Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 148-162)
1938-06-10 / nr. 157
Accesorii de încredere pentru fiecare maşină LEONIDA 8s Co. Bucureşti şi sucursale Service BOSCH »ítaííat:-jeîîsk H. Daneh, Braşov — — -----= Muller & Lorenz, Sibiu •♦♦♦♦» ♦♦+♦»♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ »»+»■♦♦♦ ♦ ♦+♦ »+■»♦ ♦»♦++♦♦+♦♦♦»♦ ♦ IEI 76 LEI trirtuteţî direct Secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii „FRANCOROMANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Iunie 1938, cu un număr pentru tragerea lunară de lei ,201OOO şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. vLa achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi : ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă Casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’ofrumoasă casetă căptuşită cu mătase. Grăbiţi-vă ca să luaţi parte la tragerea din 15 iunie 1938 Premiile acordate străjerilor la concursurile sportive de la 29 Mai şi 4 Iunie ;; Sîart- dimineaţa a fost pe te'ieirul „Străjii Ţării” (şosea), unde este • instalată tabăra şi '•esiweaitt!*- străjerească, în padnul ■HlKÎP mfifihoi£8£ sbienitatăţi, 4«U&•4M0A|ft|hfZ; iwettUiior acordate yjtrăieritor.- și- străjerelor, cu.-prinA^diaeiirMriior sportive din ^Se ,de"29 Mai şi 4 Iunie e. • 1. îp. afară,de,numeroase premii s^au, .‘împărţit şi următoarele cupe: ^Două ale Străjii Ţării pentru TStolUirile "cele mai vrednice. '• Două ale d-lui comandant Teofil Si’dorovici pentru cuiburile cele mai vrednice. "O clipă a legiunii de. străjeri București pentru Stolul care a ijotalfeat cele mai multe puncte. ■:iCtopa'căp. Popescu Eugen pentru 1500 m. în teren variat. „‘Gupa căp. Const. Totorcea .pentru aruncarea grenadei. Clipa U. F. S. R. pentru ștafeta străjerilor. Cupa „Cartea Românească“ pentru voleu la Străjere. Cupa ziarului „U n iv e r s ul “ pentru ştafeta Străjerelor. Cupalegiunii străjere, pentru ‘stolul car a totalizat cele maii multe puncte. Premiile s’au distribuit după cum urmează: 80 m. plat Ștafetă. — Hidroşeanu, Liceul Şincai, Medalia aur. ,un stilou; Gh. Gheorghe, Liceul; A. Vlaicu, Medalia Argint, un stilou; Munteanu, Liceul Profi Asoc., Medalia Bronz, un stilou; Roşianu I, Liceul Cantemir, Pantaloni training; Teodorescu, Liceul M. V. M. Una pereche chiloţi: Cunescu, Liceul Sp. Haret, Una pereche chiloţi. 6x89 m. Ştafetă. — Colegiul Naţ. ’Sf. Sava, Cupa U. F. S. R.; Liceul M. V. M. 6 tricouri; Liceul Cantemir, 6 perechi pantofi; Liceul Gh. Şincai, 6 perechi chiloţi; Liceul industrial No. 2 3 ja:ibiere... 1500 ip. — Liceul M. V. M. CupaJEug. Popescu; Liceul Prof. Asociaţi, 6 tricouri; Liceul Aurel .'Vlahii, 6 perechi pantofi; Stolul Ghencea, 3 cămăşi, 3 pantaloni străjeri; Liceul Camtemir, 6 perechi chiloţi; Liceul Mihai Viteazul, 3 pantaloni, 3 fulare. Grenadă. — Seminarul Central, Cupa Cpt. C. Totorcea; ''■ţiiceul Gheorghe Şincai, 6 tricouri; Liceul Marele Voevod Miihal, 6 perechi ciorapi; Liceul Cantemir, 6 cămăşi sport; Colegiul Sf. I Sava, 3 cămăşii,3 pamialbni, 80 m. plat. — Hidioşanu, Liceul Şincai, Medalia Aur, Un stilou; Gh Gheorghe, Liceul A. Vlaicu, Medalia, Argint, Un stilou; Munteanu, Liceul Prof. Asoc. Med. Bronz, Un stilou; Rosianu I. Liceul Cantemir, Pantaloni training. Teodorescu Liceul M. V. M. Una pereche chiloţi; Cunescu, Liceul Spiru Haret, Una pereche chiloţi. :v ■ CLASAMENTUL 6x80 m. Ştafetă. — Liceul Marele Voevod Mihai, Cupa Legiune .Bucureşti; Liceul Gh. 'Şincai,Plachtă; Liceul Aurel Vlaicu, Plachetă; Liceul Prof. ■ăgociaţi, Plachetă; Liceul Cam- Jteiftir,' Plachetă; Colegiul Naţ. Sf. Sava, Diplomă; Seminarul Central, Diploma; Liceul Mihai •^Viteazul, Diplomă, plat. — Pompilian, Richete Georgeta. Medalia aur şi un stilou; Stolul Doamna Stanca, Dumitriu Elena, Medalia Argint, un stilou; Tipătescu (Moteanu) Medalia bronz pantofi gimnastică; Niculescu Al. (D-ţa Ileana) Costum gimnastică; Vidrighin Al. (Ortodox Internat). 1 fular; Georgescu Al. (Regina Elisabeta) 1 centură, 6x60 m. — Pompilian, Cupa ,Universul sport; D-ţa Stanca, 6 pantofi gimnastică;Centrală, 6 chiloţi. Ortodox Internat, 3 fulare, 3 centuri; Regina Elisabeta, 6 ciorapi. Volley-bal. — Notre Dame, Cupa Cartea Românească. Centrală, 3 cămăşi, 3 tricouri; Regina Maria, 2 centuri, 2 fulare, 2 basci; Ortodox Internat, 6 bascuri; Pompilian, 6 perechi ciorap; E. Rădulescu, 3 Chiloţi, 1 tricou, 2 per. ciorapi. CLASAMENT Pompilian, Plachete; D-ţa Stanca, Plachete. Centrală, Plachete; Notre Dame, Plachete; Ortodox Internat, Plachete; Moteanu, Plachete; Regina Măria, Plachete. •st D. Teofil Storovici a rostit la distribuirea acestor premii următoarele: Im umplu sufletul de bucurie ; rezultatele strălucite ale muncii voastre în năzuinţa spre mai bine pentru Neam şi Ţară. In numele Străjii Ţării şi al meu personal vă aduc mulţumiri pentru ceia ce aţi făcut şi vă spun că mai mare bucurie pentru noi nu poate fi pentru acol, ce vedem,, dar mai ales pentru Marele Străjer al Ţării. Augustul Nostru Comandant Suprem decât roadele muncii voastre străjereşti pe care ni l-aţi înfăţişat astăzi. Mergeţi departe cu inima deschisă pe drumul de lumină ce l-aţi început. Tuturor aduc mulţumiri şi vă urez SĂNĂTATE ! A răspuns d. profesor I. Gheorghiu, comandantul legiune străjeii Bucureşti, cu următoarele cuvinte : Să mulţumim dlui comandant al Străjii Ţării pentru că te-a învrednicit să trăim asemenea clipe de înălţare sufletească. -------xXOXOX x------ Concursul pentru şcoala de ofiţeri activi de cavalerie In cursul lunei August 1938 se va ţine un concurs pentru admitere în şcoala pregătitoare de ofiţeri activi de cavalerie. Numărul locurilor precum şi condiţiunile de admitere la examen sunt publicate în M. Of. nr. 95 din 27 Aprilie 1938, înscrierile candidaţilor la concurs se vor face la inspectoratul general al cavaleriei (localul ministerului apărării naţionale, etaj IV) până la 22 iulie din fiecare zi lucrătoare între orele 8-13 iar Lunea şi în zilele ce urmează sărbătorilor, după amiază între orele 16-18. Informaţiuni în legătură cu concursul se pot obţine la inspectoratul general al cavaleriei (comandamentul şcoa- Mor de cavalerie). """ UNIVERSUL Ccd&ncU&t* JOI, 9 IUNIE Ort. Cuv. Păr. Ciril Patriarhul Alexandriei (t 444). Cat. Sf. Pelagia. Prot. Gebhard. Evreesc: 10 Sivan 5638. Mahomedan: 10 Rebi-el-Ahir 1357. Sfc Răs. soarelui 4.3S. Apusul 19 56. t'Tritoli* JOI 9 IUNIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 n. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii: . Gimnastică ritmică Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Rumba de Cubano şi Rumbă de Valchespi; Selecţiuni din „Liliacul" de Joh Strauss; Cântec de primăvară de Mendelssohn şi Mărturisire de Thomé; Primăvară, cât eşti de frumoasă, vals de Linicke şi Vis de dragoste după bal, vals de Czibulka. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. . . . 13.25: Concert de prânz (discuri). Muzică variată. Fantezie pe motive de Ceaikowsy (voce: Peter Anders) ; Dublu concert vi la minor de Brahms (vioară: Jacques Thibaud, violoncel: Pablo Casate). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri): Muzică din filme: Muzică din filmul „Broadway Melody 1938” de Brown; Tango din filmul „Stelele strălucesc” de Kirsch și Melodie din filmul „Când sunt fericit" de Grotho (voce: Rosită Serrano); Două cântece din filmul „Nu mă uita” de Curtis (voce: Beniamino Gigli); Două melodii din filmul „Subestemă” de Rodgers (voce: Jeanette Macdonald); Surâzi de Bixio şi Coboară în gondolă din filmul „Casanova” de Vellones (voce: Tino Rossi); Vals şi Foxtrot din filmul „Noroc peste noapte” de Abraham (voce: Magda Schneider); Selecţiuni din filmul „Căutătoarele de aur” de Warren. 15.20: Publicaţii; Actualităţi străine; Radiofonice. 19: Ora. Mertul vremii. 19.02: Actualităţi artistice. 39.15: Muzică de dans. Jazzul „Columbia” cond. de Mihail Daia; Alegro Swing, foxtrot de Adduc. Sa fii regina mea, vals englez de Kennedy şi Mihail Dalia; Mariquita, tango argentin de Casalei; Melody Farm din filmul „Toată lumea cântă” de Jurmann; Dă-mi adresa dumitalie, tango de Dendrimo; Ninita, rumba de Ansaldo; 'Doi câte doi, foxtrot de Paka, aranj. de Sica; Chitara antică, tango argentin de Valinii; Sing, Sing, foxtrot de Paksi, aranjat de Sică; Cine n’a sărutat niciodată, vals vienez de Raszat. M’am legat cu jurământ, tango de Mihail Daia, Ceai dansant din filmul : „The . BostoniTea Pásti®« de itwsasfc ( 20 M. S. Regele şi creaţia literară românească, de prof. Al. Rosetti, 1 ., 20.15: Aînzică româneascădinCu- ri): Haiduceasca de Borgovan şi Ochii tăi de C. Nottara; Undeaud cucu cântând şi Ingheţaţă-i Dunărea de Kiriac; Duce-m’aş şi tot m’aş duce de Monţia ;■. Cântecul haiducului de Monţia. r 20.40: Noua Instituţie şi Justiţia de prof. Andrei Rădulescu, preşedinte al înaltei Curţi de casaţie. 21.05: Seara de operă: „Tannhäuser“, operă romantică ,in 3 , acte de Richard Wagner (discuri). Distribuţia: Tannhäuser: Sig. Pilinszki; Elisabeth: Maria Müller; Venus: Ruth Jost Arden; Landgraful Turingiei: Ivar Andresen; Wolfram: Herbert Jansen. Un păstor: Ema Berger. Corul şi Orchestra Festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Elmenthof. In pauza I-a (22.20—22.35): Radio-jurnal. Sport. in pauza I-a (23.25—23.40): Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,25. Muzică distractivă: 21,45. Radiojurnal: 21,55. Com.: 22. Conf.; 22,10. Concert coral; 22,50. Sport; 23. Muzică de cameră. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21. .Othello" Operă de Verdi; 23. Inf.; 23,25. Concert de orchestră: 1,05 Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 23. Inf.; 23,30. Concert nocturn; 1. Königsberg Concert nocturn. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 2130. Brno; ‘21,55. Concert de orchestră; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,16. Plăci. Belgrad, 237 m. 686 kHz. 2.5 kw. — 19,30. Concert de vioară; 20,50. Reportaj; 21. Concert coral; 21,40. Discursuri; 22.Concert de orchestră; 23. Inf.; 23,20. Muzică variată. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,30. Concert de muzică variată; 21. Ora. Inf., Radiojurnal; 21,30. Muzică variată; 22. „Somnabula“ opră de Bellini. După operă muzică de dans. Vineri, 10 Iunie RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc..) • Pizzicato şi Vals din „Sylvia” de Delibes; Fantezie din „Clopotele din Comediile” de Planquette; Scenă de balet de Glazunow şi Persiflaj de Prancis;Viaţa in Prater de Translateur şi Plăcerea pădurii; Paso doble.de Rotter. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (disc.). Din operete: Antract din „1001 de nopţi” de Joh. Strauss (arch. filam. din Berlin, dirij. de Franz Reuse); Două cântece din „Micul Duce” de Lecooq (voce: Dhamarys); Cântec din „Pionierull” de Zeller (voce: Karl Schmitt); Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea Neagră” de Jassel; Selecţiuni din „Saltimbancii” de Ganne; Uvertură la „Liliacul” de Joh. Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Gilly Stiploşek (havalană) acomp. de pian: Pe albastrele măriiblues de Stiploşek;; Mi-eşti dragă, romanţă de Leon; Tahitiboston de Stiploşek; In : Honorii, rumbă de Stiploşek. 14.50: Muzică distractivă (disc.): Isabel şi Sardana c* Garreta; Două cântece din opereta „Cele trei valsuri” de Oscar Strauss (voce: Yvone- Pfintemps); Potpuriu de melodii pentru pian ,toian; Peter, Kreuder);Serenadă de Rust şi Zilele , trec de Böhmelt (voce: Walther Ludwig); Frumoasa mea cu ochii verzi (voce: Petre Alexandru). 15.20: Publicaţii; Ecoul zilei. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. RADIO ROMANIA 19.15—20.25: Muzică distractivă (discuri); Două foxtroturi de Gershwin; Două şansonete populare de Willard (voce: Gilles şi Julien); Două duete din „Paganini” de Lehar (voce: Gitta Alpar şi Ernst Groh); Piesă pentru trombon solo de Lake şi Fox de Steinbacher. (trombon: Lohmann); Cântec de Button şi Cântec de Mieille (voce: Micul Mircea); Fox de Ellis şi Fox de Lerner; Valsul păpuşilor, de Bayer, şi Luxemburg, vals de Lehar; Cântec de Stolz şi Cântec de Gruber (voce: Greta Keler); Două foxtroturi de Vandali; De-acum nu ne vom mai certa şi Am rămas fără iubire-tangouri de Mircea Alexe (voce: Cristian Vasile). Frunza şi ciobănaş la oi am fost şi Ţigăneasca şi învârtită.. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Muzică de cameră: Virgil Gheorghiu (pian), V. Boniş (vioara I), Eugen Coca (violă) şi Iuliu Boniş (violoncel).: Quartet pentru pian şi coarde de Albert Bertelin. 19.55: Compoziţii de Remus Vianu: pian Ion Filipnescu: Ploaie cu soare; Apus de soare; De-a baba oarba. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.20: M. S. Regele pedagog al Neamului, de Prof. dr. St. Şoimescu.20.40: Lieduri germane. D-ra Felicia Volănescu (canto): Hugo Wolff: 1). El este; 2). Fetiţa părăsită; Schubert: 1) Poşta; 2. Râsşi plâns; Comoara mea de Max Reger; Serenada de Brahms. 21.05: Iniţiativa regală în agricultură, de Prof. G. Ionescu-Siseşti, ministrul Agriculturii şi Domeniilor. ' , RADIO ROMANIA 21.30—22.45: CONCERT EUROPEAN IUGOSLAV (Transmisie din Belgrad): I. — Imnul naţional (Orch. simf. Radio A. D. cond. de Milenko Jivcovici: 1) Păstorul de capre de S. Mokranjiats; 2) Imnul de A. Laiovitz; 3) Isvorul de Y. Slavenski; III. — 1) Păstorița de Pavcici (voce: D-na Giungenat dela Opera din Belgrad); 2) a) Serenada de Ravnik; b) Visurile înflorite s’au spulberat, de Pavcici (voce: Riavet, tenor la Opera din Belgrad); 3) a) Ora delicioasă şi b) Cântecul vântului marin, de Dr. Mioievici (voce: D-na Giungena, acomp. de Orchestră); 4) Pândarul de Baranovici (voce: Pichler, bariton la Opera din Belgrad, acomp. de Orchestră). IV. — Cântece şi dansuri populare sârbeşti (D-nele Alexandrovici, Georgevici şi Marinkovici şi d. Begovici, acomp. de Orch. popu- S Iară şi Orch. de Tamburiţe); IV. — 1) „Plugarii” piesă simfonică, de Gotovaţ; 2) „Kostana” triptic simfonic de Conlovici (orch. simf.). . RADIO BUCUREŞTI I 21(30—22:45": Concert de seară; Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; I. Filipnescu (pian) şi Corul Asoc. Cult. C. F. R. cond. de C. Tissescu; Uvertura „Leonora” de Beethoven; Fantezie vido pentru pian, cor şi orchestră de Beethoven; Dansuri româneşti de Brediceanu (dirij. de autor); La chef de C. C. Nottara; Dans de M. G. Andricu; Bagatela de Scarlătescu-Rogalski. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22.45: Radio jurnal. Sport. 23: Concert de noapte al Orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modem”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba germană şi engleză. Varşovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21.10: Conf. 21.15: Emisie pentru săteni. 21.30: Concert european Iugoslav. 22.48: Sport. 22.55: Plăci. Budapesta. 549 m. 548 kHz. 120 kw. — 20.15: Orchestră de ţigani. 21: Inf. 21.30: Belgrad. Concert european. 23: Messagii. 23.15: Orchestră de jazz. 24: Inf. 0.10: Conf. 0.25: Orchestră de țigani. 1.05: Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20.25: „Tiefland” operă de d’Albert. 23: Inf. 23.30: Concert european iugoslav. 0.45:: Plăci. 1: Königsberg. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20.45: Bmo. 21.30: Belgrad, Concert european. 22.45: Conf. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.20: Plăci. 23.30: Reportaj. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.20: Concert de orchestră. 20.05: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Melodii populare. 21.30: Concert european. 22.45: Plăci. 28: Inf 23.20: Recitări. Roma. 713 kHz. 420,8 m. — 2120: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 22.35: Cronici. 22.45: Recital de violoncel. Scrisori din Paris (Urmare din pag. I) e fapt, pe un ton imperativ. E un succes. # Puțin c&te puțin, sosesc informații din'Austria.. S’a aflat aci. ..gii Qarec.ar'e..vitntr'e,_q:^Ințelegerea ~nu. 'prea .cfoAinește intre.'nttzieli geirnani și.naziștii austriaci. Cei . .urmă. se. plâng că sunt,/pur ~¥i simplu/.flăloMzţtAf.^. " . Fireşte, ne ferim sa plângem pe ■ aceşti, nefericiţi cari, în definitiv, au dat ţara lor pe mâna străinilor, iar acum cei $0,arginţi ai lui Iuda. Dar „curăţirea“ populaţiei austriaca■ prin „sinucideri“ sau executări sumare şi măsurile de persecuţie religioasă nu prea fac pe d. Hitler să se ridice în stima publicului francez. Acesta conchide că, în ciuda înscenărilor „colosale" cu care ne-a obişnuit, Führerul n’a prea făcut în Austria o operaţie reuşită. Aceasta nu înseamnă că Franţa a adormit „pe perna moale a pacifismului". In fiecare clipă, activitatea bogată a vecinului ei german ar fi deajuns dealtfel s’o trezească. Mai întâi, războiul din Spania care se prelungeşte şi în care se ştie bine că Germania are un rol important. Mai există revendicările coloniale, — deşi aceste revendicări sunt exprimate de câtva timp cu mai puţină impetuozitate. Fără să mai vorbim din nou de chestiunea cehoslovacă, ce continuă să trezească dificultăţi, există Belgia şi Elveţia unde uneltirile germane sunt mai vii decât oricând, deşi nu sunt tocmai eficace. Există mai ales starea de spirit „revizionistă”, întreţinută cu grijă de guvernul german şi de reprezentanţii săi. Dar Franţa este bine hotărîtă să salveze, cel puţin, ceea ce rămâne din statutul teritorial, stabilit de tratatul de la Versailles. Dar nu aflăm oare că această atmosferă „revizionistă" se întinde şi în ţări cari până acum nu s’au simţit ameninţate — sau prea puţin?! Bunăoară, Danemarca începe să simtă primele efecte ale propagandei germane. Pastorul Schmidt, deputat al minorităţii germane în parlamentul danez, a dat", un adevărun interi,lev ziarului norvegian „Tidens Tegn". Ce-a spus, pastorul Schmidt? .Iată afirmăţiile lui fi, Hitler va cere,hvâ,i iilfănâsau mai târziu, o revizuire a graniţei daneze şi este în interesul Danemarcei ca faptul să se petreacă în chip paşnic. Conducătorul nazist Rosenberg a făcut, de altminteri, de curând,, câteva declaraţii la Flensburg, în privinţa unei revizuiri a grani-,ţelor". Pastorul Schmidt a formulat apoi exigenţele minorităţii germane cu privire la o „autonomie culturală". Franţa însăşi, dacă priveşte în interiorul graniţelor ei, va putea scoate curând la iveală pe agenţii germani, de vreme ce, în multe cazuri, aceşti agenţi lucrează pe faţă. Astfel, a fost denunţat în Alsacia cazul unui anume Hermann Bidder, prusac naturalizat, ale cărui acţiuni sunt cel puţin ciudate. Personagiul acesta n’a îndrăznit, fără îndoială, să constituie un partid minoritar german al Alsaciei. Oricum, ar fi o îndrăzneală prea mare şi liberalismul bine cunoscut al guvernului francez n’ar merge până a suporta asemenea sfidări. Totuşi, „cetăţeanul" Hermann Bidder şi-a permis de curând să rostească următoarele cuvinte: „Ni s-a atribuit declaraţia că populaţia din Alsacia-Lorena este o minoritate naţională în cadrul Franţei. Aceasta este, fireşte, o prostie. Nu ne mulţumim cu cauze cari merg de la sine. Lumea întreagă a aflat, fără îndoială, că suntem un popor de limbă germană şi de caracter german". Şi după acestea toate am voi ca Franţa să aibă încredere în reala Germanie. RENE SAIVE * Şedinţa festivă de la „Casa Femeii“ Consiliul naţional al femeilor române, de sub preşedinţia d-nei Alexandrina Cantacuzino, a primit Marţi seară la „Casa Femeii“ din splaiul Independenţii, pe doamnele preşedinte ale secţiei femenine ale Micei înţelegeri din Cehoslovacia şi Iugoslavia, în cadrul unei şedinţe festive. La prânz, guvernul român, reprezentat prin părintele Nae Popescu, subsecretar de stat la ministerul instrucţiunii, a oferit acestor doamne un banchet la restaurantul „Splendid Parc“. Seara,, cele două distinse oaspe, au fost primite la ,,Casa Femeii“ unde au ţinut câte o conferinţă referitoare la mişcarea artistică şi plastică din ultima vreme în ţările respective. După cuvântul de bun sosit al d-nei preşedintă Alexandrina Cantacuzino, d-na Malinska, preşedinta Micei înţelegeri femenine, secţia cehoslovacă, a ţinut, o interesantă prelegere, arătând în mod amănunţit etapele evolutive şi realizările minunate dobândite pe tărâmul artei," în Cehoslovacia,în timpul din urmă, ,Conferinţa, d-sale, a fost urmată de un film documentar în care s’au văzut cele mai de seamă opere de artă din ţara aliaţilor noştri de la Nord. A urmat, conferinţa d-nei Petcovici care a arătat într-o expunere sugestivă, nivelul ridicat la care a ajuns arta în Iugoslavia, precum şi concursul pe care-l dau femeile sârbe creaţiei artistice pe toate tărâmurile. Şi conferinţa d-sale a fost deasemeni urmată de un interesant film documentar. Şirul conferinţelor a fost încheiat prin prelegerea d-nei Cecilia Emilian, care a evidenţiat însemnătatea legăturilor femenine ale Micei înţelegeri, legătură care duce la propăşirea ideii de artă şi pace, de care omenirea are atâta nevoe, mai ales în vremurile tulburi de astăzi. La sfârşit, d-na Alexandrina Cantacuzino a mulţumit cuvântătoarelor, subliniind personalitatea distinselor oaspe şi rolul important pe care-l joacă pe tărâmul social şi femenin, în ţara Tomi al 55-lea Nr. 157 Vineri 10 Iunie 1938 Curier judiciar XX Privilegiul creanţelor sindicatului falimentelor înalta curte de casaţie s. II, sub preşedinţia d-lui Ştefan Stăncescu, admiţând recursul făcut de trib. Ilfov (Sindicatul falimentar) a statornicit jurisprudenţa că, creanţele sindicului, însumând taxele de administrare a falimentelor, se bucură de un privilegiu de execuţiune şi realizare — în activul realizat în falimentele respective — ce trece înaintea oricăror creanţe, chiar ale fiscului, deci indiferent de rangul, legal sau în scris, al lor. Procesul fraudelor de la administraţia financiară a sectorului IV Verde Am înregistrat la timp sentinţa pronunţată de trib. Ilfov s. V în procesul cutezătoarei prădăciuni în avutul public săvârşită de fostul casier central al administraţiei financiare a sectorului IV Verde, MENELAS VARVERIS. Se ştie astfel că numitul a fost osândit la şapte ani închisoare şi 12 milioane lei daune , iar coinculpaţii: SANDER MIŞU (pentru complicitate) la şase luni închisoare şi 200 mii . lei despăgubiri şi avocatul FILIP GRECU (pentru tăinuire) la trei luni închisoare. împotriva acestei hotărîri inculpaţii — primul arestat ,ceilalţi, doi liberi — au făcut apel, ce urma să se judece ori de Curtea din Bucureşti s. IV. Fostul capor , Badea Ion, de la şcoala de subofiţeri din Bacău, făgăduise unei fete din satul lui, de pe Olt, că nu se va întoarce acum decât ofiţer şi că atunci o va lua de soţie. . A rămas visitat cu galoanele de lână galbenă. Disperat, a recurs atunci la un periculos procedeu de înaintare în grad. Şi-a confecţionat, adică, acte şi adrese false în temeiul cărora, fiind vărsat regimentului 2 vânători „Regele Alexandru”, din Capitală, s’a prezentat aci drept... plutonier, a activat ca atare câteva săptămâni primind soldă şi onor, ca atare, apoi, obţinând concediu şi întorcânApelantul Sander a pretins că mai are un apel pendinte la s. III, introdus direct, anterior celui repartizat secţiei a IV-a. I s’a obiectat însă că apelul direct la Curte fiind inadmisibil, e fără interes să se mai examineze ipoteza conexării și încă mai puţin aceea a desesizării acestei secţii, valabil învestită, în favoarea celeilalte secţii, neregulat învestită. Curtea însă — formată cu d-nii consilieri Docan, Barăscu, Vântu şi procuror Boeru, pentru buna administrare a justiţiei, a decis aducerea imediată a dosarului primului apel spre a se rezolva în prealabil incidentul ridicat ,şi a amânat judecata la 14 crt. du-se la vatra lui, s’a înfăţişat logodnicei cu alterte false şi cu o impecabilă uniformă de ocazie, de... sublocotenent. Cât pe aci să se facă şi mult dorita nuntă. Tocmindu-se însă prea mult pe zestre, l’a ajuns din urmă ordinul de arestare fiindcă i s’au descoperit falsurile şi isprăvile. Aşa că toată iscusita plănuire şi tot visul frumos, s’au răvăşit ca frunzele în furtună... Badea Ion a fost arestat Marţi şi depus la Văcăreşti. Cazul se cercetează la cab. 4 instrucţie, de d. judecător Sim. Anastasiu. De dragul unei fete de pe Olt Taxa de timbru la vânzările comerciale Trib. Brov s. IV a judecat Marţi apelurile făcute de soc. Fichet împotriva proceselor verbale de contravenţie dresate de ministerul de finanţe împotrivă şi pentru netrimbrarea cu taxa proporţională de 1,40% la vânzările comerciale mobiliare făcute după notele de comandă împărţite de devizele respective. : -Soc. Fichete prin d. av. Victor Godeanu a-‘SolSţtaut-că operaţiunile comerciale ce le face prin vânzarea produselor sale au tratamentul fiscal prevăzut de art. 14 par. 13 şi art. 15 par. 8 din legea timbrului, adică taxa proporţională pentru facturi; că vânzările comerciale nu pot fi taxabile încă odată cu 1,40%, această taxă proporţională privind numai vânzările mobiliare dintre particulari, cu excepţia comercianţilor şi industriaşilor, iar pretenţia fiscului de a asimila vânzările comerciale constatate şi prin corespondenţă cu furniturile către stat şi autorităţile publice după art. 15 par. 3 din aceeaşi lege, ar fi o exagerare în interpretarea şi aplicarea legii de organele ministerului de finanţe. Ministerul de finanţe a cerut respingerea apelurilor Tribunalul a statuat aplicarea strictă a celor, două mari principii de drept fiscal, ce guvernează şi materia din legea timbrului ca şi orice alte dispoziţiuni legale cu caracter fiscal, anume că dispoziţiunile legilor fiscale sunt de strictă interpretare, fără posibilitatea extinderii prin asemănare, pe de altă parte că una şi aceiaşi sursă de venituri nu poate fi taxată sau impusă de două ori cu aceiaşi taxă de impozit. Criminalii vitezei D, jude inistr. Stratulat, al cap. 6, a dat Marţi ordonanţă definitivă de urmărire pentru omor prin imprudenţă contra şoferului HERMAN GOLDSTEIN, din serviciul fabricat „Prometheu“ s. a. r. Numitul este învinuit că gonind nebuneşte pe „şosea“ — cu autocamioneta nr. 16.740 — a smuls de pe trotuar pe fetiţa Valeria Tudose, a prins-o sub roţi şi i-a sfărâmat capul omorând-o pe loc. Culpabilul e trimis în judecată în stare de arest. ACCIDENTUL MORTAL DE PE CALEA RAHOVEI Tot Marţi, Parchetul, local a fost sesizat cu anchetarea altui accident mortal de automobil, săvârşit în condiţiuni asemănătoare — de neprevedere şi imprudenţă criminală — pe calea Rahovei. E vorba de întâmplarea dramatică de deunăzi ce a pus capăt, în tragice împrejurări, vieţii bătrânului rentier Marin Ştefănescu. Victima trecea strada, atent şi domol. In urma sesizării Parchetului s’a dispus însă Marţi ca actele primelor investigaţii să fie neîntârziat încheiate şi înaintate tribunalului. — Ion Rădulescu, şofer, (din str. Dumitru Zosman nr. 49), conducătorul autobuzului S. T. B„ care a provocat accidentul mortal de automobil — din ziua de 30 Mai — de la Cernica, a fost arestat Marţi şi depus la Văcăreşti. Fraudele de la Casa de amortizare Trib. Ilfov s. IV încheind Marţi instrucţia orală în procesul fraudei de la Casa de amortizare, a dat cuvântul în fond. Ministerul finanţelor, prin d. av. Logati, a arătat că inculpatul Nicolae B. Dociulescu, funcţionar al Casei de amortizare, a furat din arhivă stive întregi de titluri diverse de rente de stat (în valoare nominală de vreo 10 milioane lei), pe cari le-a negociat şi vândut apoi pe piaţă, prin intermediul complice al ex-avocatului Aurel Baroncea-S-a constituit de aceea parte civilă împotriva culpabililor cu contravaloarea efectelor sustrase. Reprezentantul ministerului public, d. procuror Ion Deleanu, şi-a menţinut rechiziţiunile iniţiale împotriva inculpaţilor şi a solicitat sentinţa de aspră condamnare a lor. Tribunalul a amânat judecata in continuare pe Vineri, când apărarea are cuvântul. Trafic de carne vie Acum trei ani au răbufnit, în Capitală, câteva scandaloase afaceri de trafic de carne vie. Venetici, de foarte recentă provenienţă, şi în special eVreice maghiare, s’au dovedit că ademeneau fete de prin Ardeal — sub pretext că li se vor găsi servicii bune, ca jupânese, — spre a le vinde apoi unor case abjecte de prostituţie, în cari nefericitele îşi găseau adevărat mormânt. Rând pe rând, odioasele traficante ale desfrâului au înfundat boxa corecţionalului : mai întâi faimoasa BIGICA GRIMBERG, apoi KAROLA LECHIZA, în urmă ANTON NAGHI şi soaţa, şi deunăzi MIHAIL IONESCU zis Nenea zis Roşu (din Vespasian nr. 13), împreună cu concubina lui şi patroana „casei“, ANIE MARCOVICI zisă Jidanca. Procesele celor dintâi s’au tot amânat. Procesul ultimilor doi, însă, s’a, judecat Marţi. ___ r...^ „Nenea“ Mihai Roşu este învinuit că împreună cu Anie Marcovici au atras în lupanarul ce exploatau în str. Vespasian pe ardeleanca Elena Tudoran, in vârstă de 17 ani, angajând-o ca „fată în casă“, că au împins-o însă, apoi, în negoțul ticălos de carne vie, din care n’a mai ieșit decât o biată epavă spre a fi evacuată la spital, măcinată de boli. Trib. Ilfov s. I a osândit Marţi pentru această ispravă, pe Mihai Ionescu zis Nenea zis Roşu la doi ani închisoare, iar pe patroana Anie Marcovici la un an închisoare. Faliment bancrutar Parchetul a dat Marţi rechizitor direct de trimitere în judecată penală, pentru bancrută simplă, a comerciantei falite Iulia Popp, proprietara magazinului de covoare, cu acelaș nume, din str. Stavropoleos. Dosarul s-a trimis tribunalului local, ___......---- _ De unde vin dolarii falsificaţi ? D. jude instr. oprescu, al cap. 9, a dat deunăzi ordonanţă definitivă de urmărire contra ungurenilor — din preajma Aradului — Ion Mingie şi Ion Emilia, dovediţi că au introdus în ţară dolari falsificaţi pecari i-au şi plasat, în bună cantitate, până ce au fost prinşi şi trimişi in boxa tribunalului. Intre timp au dobândit insă liberarea provizorie. N’au trecut, totuş, nici trei luni dela ieşirea lor din arest şi iar s’au apucat de aceeaş întreprindere De astă dată a fost identificat doar Ion Eunilia (mutat în Timişoara str. Remus .12 — unde’ a ajuns grefier de tribunal şi mai apoi secretar de avocat). Anchetat, la acelaş cabinet, s’a descoperit că primul stock de dolari — perfect contrafăcuţi (16 bancnote de câte 10 dolari fiecare) — l-a plasat prin intermediul samsarului, Leon Eschenasy, din Bucureşti. Şi de astă dată, inculpaţii refuză cu încăpăţânare să divulge originea bancnotelor şi locul unde funcţionează tiparniţa lor. După toate indiciile însă,— ce coroborează cu cele desprinse cu ocazia primei anchete, a lui Mingie — se pare că au fost introduşi, în ţară, clandestin, din Ungaria. Magistratul instructor a ordonat arestarea inculpaţilor. Ultimul episod in afacerea Vasilescu-Cantaîup Trib. Ilfov, s. Notariat a autentificat Marţi actul prin care C. Vasilescu-Cantaîup retrocedează dr lui Roger de Staercke, procuratorul belgienilor spoliaţi cu 25 milioane lei în afacerea răsunătoarei escrocherii cu transferul, imobilul din str. B. Mussolini cumpărat cu sumele prădate. Litigiul s-a stins astfel, sub raport civil, reclamanţii plătind pe numele şi la dispoziţia minorilor fii ai lui Cantalup (pe numele cărora se cumpăre imobilul) — suma de lei două milioane. Fraudele dela economatui C. F. R. Trib. Ilfov s. II, format cu d-nii judecători Solomonescu, Alevra şi procuror Vasilescu Bucium, a judecat Marţi, în continuare, procesul delapidării comise de fostul casier al Economatului C. F. R., Gheorghe Costinescu, cu toleranţa interesată şi complice a şefului său direct, ca inculpatul Eugen Vasilescu. In şedinţa de Marţi au pus concluziuni de severă condamnare a vinovaţilor direcţiunea generală C.F.R. — constituită parte ,civilă cu suma de lei 500 mii — şi ministerul public. Apărarea va pleda la 14 cart. ----------&**(•)-------- Pelerinajul scriitorilor români la Mirceşti şi Humuleşti Sub asupiciile Societăţii scriitorilor români, s’a organizat în zilele de 12 şi 13 iunie a. c. (Rusaliile), un pelerinaj la Mirceştii marelui nostru cântăreţ naţional Vasile Alexandri, Humuleşti, locul unde s’a născut şi a copilărit neîntrecutul nostru povestitor Ion Creangă, precum şi la mănăstirile Agapia, Văratec şi Neamţ. Pot lua parte la acest pelerinaj pe lângă scriitori şi profesori, funcţionari şi studenţi. înscrierile se fac până Vineri seara la sediul Societăţii scriitorilor români, str. G-ral Bertelot 18, între orele 17—19. ---------x 9 x---------IN TIMPUL MENOPAUZEI apa naturală purgativă „FRANCISC IOSIF” este un mijloc de o eficacitate dovedită pentru gonirea oricărei neplăceri digestive. Consultaţi medicul Dvs. 5015 --------xXO*GXx-------- SĂPTĂMÂNA LAPTELUI — CONCURS ŞCOLAR DE POEZIE — Comitetul naţional român al laptelui a organizat un interesant concurs şcolar de poezie, în cadrul Săptămânii Laptelui, la care sunt chemaţi să participe elevii şcolilor secundare din Capitală. Tema concursului este: „Laptele în hrana de toate zilele". . Concursul este dotat cu numeroase şi însemnate premii în bani. Pentru a înlesni participarea câtor mai mulţi elevi, termenul de predare al poeziilor a fost prelungit până la 15 iunie a. c., dată până la care se primesc poeziile la sediul comitetului (str. Dr. Staicovici 63 loco VI). ABORDAJ TN PORTUL CONSTANŢA Constanţa, 7 Iunie Azi dimineaţă, în timp ce canoniera „Locot. Ghiculescu" făcea manevre de acostare la dana nr. 2, din cauza unei greşeli a lovit cargobotul „Durostor“ al seviciului maritim român, care se afla acostat la dana nr. 4, unde încărca cărbuni. Stricăciunile provocate sunt uşoare. Cargobotului „Durostor“ i s-au făcut reparaţiile necesare, iar seara a părăsit portul nostru, plecând spre Galaţi, unde îşi va completa caricul. PENTRU PREMII ŞCOLARE! Procuraţi cărţi din editura „Universul“, sunt folositoare pentru toţi copiii şi cu preţuri oftine. Se găsesc de vânzare