Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 148-162)

1938-06-10 / nr. 157

­Accesorii de încredere pentru fiecare maşină LEON­IDA 8s Co. Bucureşti şi sucursale Service BOSCH »ítaííat:-jeîîsk H. Daneh, Braşov — — -----= Muller & Lorenz, Sibiu •♦♦♦♦» ♦♦+♦»­♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ »»+­»■♦♦♦ ♦ ♦+♦ »+■»♦ ♦»♦++♦♦+♦♦♦»♦ ♦ IEI 76 LEI trirtu­teţî direct Secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii „FRANCO­ROMANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu­ începutul 1 Iunie 1938, cu un număr pentru tragerea lunară de lei ,201OOO şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. vLa achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi : ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă Ca­setă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o­­frumoasă casetă căptuşită cu mătase. Grăbiţi-vă ca să luaţi parte la tragerea din 15 iunie 1938 Premiile acordate străjerilor la concursurile sportive de la 29 Mai­­ şi 4 Iunie ;; Sîart- dimineaţa a fost pe te­­'ieirul „Străjii Ţării” (şosea), unde este • instalată tabăra şi '•esiweaitt!*- străjerească, în padnul ■HlKÎP mfifihoi£8£ sbienitatăţi, 4«U&­•4M0A|ft|hfZ; iwettUiior acordate yjtrăieritor.- și- străjerelor, cu.-pri­­n­A^diaeiirMriior sportive din ^Se ,de"29 Mai şi 4 Iunie e. • 1. îp. afară,de,numeroase premii s^au, .‘împărţit şi următoarele cupe: ^Dou­ă ale Străjii Ţării pentru TStolUirile "cele mai vrednice. '• Două ale d-lui comandant Teofil Si’dorovici pentru cuibu­rile cele­ mai vrednice. "O clipă a legiunii de. străjeri București pentru Stolul care a ijotalfeat cele mai multe puncte. ■:iCtopa'căp. Popescu Eugen pentru 1500 m. în teren variat. „‘Gupa căp. Const. Totorcea .pentru aruncarea grenadei. Clipa U. F. S. R. pentru șta­feta­­ străjerilor. Cupa „Cartea Românească“ pentru voleu la Străjere. Cupa ziarului „U n iv e r s ul “ pentru ştafeta Străjerelor. Cupa­­legiunii străjere, pen­tru ‘stolul car a totalizat cele maii multe puncte. Premiile s’au distribuit după cum urmează: 80 m. plat Ștafetă. — Hidro­­şean­u, Liceul Şincai, Medalia aur. ,un stilou; Gh. Gheorghe, Liceul; A. Vlaicu, Medalia Argint, un­­ stilou; Munteanu, Liceul Profi Asoc., Medalia Bronz, un stilou; Roşianu I, Liceul Cante­­mir, Pantaloni training; Teo­­dorescu, Liceul M. V. M. Una pereche chiloţi: Cunescu, Liceul Sp. Haret, Una pereche chiloţi. 6x89 m. Ştafetă. — Colegiul Naţ. ’Sf. Sava, Cupa U. F. S. R.; Liceul M. V. M. 6 tricouri; Li­ceul Cantemir, 6 perechi pan­tofi; Liceul Gh. Şincai, 6 pere­chi chiloţi; Liceul industrial No. 2 3 ja:­ibiere... 1500 ip. — Liceul M. V. M. CupaJEug. Popescu; Liceul Prof. Asociaţi, 6 tricouri; Liceul Au­rel .'Vlah­ii, 6 perechi pantofi; Stolul Ghencea, 3 cămăşi, 3 pantaloni străjeri; Liceul Cam­­temir, 6 perechi chiloţi; Liceul Mihai Viteazul, 3 pantaloni, 3 fulare. Grenadă. — Seminarul Cen­tral, Cupa Cpt. C. Totorcea; ''■ţiiceul Gheorghe Şincai, 6 tri­couri; Liceul Marele Voevod Miihal, 6 perechi ciorapi; Liceul Cantemir, 6 cămăşi sport; Co­legiul Sf. I Sava, 3 cămăşii,­­3 pamialbni, 80 m. plat. — Hidioşanu, Li­ceul­ Şincai, Medalia Aur, Un stilou; Gh Gheorghe, Liceul A. Vlaicu, Medalia, Argint, Un sti­lou; Munteanu, Liceul Prof. Asoc. Med. Bronz, Un stilou; Rosianu I. Liceul Cantemir, Pantaloni training. Teodorescu Liceul M. V. M. Una pereche chiloţi; Cunescu, Liceul Spiru Haret, Una pereche chiloţi. :v ■ CLASAMENTUL 6x80 m. Ştafetă. — Liceul Marele Voevod Mihai, Cupa Le­giune­ .Bucureşti; Liceul Gh. 'Şincai,­­Plachtă; Liceul Aurel Vlaicu­, Plachetă; Liceul Prof. ■ăgociaţi, Plachetă; Liceul Cam- Jteiftir,' Plachetă; Colegiul Naţ. Sf. Sava, Diplomă; Seminarul Central, Diploma; Liceul Mihai •^Viteazul, Diplomă, plat. — Pompilian, Ri­­chete Georgeta. Medalia aur şi un stilou; Stolul Doamna Stan­ca, Dumitriu Elena, Medalia Argint, un­ stilou; Tipătescu (Mo­­teanu) Medalia bronz pantofi gimnastică; Niculescu Al. (D-ţa Ileana) Costum gimnastică;­ Vi­­drighin Al. (Ortodox Internat). 1 fular; Georgescu Al. (Regina Elisabeta) 1 centură, 6x60 m. — Pompilian, Cupa ,Universul sport; D-ţa Stanca, 6­ pantofi gimnastică;­­Centrală, 6­­ chiloţi. Ortodox Internat, 3 fulare, 3 centuri; Regina Eli­­sabeta, 6 ciorapi. Volley-bal. — Notre Dame, Cupa Cartea­­ Românească. Centrală, 3 cămăşi, 3 tricouri; Regina Maria, 2 centuri, 2 fu­lare, 2 basci; Ortodox Internat, 6 bascuri; Pompilian, 6 pere­chi ciorap; E. Rădulescu, 3 Chi­loţi, 1 tricou, 2 per. ciorapi. CLASAMENT Pompilian, Plachete; D-ţa Stanca, Plachete. Centrală, Pla­chete; Notre Dame, Plachete; Ortodox Internat, Plachete; Moteanu, Plachete; Regina Mă­ria, Plachete. •s­t D. Teofil Storovici a rostit la distribuirea acestor premii următoarele: Im umplu sufletul de bucurie ; rezultatele strălucite ale muncii­­ voastre în năzuinţa spre­ mai bine pentru Neam şi Ţară. In numele Străjii Ţării şi al meu personal vă aduc mulţu­miri pentru ceia ce aţi făcut şi vă spun că mai mare bucurie pentru noi nu poate fi pentru acol, ce vedem,, dar mai ales pentru Marele Străjer al Ţării. Augustul Nostru Comandant Suprem decât roadele muncii voastre străjereşti pe care ni l-aţi înfăţişat astăzi. Mergeţi­­ departe cu inima deschisă pe drumul de lumină ce l-aţi început. Tuturor aduc mulţumiri şi vă urez SĂNĂTATE ! A răspuns d. profesor I. Gheorghiu, comandantul legiu­ne­ străjeii Bucureşti, cu urmă­toarele cuvinte : Să mulţumim dlui coman­dant al Străjii Ţării pentru că te-a învrednicit să trăim ase­menea clipe de înălţare sufle­tească. -------xXOXOX x------­ Concursul pentru şcoala de ofiţeri activi de cavalerie In cursul lunei August­ 1938 se va ţine un concurs pentru admitere în şcoala pregăti­toare de ofiţeri activi de ca­valerie. Numărul locurilor precum şi condiţiunile de admitere la examen sunt publicate în M. Of. nr. 95 din 27 Aprilie 1938, înscrierile candidaţilor la concurs se vor face la inspec­toratul general al cavaleriei (localul ministerului apărării naţionale, etaj IV) până la 22 iulie d­­in fiecare zi lucră­toare între orele 8-13 iar Lu­nea şi în zilele ce urmează sărbătorilor, după amiază în­tre orele 16-18. Informaţiuni în legătură cu concursul se pot obţine la inspectoratul general al cava­leriei (comandamentul şcoa- Mor de cavalerie). """ UNIVERSUL C­cd&ncU&t* JOI, 9 IUNIE Ort. Cuv. Păr. Ciril Patriarhul Alexandriei (t 444). Cat. Sf. Pelagia. Prot. Gebhard. Evreesc: 10 Sivan 5638. Mahomedan: 10 Rebi-el-Ahir 1357. Sfc Răs. soarelui 4.3S. Apusul 19­ 56. t'Tritoli*­ JOI 9 IUNIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 n­. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii: . Gimnastică ritmică Rad­io-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Rumba de Cubano şi Rumbă de Valchespi; Selecţiuni din „Liliacul" de Joh Strauss; Cântec de primă­vară de Mendelssohn şi Mărturi­sire de Thomé; Primăvară, cât eşti de frumoasă, vals de Linicke şi Vis de dragoste după bal, vals de Czibulka. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. . . . 13.25: Concert de prânz (discu­ri). Muzică variată. Fantezie pe moti­ve de Ceaikowsy (voce: Peter An­ders) ; Dublu concert vi la minor de Brahms (vioară: Jacques Thi­­baud, violoncel: Pablo Casate). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri): Muzică din filme: Muzică din filmul „Broad­way Melody 1938” de Brown; Tan­go din filmul „Stelele strălucesc” de Kirsch și Melodie din filmul „Când sunt fericit" de Grotho (voce: Rosită Serrano); Două cântece din filmul „Nu mă uita” de Curtis (voce: Beniamino Gigli); Două melodii din filmul­ „Subeste­­mă” de Rodgers (voce: Jeanette Macdonald); Surâzi de Bixio şi Coboară în gondolă din filmul „Casanova” de Vellones (voce: Tino Rossi); Vals şi Foxtrot din filmul „Noroc peste noapte”­ de Abraham (voce: Magda Schnei­der); Selecţiuni din filmul „Cău­tătoarele de aur” de Warren. 15.20: Publicaţii; Actualităţi străine; Radiofonice. 19: Ora. Mert­ul vremii. 19.02: Actualităţi artistice. 39.15: Muzică de dans. Jazzul „Columbia” cond. de Mihail Daia; Alegro Swing, foxtrot de Adduc. Sa fii regina mea, vals englez de Kennedy şi Mihail Dalia; Mariquita, tango argentin de C­asalei; Melo­dy Farm din filmul „Toată lumea cântă” de Jurmann; Dă-mi adre­sa dumitalie, tango de Dendrimo; Ninita, rumba de Ansaldo; 'Doi câte doi, foxtrot de Paka, aranj. de Sica; Chita­ra antică, tango argentin de Valinii; Sing, Sing, foxtrot de Paksi, aranjat de Sică; Cine n’a sărutat niciodată, vals vienez de Raszat. M’am legat cu jurământ, tango de Mihail Daia, Ceai dansant din­­ filmul : „The . BostoniTea Pásti®« de itwsasfc ( 20­ M. S. Regele şi creaţia lite­rară românească, de prof. Al. Ro­­setti, 1 ., 20.15: Aînzică românească­­dinCu-­ ri): Haiduceasca de Borgovan şi Ochii tăi de C. Nottara; Unde­­aud cucu cântând şi Ingheţaţă-i Du­nărea de Kiriac; Duce-m’aş şi tot m’aş duce de Monţia ;■. Cântecul haiducului de Monţia. r 20.40: Noua Instituţie şi Justiţia de prof. Andrei Rădulescu, preşe­dinte al înaltei Curţi de casaţie. 21.05: Seara de operă: „Tan­­nhäuser“, operă romantică ,in 3 , acte de Richard Wagner (discuri). Distribuţia: Tannhäuser: Sig. Pilinszki; Elisabeth: Maria Müller; Venus: Ruth Jost­ Arden; Lan­dgraful Turingiei: Ivar Andresen; Wolfram: Herbert Jansen­. Un păstor: Ema Berger. Corul şi Orchestra Festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl El­­menth­of. In pauza I-a (22.20—22.35): Radio-jurnal. Sport. in pauza I-a (23.25—23.40): Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,25. Muzică distractivă: 21,45. Radiojurnal: 21,55. Com.: 22. Conf.; 22,10. Concert coral; 22,50. Sport; 23. Muzică de cameră. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21. .Othello" Operă de Verdi; 23. Inf.; 23,25. Concert de orchestră: 1,05 Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 23. Inf.; 23,30. Concert nocturn; 1. Königsberg Concert nocturn. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 2130. Brno; ‘21,55. Concert de orchestră; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,16. Plăci. Belgrad, 237 m. 686 kHz. 2.5 kw. — 19,30. Concert de vioară; 20,50. Reportaj; 21. Concert coral; 21,40. Discursuri; 22.Concert de orches­tră; 23. Inf.; 23,20. Muzică variată. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,30. Concert de muzică variată; 21. Ora. Inf., Radiojurnal; 21,30. Mu­zică variată; 22. „Somnabula“ o­­pră de Bellini. După operă muzică de dans. Vineri, 10 Iunie RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc..) • Pizzicato şi Vals din „Sylvia” de Delibes; Fantezie din „Clopotele din Come­diile” de Planquette; Scenă de balet de Glazunow şi Persiflaj de Prancis;Viaţa in Pra­ter de Translateur şi Plăcerea pă­durii; Paso doble.de Rotter. — Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (disc.). Din operete: Antract din „1001 de nopţi” de Joh. Strauss (arch. fi­lam. din Berlin, dirij. de Franz Reuse); Două cântece din „Micul Duce” de Lecooq (voce: Dhama­­rys); Cântec din „Pionierull” de Zeller (voce: Karl Schmitt); Pot­puriu din opereta „Fetiţa din Pă­durea Neagră” de Jassel; Selec­­ţiuni din „Saltimbancii” de Gan­­ne; Uvertură la „Liliacul” de Joh. Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Gilly Stiploşek (havala­­nă) acomp. de pian: Pe albastrele mări­iblues de Stiploşek;; Mi-eşti dragă, romanţă de Leon; Tahiti­boston de Stiploşek; In : Honorii, rumbă de Stiploşek. 14.50: Muzică distractivă (disc.): Isabel şi Sardana c*­ Garreta; Două cântece din opereta „Cele trei valsuri” de Oscar Strauss (voce: Yvone­- Pfintemps); Pot­puriu de melodii pentru pian ,toian;­ Peter, Kreuder);­­Serenadă de Rust şi Zilele , trec de Böhmelt (voce: Walther Ludwig); Frumoa­sa mea cu ochii verzi (voce: Pe­tre Alexandru). 15.20: Publicaţii; Ecoul zilei. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. RADIO ROMANIA 19.15—20.25: Muzică distractivă (discuri); Două foxtroturi de Gershwin; Două şansonete popu­lare de Willard (voce: Gilles şi Julien); Două duete din „Paga­nini” de Lehar (voce: Gitta Alpar şi Ernst Groh); Piesă pentru trom­bon solo de Lake şi Fox de Stein­­bacher. (trombon: Lohmann); Cân­tec de Button şi Cântec de Mieille (voce: Micul Mircea); Fox de Ellis şi Fox­ de Lerner; Valsul păpuşi­lor, de Bayer, şi Luxemburg, vals de Lehar; Cântec de Stolz şi Cân­tec de Gruber (voce: Greta Ke­­ler); Două foxtroturi de Vandali; De-acum nu ne vom mai certa şi Am rămas fără iubire-tangouri de Mircea Alexe (voce: Cristian Va­sile).­ Frunza şi ciobănaş la oi am fost şi Ţigăneasca şi învârtită.. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Muzică de cameră: Virgil Gheorghiu (pian), V. Boniş (vi­oara I), Eugen Coca (violă) şi Iuliu Boniş (violoncel).: Quartet pentru pian şi coarde de Albert Bertelin. 19.55: Compoziţii de Remus Via­­nu: pian Ion Filipnescu: Ploaie cu soare; Apus de soare; De-a baba oarba. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.20: M. S. Regele pedagog al Neamului, de Prof. dr. St. Şoime­­scu.20.40: Lieduri germane. D-ra Fe­licia Volănescu (canto): Hugo Wolff: 1). El este; 2). Fetiţa pără­sită; Schubert: 1) Poşta; 2. Râs­­şi plâns; Comoara mea de Max Reger; Serenada de Brahms. 21.05: Iniţiativa regală în agri­cultură, de Prof. G. Ionescu-Siseşti, ministrul Agriculturii şi Domenii­lor. ' , RADIO ROMANIA 21.30—22.45: CONCERT EURO­PEAN IUGOSLAV (Transmisie din Belgrad): I. — Imnul naţional (Orch. simf. Radio A. D. cond. de Milenko Jivcovici: 1) Păstorul de capre de S. Mokranjiats; 2) Imnul de A. Laiovitz; 3) Isvorul de Y. Slavenski; III. — 1) Păstorița de Pavcici (voce: D-na Giungenat dela Ope­ra din Belgrad)­; 2) a) Serenada de Ravnik; b) Visurile înflorite s’au spulberat, de Pavcici (voce: Riavet, tenor la Opera din Bel­grad); 3) a) Ora delicioasă şi b) Cântecul vântului marin, de Dr. Mioievici (voce: D-na Giungena, acomp. de Orchestră); 4) Pândarul de Baranovici (voce: Pichler, ba­riton la Opera din Belgrad, acomp. de Orchestră). IV. — Cântece şi dansuri popu­lare sârbeşti (D-nele Alexandro­­vici, Georgevici şi Mar­inkovici şi d. Begovici, acomp. de Orch. popu- S Iară şi Orch. de Tamburiţe); I­V. — 1) „Plugarii” piesă simfo­nică, de Gotovaţ; 2) „Kostana”­­ triptic simfonic de Conlovici (orch. simf.). . RADIO BUCUREŞTI I 21(30—22:45": Concert­ de seară; Orchestra Radio, dirij. de Th. Ro­­galski; I. Filipnescu (pian) şi Co­rul Asoc. Cult. C. F. R. cond. de C. Tissescu; Uvertura „Leonora” de Beethoven; Fantezie vi­do pentru pian, cor şi orchestră de Beetho­ven; Dansuri româneşti de Bredi­­ceanu (dirij. de autor); La chef de C. C. Nottara; Dans de M. G. An­­dricu; Bagatela de Scarlătescu-Ro­­galski. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22.45: Radio jurnal. Sport. 23: Concert de noapte al Orche­strei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modem”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba germană şi engleză. Varşovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21.10: Conf. 21.15: Emisie pentru săteni. 21.30: Concert eu­ro­­­pean Iugoslav. 22.48: Sport. 22.55: Plăci. Budapesta. 549 m. 548 kHz. 120 kw. — 20.15: Orchestră de ţigani. 21: Inf. 21.30: Belgrad. Concert eu­ropean. 23: Messagii. 23.15: Orche­stră de jazz. 24: Inf. 0.10: Conf. 0.25: Orchestră de țigani. 1.05: Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20.25: „Tiefland” operă de d’Al­­bert. 23: Inf. 23.30: Concert euro­pean iugoslav. 0.45:: Plăci. 1: Kö­nigsberg. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20.45: Bmo. 21.30: Belgrad, Concert european. 22.45: Conf. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.20: Plăci. 23.30: Reportaj. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.20: Concert de orchestră. 20.05: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Melodii popu­lare. 21.30: Concert european. 22.45: Plăci. 28: Inf 23.20: Recitări. Roma. 713 kHz. 420,8 m. — 2120: Muzică variată. 22: Teatru radio­fonic. 22.35: Cronici. 22.45: Recital de violoncel. Scrisori din Paris (Urmare din pag. I) e fapt, pe un ton imperativ. E un succes. # Puțin c&te puțin, sosesc infor­mații din'Austria.. S’a aflat aci. ..gii Qarec.ar'e..vitntr'e,_q:^Ințelegerea ~nu. 'prea .cfoAinește intre.'ntt­zieli geir­nani și.naziștii austriaci.­­ Cei . .urmă. se. plâng că sunt,/pur ~¥i simplu/.flăloMzţtAf.^. " . Fireşte, ne ferim sa plângem pe ■ aceşti, nefericiţi cari, în definitiv, au dat ţara lor pe mâna străini­lor, iar acum cei $0,arginţi ai lui Iuda. Dar „curăţirea“ populaţiei austriaca■ prin „sinucideri“ sau­­ executări sumare şi măsurile de persecuţie religioasă nu prea fac pe d. Hitler să se ridice în stima­­ publicului francez. Acesta con­chide că, în ciuda înscenărilor „colosale" cu care ne-a obişnuit, Führerul n’a prea făcut în Aus­tria o operaţie reuşită. Aceasta nu înseamnă că Fran­ţa a adormit „pe perna moale a pacifismului". In fiecare clipă, activitatea bogată a vecinului ei german ar fi deajuns dealtfel s’o trezească. Mai întâi, războiul din Spania care se prelungeşte şi în care se ştie bine că Germania are un rol important. Mai există revendicările colo­niale, — deşi aceste revendicări­­ sunt exprimate de câtva timp cu mai puţină impetuozitate. Fără să mai vorbim din nou de chestiunea cehoslovacă, ce continuă să trezească dificultăţi, există Belgia şi Elveţia unde u­­neltirile germane sunt mai vii decât oricând, deşi nu sunt toc­mai eficace. Există mai ales starea de spi­rit „revizionistă”, întreţinută cu grijă de guvernul german şi de reprezentanţii săi. Dar Franţa este bine hotărîtă să salveze, cel puţin, ceea ce rămâne din statu­tul teritorial, stabilit de tratatul de la Versailles. Dar nu aflăm oare că această atmosferă „revizionistă" se în­tinde şi în ţări cari până acum nu s’au simţit ameninţate — sau prea puţin?! Bunăoară, Danemar­ca începe să simtă primele e­­fecte ale propagandei germane. Pastorul Schmidt, deputat al mi­norităţii germane în parlamen­­tu­l d­anez, a dat", un adevărun interi,lev­ ziarului norvegian „Tidens Tegn". Ce-a spus, pas­­torul Schmidt? .Iată afirmăţiile lui fi, Hitler­ va­ cere,hvâ,i iilfănâ­­sau mai târziu, o revizuire a graniţei daneze şi este în intere­sul Danemarcei ca faptul să se­ petreacă în chip paşnic. Condu­cătorul nazist Rosenberg a fă­cut, de altminteri, de curând,, câ­teva declaraţii la Flensburg, în­­ privinţa unei revizuiri a grani-,­ţelor". Pastorul Schmidt a formu­lat apoi exigenţele minorităţii germane cu privire la o „auto­nomie culturală". Franţa însăşi, dacă priveşte în interiorul graniţelor ei, va putea scoate curând la iveală pe agenţii germani­, de vreme ce, în multe cazuri, aceşti agenţi lucrează pe faţă. Astfel, a fost denunţat în Alsacia cazul unui anume Her­mann Bidder, prusac naturali­zat, ale cărui acţiuni sunt cel puţin ciudate. Personagiul acesta n’a îndrăz­nit, fără îndoială, să constituie un partid minoritar german al Alsaciei. Oricum, ar fi o îndrăz­neală prea mare şi liberalismul bine cunoscut al guvernului fran­cez n’ar merge până a suporta asemenea sfidări. Totuşi, „cetă­ţeanul" Hermann Bidder şi-a permis de curând să rostească următoarele cuvinte: „Ni s-a a­­tribuit declaraţia că populaţia din Alsacia-Lorena este o mino­ritate naţională în cadrul Fran­ţei. Aceasta este, fireşte, o pros­tie. Nu ne mulţumim cu cauze cari merg de la sine. Lumea în­treagă a aflat, fără îndoială­, că sun­tem un popor de limbă ger­mană şi de caracter german". Şi după acestea toate am voi ca Franţa să aibă încredere în reala Germanie. RENE SAIVE * Şedinţa festivă de la „Casa Femeii“ Consiliul naţional al femeilor române, de­ sub preşedinţia d-nei Alexandrina Cantacuzino, a pri­mit Marţi seară la „Casa Femeii“ din splaiul Independenţii, pe doamnele preşedinte ale secţiei femenine ale Micei înţelegeri din Cehoslovacia şi Iugoslavia, în ca­drul unei şedinţe festive. La prânz, guvernul român, re­prezentat prin părintele Nae Po­pescu, subsecretar de stat la mi­nisterul instrucţiunii, a oferit a­­cestor doamne un banchet la restaurantul „Splendid Parc“. Seara,­, cele două­ distinse oas­­pe, au fost primite la ,,Casa Fe­meii“ unde au ţinut câte o con­ferinţă referitoare la mişcarea artistică şi plastică din ultima vreme în ţările respective. După cuvântul de bun sosit al d-nei preşedintă Alexandrina Cantacuzino, d-na Malinska, pre­şedinta Micei înţelegeri femeni­ne, secţia­ cehoslovacă, a ţinut, o interesantă prelegere, arătând în mod amănunţit etapele evolutive şi realizările minunate dobândi­te pe tărâmul artei," în­ Cehoslo­vacia,­­în­ timpul din­ urmă, ,­Conferinţa, d-sale, a fost ur­mată de un film documentar în care s’au văzut cele mai­­ de sea­mă opere de artă din ţara alia­ţilor noştri de la Nord. A urmat, conferinţa d-nei Pet­­covici care a arătat într-o expu­nere sugestivă, nivelul ridicat la care a ajuns arta în Iugoslavia, precum şi concursul pe care-l dau femeile sârbe creaţiei artis­tice pe toate tărâmurile. Şi conferinţa d-sale a fost de­­asemeni urmată de un interesant film documentar. Şirul conferinţelor a fost în­cheiat prin prelegerea d-nei Ce­cilia Emilian, care a evidenţiat însemnătatea legăturilor feme­­nine ale Micei înţelegeri, legătu­ră care duce la propăşirea ideii de artă şi pace, de care omeni­rea are atâta nevoe, mai ales în vremurile tulburi de­­ astăzi.­­­­ La sfârşit, d-na Alexandrina Cantacuzino a mulţumit cuvân­tătoarelor, subliniind personali­tatea distinselor oaspe şi rolul important pe care-l joacă pe tă­râmul social şi femenin, în ţara Tomi al 55-lea Nr. 157 Vineri 10 Iunie 1938 Curier judiciar XX Privilegiul crean­ţelor sindicatului falimentelor înalta curte de casaţie s. II, sub preşedinţia d-lui Ştefan Stăncescu, admiţând recursul făcut de trib. Ilfov (Sindicatul falimentar) a statornicit ju­risprudenţa că, creanţele sin­dicului, însumând taxele de administrare a falimentelor, se bucură de un privilegiu de exe­­cuţiune şi realizare — în acti­vul realizat în falimentele respective — ce trece înaintea oricăror creanţe, chiar ale fis­cului, deci indiferent de rangul, legal sau în scris, al lor. Procesul fraudelor de la administraţia financiară a sectorului IV Verde Am înregistrat la timp sen­tinţa pronunţată de trib. Ilfov s. V în procesul cutezătoarei prădăciuni în avutul public să­vârşită de fostul casier central al administraţiei financiare a sectorului IV Verde, MENELAS VARVERIS. Se ştie astfel că numitul a fost osândit la şapte ani în­chisoare şi 12 milioane lei daune , iar coinculpaţii: SANDER MIŞU (pentru com­plicitate) la şase luni închi­soare şi 200 mii . lei despăgubiri şi avocatul FILIP GRECU (pentru tăinuire) la trei luni închisoare. împotriva acestei hotărîri inculpaţii — primul arestat ,ceilalţi, doi liberi — au făcut apel, ce urma să se judece ori de Curtea din Bucureşti s. IV. Fostul capor , Badea Ion, de la şcoala de subofiţeri din Ba­cău, făgăduise unei fete din­ sa­tul lui, de pe Olt, că nu se va întoarce acum­ decât ofiţer şi că­ atunci o va lua de soţie. . A rămas visi­tat cu galoa­nele de lână galbenă. Disperat, a recurs atunci la un periculos procedeu de înain­tare în grad. Şi-a confecţionat, adică, acte şi adrese false în temeiul că­rora, fiind vărsat regimentului 2 vânători „Regele Alexandru”, din Capitală, s’a prezentat aci drept... plutonier, a activat ca atare câteva săptămâni primind soldă şi onor, ca atare­, apoi, obţinând concediu şi întorcân­Apelantul Sander a pretins că mai are un apel pendinte la s. III, introdus direct, an­terior celui repartizat secţiei a IV-a. I s’a obiectat însă că apelul direct la Curte fiind inadmi­sibil, e fă­ră interes să se mai examineze ipoteza conexării și încă mai puţin aceea a desesi­­zării acestei secţii, valabil în­vestită, în favoarea celeilalte secţii, neregulat învestită. Curtea însă — formată cu d-nii consilieri Docan, Barăscu, Vântu şi procuror Boeru,­­ pentru buna administrare a justiţiei, a decis aducerea ime­diată a dosarului primului apel spre a se rezolva în prealabil incidentul ridicat ,şi a amânat judecata la 14 crt. du-se la vatra lui, s’a înfăţişat logodnicei cu alte­­rte false şi cu o impecabilă uniformă de ocazie, de... sublocotenent. Cât pe aci să se facă şi mult dorita nuntă. Tocmindu-se însă prea mult pe zestre, l’a ajuns din urmă ordinul de arestare fiindcă i s’au descoperit falsurile şi is­prăvile. Aşa că toată iscusita plănuire şi tot visul frumos, s’au răvă­şit ca frunzele în furtună... Badea Ion a fost arestat Marţi şi depus la Văcăreşti. Cazul se cercetează la cab. 4 instrucţie, de d. judecător Sim. Anastasiu. De dragul unei fete de pe Olt Taxa de timbru la vânzările comerciale Trib. Brov s. IV a judecat Marţi apelurile făcute de soc. Fichet împotriva proceselor ver­bale de contravenţie dresate de ministerul de finanţe împotri­­vă şi pentru netrimbrarea cu taxa proporţională de 1,40% la­­ vânzările comerciale mobiliare făcute după notele de coman­dă împărţite­ de­ devizele respec­tive. : -Soc. Fichet­e prin d. av. Vic­tor Godeanu a-‘SolSţtaut-că operaţiunile comerciale ce le face prin vânzarea produselor sale au tratamentul fiscal pre­văzut de art. 14 par. 13 şi art. 15 par. 8 din legea timbrului, a­­dică taxa proporţională pentru facturi; că vânzările comercia­le nu pot fi taxabile încă odată cu­ 1,40%, această taxă propor­ţională privind numai vânzările mobiliare dintre particulari, cu excepţia comercianţilor şi in­dustriaşilor, iar pretenţia fiscu­lui de a asimila vânzările co­merciale constatate şi prin co­respondenţă cu furniturile că­tre stat şi autorităţile publice după art. 15 par. 3 din aceeaşi lege, ar fi o exagerare în in­terpretarea şi aplicarea legii de organele ministerului de fi­nanţe. Ministerul de finanţe a ce­rut respingerea apelurilor Tribunalul a statuat aplica­rea strictă a celor, două mari principii de drept fiscal, ce gu­vernează şi materia din legea timbrului ca şi orice alte dispo­­ziţiuni legale cu caracter fiscal, anume că dispoziţiunile legilor fiscale sunt de strictă interpre­tare, fără posibilitatea extin­derii prin asemănare, pe de altă parte că una şi aceiaşi sursă de venituri nu poate fi taxată sau impusă de două ori cu aceiaşi taxă de impozit. Criminalii vitezei D, jude inistr. Stratulat, al cap. 6, a dat Marţi ordonanţă definitivă de urmărire pentru omor prin imprudenţă contra şoferului HERMAN GOLD­STEIN, din serviciul fabricat „Prometheu“ s. a. r. Numitul este învinuit că go­nind nebuneşte pe „şosea“ — cu autocamion­eta nr. 16.740 — a smuls de pe trotuar pe fetiţa Valeria Tudose, a prins-o sub roţi şi i-a sfărâmat capul omo­­rând-o pe loc. Culpabilul e trimis în jude­cată în stare de arest. ACCIDENTUL MORTAL DE PE CALEA RAHOVEI Tot Marţi, Parchetul, local a fost sesizat cu anchetarea altui accident mortal de automobil, săvârşit în condiţiuni asemănă­toare — de n­eprevedere şi im­prudenţă criminală — pe­ calea Rahovei. E vorba de întâmplarea dra­matică de deunăzi ce a pus ca­păt, în tragice împrejurări, vieţii bătrânului rentier Marin Ştefănescu. Victima trecea strada, atent şi domol. In urma sesizării Parchetului s’a dispus însă Marţi ca actele primelor investigaţii să fie ne­întârziat încheiate şi înaintate tribunalului. — Ion Rădulescu, şofer, (din str. Dumitru Zosman nr. 49), conducătorul autobuzului S. T. B„ care a provocat accidentul mortal de automobil — din ziua de 30 Mai — de la Cernica, a fost arestat Marţi şi depus la Văcăreşti. Fraudele de la Ca­sa de amortizare Trib. Ilfov s. IV încheind Marţi instrucţia orală în pro­cesul fraudei de la Casa de a­­mortizare, a dat cuvântul în fond. Ministerul finanţelor, prin d. av. Logati, a arătat că inculpa­tul Nicolae B. Dociulescu, func­ţionar al Casei de amortizare, a furat din arhivă stive întregi de titluri diverse de rente de stat (în valoare nominală de vre­o 10 milioane lei), pe cari le-a ne­gociat şi vândut apoi pe piaţă, prin intermediul complice al ex-avocatului Aurel Baroncea-S-a constituit de aceea parte civilă împotriva culpabililor cu contravaloarea efectelor sus­trase. Reprezentantul ministerului public, d. procuror Ion Deleanu, şi-a menţinut rechiziţiunile ini­ţiale împotriva inculpaţilor şi a solicitat sentinţa de aspră con­damnare a lor. Tribunalul a amânat judeca­ta in continuare pe Vineri, când­­ apărarea are cuvântul. Trafic de carne vie Acum trei ani au răbufnit, în Capitală, câteva scandaloase a­­fa­ceri de trafic de carne vie. Venetici, de foarte recentă provenienţă, şi în special e­­Vreice maghiare, s’au dovedit că ademeneau fete de prin Ardeal — sub pretext că li se vor găsi servicii bune, ca jupânese, — spre a le vinde apoi unor case abjecte de prostituţie, în cari nefericitele îşi găseau adevărat mormânt. Rând pe rând, odioasele tra­ficante ale desfrâului au în­fundat boxa corecţionalului : mai întâi faimoasa BIGICA GRIMBERG, apoi KAROLA LECHIZA, în urmă ANTON NAGHI şi soaţa, şi deunăzi MI­HAIL IONESCU zis Nenea zis Roşu (din Vespasian nr. 13), împreună cu concubina lui şi patroana „casei“, ANIE MAR­­COVICI zisă Jidanca. Procesele celor dintâi s’au tot amânat. Procesul ultimilor doi, însă, s’a, judecat Marţi. ___ r­...^ „Nenea“ Mihai Roşu este în­vinuit că împreună cu Anie Marcovici au atras în lupanarul ce exploatau în str. Vespasian pe ardeleanca Elena Tudoran, in vârstă de 17 ani, angajând-o ca „fată în casă“, că au îm­­­­pins-o însă, apoi, în negoțul ti­călos de carne vie, din care n’a mai ieșit decât o biată epavă spre a fi evacuată la spital, mă­cinată de boli. Trib. Ilfov s. I a osândit Marţi pentru această ispravă, pe Mi­hai Ionescu zis Nenea zis Roşu la doi ani închisoare, iar pe pa­troana Anie Marcovici la un an închisoare. Faliment bancrutar Parchetul a dat Marţi rechizi­tor direct de trimitere în jude­cată penală, pentru bancrută simplă, a comerciantei falite Iulia Popp, proprietara maga­zinului­ de covoare, cu acelaș nume, din str. Stavropoleos. Dosarul s-a trimis tribunalu­lui local, ___......---- _ De un­de vin dolarii falsificaţi ? D. jude instr. oprescu, al cap. 9, a dat deunăzi ordonanţă de­finitivă de urmărire contra un­gurenilor — din preajma Ara­dului — Ion Mingie şi Ion Em­­­ilia, dovediţi că au introdus în ţară dolari falsificaţi pe­­cari i-au şi plasat, în bună cantitate, până ce au fost prinşi şi trimişi in boxa tribunalului. Intre timp au dobândit insă liberarea provizorie. N’au trecut, totuş, nici trei luni dela ieşirea lor din arest şi iar s’au apucat de aceeaş între­prindere­ De astă dată a fost identifi­cat doar Ion Eunilia (mutat în Timişoara str. Re­mus .12 — unde’ a ajuns grefier de tribu­nal şi mai apoi secretar de a­­vocat). Anchetat, la acelaş cabinet, s’a descoperit că primul stock de dolari — perfect contrafă­cuţi (16 bancnote de câte­­ 10 dolari fiecare) — l-a plasat prin intermediul samsarului, Leon Eschenasy, din Bucureşti. Şi de astă dată, inculpaţii re­fuză cu încăpăţânare să divul­ge originea bancnotelor şi lo­cul unde funcţionează tiparniţa lor. După toate indiciile însă,— ce coroborează cu cele desprin­se cu ocazia primei anchete, a lui Mingie — se pare că au fost introduşi, în ţară, clandestin, din Ungaria. Magistratul instructor a or­donat arestarea inculpaţilor. Ultimul episod in aface­rea Vasilescu-Cantaîup Trib. Ilfov, s. Notariat a au­tentificat Marţi actul prin care C. Vasilescu-Cantaîup retroce­dează dr lui Roger de Staercke, procuratorul belgienilor spoliaţi cu 25 milioane lei în afacerea răsunătoarei escrocherii cu transferul, imobilul din str.­­ B. Mussolini cumpărat cu sumele prădate. Litigiul s-a stins astfel, sub raport civil, reclamanţii plătind p­­­e numele şi la dispoziţia minorilor fii ai lui Cantalup (pe numele cărora se cumpă­­r­­e imobilul) — suma de lei două milioane. Fraudele dela econo­­matui C. F. R. Trib. Ilfov s. II, format cu d-nii judecători Solomonescu, Alevr­a şi procuror Vasilescu Bucium, a judecat Marţi, în continuare, procesul delapidării comise de fostul casier al Eco­­nomatului C. F. R., Gheorghe Costinescu, cu toleranţa inte­resată şi complice a şefului său direct, ca inculpatul Eugen Va­silescu. In şedinţa de Marţi au pus concluziuni de severă condam­nare a vinovaţilor direcţiunea generală C.F.R. — constituită parte ,civilă cu suma de lei 500 mii — şi ministerul public. Apărarea va pleda la 14 cart. ----------&**(•)--------­ P­elerinajul scriitorilor români la Mirceşti şi Humuleşti Sub asupiciile Societăţii scriito­rilor români, s’a organizat în zi­lele de 12 şi 13 iunie a. c. (Ru­saliile), un pelerinaj la Mirceştii marelui nostru cântăreţ naţional Vasile Alexandri, Humuleşti, lo­cul unde s’a născut şi a copilărit neîntrecutul nostru povestitor Ion Creangă, precum şi la mănăsti­rile Agapia, Văratec şi Neamţ. Pot lua parte la acest peleri­naj pe lângă scriitori şi profe­sori,­ funcţionari şi studenţi. înscrierile se fac până Vineri seara la sediul Societăţii scriito­rilor români, str. G-ral Berte­­lot 18, între orele 17—19. ---------x 9 x---------­IN TIMPUL MENOPAUZEI apa naturală purgativă „FRAN­­CISC IOSIF” este un mijloc de o eficacitate dovedită pentru goni­­rea oricărei neplăceri digestive. Consultaţi medicul Dvs. 5015 --------xXO*GXx--------­ SĂPTĂMÂNA LAPTELUI — CONCURS ŞCOLAR DE POEZIE — Comitetul naţional român al laptelui a organizat un intere­sant concurs şcolar de poezie, în cadrul Săptămânii Laptelui, la care sunt chemaţi să participe elevii şcolilor secundare din Ca­pitală. Tema concursului este: „Lap­tele în hrana de toate zilele". . Concursul este dotat­­ cu nu­meroase şi însemnate premii în bani. Pentru a înlesni participarea câtor mai mulţi elevi, termenul de predare al poeziilor a fost prelungit până la 15 iunie a. c., dată până la care se primesc poe­ziile la sediul comitetului (str. Dr. Staicovici 63 loco VI). ABORDAJ TN PORTUL CONSTANŢA Constanţa, 7 Iunie Azi dimineaţă, în timp ce ca­­noniera „Locot. Ghiculescu" fă­cea manevre de acostare la dana nr. 2, din cauza unei greşeli a lovit cargobotul „Durostor“ al se­viciului maritim român, care se afla acostat la dana nr. 4, unde încărca cărbuni. Stricăciunile provocate sunt uşoare. Cargobotului „Durostor“ i s-au făcut reparaţiile necesare, iar seara a păr­ăsit portul nostru, ple­când spre Galaţi, unde îşi va completa caricul. PENTRU PREMII ŞCOLARE! Procuraţi cărţi din e­­ditura „Universul“, sunt folositoare pentru toţi copiii şi cu preţuri oftine. Se găsesc de vânzare

Next