Universul, mai 1937 (Anul 54, nr. 132-147)
1937-05-16 / nr. 132
g _______ Întâmplări din Capitală Focul din str. Băcani A ars un depozit de lână și bumbac. Pagube de 500.000 lei Eri după amiază a izbucnit un foc la imobilul din str. Băcani 2. Clădirea este o casă veche, proprietatea d-lui Mitică Wechsler şi adăposteşte mai multe prăvălii şi ateliere. Astfel, întregul parter este ocupat de magazinul de plăpumi Wlatt şi Wlatt; la etajul întâiu se află depozitul de furnituri de croitorie Aron Richter, magazinul de mode „Any“, atelierul de croitorie March, ma- gazinul de mătăsuri Voiculescu, etc.; iar în pod îşi avea depozitul de lână şi bumbac firma A căzut cu capul în puţ Muncitorul Ion Trocan, fără locuinţă în Capitală, a coborîteri pe o pârghie într’un puţ din curtea depozitului de fier din şos. Ştefan cel Mare 103, proprietatea d-lui C. Manta. El voia să verifice adâncimea puţului, dar fiind ameţit de gazele din fund, a scăpat frânghia şi a căzut cu capul în apă. Nefericitul a fost scos mai târziu mort. Dată afară fără leafă După ce a servit mai multă vreme la comerciantul Ersan Sigmund, din str. Poliţiei 11, femeia Irina Boroş a fost dată afară de stăpân, care nu i-a plătit nici leafa ce i se cuvenea pe doi ani în urmă. Amărîtă şi disperată, femeia a băut sodă caustică. Ea a fost internată, în stare gravă, la spitalul Filantropia. In război cu părinţi Tânăra Maria Goldmitzer, din fund. Pipăilă 3, fiind certată de părinţi, s’a repezit la sticluţa cu tinctură de iod şi a băut conţinutul. Ea a fost îngrijită de un medic. Moarte subită Impiegatul de birou de la societatea de gaz şi electricitate, Constantin Marinescu, de 52 ani, pe când se afla la servieta,în b-dul Ferdinand 155, i s’a făcut rău. Până să i se fi putut da ajutor, a murit. Wlatt şi Wlatt. Flăcările au pornit de la unscurt circuit,,în pod şi au distrus lâna şi bumbacul, apoi acoperişul clădirii. Pompierii postului Central, sub, comanda d-lor colonel Petre Nicolau,maior Popescu şi căpitan Nisipeanu, au dat ajutoare, salvând imobilul. Apa a trecut prin plafon la atelierele şi prăvăliile de la etajul I, pricinuind stricăciuni. Focul a durat două ore. ■ Pagubele sunt, de o jumătate de milion. O artistă sentimentală O tânără originară din Cehoslovacia, despre care se ştie că o chiamă „d-ra Francisca“ şi este „artistă“, a fost găsită ori în nesimţire la hotelul „Princiar“, unde locueşte. Fiind chemată „Salvarea“, s-a constatat că numita înghiţise mai multe pastile de veronal. Cauza disperării este de ordin sentimental. Ajutoarele medicale au salvat.6. Moartea unei sinucigaşe Femeia Ana Maria , Movci, despre care am scris în numărul trecut că a înghiţit otravă pe când se afla la un ofiţer din calea Griviţei 133, a murit la spitalul militar „Regina Elisabeta“, unde fusese transportată. Ceartă cu stăpâna Acesta este motivul pentru care servitoarea Veronica Luţa, din serviciul d-nei Fany Schweitzer, str. St. O. Iosif 6, a încercat să se omoare bând spirt denaturat. După ce i s’au dat îngrijiri, a fost lăsată acasă. Neînţelegeri familiare certându-se cu ai săi, tinichigiul Ciceu Gavrilă, din şos. Mihai Bravu 28, s’a dus la plantaţia dela „Vatra luminoasă“ şi a băut sodă caustică. Gardianul din raion făcând razie prin plantaţie, l-a găsit pe tinichigiu în nesimţire şi l-a transportat la spitalul Filanotrapia_______________________ Stan Olteanuu şi cu, alţi scutelnici ai fabricii de postav tot Bâlteni, dau jalbă la Domnie că păzitorii lor de porci, au multe necazuri din pricina unui oarecare Ispir.Vodă Moruzi, trimete jalba spre cercetare, iar Logofeţii dau răspunsul: PREA INALŢATE DOAMNE După jalba ce au dat Măriei Tale Stan Olteanu şi Nicolae Postăvarii scutelnicii fabrice de postav pt Bălteni sud. Ilfov, pentru un Ispit ispravnicul moşiei Poenarii de sud Dâmboviţa, cum că de astă primăvară încoace orânduindu-se de cătreBeccer Mihai arendaşul acestei moşii Isprăvnicei, multe necasuri au tras din pricina lui oprindu-le râmâtori cu pricină că intră în porumburi fără a nu face vreo ispășenie, iar în ziua ■ si, Fantelimon, ar fi venit, numitul înarmat asupra lor și pe unii l-ar fi bătut cu paturile pistoalelor, de i-a schilodit, iar pe unii cu ciomegile, foarte speriindu-se cu toţi din pricina lui. Ni se porunceşte de către înălţimea Ta ca să cercetăm pricina de faţă cu amândouă pădule. ■ Cât pentru jalbă dată, adevărul este în toată goliciunea lui, ia smintit şi încă îl bate după cum am cercetat cu amăruntul şi-l găsim pe Ispir mai mult decât vinovat. Cercetând totul în urma poruncii Mării Tale, socotim dacă luminata chibzuinţă a Mării Tale o crede nemirită ca nambastrul a se duce la Ispir şi să înfrâneze netrebnicia acestui om până va veni luminata Poruncă ce veţi da Măria Voastră, şi anii înălţimei Tale de la D-zeu să fie mulţi şi fericiţi. Ai Măriei Tale prea plecaţi slugi: Alexandru Caligelu, Grigore Brâncoveanu... La aceasta, Vodă Moruzi răspunde : Io Alexandru Constantin Moruzi Voevod Zemle Vladiscaie, Orânduim pe sluga Domniei Mele zapciu Armăşesc să meargă şi veri unde va găsi pe numitul ispit să-l ridice şi înfiare cu pază să-l aducă în oraşul scaunului Nostru domnesc. O Zăbavă mare să nu se facă cu el, ci sosit, întinzându-se în maidanul Curţi Vechi (azi în strada Carol I din faţa stradei Căldurari, ulicioară odată unde Domnii mergeau în clair, grădină), o rogojină, să fie lungit pe ea. Patru oameni ai armăşii să-l ţină de mâini şi picioare. Să fie desculţat de botini şi tras nădragi după el. ' ~ T.v ' . .Annaşul să fie cu totul pregătit pentru Tâângăiârei'.WMsii 50 lovituri la tălpile picioarelor şi după o răsuflare, nu cu întârziere prea mare, pipăit să fie cu 75 la partea moale a trupului. Arma șui să nu se îndoaie la inimă de vaietele răului, dacă va ţipa, căci nici el nu s’a muiat la inimă când a înghesuit pe păzitorii de porci, dând în ei de i-a schilodit, frământându-i ca pe um aluat de pâne. Barabanciu în timp ce Armaşul 11 va mângâia cu loviturile la ţanc, poruncite de Noi, să nu înceteze de a bate toba spre a strânge lume şi a’l privi, aflând pricina. După împlinirea întocmai celor poronaite de Noi cu aceste blajine mângâieri, să fie pus într’un car tras de boi spre a fi dus la casa lui, care în tot mersul, Crainicul până la bariera târgului să nu se despartă de car şi nici să înceteze în tot drumul a spune cu glas tare cea ce a făcut acest nemilos om şi ce a păţit, ca să audă toţi şi să nu facă ca el şi alţi. „Analele Academiei Române Seria II. Tomul XIV pagina 546“ Colonel POPESCU-LUMINA -------ooO : • : Oo-------- De la O. E. T. R. Un detaşament de 12 străjericercetaşi va reprezenta tineretul român la jamboreea cercetaşilor americani de la Washington. Plecarea va fi la 10 Iunie, iar înapoierea, la 31 August. La înapoiere, străjerii-cercetaşi vor lua parte la jamboreea din Olanda şi la vizitarea Expoziţiei din Paris. Costul aproximativ al excursiunei, în care intră şi echipamentul complet pentru jamboree, este de lei 36.000. înscrierile se fac până la 16 Mai, la comandamentul falangei străjerilor din Bucureşti, actele se vor înainta pe cale erarhică. Comandanţii străjeri, cari voesc să conducă colonii sau tabere în timpul vacanţei, sunt obligaţi a urma un curs special ce se va ţine la Breaza. DIN ALTE VREMURI Să audă şi alţii de păţania lui SĂ NE PREGĂTIM DE VACANŢE! F E R I T I-V A COPIII! BOLILE DE STOMAC ALE NERVOŞILOR „VREAU SA MA APAR“, BLENORAGIA RAMOLIŢIA CEREBRALA ŞI URMĂRILE EI NEFERICITE. SOARELE ŞI EPIDERMA ÎNGRIJIREA OCHILOR FEMEI, FIŢI ATENTE! PRURITUL VULVAR — SĂRUTUL ULTIMILE NOUTATI DESPRE STÂNGACI CONSULTAŢII MEDICALE $I GRAFOLOGICE SFATURI PRACTICE — REŢETE — NOUTĂŢI TOATE ACESTEA IN NUMĂRUL APARUT AZI DIN EXCELENTA REVISTA IN MEDICINA PENTRU TOŢI „TRUPUISUFLET ” UNIVERSUM T SAMBATA, 15 MAI Marea Adunare naţională a românilor ardeleni pe câmpia Libertăţii dela Blaj, în care se proclamă revoluţia contra ungurilor (1848* Ort.: Cuviosul Pachomie cel Mare (323). ' Cat.:' Sî. Ioan dela Sálié. Prot.: Sofia. Evreesc: 4 Stvan 5697.- Sabath. Mahomedan: 4 Rebiel-Aver 1356 & Răs, soarelui 4,52. Apusul 19,33. SAMBATA, 15 MAI RADIO - ROMANIA 823 kHz. 364,5 m. 12 Kw. RADIO - BUCURESTI 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Vals şi Mazurka din „Coppelia” de Delibes; Capriciu de Malneck şi Cântec religios negru de Brennan. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : Includerea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz — Muzică variată (discuri) . Muzica sferelor, vals de Josef Strauss şi Petele din Viena, vals de Ziehrer (filarm. din Viena, dirij. de Clemens Krauss); Inimă sdrobită de Gillet (orch. Marek Weber) ; înălţare de Schumann şi Tango de Albeniz (pian. Backhaus); Fantazie pe motive de Chopin (orch. Marek Weber) ; Avânt de Schumann şi Tango de Albeniz (pian. Backhaus); Fantazie pe motive de Chopin (Orchestra Marek Weber) ; Selecţiuni din „Miracolul” de Humperdinck (orchestra simf. din Londra, dirij. de Einar Nilson); Islamey, fantazie orientală de Balakierff (orch. simf. dirij. de Eugen Goossens); Marş militar de Schubert (orch. Covent Garden, dirij. de Goosens). 14.10 : Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Ştiri interne şi externe. 14.25 : Muzică distractivă (disc.): Foxtrot de Smith şi Fox de Young; Dansând rumba de Scotto şi Biguma de Chagnon (voce: Adrien Lampy) ; Fragment din „Suita japoneză” de Koichi Kishi; Rămas bun de Keisfeld şi Micul Kaktus de Dorian; Mă voiu feri de tine de Daia şi Noapte bună de Vilmov (voce: C. Lungeanu). 15 . Ultimele ştiri. 16.45 : Ora străjerilor. I. „Cu gândul spre mai bine” conferinţa d-lui lt. col. Apăteanu Alexandru, inspector general O. E. T. R. II. „O şezătoare în sat la noi”, scenariu radiofonic de comandantul străjer Vasile Lissagurschi, jucat de stalul şcolii primare din comuna Pierşinari, jud. Buzău. III. Ştiri străjereşti. 18 . Concertul fanfarei reg. 1 artilerie-biegală (Roman), cond. de cpt. Gh. Stancu: Marşul reg. 1 artilerie de gardă, de cpt Stancu ; Uvertură la „Raymond” de Ambroise Thomas; Simfonia neterminată de Schubert; Amintiri de peste Olt, potpuriu de Elinescu ; „1812”, uvertură de Ceaikovsky. 19 : Ora. Mersulvremii. Actualităţi. • • ■ .\.,v . 19.10: Concert de muzica, variată — Orchestra Radio, dirij. de Const. Nottara; Uvertură în opera „Căsătoria secretă” de Cimarosa ; Trei zile de primăvară, suită de Rust; Frumosul Mai, vals de Jon. Strauss; In Mai, de Ridky .Preludiu şi dansurile din „Seapa Mare” de Brediceanu; Dans slav nr. 16 de Dvorak. 20 . 600 de ani de la moartea lui Giotto, de prof. Gh. Oprescu. 20.20 : Cântece vesele de pretutindeni (discuri); Dacă aşi câştiga cinci milioane de Mercier (voce: Albert Préjan); Două şansonete din opereta „O femeie care ştie ce vrea” de Oscar Strauss (voce : Fritzy Massary); Paso doble de Villajos (voce: Pillar Arcos); Dans spaniol de Seymour şi Cântă-mi la mandolină de Levant (voce : George Metaxa); Melodie rusă de Mussorgsky (voce : Kubitzky) ; Rumba şi Serenadă de Simons (voce: Lina d’Acosta); Suzana cea veselă de Kirsten; Două cântece greceşti; Melodie cehă; Cucu... melodie în stil popular de Hugo (voce : Ion Luican). 21.15 : Posta Radio. 21.30 : Concert de muzică dis-I tractivă și de dans — Orchestra di salon Radio, dirij. de D. Teooru; Marş de Gyldmark; Potpuriu din opereta „Fi-Fi” , de Christine Bucuria dragostei de Keisler; Iubita mea, cu păr bălai, slow-fox di Cowler; Un sărut e minunat, fox de Hupertz; Inima-mi cântă un vals englez de Mann; Tango serenadă de Wismar ; Humorescă di Blumme ; Potpuriu de foxtrotur de Robrecht; Păpușile din Nuremberg de Wendel; Paso doble di Joe Alex; Cine te sărută nu te ma uită, tango de Brithne. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina”. 23.45 : Jurnal pentru străinătăți in limba franceză si germană. 23.55 : Ultimele știri. RADIO - EXPERIMENTAT (Institutul Electrotechnic) 1 1400 kHz. 212 m. 0.25 kw. 18.30 : Muzică variată : Liedes freiheit de Marschner şi Das deutsche Lied, de Kalliwoda. Friederik de Franz Lehar, cântată de tenorul Bollmann cu orchestra. 18.45 : Muzică românească : O seară la Moţoi, cu orch. Petrici Moţoi; Doina Oltului-Ciocârlia şi Hora lui Fănică, cântate de Fănică Vişan acomp. de orch. naţională. Mai ţii minte puică bine şi Părul tău cel mătăsos, de Marii Tudor cu taraful Gorie Ionescu Du-mă Doamne, du-mă iar şi Cine-a fost stăpân pe Gorj, de Ioniţă Bădiţă, vocea Katty. 1 19 . Informaţiuni universitare. ’ 19.10 : Conferinţă ştiinţifică, 19.30 : Muzică distractivă : Eu cu dorul, tu cu dorul (valsul dragostei) şi Inimile noastre le-am unit (marş fox) de Vilmov Constantinescu cântate de P. Alexandresei Habe Mitleid (romanţă rusease de Bakaleinikoff) şi Volga (cântec popular rusesc) executate de tui instrumental la pian, violină și harmonică. Immer oder nimmer (vals executat de orchestra de salo ‘ Emil Roosz și Frühlingsstimmer [ (vals de Strauss) executate d orchestra vieneză Ganglberger. ■ *** I Deutschlandsender, 1571 m. 19 I kHz. 60 kw. — 20: Muzică variaţi . 21: Inf. 21.10: „Tarul şi dulgherul ‘ operă de Lortzing. 23: Meteor. Inf . Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.41 Inf. locale. 24: Königsberg. Muzică de dans. ■ Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.50 : Emisie variată. 21.31 Radiojurnal. 21.50: Viena. 23.05 Reportaj. 23.15: Concert de orchestră Budapesta, 549 m. 546 kHz. 12 kw. _ 18.45: Concert de orchestr. 20.30: Arii populare. 21.30: Stir 21.50: Concert de orchestră." '23.15 Plăci. 0.10 : Orchestră de jaz. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — 20 : Concert din operete. 22: Inf. 22.15 : Conf. cu plăci. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23.30: München. Muzică de dans. 1: Concert nocturn. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. 21 : Potpuriuri de primăvară. 22.35: Concert de pian. 23.10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23.20: Muzică variată. 23.55 : Inf. 24 : Concert de muzică vieneză. Milano, 364,6 m. 814 kHz. 50 kw. 20: Muzică variată. 21.05: Ora, Inf. Radiojurnal. 21.40: Concert de orchestră. 22: Muzică variată. 23.10: Concert de orchestră. 23.45 : Muzică de dans. 24: Radiojurnal. 0.30: Muzică de dans. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Cântece. 20.50: Seară populară. 23.20: Muzică variată. 23.50 : Muzică de dans. : München, 405 m. 216 kHz. 100 kw. 20.10 : Concert de orchestră. 21 : Ora, Meteor, Inf. 21.10 : Dansuri populare. 23 : Ora, Inf., Iv Meteor, Sport. 23.20: Reportaj. 23.30: Seară de dans. Katowice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 19.20: Pentru copii. 19.45: Programul pe mâine. 19.50: Program general. DUMINICA, 16 MAI RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kW. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică ; Radio - jurnal ; Concert de dimineaţă (discuri) ; Ce visează florile, vals de Translateur; Bolero în re major şi Dans spaniol în sol minor de Moskowski; Fierarii satului de geybold şi Idilă de Lincke. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 : Incheierea emisiunii. 9.55 : I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică de pr. C. Dron. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Cristall, dirij. de Villov. (canto . Raul Ionescu . O cheamă „Mari”, marş fox de Wiga Gabriel. Un gând, un zâmbet şi un sărut, tango de Basile Lupu; Aşa rea cum eşti, foxtrot de Tommi Connor ; Am adormit în zori plângând, tango de Villnov; Ce bine-ţi stă, foxtrot de Krueger; Visare, boston de Villnov; Panamania, foxtrot de Sam Coslow; Visuri de fum, slowfox de N. H. Brown; O clipă de noroc, tango de Villnov; Saltă ’n sus, saltă ’n jos, foxtrot de Burton Lane; Priveşte ’n ochii mei, tango de Albahary; La o masă mică, slowfox de Villnov. 14.10 : Radio-jurnal: Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14.20 : Continuarea concertului : Mai am un leu pentr’o ţigară, foxtrot de Villnov; Legenda Dunării, vals de Fucik; Mariela, slowfox de Baurose; Strada Wine, foxtrot de Brewster Ralph; Iubirea e un vis, vals de Villnov; Bate ’n lemn, foxtrot de Borter; Tempo, Tempo, paso doble de Villnov; Harlem, foxtrot de Edy Carol. 15 , îndemnuri şi poveţe creştineşti, de pr. Gh. Niculea-Iași. 15.15 :__Muzică populară românească. _ Corul ateneului „Dr. Const. Angelescu”, cond. de Sorin Vânătoru: Hristos a înviat de Mu‘ zicescU'; La seceră de Ch. Filip ; Aoleo frate peline de O. I. Baciu ; Peste deal de I. Vidusolo: I. Tudoran) ;, Fă Frusino de Bohociu ; N’auzi mamă, câinii bat, de Muz*cescu; Maria heichii Marie, de N Lungu (solo : I. Tudoran); Bănăţeană de Sabin Drăgoi; Lângă leagăn de N. Oancea; Hai în horă de Dima; Pe- al nostru steag de Cipriani Porumbescu. 15.50 : Alexandru Lascarov Moldovaiul: De vorbă cu sătenii. 16.10 -16.25 : Niţă Sandu (fluer) • La holde de primăvară; Serbează mamă sărbătoarea; Bătuta de la Făgăraş. 18 : Concert de după amiază. — Orchestra Vasile Julea, canto: Mia Braia şi Petre Alexandru ; Arii naţionale; Cavalerii spanioli, " paso doble de Moldeanu; Ghiceşte ce aş vrea să-ţi spun, tango de Vasilescu; Dacă mă săruţi, slow de Vasilescu; Te chiamă iar iubirea, * tango de Blejean; Vreau să fii ecoul meu, slow de Vasilescu; S’a sfârşit povestea noastră de iubire, tango de Max Halm; Din Ploeşti până şi Gheboaia şi Horă; Noaptea sub clăi de lună, tango de Corologos; Dragostea-i un vis, vals boston de Dănăricu; Ce ştii tu cel dragostea - i arie populară de Vasilescu; Cântece şi arii populare. 19 : Ora. Mersul vremii.* 19.03 : Ticuri şi alte năravuri, dr . dr. Ion Cantacuzina. * 19.25 : Continuarea concertului “ Arii naţionale; Trandafirul negru * vals de Georges Auboy; Până T zori, tango de Seno. 19.40 : D-nele Mara Teresa (soprano) şi Ada Ruata Sassoli (harpă) . Melodii de : Scarlatti, Galilei, Cimarosa, Tocchi şi Persico 20.10 : Ora naţiunii : 200 de ani de la întemeerea cetăţii spirituale a Blajului de G. D. Mugur. 20.30 : Concertul Asociaţiei corale „România”, cond. de N. Lungu ; Odobeanu de Galchescu; Primul ordin de Popovici; Grânele vara se coc. de Ion Vidu; Ţiganii de Gh., Simonis; Toate fetele se uită de Sabin Drăgoi; Alunelul oltenesc de N. Lungu. 21.05 : Teatru: „Vicleniile lui Scapin”, comedie de Molière, adaptare radiofonică de Aurica Dolojan; Scaramouche: Niky Atanasiu; Scapin : G. Baldovin; Geronte: D. Grigoriu; Orgon: N. Săvulescu ; Leandru : N. Dimitriu; Octav : N. Brancomir; Hyacinta: Sabina Metta; Zerbineta: Fifi Mihalovici; O țigancă: Tatiana Grosu; Carlo : Al. Mitrie . Un cântăreţ: Aurel Alexandrescu. Regia artistică: Victor Bumbeşti. Regia technică: Alexandru Lohan. 22.10 : Concert de muzică distractivă — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski: Uvertură la „Dama de pică” de Suppé; Vals de Rust; Humorescă de Dvorak. 22.30 : Radio-jurnal. 22.40 : Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.55 - 24 : Continuarea concertului: D-na Aca de Barbu și Aurel Alexandrescu (canto) cu Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski. Pustnicul de Schmalstich: O întâlnire la Lehar, potpuriu de Hrutov (Aca de Barbu); Arie din „Vagabonzii” de Ziehrer (Aurel Alexandrescu) ; Duet din „Dragoste de ţigan” de Lehar (Aca de Barbu şi Aurel Alexandrescu); In Viena înfloresc trandafirii, de Büttner şi Tauber, (Aurel Alexandrescu); Duet din „Vânzătorul de păsări” de Zeller (Aca de Barbu si Aurel Alexandrescu) . Potpuriu din opereta „Clo-Clo” de Lehar. * .. , Deutschlantsender, 1571 m. 191 kHz. 1 60 kw. — 20.40: Inf. și Sport. 21.10: Reportaj vesel. 23. Inf. sportive. 23.30: Muzică de dans. 23.45: Inf. Varșovia, 1339 m.. 224. kHz. 120 kw. — 21.20: Inf. 21.40: Reportaj. 21.50: Radiojurnal. 22: Revistă radiofonică. 22.30: Concert. 23.15 : Muzică de dam. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21: Teatru radiofonic. 22.50: Inf. 23.15: Concert de orchestră. 0.30: Orchestră de jazz. 1.05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw.~ 20.35: Cântece uşoare. 21: Baladă. 21.05: Suită lirică muzicală. 2235: Cântăreţi clasici. 23.10: Inf. Programul pe mâine. Sport. 23.30: Muzică de dans. 24: Concert nocturn. Praga, 470 m. 538 kHz. 120 kw. 20.55 : M. Ostrova. 21.25: Conf. 21.40 : Concert de orchestră. 22.55: Plăci. 23: Inf. Ora. 23.25: Sport. 23.35: Duet de pian. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 21.20 : Program general. 21.35 : Sport. 21.40: Program general. 24 : Muzică de dans pe plăci. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. 21: Din Berlin, concert. 23: Reportaj. 23.30: Muzică de dans. Vizita d-lui prof. Mauro Piconi Ia Iaşi D-sa a ţinut prelegeri la facultatea de ştiinţe din capitala Moldovei Iaşi, 13 Mai Miercuri, a sosit în oraşul nostru, d. prof. Mauro Piconi, de la universitatea din Roma, însoţit de d-na, fiind invitat de facultatea de ştiinţe a Universităţii Mihăilene. In gară, ilustrul savant a fost întâmpinat de un numeros grup de profesori, în frunte cu d-nii P. Bogdan, prorector şi decanul facultăţii de ştiinţe: Alex. Müller, Mayer, Sanielevici, Moisil, etc. Mai erau de faţă d-nii: prof. Lambertegne, lector de limba italiană la universitate, ing. Travis, consulul Italiei la Iaşi, numeroşi membri ai coloniei italiene. Studenţimea a făcut o caldă primire profesorului italian. D. prof. Mauro Piconi a ţinut, în amfiteatrul facultăţii de ştiinţe, două prelegeri de specialitate, în faţa unui numeros auditoriu. Oaspete a fost prezentat de d. prof. Alex. Müller, care a arătat personalitatea profesorului ce ne vizitează, matematician, în adevărata accepţie a cuvântului şi un savant cu renume mondial. D. prof. Piconi, după ce a mulţumit pentrufrumoasele cuvinte rostite la adresa d-sale, a amintit de legătură de sânge ce uneşte cele două ţări amice: România şi Italia. Astăzi, savantul italian a ţinut ultima prelegere. La amiază, s’a servit un dejun, în onoarea distinsului oaspe, oferit de profesoriifacultăţii de ştiinţe. O fată poartă de 7 ani haine bărbăteşti . Oradea, 13 Mai: Poliţia judiciară din localitate ţine sub pază pe fata Susana Bese, de 23 ani, din com. Domani(Sălaj), deoarece umblă îmbrăcată în haine bărbăteşti. La interogatoriu, ea a declarat că de 7 ani, de când i-a făcut farmece o femee invidioasă, anume Maria Gyurko, ca să-i îndepărteze iubitul, nu mai poate purta rochii, şi-a tuns părul şi cutreeră satele şi oraşele din Ardeal. Fata , raai, spune:-: cărprimăria din Domnii i-a eliberat un act prin care dovedeşte că Susanu, Bese, zisă şi Pica Bese, nu este răufăcătoare, ci doar o suferindă în urma unei iubiri zădărnicite. Poliția face cercetări spre a găsi acest act, care se pare că se află la un grădinar, unde lucra în ultimul timp Pica Bese sub numele de Mihai Bese. ■ Postul de jandarmi din Domnii a arestat pe Maria Gyurko, dar n’a putut afla nimic de la ea. BHHBHa HaBOBIH! Annul al Si-Iea Nr. 132 BumMcS 16 Mai 1937 Obârşia Românilor (Urmare din pag. I-a) la argumente sprijinitoare ale gândirii sale şi din principii aşa zise ale iubirii de neam, ascunsă în haina „oportunismului“, închide ochii acolo unde ar trebui să-i aţintească, dar sunt unele depăşiri ale bunului simţ, ale cuviinţei, ale cunoştinţelor, care nu trebue lăsate să se răspândească în mulţime ca dărnicia unei băuturi în vinele unui iubitor al viţei de vie. „Dacii erau de origină feniciană, deci Românii toţi sunt de viţă semită“ (?!), a hotărît d-rul Lupu în Sanhedrinul sufletesc al d-sale. Bietul Herodot, vorbind despre Daci, zice că aceştia erau Traci, iar Tracia era despărţită de Asia prin Helespont şi Bosfor. Măcar aşa o socoteau Grecii şi Romanii şi aşa am învăţat cu toţii. Fenicienii, a căror origine nu este bine limpezită, sunt socotiţi a fi locuitorii masivului Libanului până în Mediterană. Limba lor ţinea de familia limbilor semite şi se aseamănă cu cea ebraică în aşa chip, că nu se ştie care, dintre poporul ebreu sau fenician, a împrumutat dialectul unul de la altul. Fenicienii au născocit alfabetul. Când triburile ebraice au pus stăpânire pe pământul Canaanului, au găsit acolo cultul lui Baal, zeul pământean al Feniciei şi au fost ispitiţi să-l contopească cu Dumnezeul lor naţional Javeh, ceea ce a dat naştere luptei profeţilor împotriva lui Baal. Ce legătură poate fi între aceştia şi Zamolxis, zeul Dacilor, asemănător lui Dionisos trac ? Spiritul comercial fenician sau evreu rămas-a oare în sângele Dacilor „semiţi“ ? Tocmai această lipsă a acestui puternic sprijin de viaţă, a făcut slăbiciunea poporului român şi a îngâduit uşoara copleşire a lui de adevăraţii semiţi. Doamne, câte năzbâtii şi câte prostii poate spune omul la grea cumpănă. Naţionalismul trâmbiţat de atâţia se împiedică de ciotul folosului personal şi totdeauna acesta este potrivit uneori clipei trăite. D-rul Lupu, care are alazii, ca bunăoară aceea a Skodei şi altele, nu şi-a mai amintit decât de Baal, ajuns polohul comunist cu pofte niciodată sătule. De aci încolo, în nouile cărţi şcolare, elevul va găsi la loc de cinste, teoria Lupu: „ROMANII SUNT TOŢI DE VIŢA SEMITA“. Sinonimul viţă poate fi vina acestei împleticiri ştiinţifice. Ca urmare, se mai poate lua seama că viitorul partid de guvernământ, chemat la cârmă în iunie viitor, — după chiar spusa lui — îşi întăreşte rândurile. Şi din nou vom vedea trecând în faţa ministrului cu teoria de mai sus, pe scoborâtorii Dacilor, „semiţi“, cu pumnul încleştat şi braţul ridicat plecând drapelul roşu în faţa naţionalului internaţional de Buffalo. Secera şi ciocanul vor străluci pe faldurile otrepei. Totuşi, se poate găsi şi o nicovală, pe care ulciorul să se facă fărâmi. EMANOIL HAGI MOSCO Pentru d. ministru al Industriei şi comerţului Primim la redacţie o întâmpinare din partea unui grup de absolvenţi ai Academiei comerciale, prin care se plâng că la ocuparea diverselor funcţiuni din birourile comerciale, rămân pe dinafară din cauza supuşilor străini cari trăesc la noi cu paşapoarte şi cari le sunt preferaţi în baza unor „carnete de profesie“ liberate de ministerul de comerţ. E o nedreptate îndoită care se face elementului funcţionăresc autohton: întâi, pertru că aceste „carnete de profesie“ se liberează în detrimentul elementului românesc şi apoi, pentru a fi funcţionar de birou, carnetul de profesie nu îşi are niciun rost. Acum, când se vorbeşte atâta de reglementarea muncii naţionale se poate face un început îmbucurător în această direcţie, punându-se capăt situaţiei de inferioritate în care este ţinut elementul funcționăresc de baștină. 10 Mai la Ierusalim Ierusalim, 11 Mai Celebrarea unui Te-Deum la biserica Sfântului Mormânt, îmbracă o strălucire deosebită, atât prin caracterul neasemuit al locului însuşi, cât şi prin ritualul bizantin în care se desfăşoară. Mai ales in acest an, Paştile nimerindu-se foarte aproape de „Zece Mai“, biserica e în plină bogăţie şi găteală sărbătorească. Atârnă de sus policandre aprinse şi nenumărate candele în şiruri dese, colorate, îşi trimit una alteia scânteeri luminoase, arzând asupra unei mese, unde printre lumânări şi crini albi luceşte marea cruce de cedru maestru sculptat şi de aur, ce păstrează în ea o fărâmă din lemnul sfânt şi nu-i scoasă la iveală decât în rare prilejuri solemne. La un moment, Patriarhul, încadrat de ierarhi în odăjdii, înalţă cu amândouă mâinile crucea şi glăsueşte în auzul tuturor : „Domnului să ne rugăm pentru Măria Sa Regele Carol, pentru Moştenitorul Tronului Mihai, pentru întreaga familie domnitoare şi pentru oastea României!“ Se întinde ruga în ecouri, susţinută de numeroase voci bărbăteşti, psalmodiind laolaltă şi repetat: „Doamne milueşte, Doamne milueşte!...“ Apoi deodată încep să răsune clopotele. In bătaia lor puternică se alcătueşte un lung alaiu ce stie drumul către Sf. Patriarhie. Aci, capul bisericii închină întru propăşirea ţării. Ii răspund prin adânci mulţumiri şi adaug, apăsând cuvintele înadins, că noi, astăzi, de zidim căminuri şi lăcaşuri în Palestina, o facem pentru a slăvi credinţa străbună şi pentru a înnoi — ceea ce fusese mândria trecutului, — contactul viu şi rodnic cu biserica Ierusalimului ortodox. Aşa să ne ajute Dumnezeu! • ’ - - Marcu Beza Marii ierarhi ai Patriarhiei Ierusalimului ieșind de la consulatul României. POLITICA Şl AGRICULTURA . . .....................1 . (Urmare din pag. I-a) tidelor politice, ne dăm seama că vina decăderii agriculturii noastre şi aceia a primitivităţii vieţii ţărăneşti, nu, o poartă ţăranii, ci orăşenii cari cutreeră satele vânând voturile ţăranilor. Agricultura trebue scoasă din raza electorală. Votul ţăranilor ne orbeşte şi ne împiedică să vedem starea disperată în care se află cultura câmpului şi creşterea vitelor ţărăneşti. - -’''-V-':I'" . Din gruiza votului? aici r un partid când ajunge la putere, mt îndrăzneşte să ia măsurile potrivite cu cerinţele unei exploatări raţionale, în folosul ţării şi al ţăranilor. In Germania, agricultorul ţăran e mult mai înaintat decât al nostru şi cu toate acestea, acum, când statul german face pregătiri militare extraordinare, guvernul a găsit că apărarea ţării din partea agriculturii noi-i destul de bine asigurată cu felul cum cultivau pământul ţăranii lăsaţi de capul lor şi liberi de a împărţi proprietatea între moştenitori. Interesul unei bune exploatări agricole fiind de ordin naţional, el trece înaintea interesului familiar de aasigura egalitatea împărţelii moştenirii între copii. De aceea germani au generalizat majoratul în agricultură, adică dreptul la moştenire numai al celui mai mare dintre copii, pentru ca exploatarea să-şi păstreze unitatea şi puterea de producţie. Odată proprietatea potrivită cu interesul producţiei, se pot introduce în lege obligaţii de cultură după anumit plan, şi germanii merg până la deposedarea celui care nu respectă planul de cultură şi nu execută întocmai lucrările recomandate. Codul nostru agricol, de curând votat, e aproape o glumă, căci a pune obligaţii de cultură după un anumit plan, unor proprietari de parcele fără nici o legătură între ei, şi cei mai mulţi preocupaţi să-şi asigure porumbul pentru mămăliga de toate zilele, este a face legi numai de formă,şi a crea slujbe pentru agnomi. Majoratul agricol nu găseşte la noi răsunet în lumea politică, fiindcă se crede că această reformă ar indispune pe ţărani şi ar îndepărta simpatiile moştenitorilor excluşi de la succesiunea lotului părintesc. Dacă indivizibilitatea exploatărilor agricole de o anumită întindere, ar fi trecută în lege şi intrată în obiceiuri, ţăranii ar primi-o cum primesc şi obligaţia de a face armată şi de a se prezenta la mobilizare. Formarea loturilor potrivite cu interesul unei exploatări raţionale, cere timp mult şi cheltuială, fiindcă mai întâi ar trebui comasate parcelele şi numai pe urmă aplicată indivizibilitatea şi majoratul. Scopul final al organizării agricole ar trebui să rămână crearea acestor exploatări individuale, pe porţiuni de teren ce nu pot fi împărţite, ci se transmit în întregime fie prin vânzare sau donaţie, fie prin succesiune, unui singur moştenitor, fără obligaţie de despăgubire. Până atunci, exploatarea agricolă trebue făcută prin asociaţii între ţărani şi întreprinderi capitaliste. A. CORTEANU Expoziţia de material didactic pentru studiul ştiinţelor naturale Joi dimineaţă, d. profesor dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei Naţionale, a vizitat expoziţia de material didactic pentru studiul ştiinţelor naturale, ce s-a deschisîn localul Casei Şcoalelor. Au mai fost de faţă d-nii Ion Teişanu directorul comitetelor şcolare, prof. Marin Ştefănescu, Ion Dongorozi, inspector general Sterian, etc. D. ministru, a adus cuvinte de laudă, atât conducătorului Casei Şcoalelor,, cât şi d-nei şi d-lui Steoppe pentru munca depusă şi pentru fericitele realizări, în confecţionarea acestui material, atât de necesar şcoalelor noastre secundare şi a promis tot sprijinul d-sale, pentru intensificarea producţiunii. D. ministru a făgăduit să ridice un etaj la atelierele ce funcţionează la şcoala de arte şi meserii din str. Polizu 11, în care să aşeze toate atelierele Casei Şcoalelor, pe care să le frequenteze şi elevii şcoalei de meserii, spre a fi iniţiaţi în producerea aparatelor de fizică, chimie şi a materialului de ştiinţe naturale. Suspendarea unui ziar in Timişoara Timişoara, 13 Mai Din ordinul ministerului de interne, a fost oprită definitiv apariţia foaiei locale de şantaj Ancheta, care era redactat de apaşul de presă Virgil Florescu. După cum am mai arătat şi altădată, acest escroc, condamnat la Bucureşti pentru fals, înşelăciune, escrocherie şi abuz de putere, se pripăşise de câtva timp în Timişoara şi scotea fiţuica Ancheta, în care murdărea cu insulte ordinare pe oricine nu-i plătea preţul tăcerii. In modul acesta au fost terfeliţi şi calomniaţi în mod ordinar numeroşi fruntaşi ai vieţii româneşti, compromiţându-se astfel şi în faţa cetăţenilor minoritari ideea de presă românească din Banat,. Escrocul Virgil Florescu , a fost de mai multe ori prins ln flagrant delict de şantaj, depus în închisoare câteva luni. Totul a fost zadarnic, căci escrocul, în loc să se astâmpere, a devenit şi mai agresiv. De aceea a fost nevoe de o energică intervenţie a autorităţilor, deşi cam târzie, cari au sesizat forurile superioare, arătând cât mult rău cauzează demnităţii româneşti asemenea organe de presă. Concomitent cu sistarea Anchetei, ministerul de interne a suspendat apariţia pe 30 zile şi a gazetei Biruinţa, careea i s’a dat un ultim avertisment că a călcat de repetate ori dispoziţiile cenzurii, publicând articole de agitaţie contra siguranţei statului. — — —— ■ '