Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 15-30)
1937-01-16 / nr. 15
m ít. .• u T *■**■+ ♦ 4-4-44-4 4 4 ♦♦ ♦♦♦♦♦■»< « 4- 4++4-4-++ Ho -fii, OPERA Nou prin contra contort ultra modera preţuri covenale Strada Brezoianu 57. 8 Bis 1 DE VORBĂ CU CITITORII BON 6 IANUARIE 1997 Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o"murire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi Aspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referioare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrici. „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universal“, Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „Ce orbi cu cititorii" întrebările vor fi înţlt de bonii alăturat. Fără acest bon nici o corespondenţâ nu va fi n'tâ în seamă Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt dlate de. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre : D-lui B. FRASINCEANU, Alexandria. — Nu. D-lui Dr. IONESCU-Loco. — Nu. Procedeul e valabil. Dar respectivul trebue sâ adaoge numai numele adoptatorului, nu să-l Înlocuiască pe al său. D-lui D. P. Olt. — Delicată situație. A operat, în dauna drepturile dvs. o prescripție achizitivă ce — tare mi-e teamă — a compromis proprietatea. Trebue proces. "" D-lui „AISER“. — 1) Adăstaţi să cadă în opoziţie.» atunci! — Să nu se prescrie acţiunea însă, între timp! ? 2) Pe nimeni. S’a prescris orice . acţiune în daune. D-lui GH. HAŞIU. — Casele de credit ale corpurilor respective. . , D-lui MARINAR. — Din ceiaceaţi scris nu se înţelege bine ce doriţi: a urma şcoala de ofiţeri, a intra voluntar sau în termen şi ce vârstă aveţi. Dacă doriţi a deveni ofiţer de marina comercială, vă puteţi înscri anul viitor la şcoala ce va lua fiinţă la Constanţa, unde se cere sc. com. Superioară. Ca voluntar trebue să aveţi 18ani şi să faceţi o cerere la ministerul aerului şi marinei, inspectoratul marinei, cu actele ce vi se vor indica de cercul de recrutare. In termen, ca soldat, depinde de cercul de recrutare local dacă are locuri pentru marină. Fie ca voluntar, fie în termen puteţi urma şcolile de specialităţi, pentru a deveni maestru sau ofiţer de echipaj, D-lui NAVU. — In şcolile Statului nu pot intra decât cetăţenii francezi sau Cei trimişi prin intervenţie diplomatică de guvernul nostru In cele particulare consulatul francez vă poate da orice lămurire. Câinii Bernard nu se pot cumpăra din ţară decât ocazional, aproape imposibil. Numai în Elveţia sunt crescătorii. D-lui HUGHEN-Huşi. — E extrem de simplu. Recitiţi textele, înc’odată. Nu e nici o filosofie. D-lui C. I. OLTEANU. — Injurie La ocol. D-lui „MARY 13“. — Sigur. Legea cere să fi satisfăcut legea recrutării. Or, dvs. aţi satisfăcut-o. D-lui „UN NEDREPTĂŢIT“. — Notificaţi autorităţii recalcitrante hotărîrea ce aţi obţinut, învestită cu formula executorie, făcând cuvenită somaţie de plată prin înscriere în bugetul proxim. D-lui „PENSIONAR C. F. R.“.Mai întâi verificaţi dacă v’a prevăzut în tabloul creditorilor săi. Apoi—dacă nu v’a înscris acolo—urmâriţi-l din nou, fiindcă a pierdut beneficiul asanării faţă de dvs. Coifctul dela comunitatea bulgară Silistra, 13 Ianuarie De câtva vreme, în sânul comunităţii bulgare din localitate, “ există un conflict pe tema con- j ' 'ducerii. Conflictul a luat o formă gravă, în urma dizolvării vechiului ’„ comitet de sub preşedinţia d-luiloan Anghelof. Vechiul comitet, care a reluat„conducerea comunităţii, acuză pe foştii conducători de nereguli înce priveşte gestiunea, şi au sesizat parchetul, care a trimis cazul în cercetarea cabinetului de instrucţie. Aseară, d. judecător instructor Macarie şi d. procuror Pascu, au făcut descinderi la mai mulţi membri ai comunităţii, între cari d-lui Ivan Angheloff, fostul preşedinte al comitetului şi Vasca Caleei Cajaroc, de unde au ridicat acte în legătură cu conducerea comunităţii. Socotim că este momentul ca această comunitate, care este un focar de iridentism, să fie dizolvată, deoarece s’a dovedit cu prisosinţă activitatea ei subversivă şi autorităţile în drept au dovezi suficiente că ea s’a abătut dela obligaţiile legale. Impresionanta sinucidere de la penitenciarul din Brăila Un deţinut şi-a făcut „harak’ri“ i’v BrăUa, 13 Ianuarie■ Miercuri dimineaţă a încercat să se sinucidă, spintecânndu-şi abdomenul cu un cuţit,cunoscutul pungaş de buzunare ~6Dumitru Dumitrescu, zis Meşhena, din oraşul nostru, vechiu client al poliţiei, care a ispăşit numeroase condamnaţiuni în diferite penitenciare din ţară şi la Doftana. El fusese arestat acum câtva timp de poliţie, fiind învinuit că in complicitate cu concubina sa, au jefuit pe str. Victoriei, în apropierea bisericii Sf. Gheorghe, două călugăriţe de la .'mănăstirea Rogozu (R. Sărat). Fiind trimis în judecată, sub stare de arest, Dumitru Dumi-etrescu, zis Meşină, a fost con. 'damnat de ocolul urban, la 6 luni închisoare, conform prevederilor vechiului cod penal. Contra sentinţii prin care a fost osândit, pungaşul a făcut din penitenciar apel la tribunal cerând să fie achitat, întrucât e nevinovat. Apelul venind spre judecare la tribunalul s. II-a, a fost respins. Din această cauză, Dumitru Dumitrescu, zis Meşină şi a pus în gând să-şi pună capăt zelor. Planul şi s-a pus în aplicare pe când se afla în atelierul de cismărie al arestului preventiv. Văzând că nu e supraveghiat de gardian, sinucigaşul a pus mâna pe un cuţit cu care şi-a făcut „harakiri“. Au fost anunţate autorităţile care au venit la faţa locului spre a face primele cercetări şi a stabili cu preciziune cauzele sinuciderii. ,-------xoxCbox——— r Gctl&ruJctt* VINERI, 15 IANUARIE Ort.: Păr. Pavel Tubelli si Ion Colibasul. Cat. Sf. Paul Pustnicul. Prot.: Maru Evreesc: 2 Sevat 5697. Mahomedan: 3 Giul-Rade 1355. Giuma. * Răsăritul Soarelui 7.53. Apusul 16.58. VINERI, 15 IANUARIE radio-romania 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (ciscuri): Scena automatelor şi Valsul păpuşilor din „Coppelia”, de Delibes şi Ijomiao, vals de Heuberger; Bolero în re major şi Dans spaniol in sol minor, de Moszkowsky; Stomp, de Elington. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Spart, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Viaţa în Prater, de Translateur; Marinella, de Scotto. Pe un mic balcon în Spania, de Boli şi Noapte bună dragă, de Noble, (voce: George Metaxa) ; Cei din Schönbrunn, vals de Lanner; Manuela de Maduro şi Paso doble, de Villajos, (voce: Pilar Arco); Dacă ar fi orice lacrimă o notă, de Nell Martini (voce: Sylvian Florin); Cântec de leagăn, de Godard şi Norinka, de Boulanger, (vioară: Boulanger); Dragostea vine... şi se duce, de Bos şi Când vei fi în braţele mele, de Monnat, (voce : Lucienne Boyer); Plâng iubirea pierdută, de Ioanin Lupescu, (voce: Mia Braia) şi Ai adormit crâşmare la tejghea, de Alexe, (Voce: Petre Alexandru). 14,10; Radio jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14,30: Muzică variată (discuri) : Intermezzo din „Paiaţe”, de Leoncavallo şi Intermezzo din „Cavaleria rusticană”, de Mascagni, (arch. Filarmonică din Berlin); Selecţiuni din „Hirkay”, de Gershwin şi „Aleea lunei de miere” de Dowling; Potpuriu din „Văduva veselă” de Lehar (orch. Marek Weber). 15. Ultimele ştiri, Bursa cerealelor. 18: Concert de muzică distractivă. Orchestra Jean Sibiceanu (canto ; Ion Luican): Arii naţionale; Flirt, vals de Steck; Mi-ai furat inima, tango de Max Halm; Negustorul din Candi, rumba de Rozendă Ruiz; Balada ciobanului, Suspine crude, Hora boerească, de I. Zamah; Tanya, tango de Petrovici; Ne-am iubit dela Braşov la Sinaia, slow de Citev,; Hai ţâţo la Severin; Câte mori sunt pe Buzău şi Hora dela Afumaţi; Să numâ minţi, tango de Anghel Midescu; Amapoa, rumba de Lacalle; Arii naţionale. 19: Ora, Mersul vremii, Actualităţi. 19,10: Continuarea concertului: Arii naţionale din Vâlcea: Iubesc, vals de Anghel Midescu; Cântec româneit, de Constantin Dumitrescu; Aici mi-am băut eu banii, tango de Martini; Mai am un leu pentru o ţigară, fox de Vinnov; Sultănica, cântec românesc de Corfescu; Hora încurcată, de Jean Sibiceanu; Sanie cu zurgălăi, cântec românesc de Richard; povestea vieţii mele, de Constantin Ionescu; Sârba învăţătorilor şi Sârba de laCâlimăneşti. 20 . Ortodoxia împărătească a Voevodului Vasile Lupu, de pr. Nae Popescu. 20.20 : Din viaţa maestrului Const. Nottara, de Alex. Obedenaru. 20.35: „Trandafirii rush“, operă în 3 acte de Const. Bobescu după piesa lui Zaharia Bârsan. (Transmisia de la Opera Română din Cluj). Distribuţia: împăratul, C. Ueleu; Zefir, dr. T. Spătaru; Val, G. Simionsecu; Liana, d-na Ana Roza- Vaeffiu; Amurg, H. Demetrescu; Paznicul, S. Chitvai; Şagă, I. Rânzescu; Pâclă, Tr. Nicolau; Promoroacă, N. Robescu; Sfetnicul, dr. Ionel Puica; Lăcrămioară, d-n Fi. Iterate; Salbă, d-ra L. Hubic; Doica, d-ra Any Dura; I-ul paj, d-na M. Mihai; Al II-lea paj, d-ra M. Albişi; Oşteanul, Gh. Zvomrovschi. Conducerea muzicală Jean Bobescu. In prima pauză (21.35—21.50): Cărţi şi Reviste. In pauza II-a (ora 22 30—22.45): Radio Jurnal. Sport. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceza şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 2385: Ultimele ştiri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 19: Muzică variată. 20: Concert de seară. 21,10: Muzică populară. 22: Teatru radiofonic. 23,30: Concert de orchestră. Varșovia, 223 kHz 1345 m. 120 kw. — 18,15: Trio în re minor (Schumann). 18,50: Enciclopedie vorbită. 20,45: Plăci. 21,15: Retransmitere de la Operă. 23,30: Sketch radiofonic. 23,45: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18.30: Concert, de armonică. 19,15: Orchestră de salon. 20,30: Retransmitere de la Operă. 22,30: Muzică de dans pe plăci. 0,05: Plăci. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 18.30: Concert. 20,15: Wilhelm Kienzl. Din viaţa mea 20.30: Concert de muzică militară. 21,30: Foileton. 21,55: Concert din operete. 23,35: Concert de orchestră. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 18,05: Quartet de pian (Fibich). 18,40: Săptămâna culturală. 20,10: Plăci. 20,30: Muzică de dans. 21,35: Brno 22: Concert de orchestră. 23,25: Plăci. 23,45: Brno. Roma, 713 kHz. 420 m. 50 kw. 20: Muzică variată. 20 49: (Bari) Program special pentru Grecia 21.30: Cronică. 21,40: Teatru radiofonic. 23: Muzică ușoară. 23,40: Muzică de dans. SAMBATA, 16 IANUARIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmica. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Uvertură la „Califul din Bagdad“, de Boieldieu; Pustnicul 12 de Schmalstic şi Idilă, de Eselinger. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota apei Dunării, I 13.10. Concert de prânz. Orches- Itra de Salon Radio, dirij. de Ion Ghica; Cântece din Arcadia,potpuriu de Morina; Moara de la Sanssouci, de Max Oscheit; Dans războinic indian, de Lumby?; Inimi voioase, vals de Komzak; Printre roze, serenadă de Lautan Schlager; Poezia Alpilor, de Emerschitz; Sărbătoare persană, , de YohiYomo; Graţie andaluză, marş spaniol de Calvete. 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30 : Continuarea concertului : Inima mea te chiemă intr’una, vals de Rob. Stolz. Dragostea nu-i eternă, tango de Priestly şi Geister; Dracuşorul săltăreţ, foxtrot de Fr. Riedel; Piesă in stil chinezesc, de Tom Walthman; Jazz simfonic de J. Porvat. 15: Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. , 15.15: ORA STRAJERILOR. 18: Alex. Bădâuţa. 18.15: Concertul Fanfarei reg. de Gardă „Mihai Viteazul“ cond. de lt. Giugariu: „Marşul Regimentul de Gardă Mhai Viteazul, de Schelety; Trandafirii din Orient, vals de Ivanovici; Uvertură la „Marimreia“, de Fueik; Rapsodia Română, de G. Fotino; Victoria, marş de Anghel Miclescu. 19. Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Concert de muzică variată. Orchestra Radio, dinr. de Th. Rosalid; Suită din „Peer Gynt“, de Grieg; Jota axagonesa, de Saint- Saens; Suită spaniolă, de Percy- Elliott; Serenadă andaluză de Armandola. 19.50: Prof. N. I. Herescu. 20.10: Continuarea concertului: Farandola, muzică de balet de Dubo’c; Balet din „Cidul“ de Massenet. 20.50: Poşta Radio. 21: Răspunsuri tehnice. 21.15: Seară de dans. Ne cântă jazzul Radio (canto: Dorel Livianu) : „Bun şi azi“ şlagăre care v’au plăcut şi vă plac. Ritm în noapte, foxtrot de Chaplin; Păcat felițo dragă, foxtrot de Vasilescu; Dac’ai fi fata mea, tango de Ely Roman; Bumba cizmarilor, de Max Halm; Fleacă un vapor slow de Williams; La fereaalba unde doarme o pisică, tango de Vasilescu; Un cowboy de la Rio-Grande, foxtrot de Mercer; O zi senină, tango de Elly Roman; Mammy Bong, rumba de Norman; Bonsoir, vals de Andreescu; Knock- Knock, foxtrot de Lanceford; Ţigăncuşa mea, tango de Petrovici; Moș Crăciun trimite-mi pe mămica, cântec de Elly Roman; Dunărea Albastră, vals de Johann Strauss; Bun sorit, străine, foxtrot de Mercer; Micuţă Yvonne, tango de Elly Roman; Cubanakan, rumba de Simons. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Ionel Cristea, transmis de la restaurantul Bulevard. 23.45: Jurnalul pentru străinătate in ,umba franceza si germană. 23.55: Ultimele știri. it Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 19. Melodii şi dansuri populare. 20. Concert de seară. 21.10. Concert din opere. 2380. (Haydn). 24. Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. _ 18. Concert de solişti. 18.50. Revista ediţiifirr. 19. Actualităţi. 20. Pentru polenszi din străinătate 22 Viera. Concert. 23.10. Audiţie. 2340 Muzică de dans pe plăci Budapesta, 545 kHz. 550.5 m. 120 kw. 18.30. Orchestră de ţigani, fp. Concert Liszt. 20.40. Seară variată. 24.20. Ponpuriuri radiofonice. 20.30. Orchestră de ţigani. 010. Orchestră de Jazz. Viena, 592 kHz. 506.8 m. 120 kw. — 19.20. învățăm cântece populare. 20.45. Concert de pian. 21.20. Vorbim despre film. 21.40. Viața din dans. Potpuriuri radiofonice de Hruby. 23 20. Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 3 . 35. Emisie germană. 20.15. Concert de muzică militară. 2055. Brno. 21.15. Bratislava. 23.20. Plici. 23.35. Brno. Sesii la Curţi cu juri dn ianuarie la Constanţa Judecătorii, juraţii şi procese, Constanţa, 14 Ianuarie In ziua de 15 c. va începe în localitate judecarea de către Curtea cu juri, conform nouei proceduri penale, a unei serii de procese. Prin tragere la sorţi au fost desemnaţi membrii completului de judecată şi furaţi după cum ■urmează, C. Ruscacu consilier de Curte, preşedinte, Vasile Poltzer şi Jean Nicolau, judecători la tribunalul local, asesori, Gheorghe Agraru, prim, procuror, reprezentantul ministerului public şi D. Băltălneaţă, grefier, Mureşanu Ştefan, avocat, Abaciu D., institutor, Frangopol, Paraschiv, Oochiio Andrei, Mihail stavmuzie, Bârzan Aurel, Anton Anton, comercianţi, George Andrieacu arhitect, Leoar E., medic, Aur Alexandrescu, profesor, Porţache Nicolae, institutor, Ghimpeţianu Ion, Industriaş,Bladraterie. Al avocat, Blum Carrol, profesor, Barbarianu Ion, farmacist, Demetrian Petre, Institutor, Cicanu C-tin, farmacist, loan Sever Gh., inginer, Laacaride C-tin, contabil, Cărpinișeanu Sever, ziarist, Boima Stere, antreprenor, C-tin Neicu, institutor, Melisopol Anton, proprietar, Dima Theodor, Cociuban Emil, Cergău Titus, Azis Abduraman, institutori, Duma Gh., avocat, Agopşa Dumitru, funcţionar, Damădaciu P. Aroman, antreprenor, juraţi. PROCESELE CE SE VOR JUDECA In această sesiune se vor judeca următoarele procese: Vasile Giesen la 15 Ian.,, pentru omor; Marin Bâră la 16 Ian. pentru omor; Ana Rădulescu, provocare de avort; Gh. Smeu şi alţii, lovituri cauzatoare de moarte; Tănase Garamuzi atentat la pudoare; Elena Theodorescu şi Maria Dobrescu, provocare de avort şi Dumitru Oancea, lovituri cauzatore de moarte, la 18 Ianuarie; Alexandru Nichel, contestaţie ; Ştefan Bârbuiescu, transformarea amenzii; Paul Cealâcu,contopirea pedepselor ; Danilă Panait, contestaţie; Ali Behender, contopirea pedepsei; Dumitru Subţurică, compurtare, la 19 Ian.; Gheorghe Vâlicu, calomnie prin presă; Nicuăina Constantin, provocare de avort, la 20 Ianuarie; Zamfir Feraru, omor; Enver Fevzi, încercare de crimă; Virgil Putină, atentat la pudoare; Ion Vizitiu, lovituri cauzatoare de moarte, la 21 Ianuarie; Nicolae Piesa, atentat la pudoare; Ivanov Simion, contopirea pedepsei ; Ion Roșu și Nicolae Camilciu. computare. Eşuarea unui vapor român Galaţi, 13 Ianuarie Telegrame primite de casele exportatoare de cereale anunţă că vaporul „Inginer N. Vlassopol“, plecat din Brăila cu cereale pentru Anvers, a eşuat din cauza ceţei. După o manevră puternică, vaporul a fost pus pe linia de plutire.——xoxOxox—'—• împotmolirea unui vapor englez Galaţi, 13 Ianuarie După telegrame din Port- Said, marele cargobet englez „City of Oran’V de 8000 teme registru, încărcat cu nenumărate mărfuri, s’a împotmolit. Vaporul a suferit unele avarii şi în ajutor i-au venit alte bastimente. Lucrările de repunerea vaporului pe linia de plutire au ţinut câteva zile. -----—xoxQxox------ Numeroase cazuri de scarlatina, in jud. Constanţa Constanţa, 13 lan. In multe comune din judeţ bântuie scarlatina. Până acum agenţii au reuşit să identifice 24 cazuri în comuna Mârnea,mu, 3 la Beilc şi 9 la Pantefl’imem. S’au mai ivit 25 cazuri de tuse convulsivă în comuna Târâm, sat. 2 cazuri de difterie la Vii, scara şi două de febră tifoidă în comuna Carta de Jos. D. dr. Atanasiu, medicul primar al judeţului, a luat măsuri, pentru stârpirea epidemiilor T UNIVERSUL Piaţa peştelui la Galati Galaţi, 13 Ianuarie Din cauza furtunii puternice ce a bântuit în bălţile din josul Dunărei, nu s’a putut pescui. In unele părţi au fost scoase năvoadele. La halele pescăriilor statului au sosit numai 2.500 kg. peşte proaspăt. S’a vândut, ştiucă dela 22—24 lei kg. şi babuşcă dela 20—22 lei kg. Celelalte specii de peşte au lipsit. --------xoxQxox----— Foc pe un vapor italian Galaţi, 13 Ianuarie Din Port-Said se telegrafiază, că pe bordul vaporului italian „Aida Lauro“ a izbucnit foc. O cantitate de saci cu nuci a fost avariată şi peste 400 saci au fost scoşi din hambare şi depuşi pe covertă. Căpitanul a anunţat prin radio că incendiul se datorește aprinderii cărbunilor. ~xcxoxox~ Mişcarea vapoarelor in portul Constanţa Intrare: Katina P., elen deşert dela Pireu; Har Carmel, englez cu portocale şi pasageri dela Haiffa; Rapallo, tanc petrolifer italian dela Savona. Eşite: Ompho.le, tanc petrolifer francez cu 8500 tone ţiţeiu Ia Dunquerque. In VESELIA de Joi 14 Ianuarie Astronomii în panică. — Treizeci şi şease paltoane cadou poliţiei. — Eve moderne. — „Veselia” şi aviaţia engleză. — Veneţia română. — Cum am devenit antropofag. — Cu picioarele în apă rece. — Incer- Scutul sutelor. — Chestia cu o soacră. — Ecouri. — Bucureşti. — I La Predeal (desen). — Intre Capsa şi Corso. — portrete : Boul. — Şchiopul şi chiorul. — Model de scrisoare amoroasă. — Ridendo câştigat Morit. — Mic dicţionar al „Veseliei”. — Cocoloaşe de hârtie.— De vorbă cu tine însuţi. — Strada de DINO FALCONL — Perniţa cu ace. — Glume, Hazuri, numeroase desene în culori. — 5 Lei 16 Fagisii De la asociaţia generală „Bărbăţie şi credinţă cu spade“ In ultimul consiliu al asociaţiei s’a hotărît a informa toţi membrii asociaţiei de proectul de lege depus la Senat pentru revendicarea unor drepturi precum şi de formalităţile pentru scoaterea carnetelor pe C.F.R. şi vizarea carnetelor vechi pe anul 1937. In acest scop asociaţia invită la sediul ei din str. Smărdan 4, etajul I, camera 22, pe Duminică, 17 Ianuarie, ora 10, pe toţi decoraţii cu Bărbăţie şi credinţă cu spade din Bucureşti, commele suburbane şi comunele mitrofe. xoxxox- Respariţia unui vânător din Constanţa Constanţa, 13 Ianuarie Chertura a fost înştiinţată că d. Ludovic Sighskon, negustor din str. Atelierelor, a plecat acum zece zile la vânătoare în podurile din preajma comunei Dolbromir, fără ca să se întoarnă până azi. S’a aflat că numitul a plecat la vânătoare împitit de mai mulţi prieteni, însă în ap creiere die Dotoomir s’a despărţit de ei, plecând în partea unde pădurile sunt mai dese. A fost anuntată și jandarmeria spre a cercate, dacă vânătorului nu i s’o fi întâmplat vreun accident. --------x í x -------- Cercul comercianţilor din Baia-Mare îşi redactează actele publice numai in limba ungurească Baia Mare, 14 Ianuarie întreg comerţul oraşului nostru — ca şi al regiunii este în mânile străinilor. Constatarea e veche şi ne-am obişnuit cu starea de lucruri, dar e dureros că aceşti comercianţi streini ne sfidează. Vom încresta o nouă mărturie a îndrăznelii lor şi a toleranţei noastre. Zilele trecute, cercul comercianţilor din localitate a convocat la oconsfătuire pe toţi membrii. Convocarea era redactată numai în limba ungurească. Cei 23 comercianţi români n’au înţeles nimic din ce era scris acolo şi au refuzat să semneze. A fost un gest de protest românesc, de necesitatea căruia ne este silă. xoxxox- Atentat împotriva unui învăţător Tărgovişte, 13 Ian. Un atentat criminal s-a produs în timpul nopţii trecute, împotriva învăţătorului Grigore Niculescu-Fuga, din comuna Gura Ocniţii. Pe la ora 2, un foc de puşcă, tras pe fereastră, în odaia unde dormiau învăţătorul, soţia şi copiii, i-a deșteptat, producând panică. Alicele car au trecut pe lângă copil, s’au răspândit în cameră, fără să rânjaiscă pe cineva. Parchetul a dispus facerea unei anchete severe. --------ooo: & : ooo-—— Viaţa sportivă la Cluj Cluj, 13 Ianuarie Regionala Cluj a Foielaiţiei române de popiei a hotărît sâ organizeze camnonetere regionale pe anul 1937 în zilele de 17, 24, 31 Ianuarie şi 7 Februarie pe arenele „Modem“ din Cluj. Federaţia de specialitate a fixat data campionatelor de patinaj viteză, pe ziua de 31 ianuarie. Camipionstere se vor desfăşura pe patinoarul din parcul oraşului. Cursele vor avea locpe distanţele de 500, 1500 şi 5000 metri. Aceste campionate sunt organizate în vederea selecţionării elementelor necesare întâlnirei internaţionale Romănia—Cehoslovacia, care va avea loc în ziua de 7 Februarie, tot la Cluj. Marţi seara a avut loc pe patinoarul din str. Mareşal Fceh întâlnirea dintre „Telefon-Club“ şi „Universitatea“ contând ca match revanşă. Concursul a fost întrerupt în minutul 7 din cauza oaspeţilor cari au refuzat arbitrajul d-lui Hirsch ca nefiind delegat de București. Matchul a reînceput sub arbitrajul d-lui Lorimert, terminâmdu-se cu 2:0 (1:0), (0:0), (1:0). --------xoxOxox------- Bibliografii — A apărut în editura „Cultura“ noua revistă „Archives de Neurologie“ a d-lui dr. D. Paulian, profesor agregat de neurologie la facultatea de medicină din Bucureşti, medic primar al serviciului neurologic din spitalul de boale mintale şi nervoase din Bucureşti şi fost director al spitalului, care de curând a fost ales membru titular al Academiei de ştiinţe. Este prima revistă română de specialitate, publicată cu cheltuiala şi sacrificiul propriu ale directorului revistei. A apărut: „Gândirea“ nr. I. Ianuarie 1937, cu următorul sumar: Doctrină ortodoxă; Nichifor Cretele: Ortodoxie; Ton Pilat: Păstorul şi Faunul; Gh. Tales: Umbre, Izod, întoarceri, Zori de Brumar, cleştar; Victor Pantiian: Râsul; V. Voiculescu: Plâns de toamnă; Et. Baciu: Generaţie. Cântec de bord. Poezie: Vintilă Horia: Avatar; D. Stăniloae: Cele două împărăţii. Idei, oameni, fapte, cronica literară, cronica măruntă. —......xoxQxox - — * Anul al 54-lea Nr. 15 Sâmbăta 16 Ianuarie 1937 „DUMNEZEU ESTE RÂUL“ (U?2tt&x>e Cin pag. I-a) In Belgia, sunt „Pionierii lui Lenin“ şi aşa mai departe. Inşirarea este prea lungă, dar lupta împotriva religiei, pornită de aşa zişii „beabotnici“ (fără Dumnezeu) ruşi, cu Kämplende Godoen în Germania, Godless în Anglia, şi ceilalţi „militanţi ateişti“ din alte ţări, a fost legiferată în 1932 cu prilejul celui de al doilea „piatretca“. Printre militanţi sunt copii între 6—15 ani. Unul din punctele principale ale decretului din 15 Mai 1932, asupra planului al doilea cincinal, era acela al lichidării totale a religiei în lumea întreagă. Ziarul „Bezbojnik“ din 31 Octombrie 1932, publică un articol intitulat : „Cincisprezece ani de luptă a ateismului militant“. Acelaş ziar din Ianuarie 1935, mărturiseşte că „Statul sovietic este, în istorie, cea dintâi ţară care a declarat religiei o luptă fără cruţare“. Iar „Isvestia“ din 22 Martie 1932, se bucură că până în anul 1928 se închiseseră 397 biserici, 33 mănăstiri, al căror număr a tot sporit. Tot în acelaş „Bezicojnik“ s’a reprodus afeptul propagandei avortului în U. R. S. S. Maica Domnului, însărcinată cu pruncul dumnezeesc, zice: „Dacă aş fi ştiut aceasta mai devreme !“ Şeful ateilor militanţi, cel care a strigat: „Război religiei. Vom da foc tuturor bisericilor din lume“, este Iaroslavski, cu numele adevărat de Gubelman. Iar juristul, care a codificat legile asupra familiei, se numeşte Goihberg, şeful Ge pe-ului este Jagoda, cu numele adevărat de Herschel-Jehuc’a. Stranie coincidenţă, care dă explicaţia luptei împotriva religiei creştine, care se pregăteşte la Moscova, în cele 46 de state. Dumnezeul nostru este cel din bătrâni, cel care a ocrotit întotdeauna România. Este cel căruia se cere pâinea zilnică, este cel fără de care — zice stema ţari — nu este nimic. Cinstirea lui este primejduită. Iată de ce trebue strigat sus şi tare că la noi, unde se cinstesc toate religiile, cerem să fim stăpâni pe credinţa noastră. Crucea isbânditoare a lui Constantin cel Mare va sta mai departe înfiptă pe morminte şi biserici, iar altarele acestora nu vor sluji de latrine, ca la vecini, ci vor rămânea locul de slăvire al Celui de Sus cu care nu ne-am certat nici când. EMANOIL NAGI MOSCO Agronomii la sate (U?maE?e Cin pag. I-a) o adevărată armată de 40-50 de mii de oameni, care conducea agricultura pe cuprinsul României, a fost desfiinţată, fără a fi fost înlocuită cu ceva echivalent, dacă nu mai bun. Ceeace s’ar întâmpla cu orice fabrică din lume ,dacă într’o bună zi lucrătorii ar fi puşi sâ producă fără ingineri, fără maiştri şi fără contraimaiştri, acelaş lucru s’a întâmplat şi cu agricultura noastră. Constatarea aceasta e perfect exactă. Agricultura românească şi-a pierdut conducerea technică prin expropriere şi s’a scoborât la nivelul cunoştinţelor rutinare, şi al nevoilor primitive ţărăneşti. Să ne întrebăm însă acum, ce s'ar schimba din situaţia de astăzi, dacă în loc de patru cinci sute de agronomi, răspândiţi prin sate, am avea patruzeci-cincizeci de mii ? Ceeace s’ar schimba fără îndoială, şi chiar dela început, ar fi bugetul ministerului de agricultură, care ar trebui sporit considerabil. Efectele practice asupra agriculturii ţărăneşti ar fi aproape nile. Şi nu din vina agronomilor, ci din cauza raporturilor dintre pământ — instrumentul de producţiune — şi ţăranul lucrător. Armata de 40- 50 de mii de oameni care conducea producţia agricolă înainte de expropriere ,avea asupra lucrătorului ţăran, puterea pe care o dă dreptul de proprietate asupra pământului. Astăzi ţăranul este liberat de disciplina muncii în agricultură, prin dreptul de proprietate pe care l-a căpătat, şi el întrebuinţează acest drept un sens social, ca un mijloc de a se libera de obligaţia muncii. Nevoile de viaţă ale ţăranului nostru fiind foarte reduse, el scoboară producţia agricolă la nivelul acestor nevoi şi nu se lasă influenţat nici de exemplul proprietarului vecin, nici de sfatul agronomului. Rolul agronomilor n’ar putea începe decât atunci când ar dispare raporturile de astăzi dintre ţăran şi pământ. Atâta, timp cât proprietatea agricolă se va fărâmiţa în proporţia în care se înmulţeşte populaţia rurală, ţăranul nostru va fi din ce în ce mai sărac, mai primitiv şi mai refractar, la exemplul proprietarului şi la sfatul agronomilor. Trebue ca ţăranul să devie el singur un mic agronom cultivând un minim de suprafaţă rentabilă pentru ca el să simtă nevoia de a imita şi a se instrui. Toată suprastructura noastră agricolă, cuprinzând academii agricole, Institute de cercetări ştiinţifice, ferme model, staţiuni de selecţionare de seminţe şi altele, toate ar rămâne de prisos, dacă nu se va reorganiza proprietatea agricolă, prin majorat sau minorat. A. CORTEANU Mai multă grijă pentru cartierele româneşti ale Clujului Se impune mai mult spirit de sacrificiu pentru ele.—Se cer drumuri, şcoli şi biserici Cluj, 13 Ian. In anii de după război, Clujul a luat o desvoltare neaşteptată, care din punct de vedere românesc este foarte îmbucurătoare, pentru că în cea mai mare parte aceste progrese se datoresc spiritului constructiv al neamului nostru. Aşezarea oraşului este însă de aşa natură, încât el nu a prea favorizat opera constructivă de după război. Oraşul este aglomerat în valea strâmtă a Someşului, unde la începutul războiului el ocupase aproape întreg terenul disponibil. Pentru a se putea întinde, a tabuit sâ se evadeze în trei direcţii, cari toate suferă de oarecari neajunsuri. Cea mai mare întindere a luat-o oraşul spre Est, în cele două părţi ale liniei ferate, spre Somaşeni. Terenul acesta este însă inundabil,ne aducem aminte ca acum câţiva ani el era aproape în întregime inundat de Someş şi de Nădăşel. El mai este în parte şi cartier de fabrici cu toate neajunsurile acestui fapt. Totuşi marii funcţionari, mici gospodari români aci au găsit cele mai uşoare posibilităţi de a-şi construi o casă. Din cauza aceasta avem în această parte a oraşului un mare număr de gospodării româneşti, cari nu sunt însă susţinute şi încurajate cum ar trebui, aşa cum vom vedea. Alt cartier românesc al oraşului este acria de pe str. general Grigorescu, dealungul Someşului pe malul său stâng. Este deasemenea un teren până în drum inundabil. Este în acelaş timp foarte îndepărtat. Al treilea cartier românesc este acela de pe str. Andrei Mureşanu. Cel mai frumos, cu nenumărate vile, sănătos, care însă in ultimul timp a devenit greu accesibil, terenul scumpindu-se foarte mult. După cum se vede aproape tot ceeace s’a construit sub stăpânirea românească, s’a făcut la periferia oraşului. Centrul urmează a fi cucerit cu încetul şi va mai trece mult timp până să putem să-l numim românesc, deşi elementul românesc a făcut progrese foarte simţitoare, constuind azi aproape majoritatea populaţiei. Da aci rezultă obligaţia de a purta cea mai mare grije acestor cartiere româneşti, căci de centru au purtat ungurii grije destulă pe vremea lor. Cartierele româneşti însă sunt lipsite de biserici, de şcoli şi de drumuri. Zilele trecute s-a prezentat la redacţia ziarului nostru o delegaţie a românilor din cartierul alcătuit la prelungirea căii Mareşal Foch. Se găsesc aci câteva străzi uitate de oameni şi de Dumnezeu,str. Ciocârliei, Aren, Romulus, Liliei, Bucureşti (?), Rugului etc.), unde sunt mai multe gospodării româneşti, înfipte ca un cui într’un centru maghiar şovin, cunoscut suib numele de Hochstedt.Este o reminiscenţă de pe vremea când oraşul Cluj era stăpânit de germani. Ungurii şovinişti cari locuesc în acest cartier sunt în bună parte descendenţii acestora). Delegaţia venită la redacţie ne-a spus între altele: „Nu ne amintim ca să fi văzut până în prezent vreun slujbaş al onoratei primării pe străzile noastre. Ori ar fi fost foarte Instructiv dacă primăvara ori toamna venea cineva să vadă în ce hal se găsesc drumurile din acest cartier. Ne pare râu că nu putem prezenta fotografii despre felul cum se prezintă în aceste anotimpuri drumurile. Plătim la fel cu alţii prestaţie şi taxe de trotuare, dar nu le avem. In timpul varii suntem expuşi la diferite maladii molipsitoare, căci apa se adună în şanţuri şi prin gropile de pe drumuri, răspândind un miros pestilenţial. Nu cerem onoratei primării străzi betonate, nici chiar pavaje cu pietre colorate, dar creştem că am avea dreptul să ni se niveleze străzile, să putem circula şi noi fără a ne periclita viaţa“. Să mai adăugăm aci că românii din acest cartier nu sunt susţinuţi nici în spiritul lor naţional, căci de unde ei trebue să ducă o adevărată luptă cu minoritarii şovini, nu au şcoli şi nici biserică românească. Nu vreau să nedreptăţim pe actualii conducători ai primăriei şi recunoaştem că d. prof. Nicolae Dragan, primarul oraşului a făcut mult pentru cartierele româneşti, zidind între altele mai multe şcoli. Dar după cât se vede nu este suficient cât s’a făcut. Să se facă deci toate sacrificiile posibile pentru ca şi acest cartier să fie înzestrat cu cele necesare şi în general cerem primăriei să alcătuiască un plan pe timp mai îndelungat pentru lucrările edilitare în cartierele româneşti, căci, după cum am spus, celelalte s-au bucurat destulă vreme de solicitudinea stăpânirii maghiare. Acum e rândul cartierelor româneşti. Aurel Gociman -------xoxQxox--------- J f