Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 221-236)

1938-08-16 / nr. 221

H­oward Hugues, „fiul pompelor de benzină” de CLIFF. O’DEAN , Howard Hugues, este „pompelor de benzină“, fiul după cum Edsel Ford este fiul dis­tribuţiilor automate, J. Rock­­feller, fiul petrolului“ şi Bar­bara Hutton“ „fiica premiilor unice“. Dar dintre toţi aceşti JH“, Howard Hugues este în adevăr cel­­mai original. Cu mult înainte de a între­prinde ocolul pământului, era un simplu tânăr, foarte înalt, care în nenumărate rânduri a produs nedumerire în cercurile celor mai îndrăzneţi indus­triaşi din America. ( neliniştile doamnei I HUGUES ’ D-na Mabel Hugues, mama acestui uimitor tânăr, a încer­cat cu ocazia decesului tatălui său, Edward Hugues „pompe de benzină Hugues“, să-și tem­pereze fiul, încercând să-l în­soare cu vara sa Olivia Pears­­ley, fiica unui industriaș de conserve. Dar Howard era în clipa aceea la celalt capăt al Statelor­ Unite, la Los Angeles, unde se pregătea să învesteas­că cele 3 milioane de livre ster­line ale moştenirii părinteşti, în afaceri de filme. Nupricepăndu-se deloc în ci­nematograf şi făcând doar stu­dii de filozofie, tânărul Howard era cea mai ideală pradă pen­tru financiarii din Hollywood. După ce a dărmat câteva ba­lustrade, acum 10 ani, cu oca­zia circuitului de la Indianapo­­lis, unde se antrena cu faimo­sul Lou Meyer, după ce a cum­părat două „Maserati“ și le-a sfărâmat, după ce a organizat la Dallas o cursă de automobi­le, după ce a inventat un apa­rat pentru accelerarea vitezei, aparat care nu funcţiona, după ce a pariat 100.000 de dolari pe un cal, care a eşit ultimul la curse, ori­cine îşi poate închi­pui că pricinuise multe nelinişti mamei lui, care nu avea deloc încredere in el. UN FILM REFĂCUT DE CINCI ORI Dar, peste câteva luni, Hu­gues, după ce a studiat pe toţi regizorii din Hollywood, înain­te de a alege unul, a făcut trei filme printre cari „îngerii in­fernului“, film de aviaţie şi de război, cu regretata Jean Har­low. Acest film era catastrofa prevăzută de familie. Cu toate acestea Hugues a refăcut fil­mul de 5 ori, spre marea uimi­re a Hollywood-ului, care-l so­cotea nebun. Filmul, prezentat însă, a a­­dus un câştig net de 700.000 de livre sterline. Hugues’, işi. sporise overed. Totuşi, recordul de durată al producţiilor sale cinematogra­fice l-a desgustat în curând de film. HOWARD HUGUES INVENTATOR ' Howard Hugues, fiul lui Ed­ward Hugues, acela care a ob­ţinut primul brevet al pompe­lor de benzină, a continuat a­­poi tradiţia familiei. Astfel, astăzi Howard n’are mai puţin de 14 brevete de lan­sat. Jumătate din aceste bre­vete au fost cumpărate de el, celelalte fiind invenţiile sale personale. Printre acestea, se găsesc îm­bunătăţiri privind anumite a­­parate pentru mezeluri, mai multe schimbătoare automate de monete, un giro-pilot în în­tregime nou, mai multe perfec­ţionări pentru aerul condiţio­nat, o serie de metode pentru adaptarea undelor sonore în unde luminoase, un aparat de buzunar pentru analizat ben­zină.Brevete, cercetări, 12 secre­tari ocupaţi cu invenţiile lui, aceasta nu e nimic pentru Ho- Ho (pseudonimul pe care i l-au dat camarazii lui pe vremea când era licean). Ho-Ho-Hugues este nevoit de asemenea din cauza averii lui să joace rolul de financiar. Sportul acesta pare-se că-l preocupă mai mult decât toate celelalte ramuri de activitate. Hugues îşi are averea repar­tizată într-o duzină de stabili­mente bancare şi ordinele pe care le dă acestora sunt atât de violente, de rapide şi de ne­înţelese, încât unul din priete­nii săi, directorul unei bănci controlate de Pierpont Mor­gan, i-a telegrafiat ca răspuns la un ordin : „Surpriză extremă. Aştept confirmare“. Alt bancher i-a declarat ca­tegoric, într-o zi, că dacă ar mai exista doi financiari pe lume ca el, Wall Street nu va mai avea nimic altceva de fă­cut decât să-şi închidă por­ţile. OBICEIURI Una din caracteristicele lui Ho-Ho Hugues este că, contra­riu celorlalte stele ale ecranu­lui sau ale aviaţiei, nu poate suferi reclama, şi nu urmează nici un regim. Nu cumpără de­cât două costume pe an și o singură pălărie. Nu schimbă ghetele decât atunci când ace­lea pe cari le poartă nu mai au pingele. El mai are un vechi obicei, care datează din copilăria lui: aceea de a se culca îmbrăcat. Cu pălăria pe cap, Hugues a­­doarme adesea lucrând, sau se întinde pe divanul biroului său. Un duş, în zori, e deajuns ca să facă din el, potrivit expresiei sale, „un om nou“. Aceasta îl caracterizează per­fect fiindcă pentru el numai ziua de mâine contează. Ziua de ieri a murit, nu mai există. Ho-Ho uită totul. Este cel mai distrat om de pe lume. In viaţă joacă rolul omului care şi-a pierdut memoria. HUGUES VĂZUT DE EINSTEIN Dintre toate aprecierile cari au fost făcute asupra lui Ho­ward Hugues, aceea a lui Ein­stein, căruia­­ i-a fost prezentat, cu ocazia unei donaţii de 50 mii dolari la Universitatea din Princeton — este, in adevăr, cea mai ciudată. „Va fi poate singurul om din epoca noastră, care va realiza în mod practic afirmaţia că timpul şi spaţiul sunt una“. Motoarele, viteza cu care Hugues se împacă din tinere­ţea lui, au făcut din el cel mai puţin realist, cel mai puţin sensibil şi cel mai puţin precis dintre oameni. Lui Ho-Ho, ziua de mâine, îi rezervă încă multe surprize. (Copyright by Presse Ac­­tua­lité). (Reproducerea, chiar par­țială, interzisă). neu Ofiţerii polonezi vizitează staţiunile de pe­ ­ Constanţa, 13 August 1 Azi dimineaţă, a sosit in to­talitate grupul ofiţerilor de re­zervă polonezi, în frunte cu d. maior Kosminski. In gară, oaspeţii au fost în­tâmpinaţi de d. colonel Manoi­­lescu, şi de câte o delegaţie de ofiţeri activi şi de rezervă, care le-a făcut o frumoasă primire. Oaspeţii au fost conduşi apoi in port, vizitând silozurile, sta­­ţiu­nia de petrol, bazinul petro­lifer, cum şi motonava .Tran­silvania“ a Serviciului maritim român. La ora 1 d. a., U s’a oferit un banchet pe terasa dela cazinoul dela Mamaia. După amiază, grupul de ofi­ţeri polonezi a vizitat abatorul de export, iar mâine urmează să vizi­teze staţiunile Eforia­, Carmen Sylva şi Tekirghiol. Ei vor sta pe litoralul dobro­gean două zile, continuându-şi vizitele spre Balci­c. T­elegrame de omagiu p­rimite de M. S. Regele La mareşalatul palatului s'au mai primit următoarele tele­­grame: MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Învierea Domnului îmi dă prilejul a supune cu adânc re­spect la picioarele Tronului, a­­tât in numele meu cât şi al nu­­merosei m­ele familii, cele mai vii urări de sănătate, de înde­lungată şi glorioasă Domnie, împreună cu neţărmurita noa­stră recunoştinţă pentru noua aşezare constituţională as­ă-ţi dai statului român, care trebue socotită învierea neamului ro­mânesc. Să trăiţi Majestate îm­preună cu Augusta şi scumpa noastră Familie Domnitoare. Colonel Pătraianu din re­zerva artileriei, Curtea de Argeş. MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL I Cetăţenii români de confesi­­ne evanghelică a adventiştilor de ziua şaptea, acum c­ănd prin înţelepciunea dela Dumnezeu Maiestatea Voastră a purces cu o bărbătească hotărîre şi un pa­triotism desăvârşit să se aşeze Ţara pe temelii noui în cadrul unei legatăţi luminate. Vă asi­gură prin noi de devotamentul lor şi se roagă la bunul Dumne­zeu ca să Vă ajute a reda Ţării liniştea, ordinea şi legalitatea de care are nevoie pentru a vie­ţui în cinste, dreptate şi pros­peritate. Să trăiţi Majestate! Să trăia­scă Marele Voevod Mihail Să trăiască România! Preşedintele Uniunii, D. Florea MAJESTATE SALE REGELUI ,carol . Comandanţii şi străjerii din această legiune primind cu toa­tă căld­ura sufletului lor noua Constituţiune supusă de Majes­tat­ea Voastră plebiscitului din 24 Februarie a. c. fac front în jurul Tronului şi Vă roagă să primiţi omagii de recunoştinţă, cum şi urări de sănătate şi via­ţă lungă pentru prosperitatea României. Să ne trăiţi Majestate. Comandantul legiunii de stră­­jeri Vlaşca, E. Anastasescu. MAJESTATE SALE REGELUI CAROL II Majestate, meseriaşii, lucră­torii şi funcţionarii membri ai Federaţiei muncii naţionale, în­truniţi astăseară, de faţă fiind S. S. preotul Gr. Burluşanu, au depus jurământul de credinţă pentru Dinastie şi noua Consti­tuţie. Să trăiţi Majestate şi Dumne­­zeu să Vă dea sănătate pentru dragostea ce aveţi pentru po­porul muncitor. Preşedintele Federaţiei muncii naţionale, Eie P. Calciu. Secr. g-ral. Iorgu Răşcanu MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II In executarea poruncei vrem­ii, funeponarii de toate categoriile şi toţi primarii întruniţi in şe­dinţă publică la reşedinţa jude­ţului Suceava, glorioasa Cetate a lui Ştefan cel Mare, luând cu­noştinţă de proclamaţia Majes­tăţii Voastre către popor şi de conţinutul nouii Constituţii, ex­primă prin glasul meu Maiestă­ţii Voastre neţărmurita dragos­te şi supunere afirmând încă odată cuvintele simbolice, cre­dinţa şi munca pentru Ţară şi Rege. Prefectul judeţului Suceava Lt. colonel A. Apostolescu. MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL I Peste nouă mii de pensionari şi funcţionari din oraşul şi ju­deţul Buzău, simţindu-se feri­ciţi în noua viaţă de linişte şi de armonică înţelegere între toţi românii, ce prin înalta în­ţelepciune aţi dat la vreme ţă­rii, respectuoşi îşi îndreaptă gândul către Măria Voastră şi din suflet Vă transmit profun­dă recunoştinţă şi neţărmurit devotament. Să trăiţi Sire şi Dumnezeu să Vă ajute ca să conduceţi ţara spre fericire şi înălţare. Preşedintele Asociaţiei pensio­­narilor şi funcţionarilor din Buzău, P. Valâneacu. Vice-preşedinţi: căpitan D. Popescul, Z­. Seicărescu. MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL I Asociaţia personalului sanitar auxiliar filiala Cetatea Albă prin mine, depune cu respect la picioarele Tronului omagiib­i, şi recunoştinţa lui, Maiestăţii Voastre cu­ ocazia dictării nouei Constitute renăscătoare a­ sta­tului român,­ menită să întă­rească , şi să asigure prosperita­tea şi propăşirea neamului şi în locul urei şi vrajbei de până acum să pună pace şi unire în­tre toţi românii, îndreptăndu-i către un singur gând Şi o sin­­gură simţire: binele Patriei. Vă urează: Să trăiţi Majestate mulţi ani fericiţi cu întreaga Familie Regală. Preşedinte Th. Coban MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL n Majestate, muncitorii din ve­chiul ţinut românesc al judeţu­lui Câmpulung Moldovenesc, pă­strători ai datinelor strămoşeşti şi ai graiului românesc, văzând desfăşurarea evenimentelor is­torice de o atât de importantă însemnătate îşi îndreaptă gân­dul către Majestatea Voastră şi Vă aduc credinţă, supunere şi recunoştinţă, fiind fericiţi că trăesc sub­ înalta­­ Voastră pază promiţăndu-Vă că vor fi tot­deauna sentinele neclintite la graniţele Ţării româneşti. Să trăiţi Majestate! Trăiască Vlăstarul Domnesc Măria­­Sa Mihai Mare Voevod de Alba Iu­­ia. Şeful Oficiului Asig. .Soc. Câmpulung Moldovenesc, Vasile Nişodiu. MAJESTTAŢI SALE REGELUI ,CAROL I Sub I­alta ■ Domnie a Maie­stăţii Voastre, a luat, fiinţă pri­ma asociaţie a mezidarilor din România, cu sediul în str. Manu Cavary, 19, sub preşedinţia de onoare a d-lui Fritz­ Rochus. In numele consiliului­ de admini­straţie aducem: omagiile noa­stre cu o nestrămutată supune­re, devotament şi credinţă faţă de Măria Voastră. Să trăiţi Majestate! Să trăia­scă Măria Sa Marele Voevod, trăiască Dinastia română. Preşedinte activ, Marin. Gh. Mariinescu. Secr. g-ral Ni­­chitta Doboş. MAJESTAŢI SALE REGELUI CAROL II Sătenii comunei Beuca, jude­ţul Teleorman, înfăţişăm cu prea deosebit­­respect, Majestăţii Voa­stre, marea noastră bucurie, mul­ţumire sufletească, împreună cu devotamentul şi recunoştinţa noastră, pentru înfăptuirea nouei Constituţii, izvorâtă din înalta înţelepciune a Majestăţii Voastre statornicind pe temelii sănătoase drepturile cetăţeneşti, consfinţi­rea drepturilor pământurilor ce stăpânim, îndepărtarea frămân­tărilor politice, care învrăjbeau fraţii şi asigurarea liniştii precum şi înălţarea şi progresul ţării. Să­­ trăiţi ani mulţi cu sănătate, Majestate ! (Urmează semnăturile locuito­rilor în frunte cu d. Maree, pri­mar şi preot Marin Popescu şi notar M. Lincă). Semnarea acordului de la Salonic intre înţelegerea Balcanică şi Bulgaria iftirtaxas şi Kiosseivanoff (centru) înconjuraţi de d-nii Mavrudis, subsecretar de stat al afacerilor străine; Melas, directorul afacerilor politice; Eugen Filottti, ministrul României; Lapaxevittych, ministrul Iugoslavia; Şișmanoff, ministrul Bulgăriei g Samai Q» igsăj Kânafrnl "’*■ - *- ■ •—­ ca afaceri al Turciei •r 'in* UNIVERSIm Hotărît lucru, ministerul mun­cii, reintră încet, încet, pe făga­şul drumului adevărat! Şi cu el, socialul suferă, din ce în ce mai puţin, ingenucherea po­liticului, acelui politic care în­fipsese în ministerul treburilor meşteşugăreşti, adânci rădăcini... Nu se mai face politică şi roa­dele încep să încolţească. In curând ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, va deveni un minister numai al „muncii“ ceia ce înseamnă foarte mult, pentru autoritatea şi pres­tigiul lui de viitor. Administraţia a început să se obişnuiască cu liniştea de acum. Eram zilele trecute în biroul unui funcţionar superior din a­­cest minister când, fără să bată măcar în uşe, a intrat un func­ţionar umil la asigurări. Cu ifos, impertinent aproape, intervenea pentru avansarea lui, absolut nelegală. Iată dar, cum cel puţin în min­tea unora, moravurile nu s’au schimbat Asociaţiile profesionale, aşa neserioase cum sunt, contaminate şi ele de politicianism, au înce­put par’că să-şi scuture jugul... In sfârşit instituţiile munci­toreşti, asigurări şi camere de muncă, instituţii care până în ultimul moment, au suferit imix­tiunea politică în consiliile şi delegaţiile lor, sunt pe cale să-şi recapete conducătorii fireşti. Ministerul muncii, întocmeşte în prezent, după recomandările organizaţiilor profesionale, noul consilii. Se ştie cât de neluate în seamă au fost aceste organizaţii în tre­cut.S’au numit în consilii, bărbierii foştilor miniştri — bărbier la propriu, nu la figurat — oamenii de casă, rudele... Unii din ei, n’aveau nici un fel de legătură cu meseriile, iar or­ganizaţiile profesionale nu cu­noştea pe nici unul. Până acum câtăva vreme, mi­nisterul muncii, avea drept re­prezentant la Camera de muncă un funcţionar de la... domenii, iar la asigurări comisarul guvernu­lui, ocupa­­nelegal acest post. încet, încet insă, avem speran­ţa că se vor limpezi apele. Politica a­ început să dispară... VINTILA F. PANTAZOPOL MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI încet, încet Vaporul românesc „Bucegi“ eşuat Inspectoratul vapoarelor S. M. R. din localitate a fost a­­nunţat printr-o radiogramă că vaporul „Bucegi“ care plecase din portul nostru spre Galaţi, cu o încărcătură de cărbuni, în timp ce naviga pe canalul Su- 1 va fi despotmolit în curând. Constanţa, 13 Augusti lina, a eşuat în apropiere de mila 57. Din portul Galaţi şi Sulina au pornit la faţa locului mai mul­te remorchere cari au şi înce­put operaţiunile de salvare. Radiograma nu precizează si­tuaţia vasului; totuşi se crede că eşuarea este uşoară şi că vasul Decoraţi cu „Virtutea maritimă“ Au fost decoraţi cu „Virtutea maritimă“ pe ziua de 15 August, următorii: Clasa III navigant Bărbuneanu Petre, contra ami­ral; Isbăşescu Ioan, contra ami­ral rez.; Constantinescu Alex., comandor; Gheorgescu E. loan, comandor; Pantelli Gheorghe, comandor; Bardescu Alex., co­mandor; lacomi C. Dorin, cpt. comandor; Bălan Ioacob cpt. co­mandor; Macelariu Horia cpt. comandor; Diaconescu Paul l, comandor­, Omiceanu Remus, cpt. rez.; Drimba Gheorghe, locot.; Isbășescu Gheorghe locot.; Ar­­ghiriade loan, locot. mecanic; Rogobate Aurel, sergent rez.; Ene Mihai, cpt. pr. fluvial; Flo­­ricel Ilie, cpt. pr. fluvial; Nico­­lau Frumuzache căp. fluvial; Doscas Zamfir, mecanic pr. flu­vial; Strâmbeanu Constantin, me­canic pr. fluvial; Dogoreanu Ni­colai, pilot șef fluvial; Mitrea Nicolae, pilot șef fluv. pens.; Ma­­chedon Platon pilot fluvial pens.; Moruga Haralambie, cârmaciu de şlep; Sima­tu Gheorghe, căp. rez.; Costea loan, şef echipaj mari­tim; Conon­ Iacoblef Gr., şef echi­paj maritim;­­Tonea Dumitru, maestru lemnar; Tănase Matei, şef mecanic; Grigore loan, şef mecanic; Rusescu Dumitru, co­misar de bord; Severineanu Con­stantin, căp. maritim; Clim Ale­xandru, căp. remorcher; Manea Dumitru, inspector vase; Burcu­­lescu Mihail, căp. principial; Cu­­lică Andrei, căp. fluvial; Cor­­ciovei Petre, căp. fluvial; Grouhel Jean căp. francez; Beller Gheor­ghe, ofiţer maritim; Dănilă Şte­fan, timonier şef; Ion Ion, timo­nier.Clasa III nenaviganţi Conţescu Dumitru, ministru plenipotenţiar; Möller C. A., di­rector g-ral; Barfeld, director; Ditmer C.F.C., director; Mihalo­­pol Constantin, director g-ral P. C. A.; Ionescu Corneliu, director g-ral N.F.R; Gheorghiu Mircea, inginer inspector general N.F.R. IMăiHoft Silvia, director soc. „Con­cordia“; Uică Nicolae, general; Prodan Ion, g-ral; Pârâianu Bar­bu, g-ral; Constantinescu Ma­rin lt. comandor; Chiriac Nico­­lae, ing. P.C.A.; Cotovu D. Ovi­­diu, ing. P.C.A.; Dumitriu P. Cos­­tescu, inspector pr. P.C.A.; Ples Teodor, scafandru principal; Popa loan, ing. U.D.R.; Filippide Mihail, director g-ral S.R.D.; Constanti­nescu C-tin, ad-tor soc. Steaua Română; Daniel loan, armator fluvial; Nenițescu D. loan, șef. serv. expl. N. F. R.; Economu Duca, agent pr. fluvial N.F.R.; Niculescu Gh. Gh., agent pr. flu­vial N.F.R. MONITOARE ȘI VEDETE ALE MARINEI REGALE DECORATE CU „SEMNUL ONORIFIC“ Maiestatea Sa Regele a bine­voit să semneze înaltul Decret prin care se conferă „Semnul Onorific“ de 25 ani de servi­ciu Monitoarelor: I. C. Brătia­­nu, Ioan Lahovary, Mihail Ko­­gălniceanu, și Lascăr Catargiu, precum și vedetelor România, Călinescu, Şanţu. ------*X®«®XX------ . Inspecţiile d-lui g-ral N. Marinescu, ministrul sănătăţii Aproape nu există zi în care ministrul sănătăţii, d. g-ral. dr. N. Marinescu, să nu părăsea­scă Capitala, fie şi numai pen­tru câteva ore, pentru a ins­pecta pe teren mersul ofensi­vei sanitare sau pentru a se convinge de mersu­l instituţiu­­nilor sanitare aparţinând de­partamentului ce conduce. Un comunicat scurt ne arată inspecţiunile de omi ale minis­trului sănătăţii : Staţiunea climaterică Poiana Ţapului (jud. Prahova); pre­­ven­toriul de copii de la Sanduri, jud. Braşov; echipele sanitare din Homolniceni, Drajna de Jos și Obertin, jud. Prahova. lJ *'- - - * ■ * •*. *4 .J 1 Pământ şi suflet loren de Dr. IORGU POPESCU In capitala Lorenei, sufletul lo­ren , îşi găseşte o puternică şi ca­racteristică expresie. Intr’adevăr, Nancy, (oraş de 200.000 locuitori) este o sinteză desăvârşită de artă şi­ interes istoric, de turism şi centru intelectual, comercial şi industrial. Cine n’a văzut minunata piaţă Stanislau, Palatul Ducal, Arcu­rile de Triumf, Catedrala şi Bise­rica Bonsecours, nu cunoaşte ni­mic din incomparabila arhitectu­ră a secolului 18-lea, creaţie ar­monioasă a geniului francez. Focar intelectual şi centru u­­niversitar de primul rang, Nancy adăposteşte în fiecare an un nu­măr important de studenţi ro­mâni, ce se întrec prin a-şi asi­mila cunoştinţele artei şi ştiinţei franceze. Citadelă elegantă şi primitoare, Nancy constituie deasemenea o etapă turistică atrăgătoare către valea pitorească a Mozelei şi li­nia albastră a munţilor Vosgi. Dominat de colinele înverzite şi strategice ale Marelui Couronné, oraşul Nancy n’a uitat că-şi da­­toreşte salvarea — în timpul ma­relui războiu —, graţie fortifica­ţiilor de pe celebrul Grand Cou­ronné, fortificaţii determinate în ajunul războiului, de vigilenţa patriotică a unor deputaţi loreni: colonelul Driaut şi Louis Marin. La Nord de Nancy se găseşte cea de a doua citadelă lorena, Metz, despre care Maurice Barrés, a spus cândva că nu există un oraş francez care să fie atât de iubit ca Metz. Oraş istoric şi ce­lebru prin monumentele sale e­­vocatoare: Esplanada, Catedrala, Poarta Germanilor, Piaţa Arme­lor, etc., Metz este dominat de platoul Gravelotte vestit prin luptele dintre francezi şi ger­mani, din­­ timpul războiului de la 1870—71. Pe întinderea imensă a acestui platou se găsesc şi as­tăzi presărate mormintele indivi­duale ale soldaţilor francezi, că­zuţi la 1870—71, reprezentând cu onoare pe eroii cari şi din mor­minte continuă să vegheze asupra destinelor Patriei. Spre Nord-Vest de Nancy, la 100 km. depărtare, se află cele­brul Verdun, supranumit Meca eroismului francez, bulevardul moral al Franţei. La Est de Nancy, ca la o a­­runcătură de praştie, căim peste orăşelul Lunévile, centru inte­lectual şi miltar. In toamna aces­tui an, se va sărbători centena­rul trecerii prin acest focar de pa­triotism loren, a marelui român, Mihail Kogălniceanu, iar o placă aşezată pe casa unde a locuit va comemora acest eveniment. Un pelerinaj pios de mână la Domrémy, sătuleţul unde la 6 ianuarie 1412 a văzut lumina zilei Sfânta Fecioară Jeanne d’Arc eroina şi eliberatoarea Franţei. Casa natală a Jeanei d’Arc, bise­ricuţa unde „aleasa lui Dumne­zeu“ a fost botezată; pădurea de la Bois-Chem­; copacul fermecat, etc., iată în rezumat, cadrul în care apariţia divină a cucerit şi transformat sufletul eroinei franceze. Tot în împrejurimile Nancy-u­­lui se găsesc: orăşelul Nomeny, ras de la faţa pământului de că­tre Germani (1914-18), Faulx, lo­calitatea natală a d-lui Louis Ma­rin, Thorey, castelul Mareşalului Lyautey, Sion şi Colina Inspirată, scumpe sufletului lui Maurice Barrés. Cine cunoaşte Lorena pentru prima oară, este şi rămâne stă­pânit de impresii nepieritoare. Platoul loren, cu climatul său as­pru, cu satele sale curate, pre­sărate printre lanuri de grâu şi livezile de „mirabeli“, ţăranul loren cu înfăţişarea sa gravă, so­bru în gesturi şi avânturi sufle­teşti, iată cele două caracteristice ale provinciei lorene. Amintirile crude ale războae­lor (într’un secol patru invazii germane) au oţelit sufletele şi braţele. Dacă stigmatele războae­­lor succesive sunt întâlnite la fie­care pas în Lorena, în schimb caracterul băştinaşilor şi credinţa lor în viitorul Franţei, n’au slă­bit o clipă. Mirat, că la intrarea Catedra­lei din Metz încă se mai găsește — pe un soclu — statuia Ex-Kai­­zerului Wilhelm II, deghizat în straele Profetului Daniel, mi s’a răspuns: „Vrem să dovedim lumii că noi, Lorenii, niciodată n’am crezut in sinceritatea vecinului dela Est, chiar atunci când Diavolul s’a făcut călugăr!...“ Figura interlo­­cutorului seu devine gravă. Cu mâna face un gest larg către Est: linia Maginot. Este fortărea­ţa invizibilă şi redutabilă ce ne asigură că: „pe aici nu se mai trece“. Este scutul Franţei şi al Păcii, către care se îndreaptă as­tăzi, ca în 1914, ochii înfrigurați ai Europei. Casa Ioanei d’Arc Biserica Saint Epure înaintări in marină M. S. Regele a semnait înalte­le Decrete Regale privind ur­­mătoarele inaintări de ofițeri de toate gradele dim Mariana Re­gală pe data de 15 August 1938: Comod­or la gradul de con­tra-amiral : Gheorghiu A. Alex. Comod­or ing. la gradul de general ing.: Nasturais Vasile. Căpitani comandor, la gradul de comandor Constantinascu V. Mihail, pe­tre P. Vasile, Drăghicescu Fer­dinand. Căpitani, la gradul de locote­nent comandor Bascea V. loan, Savulescu N. Eugenia, Economu C. loan, Po­pescu N. Florian, Mariae Ale­xandra, Nițculescu I.­ C-tin, Știu­­bei D. Dumitru. Căpitani mecanică, la gradul de lt.-c-dor mecanic Botel D. ştefan, Dahinten E. Eduard, Petrescu, I.­­ Anton. Locotenenți, la gradul de căpitan Negrei C. Vasile, Rădulescu V. Florin, Costin N. Constantin, Negulescu Zaharia,, Olănescu P. Cezar, Popovici I. Mingea, Nik­o­­lau P. Eustaţiu, Constantinidi A. Radu, Vovu C. loan, Drimba, Gh. Gheorghe, Agarici Gr. Du­mitru­, Brandatour N. Alex., An­­drieş I. ştefan, Tăutu A. Mar­cel, Limbidi S. Ovidiu, Ioach­im A. D-tru, Chiriac I. Gheorghe, Bondarenco I., Alex. Costăches­­cu, C. Gh. Prejbeanu, L. Iulian, Bratulescu R. Stelian. Locotenenţi ingineri, la gradul­­de cpt. ingineri. .Alexandru I. Mihail. Locotenenţi mecanici, la gradul de cpt. mecanici Georsescu Gh. loan. Aspiranţi de marină la gradul de locotenent Rădulescu St. Aristide, Che­­patis I. Constantin,, Dropol Gh. Ion, Ladiea L. Radu, Trandafi­­rescu D. Decebal, Dodon I. Ioan, Botez E. Călin. Următorii maeştri principalii de marină se înalţă la gradul de sublocotenenţi de echiipaje : Dabija D. Iordan, Ionescu I. Ştefan, Rădulescu A. Petre. Locotenentul de marină Io­nescu Mircea se înalţă la gradul de căpitan pe d­ata de 15 August 1938, cu vechimea în grad de 16 Octombrie 1937, ofiţerul va fi intercalat în anuarul Marinei Regale după căpitanul Ghenă­­descu Paul. Următorii ofiţeri de marină în retragere se înalţă in grad pe aceiaş dată după cum ur­mează : Comandori la gradul de contra­amiral Perieţeanu Constantin, Negru Constantin. Lt. c-dor la gradul de opt. c-dor: Borş Dumitru, Zopa Oreste, Constantinescu Nicolae. Cpt. mecanici la gradul de lt. c-dor mecanici Mârza Simion. Pe aceeaiş dată se înalţă un grad următorii ofiţeri de re­zervă ai Marinei Regale. Lt. c-dor mecanic la cpt c-dor mecanici Burchi Vasile, Aspiranţi de marină la locotenenţi Erceanu Dumtru, Dumitre­s­­cu Mihadi, Ionescu C. Virgil. In afară de înaintările făcute la marina regală, d. ministru al aerului şi marinei a aprobat o serie întreagă de avansări făcute în rândurile personalu­lui civil de la P. C. A., S. M. R., N. F. R şi direcţia marinei co­merciale. Patru­zeci căpiţe de paie mistuite de foc Constanţa, 13 August Un alt foc a izbucnit tot azi di­mineaţă în com­. Comana. Din neatenţia unui om cu ziua care a aruncat o ţigară aprinsă, a luat foc una din cele peste 40 de căpiţe de paie ale săteanului Lazăr Păun. Vântul care sufla puternic a făcut ca focul să se întindă cu iu­ţeală şi să cuprindă toate căplu­ţele.­­ Deşi echipele de pompieri ru­rali şi-au dat toate ostenelile de a stinge focul, ele nu au­ izbutit. Pagubele se urcă­ la 35 mii lei. --------xX®0®Xx-------­ Sfinţirea bisericii ortodoxe din Capu­ Câmpului, jud. Câmpulung Prin străduinţa depusă­ de­ pa­rohul Ioan Andriş, aituitat de di­rectorul şcolar Eugen Şesn­ac, pri­marul comunei, de epiitrop.­ii bise­riceşti, de I. P. S. S. Mitropolitul Visa­rion al Bucovinei, de dl pre­fect al judeţului Câmpulung - lt. col. Ssvsr Al. Statinescu. dă­­ Con­siliul eparh­al al Bucoviniei’ si prin obolul , drep­ toni&dim'CiC'Şilor­­ din co­mună si din comunele­­invecinite, s’a ridicat in comuna Câpru-Căm­­pului un măreţ lăcaş dumnezeesc. a cărui sfint'«-', s’a făcut ,‘cu h­m deosebit fast de către , un sobor de­­ 16 preoţi, in frunte cu păr. consi- 1 Ibil referent dr. I. Puiu, delegatul I I. P. S. mitropolit şi păr. protoereu Modest Luciău. La solemnitate a participate un mare număr de intelectuali­ din judeţ, întreg nerodul satuluii şi din împrejurăm­i, reprezentanţii auto­rităţilor locale, în frunte cu dele­gatul d-lui prefect, primprator Kössek şi reprezentanţi societăţi­lor culturale din­ judeţ. După serviciul re­gios, a vorbit păr. consular dr. I. Puiu despre „Datoria creştinilor faţă de bise­rică.“, iar predica a fost rostită de păr. paroh loan Bora din comuna­ Valea-Seacă. După aceasta, s’au adus omagii Majestăţii Sale Rege­lui, I. P. S. S. mitropolitului Visa­­rion şi d-lui lt. col. Sever. Slătini­nescu, prefectul judeţului. ’ .

Next