Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)
1938-09-01 / nr. 237
Anul al 55-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In RomAnia S lei In străinătate 6 lei EXEMPLARUL Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării dir. G le P. T. T. No. 120. 288/932 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Ce s’ar putea face Staţiunile climatice şi balneare din ţara noastră au fost şi sunt vizitate în vara aceasta de un număr de străini cu mult mai mare decât în anii precedenţi. Nu numai atât. Printre ei se găsesc miniştri şi diferite personalităţi culturale, comerciale, etc., din alte continente. In mare parte, ele nu s’au mulţumit numai să treacă fugitiv, ci au rămas timpul necesar pentru cura de băi sau de aer. Frumoasele plăji şi binefăcătoarele ape de pe litoral au beneficiat în special de îmbucurătoarea şi folositoarea inflaţiune de vilegiaturişti din alte ţări. Dar acest fapt impune anumite îndatoriri, pentru ca atenţiunea străinilor faţă de staţiunile româneşti să nu sufere decepţii, ci, din potrivă, să fie stimulată. Statul, municipalităţile şi comerţul din asemenea localităţi sunt factorii chemaţi să colaboreze la această operă ce interesează prestigiul ţării şi economia naţională. Statului îi revine să ofere cât mai multe înlesniri de călătorie, adoptând sistemele experimentate cu succes în alte părţi, să asigure călătorii cât mai satisfăcătoare şi în primul rând, evitarea îngrămădirilor de pasageri, a insuficienţei de locuri, a formalităţilor incomode. De asemenea, revine să promoveze crentarea de hoteluri în localiltăţile ce duc lipsă de ele şi să le imprime acel confort, al cărui deficit depărtează în loc să atragă masele de vizitatori. Construcţiunile de la Mamaia şi Vâlcov sunt un fericit început de executare în această direcţie şi legitimează realizarea celor proectate în alte localităţi vrednice de sacrificiile compensate prin afluenţele determinate. In sfârşit, îi mai revine să împiedice specula, cel mai periculos inamic al staţiunilor climatice şi balneare, şi măsurile de natură să dăuneze în loc să folosească. Un exemplu. Băile Mamaia sunt încorporate în oraşul Constanţa din toate punctele de vedere, cu excepţia telefonului. Spre a se vorbi cu marele hotel Rex, situat la 600 metri de oficiul telefonic, se dă legătură... prin Constanţa, iar când se vorbeşte cu acest oraş, se plăteşte preţul cerut pentru convorbirile din afară de localitate ! Dar, simt nenumărate anomaliile ce indispun populaţia din staţiunile de vară şi de iarnă. In ce priveşte administraţiile comunale, sunt cele dintâi interesate să exercite o seducţiune cât mai efectivă prin punerea în valoare maximă a bogăţiilor naturale, prin civilizarea condiţiunilor de băi, locuinţe, hrană, circulaţie, plimbări, distracţii. Simţul practic, căruia se datoreşte în primul rând progresul staţiunilor similare din apus, ar putea să dea aceleaşi rezultate şi în ţara noastră, dacă ar funcţiona cu mai multă vigoare şi continuitate, dacă ar avea un sprijin mai hotărît şi mai stăruitor din partea Statului şi a Iniţiativei particulare. Iată ce ar trebui şi ce s’ar putea face spre a se asigura progresul meritat comorilor naturale din ţara noastră. • A^PECTÉ S0CIÄLE DIN^ARDEAL INDIFERENTISMUL CULTURAL de I. AGÂRBICEANU Un fenomen care era firesc şi just să fie aşteptat, după Unire, nu s’a produs în şirurile majorităţii intelectualilor români adulţi din Ardeal, — fenomen care ar fi ajutat nespus de mult la o mai grabnică unificare sufletească. Anume , nu s’ar fi grăbit, foarte mulţi dintre aceia cari nu aveau o cultură românească, să cunoască zestrea spirituală, culturală cu care a intrat neamul românesc de pretutindeni în Unire. In optzeci de procente, cei cari au studiat la şcoli secundare şi universităţi străine, nu cunoşteau nici bogăţia artei poporale ardelene, nici istoria neamului românesc de aici, cu operele de ştiinţă sau cu literatura lui cultă. N’au avut, în viaţa lor, în mână un compendiu de istoria literaturii româneşti de pretutindeni, sau a istoriei naţionale. Intraseră în viaţa publică mulţi cu idei preconcepute din educaţia străină : că ţările româneşti n’au fost niciodată libere, că n’au o istorie propriu zisă, că poporul românesc în general, n’are o cultură care să se poată asemăna, de pildă, cu cea ungurească. Ştiu că aceiaşi educaţie străină a dat aceleaşi roade în Basarabia şi în Bucovina. Dar era de aşteptat ca lipsurile şi adeseori crimele educaţiei străine să fie anihilate de autoeducaţia românească, a fiecăruia, îndată ce au intrat în România Mare, şi li s’a dat posibilitatea. Cauzele asupra cărora am stăruit în articolele trecute, au produs însă un greu indiferentism cultural. Greutăţile materiale ale existenţei, goana continuă după o bucată de pâine, nesiguranţa zilei de mâine, toate au contribuit la acea depresiune sufletească cunoscută în toate ţările după război şi din indiferentismul cultural. In primii ani după unire s’a cetit la noi foarte puţin. Cartea ştiinţifică ori literară era mai mult decât un obiect de lux, pentru majoritatea intelectualilor noştri adulţi. Nu se citea cartea, nu se citea revista literară. Toate editurile care s’au încercat în Ardeal în primul deceniu după Unire, au dat faliment. Nici o revistă nouă ardelenească nu s’a putut întemeia în acest răstimp. Hărţile statistice, pe ţară, arătau foarte puţini cititori de cărţi româneşti, în nouile provincii, inclusiv Ardealul. Indiferentismul cultural s’a vădit în multe alte domenii. Foarte puţin interes a generaţiei adulte sau bătrâne pentru Teatrul sau Opera română, pentru conferinţe ştiinţifice. Un an doi, după Unire, s’a observat o oarecare însufleţire şi între intelectualii maturi faţă de aceste manifestaţiuni culturale, dar pe urmă a venit un greu indiferentism. A trebuit să crească tineretul, să-şi sporească numărul din an în an, pentru ca sălile spectacolelor artistice şi ale conferinţelor să se repopuleze, iar interesul pentru cartea şi revista românească să-şi ridice capul. Intre alte împrejurări materi(Continuare in pag. 2-a) După discursul de la Lanark Presa mondială continuă să se ocupe de discursul rostit la Lanark în Scoţia de sir John Simon. Acest discurs, deşi nu a corespuns în toiul versiunilor care au circulat înainte ca el să fie pronunţat, a fost totuşi evenimentul politic cel mai de seamă care a încheiat săptămâna. Sir John Simon a evitat preciziunile prea categorice, probabil din grija de a nu părea provocatoare într’un moment de tensiune internaţională, dar, în fond, presa mondială e unanimă să recunoască, ţinând seamă de psiehologia opiniei publice britanice, că ministrul de finanţe al Marei Britanii, care era cu acest prilej purtătorul de cuvânt al întregului guvern, a reuşit printr’o formulă de principii generale, să exprime destul de clar hotărârea Angliei de a nu tolera lichidarea conflictului din Cehoslovacia printr’o acţiune agresivă. Tonul violent al comentariilor presei germane dovedeşte că discursul ministrului britanic a fost înţeles la Berlin ceea ce înseamnă că ţinta urmărită a fost atinsă. întrebarea care se pune acum este dacă discursul lui sir John Simon şi repetatele avertismente date de factorii răspunzători ai politicei Statelor Unite, vor avea efectul salutar pentru pacea europeană şi dacă cuminţenia la care se face apel în acest al doisprezecelea ceas, va triumfa. Răspunsul la aceste întrebări îngrijorate este greu de dat. Europa trăeşte de ani de zile intr’o serie de surprize. Acordurile ce se stabilesc după laborioase negocieri de cele mai multe ori au rămas fără urmare practică. Avantagiile momentane ce au decurs din politica forţei sunt o permanentă ispită pentru continuarea ei. Absolvirea violenţei din trecut este interpretată de cei cari au adoptat violenţa ca principiu dinamic in politica lor internaţională, drept o dovadă de slăbiciune a celor cari vor să se menţie pe calea raţiunei şi a justiţiei. Este evident că discursurile, chiar când capătă caracterul unor avertismente, nu-şi mai produc tot efectul urmărit. Psichoza, creată sistematic şi în vederea unui scop bine determnat la unele popoare, le-a deformat judecata şi le-a produs o concepţie mistică despre destinul lor care nu admite nici un fel de rezistenţă considerând-o ca o provocare. Din aceste motivenu s’a accentuat nici după discursul ministrului de finanţe britanic încrederea într’o apropiată destindere europeană, mai ales în ce priveşte aşa zisa problemă cehoslovacă. Ştirile ce vin din celălalt izvor către care s’au îndreptat discursurile nu sunt de natură să liniştească. Locţiitorul cancelarului Hitler, d. Rudolf Hess a lansat de la Stuttgart, unde s’a deschis congresul germanilor din străinătate, un înflăcărat îndemn la rezistenţa germanilor sudeţi. „Voi ştiţi — a spus d-sa adresidu-se sudeţilor — că suntem cu inimile înflăcărate alături de voi”. Şi toată lumea ştie ce e în stare să facă Germania când e „cu inima înflăcărată” alături de conaţionalii ei. Cuvinte identice au fost adresate pe vremuri şi germanilor din Austria. Pe de altă parte se anunţă vizita inopinată a cancelarului Hitler la Kehl, frontiera franco-germană, unde a inspectat lucrările militare precum şi aşezarea masivă a unor întinse reţele de sârmă ghimpată pe teritoriul german la frontiera belgiană. Toate acestea şi persistenţa tonului violent al presei germane la adresa Cehoslovaciei justifică îngrijorarea pe care o constată cu deosebire presa engleză, „îngrijorarea ce se degaja din presa britanică — spure o telegramă din Londra — înainte de discursul lui sir John Simon pare să fi sporit azi dimineaţă în loc ca ea să fi diminuat”. Aceeaşi telegramă spune că unele ziare engleze îşi exprimă părerea „că guvernul englez va socoti poate necesar să facă uz de mijloace mai directe pentru a convinge Berlinul să-şi modifice atitudinea”. Desigur nu e momentul profeţiilor şi al concluzilor pripite. Singura lecţie ce se poate deduce din desfăşurarea evenimentelor şi din cunoaşterea faptelor de până acum e că numai o atitudine hotărâtă şi clară a forţelor puse în slujba păcii poate fi salutară. E lecţia ce se degajează din slăbiciunile trecutului, din compromisurile prea des repetate, din capitulările în faţa faptelor îndeplinite. In ziua când adepţii politicii agresive vor şti precis că dorinţa menţinerei păcii nu înseamnă sacrificarea permanentă a dreptului şi a libertăţei şi că abuzul forţei va provoca solidaritatea hotărâtă a apărătorilor păcii, se va putea spera într’o deşteptare a răspunderilor acelora cari nu văd încă pericolele unei acțiuni violente. Iranul va înfiinţa o legaţie la Praga Prirra. 29 (Radio-Central).— D. Krofta, ministrul ile externe a primit azi în audienţă pe însărcinatul cu afaceri al Iranului la Bucureşti, care i-a comunicat în mod oficial că guvernul său va înfiinţa o legaţie la Praga. Până acum interesele diplomatice ale Iranului in Cehoslovacia erau apărate de legația irană din București. ---------xX®#xXx-------- UN AUTOBUZ S’A LOVIT DE UN COPAC — 23 DE RĂNIȚI — Berlin, 29 (Rador). — Un autobuz cu 30 de excursioniști s’a lovit în plină viteză de un copac in apropiere de Waltershausen. Copacul și o piatră kilometrică au fost smulse din pământ de puterea loviturii, iar un al doilea copac a pătruns în maşină. Autobuzul a fost complet sfărâmat. Opt persoane sunt grav rănite și alte 15 mai ușor. ---------XX®#* XX-------- Operele lui d'Annunzio sunt puse la index de catolici Roma, 29 (Rador). — întrucât Comitetul Expoziţiei bienale de artă din Veneţia a hotărât să reprezinte în aer liber, în faţa unei biserici, drama lui d’Annunzio „Vasul“, cardinalul Adeadato Piazza, episcopul veneţiei, a pus să se dea citire în toate bisericele din dioceza sa o protestare, ce a fost reprodusă și de „Osservatore Romano“, în care se amintește că toate operele lui d'Annunzio sunt puse la index. Preparative pentru sborul în stratofiferft care va fi întreprins de dar. Markievicz-Iodko. După inaugurarea podului internaţional dintre Statele Unite şi Canada, care s’a făcut zilele trecute, preşedintele Roosevelt strânge mâna d-lui Mackensie King, primul ministru al Canadei —■■pm» .........................................in unna——a o Grija de fraţii de peste graniţă de N. BATZARIA Este o chestiune despre care avem credinţa că se poate vorbi cu un folos mai real, astăzi când ne găsim în faţa nouilor acorduri încheiate cu două state vecine. E vorba de acordul de la Salonic, încheiat cu Bulgaria, şi acordul de la Bled, încheiat cu Ungaria. Prin aceste două acorduri s’a adus operei de pace în sud-estul şi centrul Europei un serviciu incontestabil şi s’a risipit atmosfera, care dăuna bunelor raporturi între vecini. Cu aceşti vecini, de cari ne leagă atâtea interese comune şi — adăugăm — atâtea primejdii comune, se poate vorbi acum mai prieteneşte şi mai deschis. Tot aşa cum într’o atmosferă de o mai mare încredere reciprocă pot fi lămurite chestiunile, care ar mai putea fi obiect de litigiu. Una din aceste chestiuni— şi nu cea mai puţin importantă — este chestiunea minorităţilor etnice respective. E drept că, faţă de Ungaria, situaţia în această privinţă se prezintă într’un mod mai deosebit. Numărul românilor rămaşi în Ungaria este mai mic decât numărul ungurilor, cari au intrat în cuprinsul graniţelor României. Precum se ştie, faptul se datoreşte unor împrejurări istorice şi geografice, asupra cărora nu vom stărui în rândurile de faţă. Insă, drepturile, de care trebue să se bucure un element etnic, nu sunt şi nu pot — '-wm—Eggarmann fi în funcţiune de număr. Mulţi sau puţini, membrilor unei grupări etnice nu li se poate refuza dreptul de a-şi vorbi şi cultiva limba maternă, dreptul de a se ruga lui Dumnezeu în această limbă, precum şi dreptul de a se bucura în mod egal de libertăţile cetăţeneşti, de care se bucură şi elementul majoritar. Aci, în România, aceste adevăruri au fost înţelese, respectate şi aplicate din totdeauna, iar acum de curând, prin regulamentul minorităţilor şi prin înfiinţarea comisariatului general pentru minorităţi, li s-a dat o nouă confirmare şi chiar o mai mare întindere. Minorităţile etnice din România se bucură astăzi de un regim, pe care l-ar dori minorităţile etnice din multe alte ţări. Cât despre minorităţile româneşti aflătoare în alte state, un astfel de regim şi tratament ar fi un ideal la care fraţii noştri de sânge de sub administraţii străine n’au măcar curajul de a se gândi că ar putea să-l atingă vreodată. Fiindcă, mărturisit fără înconjur, acesta este durerosul adevăr. Minorităţile cele mai lipsite de drepturi — şi chiar de drepturi elementare — sunt minorităţile etnice româneşti din celelalte state. N’au şcoli proprii, în bisericile ridicate cu munca şi banii lor n’au dreptul să se (Continuare in pag. 2-a) Nr. 237 Joi 1 Septembrie 1938 12 Pagini P 1111 DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Instalarea rezidentului regal al ţinutului Suceava Dela stânga spre dreapta, d-mii miniştri: Armand Călinescu, M. Ghelmegeanu, general dr. N. Flarinescu şi d. rezident regal G. Alexianu, la serviciul religios de la mitropolie. ■ (Darea de seamă în corpul ziarului). O linie aeriama intre Polonia și Cehoslovacia Praga, 29 (Rador). — Negocierile polono-cehoslovaee cu privire la organizarea unei linii aeriene între cele două state aiu fost încununate cu succes. S’a hotărît stbailirea unei linii Varșovia—Cracovia—Budapesta—Praga și a unei linii Praga—Brno—Moravska Ostrava—Riga. -xX®#xXx- 0 tabără de concentrare in Ungaria Budapesta, 29 (Radfio-Central). — Ministerul de interne a decis înfiinţarea unei tabere de concentrare pentru deţinuţii politici în apropiere de Egger. In acest scop ministerul de interne a cerut oraşului Egger să-i pună la dispoziţie un teren de 40 pogoane. Deocamdată această tabără de concentrare urmează să adăpostească o mie deţinuţi politici. ---------XX®#* XX--------Un protest al guvernului mandciurian pe lângă consulatul sovietic din Karbin Kharbin, 29 (Rador). — Guvernul mandciurian a protestat pe lângă consulatul sovietic din Kharbin, cerând sancțiuni contra a cinci membri ai consulatului, cari în ziua de 24 August ar fi atacat un agent de poliţie în apropierea consulatului. Guvernul mandciurian cere despăgubiri. -xX®#xXx- Un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui Mussolini Roma, 29 (Radio-Central). — Consiliul de miniştri a fost convocat pentru ziua de 1 Septembrie sub preşidenţia d-lui Mussolini. Se afirmă că în acest consiliu de miniştri se vor lua măsurile anunţate împotriva evreilor. Sir John Simon, ministrul de finanţe al Marei Britanii, rostindu-şi Sâmbătă, la microfon, discursul, care a fost comentat cu aprindere în toată lumea. -xX®#xXx- &s<* vaia»sa«a urea ’ Anglia este hotărîtă să clarifice situația din Europa centrală Vulturul german şi Coroana Sf. Ştefan Programul vizitei amiralului Horthy, regentul Ungariei, în Germania, a fost astfel întocmit, încât amorul propriu al şefului micului stat dunărean maghiar, să fie măgulit , iar manifestarea forţelor armate germane să fie cât mai impresionantă. Cu prilejul paradei militare de la Berlin, Vulturul german şi Coroana Sf. Ştefan au figurat psystaljii gigantici, într-o tovărăşie cu sens politic simbolic, iar tunurile lungi de 210 mm., ce au fost scoase pentru întâia oară în public, diviziile rapide blindate, cele peste 400 de tankuri şi numărul unităţilor motorizate, au scos în evidenţă forţele armate ale Reich-ului al III-lea. Au fost apoi toasturile ce s’au ridicat la diferite solemnităţi şi care, cu tot stilul lor protocolar, au, prin cuprinsul lor, o semnificaţie politică, o indicaţie în ce priveşte orientarea politică. Ce spun ungurii ? Ce spun germanii? Sensul politic al vizitei amiralului Horthy, l-a rezumat „Pesti Hírlap” din Budapesta, în patru propoziţiuni: „1. Prietenia ungaro-germană nu-i îndreptată împotriva nimănui; 2) De la realizarea Anschlussului această prietenie e mai puternică decât oricând; 3) Conducătorii Reich-ului recunosc, că revendicările naţionale echitabile ale Ungariei întărite, constitue o condiţie a păcei europene; 4) Vizita în Germania a regentului Horthy constitue manifestaţia strălucită a politicei bazată pe punctele de vedere comune ale politicei germane şi ungare”. In schimb, presa germană subliniază rezultatele pozitive ale întrevederilor d-lor Hitler şi Horthy în sensul următor: „ele au întărit triunghiul amiciţiei germano-ungaro-italiene”; au „afirmat o puternica comunitate spirituală” şi noile frontiere de est şi sud ale Germaniei, care unesc această ţară cu Ungaria şi Italia, „au devenit sinteza unei voinţe puternice şi energice”. Se desprind din comentariile presei maghiare, o tendinţă de a nu fi considerată Ungaria pe deplin încadrată în triunghiul Berlin-Rolpa-Budapesti, într’o opoziţiede vasalitate fatală, iar din comentariile presei germane, se desprinde voinţa afirmată de a prezintă acest stat ca un mic satelit ce este condamnat să se învârtească pe orbita Berlin-Roma şi să sufere influenţa şi presiunea Germaniei, vecine şi puternice. Ce valoare ar mai putea prezintă Ungaria într’un asemenea sistem triunghiular, în care va domni ori se va manifesta o singură voinţă puternică? Coroana Sf. Ştefan poate fi o jucărie în ghiarele Vulturului german. Pe de altă parte, se anunţă din Berlin, că un comitet de experţi se ocupă de viitoarele raporturi economice germanoungare, în sensul impus mai mult de interesele de expansiune şi de penetraţiune ale Germaniei în basinul dunărean. Se va oferi, bineînţeles, şi unele avantagii Ungariei. Dar, aranjamentul ce se prepară poate să ia foarte uşor caracterul unui sistem economic aplicat într’un teritor aservit intereselor germane. Conducătorii politici maghiari şi naţiunea maghiară îşi dau seama că situaţia nu este atât de favorabilă pentru o politică triunghiulară, ce poate rezerva Ungariei într’un viitor mai mult, sau mai puţin apropiat, surprize neplăcute... R. SEIŞANU Mari scăderi la bursa din New-York New York, 29 (Rador). — Temerile sporite faţă de tulburările din Europa au provocat în ultima lună mari scăderi la bursă. Principalele valori au înregistrat scăderi până la trei puncte şi chiar mai mult. Din 788 valori cotate, numai 31 prezintă urcări în acest interval, 684 au înregistrat coborâri și numai 73 au rămas neschimbate. Bandele teroriste vor ataca Ierusalimul? Ierusalim, 29 (Rador).—Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite : Sunt temeri că bandele de răsculaţi cari cutreeră câmpiile din jurul Ierusalimului vor încerca un atac general asupra capitalei. Pentru a se putea face faţă oricărei eventualităţi, autorităţile din Ierusalim au invitat pe funcţionarii britanici din oraş să se angajeze ca algen’' de poliţie supranumera’’ Poliţia supranumerară, alcătuită până acum din voluntari evrei, s’a dovedit insuficientă pentru a asigura serviciul de noapte în toate cartierele orașului. Halffa, 20 (Rador). _ Arabii au atacat aseară - —*—-----------* în aproni situ".