest drept un sens social, ca un mijloc de a se libera de obliga­ţia muncii. Nevoile de viaţă ale ţăranului nostru fiind foarte reduse, el scoboară producţia agricolă la nivelul acestor nevoi şi nu se lasă influenţat nici de exemplul proprietarului vecin, nici de sfatul agronomului. Ro­lul agronomilor n’ar putea în­cepe de­cât atunci când ar dis­pare raporturile de astăzi din­tre ţăran şi pământ. Atâta, timp cât proprietatea agricolă se va fărâmiţa în proporţia în care se înmulţeşte populaţia rurală, ţăranul nostru va fi din ce în ce mai sărac, mai primitiv şi mai refractar, la exemplul pro­prietarului şi la sfatul agrono­milor. Trebue ca ţăranul să de­vie el singur un mic agronom cultivând un minim de supra­faţă rentabilă pentru ca el să simtă nevoia de a imita şi a se instrui. Toată suprastructura noastră agricolă, cuprinzând a­­cademii agricole, Institute de cercetări ştiinţifice, ferme mo­del, staţiuni de selecţionare de seminţe şi altele, toate ar ră­mâne de prisos, dacă nu se va reorganiza proprietatea agrico­lă, prin majorat sau minorat. A. CORTEANU Mai multă grijă pentru cartierele ro­mâneşti ale Clujului Se impune mai mult spirit de sacrificiu pentru ele.—Se cer drumuri, şcoli şi biserici Cluj, 13 Ian. In anii de după război, Clujul a luat o desvoltare neaşteptată, care din punct de ve­dere româ­nesc este foarte îmbucurătoare, pentru că în cea mai mare par­te aceste progrese se datoresc spiritului constructiv al neamu­lui nostru. Aşezarea oraşului este însă de aşa natură, încât el nu a prea favorizat opera constructivă de după război. Oraşul este aglo­merat în valea strâmtă a Some­şului, unde la începutul războiu­lui el ocupase aproape întreg te­renul disponibil. Pentru a se pu­tea întinde, a tabuit sâ se eva­deze în trei direcţii, cari toate suferă de oarecari neajunsuri. Cea mai mare întindere a luat-o oraşul spre Est, în cele două părţi ale liniei ferate, spre So­­maşeni. Terenul acesta este însă inundabil,­­ne aducem aminte ca acum câţiva ani el era a­­proape în întregime inundat de Someş şi de Nădăşel. El mai este în parte şi cartier de fa­brici cu toate neajunsurile aces­tui fapt. Totuşi marii funcţio­nari, mici gospodari români aci au găsit cele mai uşoare posibi­lităţi de a-şi construi o casă. Din cauza aceasta avem în a­­ceastă parte a oraşului un mare număr de gospodării româneşti, cari nu sunt însă susţinute şi încurajate cum ar trebui, aşa cum vom vedea. Alt cartier românesc al oraşu­lui este acria de pe str. general Grigorescu, dealungul Someşului pe malul său stâng. Este dease­­menea un teren până în drum inundabil. Este în acelaş timp foarte îndepărtat. Al treilea cartier românesc este acela de pe str. Andrei Mu­reşanu. Cel mai frumos, cu ne­numărate vile, sănătos, care însă in ultimul timp a devenit greu accesibil, terenul scumpindu-se foarte mult. După cum se vede aproape tot ceeace s’a construit sub stăpâ­nirea românească, s’a făcut la periferia oraşului. Centrul ur­mează a fi cucerit cu încetul şi va­ mai trece mult timp până să putem să-l numim românesc, de­şi elementul românesc a făcut p­rogre­se foarte simţitoare, cons­­tuind azi aproape majoritatea populaţiei. Da aci rezultă obligaţia de a purta cea mai mare grije aces­tor cartiere româneşti, căci de centru au purtat ungurii grije dest­ulă pe vremea lor. Cartie­rele româneşti însă sunt lipsite de biserici, de şcoli şi de dru­muri. Zilele trecute s-a prezentat la redacţia ziarului nostru o dele­gaţie a românilor din cartierul alcătuit la prelungirea căii Ma­reşal Foch. Se găsesc aci câteva străzi uitate de oameni şi de Dumnezeu,­­str. Ciocârliei, Aren, Romulus, Liliei, Bucureşti (?), Rugului etc.), unde sunt mai multe gospodării româneşti, în­fipte ca un cui într’un centru maghiar şovin, cunoscut suib nu­mele de Hochstedt.­­Este o re­miniscenţă de pe vremea când oraşul Cluj era stăpânit de ger­mani. Ungurii şovinişti cari lo­­cuesc în acest cartier sunt în bună parte descendenţii aces­tora). Delegaţia venită la redacţie ne-a spus între altele: „Nu ne amintim ca să fi văzut până în prezent vre­un slujbaş al ono­ratei primării pe străzile noas­tre. Ori ar fi fost foarte Instruc­tiv dacă primăvara ori toamna venea cineva să vadă în ce hal se găsesc drumurile din acest cartier. Ne pare râu că nu pu­tem prezenta fotografii despre felul cum se prezintă în aceste anotimpuri drumurile. Plătim la fel cu alţii prestaţie şi taxe de trotuare, dar nu le avem. In timpul varii suntem expuşi la diferite maladii molipsitoare, căci apa se adună în şanţuri şi prin gropile de pe drumuri, răs­pândind un miros pestilenţial. Nu cerem onoratei primării străzi betonate, nici chiar pa­vaje cu pietre colorate, dar cre­ştem că am avea dreptul să ni se niveleze străzile, să putem circula şi noi fără a ne peri­clita viaţa“. Să mai adăugăm aci că ro­mânii din acest cartier nu sunt susţinuţi nici în spiritul lor naţional, căci de unde ei trebue să ducă o adevărată luptă cu minoritarii şovini, nu au şcoli şi nici biserică românească. Nu­ vreau să nedreptăţim pe actualii conducători ai primăriei şi recunoaştem că d. prof. Ni­­colae Draga­n, primarul oraşului a făcut mult pentru cartierele româneşti, zidind între altele mai multe şcoli. Dar după cât se vede nu este suficient cât s’a făcut. Să se facă deci toate sacrificiile po­sibile pentru ca şi acest cartier să fie înzestrat cu cele necesa­re şi în general cerem primă­riei să alcătuiască un plan pe timp mai îndelungat pentru lu­crările edilitare în cartierele româneşti, căci, după cum am spus, celelalte s-au bucurat des­tulă vreme de solicitudinea stă­pânirii maghiare. Acum e rândul cartierelor româneşti. Aurel Gociman­­ -------xoxQxox--------- J f

Next