Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 221-236)
1938-08-16 / nr. 221
Howard Hugues, „fiul pompelor de benzină” de CLIFF. O’DEAN , Howard Hugues, este „pompelor de benzină“, fiul după cum Edsel Ford este fiul distribuţiilor automate, J. Rockfeller, fiul petrolului“ şi Barbara Hutton“ „fiica premiilor unice“. Dar dintre toţi aceşti JH“, Howard Hugues este în adevăr celmai original. Cu mult înainte de a întreprinde ocolul pământului, era un simplu tânăr, foarte înalt, care în nenumărate rânduri a produs nedumerire în cercurile celor mai îndrăzneţi industriaşi din America. ( neliniştile doamnei I HUGUES ’ D-na Mabel Hugues, mama acestui uimitor tânăr, a încercat cu ocazia decesului tatălui său, Edward Hugues „pompe de benzină Hugues“, să-și tempereze fiul, încercând să-l însoare cu vara sa Olivia Pearsley, fiica unui industriaș de conserve. Dar Howard era în clipa aceea la celalt capăt al Statelor Unite, la Los Angeles, unde se pregătea să învestească cele 3 milioane de livre sterline ale moştenirii părinteşti, în afaceri de filme. Nupricepăndu-se deloc în cinematograf şi făcând doar studii de filozofie, tânărul Howard era cea mai ideală pradă pentru financiarii din Hollywood. După ce a dărmat câteva balustrade, acum 10 ani, cu ocazia circuitului de la Indianapolis, unde se antrena cu faimosul Lou Meyer, după ce a cumpărat două „Maserati“ și le-a sfărâmat, după ce a organizat la Dallas o cursă de automobile, după ce a inventat un aparat pentru accelerarea vitezei, aparat care nu funcţiona, după ce a pariat 100.000 de dolari pe un cal, care a eşit ultimul la curse, oricine îşi poate închipui că pricinuise multe nelinişti mamei lui, care nu avea deloc încredere in el. UN FILM REFĂCUT DE CINCI ORI Dar, peste câteva luni, Hugues, după ce a studiat pe toţi regizorii din Hollywood, înainte de a alege unul, a făcut trei filme printre cari „îngerii infernului“, film de aviaţie şi de război, cu regretata Jean Harlow. Acest film era catastrofa prevăzută de familie. Cu toate acestea Hugues a refăcut filmul de 5 ori, spre marea uimire a Hollywood-ului, care-l socotea nebun. Filmul, prezentat însă, a adus un câştig net de 700.000 de livre sterline. Hugues’, işi. sporise overed. Totuşi, recordul de durată al producţiilor sale cinematografice l-a desgustat în curând de film. HOWARD HUGUES INVENTATOR ' Howard Hugues, fiul lui Edward Hugues, acela care a obţinut primul brevet al pompelor de benzină, a continuat apoi tradiţia familiei. Astfel, astăzi Howard n’are mai puţin de 14 brevete de lansat. Jumătate din aceste brevete au fost cumpărate de el, celelalte fiind invenţiile sale personale. Printre acestea, se găsesc îmbunătăţiri privind anumite aparate pentru mezeluri, mai multe schimbătoare automate de monete, un giro-pilot în întregime nou, mai multe perfecţionări pentru aerul condiţionat, o serie de metode pentru adaptarea undelor sonore în unde luminoase, un aparat de buzunar pentru analizat benzină.Brevete, cercetări, 12 secretari ocupaţi cu invenţiile lui, aceasta nu e nimic pentru Ho- Ho (pseudonimul pe care i l-au dat camarazii lui pe vremea când era licean). Ho-Ho-Hugues este nevoit de asemenea din cauza averii lui să joace rolul de financiar. Sportul acesta pare-se că-l preocupă mai mult decât toate celelalte ramuri de activitate. Hugues îşi are averea repartizată într-o duzină de stabilimente bancare şi ordinele pe care le dă acestora sunt atât de violente, de rapide şi de neînţelese, încât unul din prietenii săi, directorul unei bănci controlate de Pierpont Morgan, i-a telegrafiat ca răspuns la un ordin : „Surpriză extremă. Aştept confirmare“. Alt bancher i-a declarat categoric, într-o zi, că dacă ar mai exista doi financiari pe lume ca el, Wall Street nu va mai avea nimic altceva de făcut decât să-şi închidă porţile. OBICEIURI Una din caracteristicele lui Ho-Ho Hugues este că, contrariu celorlalte stele ale ecranului sau ale aviaţiei, nu poate suferi reclama, şi nu urmează nici un regim. Nu cumpără decât două costume pe an și o singură pălărie. Nu schimbă ghetele decât atunci când acelea pe cari le poartă nu mai au pingele. El mai are un vechi obicei, care datează din copilăria lui: aceea de a se culca îmbrăcat. Cu pălăria pe cap, Hugues adoarme adesea lucrând, sau se întinde pe divanul biroului său. Un duş, în zori, e deajuns ca să facă din el, potrivit expresiei sale, „un om nou“. Aceasta îl caracterizează perfect fiindcă pentru el numai ziua de mâine contează. Ziua de ieri a murit, nu mai există. Ho-Ho uită totul. Este cel mai distrat om de pe lume. In viaţă joacă rolul omului care şi-a pierdut memoria. HUGUES VĂZUT DE EINSTEIN Dintre toate aprecierile cari au fost făcute asupra lui Howard Hugues, aceea a lui Einstein, căruia i-a fost prezentat, cu ocazia unei donaţii de 50 mii dolari la Universitatea din Princeton — este, in adevăr, cea mai ciudată. „Va fi poate singurul om din epoca noastră, care va realiza în mod practic afirmaţia că timpul şi spaţiul sunt una“. Motoarele, viteza cu care Hugues se împacă din tinereţea lui, au făcut din el cel mai puţin realist, cel mai puţin sensibil şi cel mai puţin precis dintre oameni. Lui Ho-Ho, ziua de mâine, îi rezervă încă multe surprize. (Copyright by Presse Actualité). (Reproducerea, chiar parțială, interzisă). neu Ofiţerii polonezi vizitează staţiunile de pe Constanţa, 13 August 1 Azi dimineaţă, a sosit in totalitate grupul ofiţerilor de rezervă polonezi, în frunte cu d. maior Kosminski. In gară, oaspeţii au fost întâmpinaţi de d. colonel Manoilescu, şi de câte o delegaţie de ofiţeri activi şi de rezervă, care le-a făcut o frumoasă primire. Oaspeţii au fost conduşi apoi in port, vizitând silozurile, staţiunia de petrol, bazinul petrolifer, cum şi motonava .Transilvania“ a Serviciului maritim român. La ora 1 d. a., U s’a oferit un banchet pe terasa dela cazinoul dela Mamaia. După amiază, grupul de ofiţeri polonezi a vizitat abatorul de export, iar mâine urmează să viziteze staţiunile Eforia, Carmen Sylva şi Tekirghiol. Ei vor sta pe litoralul dobrogean două zile, continuându-şi vizitele spre Balcic. Telegrame de omagiu primite de M. S. Regele La mareşalatul palatului s'au mai primit următoarele telegrame: MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Învierea Domnului îmi dă prilejul a supune cu adânc respect la picioarele Tronului, atât in numele meu cât şi al numerosei mele familii, cele mai vii urări de sănătate, de îndelungată şi glorioasă Domnie, împreună cu neţărmurita noastră recunoştinţă pentru noua aşezare constituţională asă-ţi dai statului român, care trebue socotită învierea neamului românesc. Să trăiţi Majestate împreună cu Augusta şi scumpa noastră Familie Domnitoare. Colonel Pătraianu din rezerva artileriei, Curtea de Argeş. MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL I Cetăţenii români de confesine evanghelică a adventiştilor de ziua şaptea, acum cănd prin înţelepciunea dela Dumnezeu Maiestatea Voastră a purces cu o bărbătească hotărîre şi un patriotism desăvârşit să se aşeze Ţara pe temelii noui în cadrul unei legatăţi luminate. Vă asigură prin noi de devotamentul lor şi se roagă la bunul Dumnezeu ca să Vă ajute a reda Ţării liniştea, ordinea şi legalitatea de care are nevoie pentru a vieţui în cinste, dreptate şi prosperitate. Să trăiţi Majestate! Să trăiască Marele Voevod Mihail Să trăiască România! Preşedintele Uniunii, D. Florea MAJESTATE SALE REGELUI ,carol . Comandanţii şi străjerii din această legiune primind cu toată căldura sufletului lor noua Constituţiune supusă de Majestatea Voastră plebiscitului din 24 Februarie a. c. fac front în jurul Tronului şi Vă roagă să primiţi omagii de recunoştinţă, cum şi urări de sănătate şi viaţă lungă pentru prosperitatea României. Să ne trăiţi Majestate. Comandantul legiunii de străjeri Vlaşca, E. Anastasescu. MAJESTATE SALE REGELUI CAROL II Majestate, meseriaşii, lucrătorii şi funcţionarii membri ai Federaţiei muncii naţionale, întruniţi astăseară, de faţă fiind S. S. preotul Gr. Burluşanu, au depus jurământul de credinţă pentru Dinastie şi noua Constituţie. Să trăiţi Majestate şi Dumnezeu să Vă dea sănătate pentru dragostea ce aveţi pentru poporul muncitor. Preşedintele Federaţiei muncii naţionale, Eie P. Calciu. Secr. g-ral. Iorgu Răşcanu MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II In executarea poruncei vremii, funeponarii de toate categoriile şi toţi primarii întruniţi in şedinţă publică la reşedinţa judeţului Suceava, glorioasa Cetate a lui Ştefan cel Mare, luând cunoştinţă de proclamaţia Majestăţii Voastre către popor şi de conţinutul nouii Constituţii, exprimă prin glasul meu Maiestăţii Voastre neţărmurita dragoste şi supunere afirmând încă odată cuvintele simbolice, credinţa şi munca pentru Ţară şi Rege. Prefectul judeţului Suceava Lt. colonel A. Apostolescu. MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL I Peste nouă mii de pensionari şi funcţionari din oraşul şi judeţul Buzău, simţindu-se fericiţi în noua viaţă de linişte şi de armonică înţelegere între toţi românii, ce prin înalta înţelepciune aţi dat la vreme ţării, respectuoşi îşi îndreaptă gândul către Măria Voastră şi din suflet Vă transmit profundă recunoştinţă şi neţărmurit devotament. Să trăiţi Sire şi Dumnezeu să Vă ajute ca să conduceţi ţara spre fericire şi înălţare. Preşedintele Asociaţiei pensionarilor şi funcţionarilor din Buzău, P. Valâneacu. Vice-preşedinţi: căpitan D. Popescul, Z. Seicărescu. MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL I Asociaţia personalului sanitar auxiliar filiala Cetatea Albă prin mine, depune cu respect la picioarele Tronului omagiibi, şi recunoştinţa lui, Maiestăţii Voastre cu ocazia dictării nouei Constitute renăscătoare a statului român, menită să întărească , şi să asigure prosperitatea şi propăşirea neamului şi în locul urei şi vrajbei de până acum să pună pace şi unire între toţi românii, îndreptăndu-i către un singur gând Şi o singură simţire: binele Patriei. Vă urează: Să trăiţi Majestate mulţi ani fericiţi cu întreaga Familie Regală. Preşedinte Th. Coban MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL n Majestate, muncitorii din vechiul ţinut românesc al judeţului Câmpulung Moldovenesc, păstrători ai datinelor strămoşeşti şi ai graiului românesc, văzând desfăşurarea evenimentelor istorice de o atât de importantă însemnătate îşi îndreaptă gândul către Majestatea Voastră şi Vă aduc credinţă, supunere şi recunoştinţă, fiind fericiţi că trăesc sub înalta Voastră pază promiţăndu-Vă că vor fi totdeauna sentinele neclintite la graniţele Ţării româneşti. Să trăiţi Majestate! Trăiască Vlăstarul Domnesc MăriaSa Mihai Mare Voevod de Alba Iuia. Şeful Oficiului Asig. .Soc. Câmpulung Moldovenesc, Vasile Nişodiu. MAJESTTAŢI SALE REGELUI ,CAROL I Sub Ialta ■ Domnie a Maiestăţii Voastre, a luat, fiinţă prima asociaţie a mezidarilor din România, cu sediul în str. Manu Cavary, 19, sub preşedinţia de onoare a d-lui Fritz Rochus. In numele consiliului de administraţie aducem: omagiile noastre cu o nestrămutată supunere, devotament şi credinţă faţă de Măria Voastră. Să trăiţi Majestate! Să trăiască Măria Sa Marele Voevod, trăiască Dinastia română. Preşedinte activ, Marin. Gh. Mariinescu. Secr. g-ral Nichitta Doboş. MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL II Sătenii comunei Beuca, judeţul Teleorman, înfăţişăm cu prea deosebitrespect, Majestăţii Voastre, marea noastră bucurie, mulţumire sufletească, împreună cu devotamentul şi recunoştinţa noastră, pentru înfăptuirea nouei Constituţii, izvorâtă din înalta înţelepciune a Majestăţii Voastre statornicind pe temelii sănătoase drepturile cetăţeneşti, consfinţirea drepturilor pământurilor ce stăpânim, îndepărtarea frământărilor politice, care învrăjbeau fraţii şi asigurarea liniştii precum şi înălţarea şi progresul ţării. Să trăiţi ani mulţi cu sănătate, Majestate ! (Urmează semnăturile locuitorilor în frunte cu d. Maree, primar şi preot Marin Popescu şi notar M. Lincă). Semnarea acordului de la Salonic intre înţelegerea Balcanică şi Bulgaria iftirtaxas şi Kiosseivanoff (centru) înconjuraţi de d-nii Mavrudis, subsecretar de stat al afacerilor străine; Melas, directorul afacerilor politice; Eugen Filottti, ministrul României; Lapaxevittych, ministrul Iugoslavia; Şișmanoff, ministrul Bulgăriei g Samai Q» igsăj Kânafrnl "’*■ - *- ■ •— ca afaceri al Turciei •r 'in* UNIVERSIm Hotărît lucru, ministerul muncii, reintră încet, încet, pe făgaşul drumului adevărat! Şi cu el, socialul suferă, din ce în ce mai puţin, ingenucherea politicului, acelui politic care înfipsese în ministerul treburilor meşteşugăreşti, adânci rădăcini... Nu se mai face politică şi roadele încep să încolţească. In curând ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, va deveni un minister numai al „muncii“ ceia ce înseamnă foarte mult, pentru autoritatea şi prestigiul lui de viitor. Administraţia a început să se obişnuiască cu liniştea de acum. Eram zilele trecute în biroul unui funcţionar superior din acest minister când, fără să bată măcar în uşe, a intrat un funcţionar umil la asigurări. Cu ifos, impertinent aproape, intervenea pentru avansarea lui, absolut nelegală. Iată dar, cum cel puţin în mintea unora, moravurile nu s’au schimbat Asociaţiile profesionale, aşa neserioase cum sunt, contaminate şi ele de politicianism, au început par’că să-şi scuture jugul... In sfârşit instituţiile muncitoreşti, asigurări şi camere de muncă, instituţii care până în ultimul moment, au suferit imixtiunea politică în consiliile şi delegaţiile lor, sunt pe cale să-şi recapete conducătorii fireşti. Ministerul muncii, întocmeşte în prezent, după recomandările organizaţiilor profesionale, noul consilii. Se ştie cât de neluate în seamă au fost aceste organizaţii în trecut.S’au numit în consilii, bărbierii foştilor miniştri — bărbier la propriu, nu la figurat — oamenii de casă, rudele... Unii din ei, n’aveau nici un fel de legătură cu meseriile, iar organizaţiile profesionale nu cunoştea pe nici unul. Până acum câtăva vreme, ministerul muncii, avea drept reprezentant la Camera de muncă un funcţionar de la... domenii, iar la asigurări comisarul guvernului, ocupanelegal acest post. încet, încet insă, avem speranţa că se vor limpezi apele. Politica a început să dispară... VINTILA F. PANTAZOPOL MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI încet, încet Vaporul românesc „Bucegi“ eşuat Inspectoratul vapoarelor S. M. R. din localitate a fost anunţat printr-o radiogramă că vaporul „Bucegi“ care plecase din portul nostru spre Galaţi, cu o încărcătură de cărbuni, în timp ce naviga pe canalul Su- 1 va fi despotmolit în curând. Constanţa, 13 Augusti lina, a eşuat în apropiere de mila 57. Din portul Galaţi şi Sulina au pornit la faţa locului mai multe remorchere cari au şi început operaţiunile de salvare. Radiograma nu precizează situaţia vasului; totuşi se crede că eşuarea este uşoară şi că vasul Decoraţi cu „Virtutea maritimă“ Au fost decoraţi cu „Virtutea maritimă“ pe ziua de 15 August, următorii: Clasa III navigant Bărbuneanu Petre, contra amiral; Isbăşescu Ioan, contra amiral rez.; Constantinescu Alex., comandor; Gheorgescu E. loan, comandor; Pantelli Gheorghe, comandor; Bardescu Alex., comandor; lacomi C. Dorin, cpt. comandor; Bălan Ioacob cpt. comandor; Macelariu Horia cpt. comandor; Diaconescu Paul l, comandor, Omiceanu Remus, cpt. rez.; Drimba Gheorghe, locot.; Isbășescu Gheorghe locot.; Arghiriade loan, locot. mecanic; Rogobate Aurel, sergent rez.; Ene Mihai, cpt. pr. fluvial; Floricel Ilie, cpt. pr. fluvial; Nicolau Frumuzache căp. fluvial; Doscas Zamfir, mecanic pr. fluvial; Strâmbeanu Constantin, mecanic pr. fluvial; Dogoreanu Nicolai, pilot șef fluvial; Mitrea Nicolae, pilot șef fluv. pens.; Machedon Platon pilot fluvial pens.; Moruga Haralambie, cârmaciu de şlep; Simatu Gheorghe, căp. rez.; Costea loan, şef echipaj maritim; Conon Iacoblef Gr., şef echipaj maritim;Tonea Dumitru, maestru lemnar; Tănase Matei, şef mecanic; Grigore loan, şef mecanic; Rusescu Dumitru, comisar de bord; Severineanu Constantin, căp. maritim; Clim Alexandru, căp. remorcher; Manea Dumitru, inspector vase; Burculescu Mihail, căp. principial; Culică Andrei, căp. fluvial; Corciovei Petre, căp. fluvial; Grouhel Jean căp. francez; Beller Gheorghe, ofiţer maritim; Dănilă Ştefan, timonier şef; Ion Ion, timonier.Clasa III nenaviganţi Conţescu Dumitru, ministru plenipotenţiar; Möller C. A., director g-ral; Barfeld, director; Ditmer C.F.C., director; Mihalopol Constantin, director g-ral P. C. A.; Ionescu Corneliu, director g-ral N.F.R; Gheorghiu Mircea, inginer inspector general N.F.R. IMăiHoft Silvia, director soc. „Concordia“; Uică Nicolae, general; Prodan Ion, g-ral; Pârâianu Barbu, g-ral; Constantinescu Marin lt. comandor; Chiriac Nicolae, ing. P.C.A.; Cotovu D. Ovidiu, ing. P.C.A.; Dumitriu P. Costescu, inspector pr. P.C.A.; Ples Teodor, scafandru principal; Popa loan, ing. U.D.R.; Filippide Mihail, director g-ral S.R.D.; Constantinescu C-tin, ad-tor soc. Steaua Română; Daniel loan, armator fluvial; Nenițescu D. loan, șef. serv. expl. N. F. R.; Economu Duca, agent pr. fluvial N.F.R.; Niculescu Gh. Gh., agent pr. fluvial N.F.R. MONITOARE ȘI VEDETE ALE MARINEI REGALE DECORATE CU „SEMNUL ONORIFIC“ Maiestatea Sa Regele a binevoit să semneze înaltul Decret prin care se conferă „Semnul Onorific“ de 25 ani de serviciu Monitoarelor: I. C. Brătianu, Ioan Lahovary, Mihail Kogălniceanu, și Lascăr Catargiu, precum și vedetelor România, Călinescu, Şanţu. ------*X®«®XX------ . Inspecţiile d-lui g-ral N. Marinescu, ministrul sănătăţii Aproape nu există zi în care ministrul sănătăţii, d. g-ral. dr. N. Marinescu, să nu părăsească Capitala, fie şi numai pentru câteva ore, pentru a inspecta pe teren mersul ofensivei sanitare sau pentru a se convinge de mersul instituţiunilor sanitare aparţinând departamentului ce conduce. Un comunicat scurt ne arată inspecţiunile de omi ale ministrului sănătăţii : Staţiunea climaterică Poiana Ţapului (jud. Prahova); preventoriul de copii de la Sanduri, jud. Braşov; echipele sanitare din Homolniceni, Drajna de Jos și Obertin, jud. Prahova. lJ *'- - - * ■ * •*. *4 .J 1 Pământ şi suflet loren de Dr. IORGU POPESCU In capitala Lorenei, sufletul loren , îşi găseşte o puternică şi caracteristică expresie. Intr’adevăr, Nancy, (oraş de 200.000 locuitori) este o sinteză desăvârşită de artă şi interes istoric, de turism şi centru intelectual, comercial şi industrial. Cine n’a văzut minunata piaţă Stanislau, Palatul Ducal, Arcurile de Triumf, Catedrala şi Biserica Bonsecours, nu cunoaşte nimic din incomparabila arhitectură a secolului 18-lea, creaţie armonioasă a geniului francez. Focar intelectual şi centru universitar de primul rang, Nancy adăposteşte în fiecare an un număr important de studenţi români, ce se întrec prin a-şi asimila cunoştinţele artei şi ştiinţei franceze. Citadelă elegantă şi primitoare, Nancy constituie deasemenea o etapă turistică atrăgătoare către valea pitorească a Mozelei şi linia albastră a munţilor Vosgi. Dominat de colinele înverzite şi strategice ale Marelui Couronné, oraşul Nancy n’a uitat că-şi datoreşte salvarea — în timpul marelui războiu —, graţie fortificaţiilor de pe celebrul Grand Couronné, fortificaţii determinate în ajunul războiului, de vigilenţa patriotică a unor deputaţi loreni: colonelul Driaut şi Louis Marin. La Nord de Nancy se găseşte cea de a doua citadelă lorena, Metz, despre care Maurice Barrés, a spus cândva că nu există un oraş francez care să fie atât de iubit ca Metz. Oraş istoric şi celebru prin monumentele sale evocatoare: Esplanada, Catedrala, Poarta Germanilor, Piaţa Armelor, etc., Metz este dominat de platoul Gravelotte vestit prin luptele dintre francezi şi germani, din timpul războiului de la 1870—71. Pe întinderea imensă a acestui platou se găsesc şi astăzi presărate mormintele individuale ale soldaţilor francezi, căzuţi la 1870—71, reprezentând cu onoare pe eroii cari şi din morminte continuă să vegheze asupra destinelor Patriei. Spre Nord-Vest de Nancy, la 100 km. depărtare, se află celebrul Verdun, supranumit Meca eroismului francez, bulevardul moral al Franţei. La Est de Nancy, ca la o aruncătură de praştie, căim peste orăşelul Lunévile, centru intelectual şi miltar. In toamna acestui an, se va sărbători centenarul trecerii prin acest focar de patriotism loren, a marelui român, Mihail Kogălniceanu, iar o placă aşezată pe casa unde a locuit va comemora acest eveniment. Un pelerinaj pios de mână la Domrémy, sătuleţul unde la 6 ianuarie 1412 a văzut lumina zilei Sfânta Fecioară Jeanne d’Arc eroina şi eliberatoarea Franţei. Casa natală a Jeanei d’Arc, bisericuţa unde „aleasa lui Dumnezeu“ a fost botezată; pădurea de la Bois-Chem; copacul fermecat, etc., iată în rezumat, cadrul în care apariţia divină a cucerit şi transformat sufletul eroinei franceze. Tot în împrejurimile Nancy-ului se găsesc: orăşelul Nomeny, ras de la faţa pământului de către Germani (1914-18), Faulx, localitatea natală a d-lui Louis Marin, Thorey, castelul Mareşalului Lyautey, Sion şi Colina Inspirată, scumpe sufletului lui Maurice Barrés. Cine cunoaşte Lorena pentru prima oară, este şi rămâne stăpânit de impresii nepieritoare. Platoul loren, cu climatul său aspru, cu satele sale curate, presărate printre lanuri de grâu şi livezile de „mirabeli“, ţăranul loren cu înfăţişarea sa gravă, sobru în gesturi şi avânturi sufleteşti, iată cele două caracteristice ale provinciei lorene. Amintirile crude ale războaelor (într’un secol patru invazii germane) au oţelit sufletele şi braţele. Dacă stigmatele războaelor succesive sunt întâlnite la fiecare pas în Lorena, în schimb caracterul băştinaşilor şi credinţa lor în viitorul Franţei, n’au slăbit o clipă. Mirat, că la intrarea Catedralei din Metz încă se mai găsește — pe un soclu — statuia Ex-Kaizerului Wilhelm II, deghizat în straele Profetului Daniel, mi s’a răspuns: „Vrem să dovedim lumii că noi, Lorenii, niciodată n’am crezut in sinceritatea vecinului dela Est, chiar atunci când Diavolul s’a făcut călugăr!...“ Figura interlocutorului seu devine gravă. Cu mâna face un gest larg către Est: linia Maginot. Este fortăreaţa invizibilă şi redutabilă ce ne asigură că: „pe aici nu se mai trece“. Este scutul Franţei şi al Păcii, către care se îndreaptă astăzi, ca în 1914, ochii înfrigurați ai Europei. Casa Ioanei d’Arc Biserica Saint Epure înaintări in marină M. S. Regele a semnait înaltele Decrete Regale privind următoarele inaintări de ofițeri de toate gradele dim Mariana Regală pe data de 15 August 1938: Comodor la gradul de contra-amiral : Gheorghiu A. Alex. Comodor ing. la gradul de general ing.: Nasturais Vasile. Căpitani comandor, la gradul de comandor Constantinascu V. Mihail, petre P. Vasile, Drăghicescu Ferdinand. Căpitani, la gradul de locotenent comandor Bascea V. loan, Savulescu N. Eugenia, Economu C. loan, Popescu N. Florian, Mariae Alexandra, Nițculescu I. C-tin, Știubei D. Dumitru. Căpitani mecanică, la gradul de lt.-c-dor mecanic Botel D. ştefan, Dahinten E. Eduard, Petrescu, I. Anton. Locotenenți, la gradul de căpitan Negrei C. Vasile, Rădulescu V. Florin, Costin N. Constantin, Negulescu Zaharia,, Olănescu P. Cezar, Popovici I. Mingea, Nikolau P. Eustaţiu, Constantinidi A. Radu, Vovu C. loan, Drimba, Gh. Gheorghe, Agarici Gr. Dumitru, Brandatour N. Alex., Andrieş I. ştefan, Tăutu A. Marcel, Limbidi S. Ovidiu, Ioachim A. D-tru, Chiriac I. Gheorghe, Bondarenco I., Alex. Costăchescu, C. Gh. Prejbeanu, L. Iulian, Bratulescu R. Stelian. Locotenenţi ingineri, la gradulde cpt. ingineri. .Alexandru I. Mihail. Locotenenţi mecanici, la gradul de cpt. mecanici Georsescu Gh. loan. Aspiranţi de marină la gradul de locotenent Rădulescu St. Aristide, Chepatis I. Constantin,, Dropol Gh. Ion, Ladiea L. Radu, Trandafirescu D. Decebal, Dodon I. Ioan, Botez E. Călin. Următorii maeştri principalii de marină se înalţă la gradul de sublocotenenţi de echiipaje : Dabija D. Iordan, Ionescu I. Ştefan, Rădulescu A. Petre. Locotenentul de marină Ionescu Mircea se înalţă la gradul de căpitan pe data de 15 August 1938, cu vechimea în grad de 16 Octombrie 1937, ofiţerul va fi intercalat în anuarul Marinei Regale după căpitanul Ghenădescu Paul. Următorii ofiţeri de marină în retragere se înalţă in grad pe aceiaş dată după cum urmează : Comandori la gradul de contraamiral Perieţeanu Constantin, Negru Constantin. Lt. c-dor la gradul de opt. c-dor: Borş Dumitru, Zopa Oreste, Constantinescu Nicolae. Cpt. mecanici la gradul de lt. c-dor mecanici Mârza Simion. Pe aceeaiş dată se înalţă un grad următorii ofiţeri de rezervă ai Marinei Regale. Lt. c-dor mecanic la cpt c-dor mecanici Burchi Vasile, Aspiranţi de marină la locotenenţi Erceanu Dumtru, Dumitrescu Mihadi, Ionescu C. Virgil. In afară de înaintările făcute la marina regală, d. ministru al aerului şi marinei a aprobat o serie întreagă de avansări făcute în rândurile personalului civil de la P. C. A., S. M. R., N. F. R şi direcţia marinei comerciale. Patruzeci căpiţe de paie mistuite de foc Constanţa, 13 August Un alt foc a izbucnit tot azi dimineaţă în com. Comana. Din neatenţia unui om cu ziua care a aruncat o ţigară aprinsă, a luat foc una din cele peste 40 de căpiţe de paie ale săteanului Lazăr Păun. Vântul care sufla puternic a făcut ca focul să se întindă cu iuţeală şi să cuprindă toate căpluţele. Deşi echipele de pompieri rurali şi-au dat toate ostenelile de a stinge focul, ele nu au izbutit. Pagubele se urcă la 35 mii lei. --------xX®0®Xx------- Sfinţirea bisericii ortodoxe din Capu Câmpului, jud. Câmpulung Prin străduinţa depusă de parohul Ioan Andriş, aituitat de directorul şcolar Eugen Şesnac, primarul comunei, de epiitrop.ii bisericeşti, de I. P. S. S. Mitropolitul Visarion al Bucovinei, de dl prefect al judeţului Câmpulung - lt. col. Ssvsr Al. Statinescu. dă Consiliul eparhal al Bucoviniei’ si prin obolul , drep toni&dim'CiC'Şilor din comună si din comuneleinvecinite, s’a ridicat in comuna Câpru-Cămpului un măreţ lăcaş dumnezeesc. a cărui sfint'«-', s’a făcut ,‘cu hm deosebit fast de către , un sobor de 16 preoţi, in frunte cu păr. consi- 1 Ibil referent dr. I. Puiu, delegatul I I. P. S. mitropolit şi păr. protoereu Modest Luciău. La solemnitate a participate un mare număr de intelectuali din judeţ, întreg nerodul satuluii şi din împrejurămi, reprezentanţii autorităţilor locale, în frunte cu delegatul d-lui prefect, primprator Kössek şi reprezentanţi societăţilor culturale din judeţ. După serviciul regios, a vorbit păr. consular dr. I. Puiu despre „Datoria creştinilor faţă de biserică.“, iar predica a fost rostită de păr. paroh loan Bora din comuna Valea-Seacă. După aceasta, s’au adus omagii Majestăţii Sale Regelui, I. P. S. S. mitropolitului Visarion şi d-lui lt. col. Sever. Slătininescu, prefectul judeţului. ’ .