Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 58-72)

1939-03-01 / nr. 58

Anul 56-lea Nr. 58 Miercuri 1 Martie 1939 De unde vine cock­­tailul ? Toată lumea ştie ce e un cocktail, chiar dacă n’a gustat nici odată dinitr’o astfel de bă­utură, în care poporul se ames­teca adesea cu zahărul şi lă­­mâia ; diair aproape nimeni! nu ştie de unde vine această denui­­mare' ®’iau îm­percait diverse ex­plicaţii şi iată pe id­ea mai re­centă . Se pare că băiaturia însăşi, sa­u mai bine zis, modul de a combina acest soi­ de băultură, se dab­orea­ză urnei tinere şi fru­moase irlandeze, car­e a trăit prin secolul al XVIILlea şi care era amestecată în agitiaţiile aiu­­ttoniomastie iditin acea­ epocă. Din pricina acestei activităţi politice ea f­u nevoită în­tr’o zi să se expatriieze im America, un­de tocmai izbu­cnise războiul pentru imdependan­ţă. Stabilită la Boston, tânăra ir­landeză îşi continuă totul de a­­nimaiioare, servimd cocktailuri ofiţerilor americani şi franceză, pe cari această băultură părea că-i electrizează. Bar, coctottai­­lul, deși foarte apreciat nu a­­vea încă nume. El ii fu dait în urm­a unei confuzii destul de nostimă. Frumoasa irlandeză nu se mulțumea să dea numai de băut celor cari luptam împotriva trupelor engleze, că le da și de mâncare.. Pentru aceasta găsise de cuviinţă să-şi furnizeze pă­sările de la o fermă vecină, care aparţinea unui englez, rămas credincios regelui său.­­Departe de a se ascunde, sau de a se ru­şina de acest tfiuxit, ea îşi făcea din el o glorie şi avea obiceiul să păstreze într’u­n mănunchi cele mai frumoase pene din coada cocoşilor şterpeliţi. Intr’o zi, un ofiţer american îi ceru, c­a amintire, una­ din­n aceste pe­ne, numind-o, în englezeşte „cocktail“. Un ofiţer francez, auzi rodiu­l, crezu că acest cu­vânt se referea la băutura din care se înfruptase şi el şi, reve­nit în Europa, împărţi printre cunoştinţele sale reţeta ceea ce credea el că se numea „cock­tail“. După uni secol ş­i jumătate englezii îşi luară revanşa şi azi ei excelează în fabricarea cock­­tail-urilor, a căror origină antti­­engleză nu îi tulbură de loia­­ Un amuzant ainstarah­ameu luat ca o crescătorie de cai din An­glia. Aceşti doi pensionari cari par atât­ de bine dispuşi, luaseră tocmai masa. Un oraş fericit ! Oraşul Clifford, din nordul provinciei canadiene Ontario, a stabilit un mic record de _ care are drept să se mândrească. De patru ani el n’a vărsat nici o centimă sub formă de ajutor săracilor, fiindcă nu are săraci. Toată populaţia munceşte şi se bucură de o prosperitate, care variază dela o clasă la­­alta, dar e totdeauna suficientă. Ceva mai mult, de patru ani Clifford n’a avut nici un şomer. Taxele municipale sunt aci mai mici decât in oricare alt oraș cana­dian. Doica gradinei zoologice din Londra Această frumoasă căţea de rasă „collie“ a fost în mai mul­te rânduri aleasă ca doică pentru micii pui de tigri sau de lei, pe care mamele lor respective nu voiau să-i alăpteze. Iat-o aci cu câţiva din copiii ei adoptivi. Un record puţin recomandabil Americanii, cari sunt mândri de recordurile stabilite de ei în toate domeniile , deţin unul pe care, cu siguranţă, că alte po­poare nu li-l vor invidia. Se afirmă că au cel mai murdar oraş din lume. Ceva mai mult, acest ciudat titlu de glorie e dis­putat de două oraşe. Până acum câtva timp, era oraşul Pittsiburg, acum însă s-a luat-o înainte Cle­veland. Ca să fim drepţi, trebuie să menţionăm că murdăria ce stăpâneşte aceste două localităţi nu depinde de lipsa de îngrijire a locuitorilor lor, ci de nenumăra­tele uzini, ale căror coşuri răs­pândesc un fum care se depune nu numai pe lucruri, dar şi pe oameni. La Cleveland, care are mai bine de un milion de locui­tori, coşurile uzinelor răspândesc peste 50.000 de tone de funingine pe an. Pagubele pricinuite de de- I punerea acestei funingini se eva­luează la vre­o 10 milioane de dolari, fără a mai pune la so­coteală intoxicarea sărmanei populaţii. In acest oraş mărfurile nu pot fi expuse în faţa magazi­nelor, iar perdelele acestora, tre­­buesc schimbate in fiecare săptă­mână- Rufăria personală, cear­ceafurile şi şervetele nu rămân albe mai mult de o zi. Un bărbat, care are cât de puţină eleganţă trebuie să-şi schimbe gulerul din două în două ore. Cât pentru ro­chiile femeilor, nici nu mai în­cape îndoială că ele trebuie să fie sau de culoare închisă sau mereu schimbate, şi spălate. Şi totuşi locuitorii Clevelandului nu se plâng, fiindcă oraşul e prosper şi toată lumea câştigă parale. Se speră însă că se va găsi un remediu împotriva acestui flagel, căci s’a numit o comisie, ‘ care studiază problema. Sport şi simţ practic Acest inginer german a găsit un mijloc foarte practic de a se plimba cu biciceleta împreună cu cei doi fii ai săi, neuzând de cât de un singur aparat. .. ................................................. Maxime şi cugetări Există ceva mai rău decât corupţiunea. Este suportarea îndelungată a corupţiunei. Lacky Voinţa şi hipnotizmul Se afirmă adeseori, că spre a putea hipnotiza trebue consumată o mare doză de energie. Nu aceasta e părerea lui Sir Francis Galton, un cunoscut sa­vant englez, care susţine că pu­terea de voinţă a hipnotizatoru­lui nu are nici o influenţă asupra celui hipnotizat. El însuş­i hip­notizat peste 80 de persoane. „Mi se afirmase, spune el, că succe­sul experienţii depinde de pute­rea de voinţă a magnetizatorului şi de aceea, la început, am făcut uz de toată puterea de care eram capabil, cu rezultatul că oboseam până la epuizare. Atunci, am în­cercat să mai slăbesc puţin din această concentrare a voinţii, continuând însă să privesc pe mediu drept în ochi. Rezultatul a fost apdlaş. Atunci m-am con­centrat din ce în ce mai puţin, până ce, am ajuns să-mi las gân­dul să rătăcească în voie, în timp ce ochii mei îşi înfigeau privirile în ochii celui pe care vroiam să-l adorm, încercarea mea fu încoro­nată de un desăvârşit succes“. Concluzia ce se poate trage de aci e, că efectul e pur subiectiv din partea pacientului, şi că pu­terea de voinţă din partea ope­ratorului nu are nici un rol. SFATUL MEDICULUI In legătură cu tuberculoza Animalele de casă pot fi tu­berculoase. Se îmbolnăvesc mai ales pisicile şi câinii. Pisicile sunt deseori atinse de tubercu­loză; aşa numitele pisici siameze, mari şi frumoase, se îmbolnăvesc mai repede decât cele obişnuite. Dintre câini, mai ales rasele de câini mici sunt expuse a căpăta această boală. Atât câinii cât şi pisicile fiind animale de aparta­ment, pot răspândi tuberculoza; ele tuşesc, varsă, şi astfel dă a­­fară barili. Murdăresc duşume­lele sau covoarele şi expun pe membrii familiei la infecţiuni. Primejdia este cu atât mai mare cu cât boala este necunos­cută; bine­înţeles nu trebue să ne închipuim că orice câine care tuşeşte din când în când ar pu­tea fi tuberculos şi astfel să-l năpăstuim. Dar în caz de îndo­ială, un examen al medicului ve­terinar ne poate lămuri. Se în­ţelege că aceste recomandări nu privesc decât câinii şi pisicile de apartament. Dar semnalarea po­­sibilităţei este necesară, pentru­că cu cât animalul pare mai bol­nav, cu atât mila stăpânului e mai mare şi se manifestă prin mângâeri, adică prin venirea di­rectă în atingere cu sursa de in­fecţie. Vaudremer citează cazul unui bolnav tuberculos, care a îmbol­năvit le tuberculoză trei câini de apartament. * Barilul tuberculozei nu rezistă la razele soarelui, când cad di­rect asupra lui şi nu prin gea­muri. Constatarea este veche şi a fost făcută de Kok în 1890. Ulterior a fost confirmată printr’o experienţă care a ară­tat că, după două ore de expu­nere la soare, culturile de barili tuberculoşi au murit. Razele ul­tra­violete omoară bacilul Kok în zece minute. La căldură şi la frig rezistă destul de bine. Uscaţi la o sută de grade, barilii tot mai sunt în stare să dea leziuni. Fierţi la o sută de grade, mor într’un minut. Aşa­dar, laptele provenit de la vaci tuberculoase, fiert în clocote, nu mai este vă­tămător. Rufele şi aşternuturile bolnavului scoase la ger nu sunt sterilizate; în schimb, expuse la razele soarelui şi bine întinse, sunt cel puţin parţial, desinfec­­tate. Dar o desinfectare sigură nu se obţine decât trecându-le pe la etuvă. Scuipatul împrăştiat cu atâta dărnicie pe stradă, dacă se usucă la umbră şi la rece, barilii din el îşi păstrează virulenţa timp de două luni, dar dacă sunt expuşi la lumina difuză din ca­mere, virulenţa lor scade la cir­ca patruzeci de zile. * Scuipăturile trebuesc fierte cu tot conţinutul lor, timp de o ju­mătate de oră în clocote. Cât timp le întrebuinţăm e bine să punem în ele o soluţie desinfec­­tantă de sodă 10 părţi la 100 de apă care omoară barilul tuber­culos în şase ore, sau leşie de sodă (din 30 gr. la 100 gr. apă) şi Cresilină în părţi egale. Dr. N. VATAMANU UNIVERSUL DE PAŞTI, cu „ROMÂNIA UNIVERSALĂ” VIZITAŢI: 1­ CRPK­A ISTANBUL —PRINKIPO—ATENA—CORINT—MA­N­ RATHON — Insula RODOS, vapor cursă specială. 3—14 APRILIE Lei 5.400___ 2) VIENA — PARIS — BERLIN 6—17 APRILIE Lei 9.800___ 3) IT­ALI­A-veneţia—florenţa—roma—neap­ole 6—17 APRILIE Lei 8.800___ 4) VENETIA — MILANO — PARIS 6—19 APRILIE Lei 12.300___ înscrieri şi Informaţiuni „ROMÂNIA UNIVERSALA” Calea Victoriei 33 (Palatul Frascatti) etaj I Biroul No. 3 Tel. 3.38.66. 2700 Adunarea generală a soc. inginerilor agronomi Ziua II a. — Şedin­ţa de dimineaţă dri dimineaţă s’a ţinut în amfi­teatrul Institutului de cercetări a­­gronomice din B-dul Mărăşti, adu­narea generală a Societăţii ingine­rilor agronomi. Cu acest prilej a fost sfinţit dra­pelul societăţii şi au fost sărbătoriţi şi cei trei membri ai societăţii: prof. N. Comnăţeanu, preşedintele socetăţii; prof. Şerban şi prof. Său­­lescu, numiţi în înaltele demnităţi de: ministru, subsecretar de stat şi secretar general al ministerului a­­griculturii. Şedinţa festivă s-a deschis la ora 9.30 a. m. sub preşedinţia d-lu­i mi­nistru N. Comnăţeanu, asistat de d. subsecretar de stat Şerban şi secre­tar general Săulescu. Au participat un mare număr de ingineri agronomi, directori ai ser­viciilor din minister şi instituţiuni­­lor anexe, ai serviciilor exterioare, medici veterinari şi ingineri silvici. Şedinţa s-a deschis prin oficierea unui serviciu religios pentru sfin­ţirea drapelului societăţii. După a­­cela, d. ministru Cornăţeanu a citit decretul regal prin , care drapelul este decorat cu „Meritul agricol“ în gradul de cavaler. ACTIVITATEA SOCIETEAŢTI D. ing. I. ANTONESCU, vice-pre­­şedintele societăţii, a făcut darea D. ministru Cornăţeanu a spus între altele : Daţi-mi voe să aduc omagiul meu sincer tuturor înaintaşilor noştri şi să-i asigur că, in calitate de preşedinte, sau de membru al societăţii, voi căuta întotdeauna şi idealul meu permanent va fi acela de a realiza din această societate, o societate cu o perfectă unire sufletească. Am luat apoi conducerea acestei societăţi. Vă mulţumesc pentru încrederea acordată. S-a vorbit aci de tineret; tine­reţea înseamnă în primul rând da­torii, iar nu drepturi. Tinereţea în­seamnă avânt, generozitate, putere de muncă şi uitare de sine. Să altoim toate aceste calităţi ale ti­neretului pe experienţa trecutului, a înaintaşilor noştri. Numai astfel vom clădi o societate prosperă, care să poată face faţă tuturor greută­ţilor prin care trecem astăzi. Trebue să înţelegem acest tine­ret dacă vrem ca el să se încadreze perfect în disciplina pe care vrem s’o dăm astăzi statului. In calitate de preşedinte al so­cietăţii, am crezut că este nevoie de a reorganiza societatea şi in fiecare regiune am hotărât să în­fiinţăm asociaţii regionale ale a­­cestei societăţi. Aţi vorbit, de rentabilitatea agri­culturii în ţara noastră. Doar de la 3 ha. în sus, se poate pune problema rentabilităţii. Nu putem avea însă rentabilitate atâta timp cât nu ne gândim la preciza­rea unui plan pe baza căruia să îndrumăm producţia agricolă. Cred că ţara românească trebue să înceteze de a mai fi o ţară emi­namente agricolă. Ea trebue să desvolte pe orice căi o industrie ro­mânească sănătoasă, care să poată absorbi surplusul de­ populaţie de la ţară. Cercul viţios in care ne în­vârtim este, că deocamdată agri­cultura nu se poate intensifica, pentru că mijloacele de producţie sunt prea scumpe, iar pe de altă parte, industria nu găseşte debuşeu în massa mare a producătorilor, pentru că produce prea scump. Aţi mai vorbit şi de problema biurocratismului. In naţiunea ro­mânească spiritul biurocratic s’a înrădăcinat prea mult. Şi ministe­rul agriculturii are excrescenţe biurocratice. Intre multele lucruri sănătoase pe cari le avem de fă­cut, este şi acela de a tăia această excrescenţă pentru a da o desvol­­tare normală ministerului nostru. In calitate de secretar general al Frontului Renaşterii Naţionale, vă asigur, că voi căuta, că voi veghia ca interesele acestea profesionale ale agricultorilor să fie apărate. Acela care ne-a dat astăzi acest regim de ordine şi de autoritate, M. S. Regele Carol al II-lea, a ocrotit de la început agricultura. El ne-a dat regimul conversiunii. El a creiat condiţii favorabile de desvoltarea agriculturii şi tot nn de seamă asupra activităţii socie­tăţii. Generaţiile cari vor urma, trebue să ia pildă de la înaintaşii noştri şi să caute să sporească patrimoniul moral şi material al societăţii. D-sa a continuat astfel: La noi agricultura nu progresează pentru că nu este rentabilă. Criza ei, pentru că populaţia crescând, pă­mântul rămâne acelaş, devine o a­­cută problemă socială. Pentru soluţionarea ei, noi vă în­conjurăm şi vă punem la dispoziţie toată priceperea şi devotamentul nostru, dar şi ceilalţi factori trebue să dea sprijin agrculturii prin crea­rea de nouă debuşeuri interne şi externe, prin ajustarea preţurilor produselor industriale în raport cu acelea ale produselor agricole, prin acordarea de prime de export şi credit eftra. D. ing. Antonescu a citit apoi, în ovaţiile asistenţei telegrama oma­gială adresată Suveranului. De asemenea au trimis o tele­gramă d-lui preşedinte al consiliu­lui de miniştri. La sfârşit d. ing. Antonescu a a­­dus omagii d-lor miniştri Cornă­ţeanu şi Şerban. După aceia au vorbit d-nii prof. Safta, în numele tineretului agro­nomic din toată ţara, ing. Stăncu­­lescu din partea fundaţiilor cultu­rale regale „Principele Carol“. El ne punem astăzi speranţa, în calitate de primul plugar al ţării, să ocrotească agricultura româ­nească şi s’o îndrepte spre ţeluri noul. Trăiască Regele ! CUVÂNTAREA D-LUI SUB­SECRETAR DE STAT MIHAIL ŞERBAN D. prof. MIHAIL ŞERBAN a spus : Ca un modest luptător al pro­gresului agronomic imi dau bine seama, că această sărbătorire nu se adresează persoanei, ci se adre­sează ideii în slujba căreia stă persoana. Noi ca agronomi cari avem în vedere in prima linie agricultura, trebue să ne dăm seama şi că a­­ceastă agricultură este românească şi trebue să fie românească. Ori, sub aspectul ideii naţionale ceea ce ne încurajează mai mult astăzi este tocmai noua aşezare politică ce îi s’a dat ţării prin providenţiala măsură a­­organizării date de Suve­ran. Frointul Renaşterii Naţionale reprezintă iedea renaşterii prin unire. Generaţia tânără are în special un motiv să fie satisfăcută, căci in noul cadru de luptă şi de apărare a intereselor naţionale i se asi­gură cea mai largă posibilitate de valorificare a forţelor ei în slujba Regelui şi la slujba ţării. Noi dorim preţuri mari pentru produsele alimentare şi totuşi viaţă ieftină în acelaş timp. Mai urmărim idealul unui stat ţără­nesc şi totuşi dorim spor de popu­laţie şi o armată numeroasă. Ce­rem o ridicare a standardului de viaţă a ţăranului, totodată cerem insă şi o capacitate contribuabilă mai sporită. Cerem export de ma­terii prime agricole mare şi totuşi cerem o industrializare în acelaş timp. Ministrul nostru de agricul­tură este, fără îndoială, în locul cel mai greu. Iată de ce noi trebue să ne dăm seama, că nu mai putem să reducem problemele agricole numai la problema­ plantelor şi a vietăţilor care le pasc CUVÂNTAREA D-LUI SECRETAR GENERAL N. SĂULESCU La sfârşit d. N. Săulescu a spus: Mulţumesc d-lui preşedinte pen­tru frumoasele cuvinte ce ne-a adresat şi sper, că îmrpejurările îmi vor permite să dau mai mare contribuţie la activitatea societă­ţii inginerilor agronomi. Noi vă asigurăm de tot spriji­nul şi cred că noua aşezare a dife­ritelor organizaţii agricole, pe care cu toţii o doriţi, va da posibilitate tuturor specialiştilor din judeţe să colaboreze strâns pentru ca î­ntr’a­­devăr satul nostru să fie­ ridicat şi efortul nostru să nu se piardă în veci circulari, ci să meargă in gos­podăria ţăranului, pe care o vrem cât mai curând înălţată şi raţio­nalizată. Cuvântarea d-lui ministru N. D. Cornăţeanu Licitaţii publice electrice. — 3 Martie, ora 18, „Monitorul Oficial,, cumpără 1900 kg. cositor. — 14 Martie, ora 11 luna., idem, executare de periodice. — 14 Martie, ora 10, primăria Agnita, jud. Târnava-Mare, pavaje, 490.000 lei. — 21 Martie, ora 10, primăria Băbeni, jud. Sălaj vinde material lemnos, 23 ha. — 15 Martie, ora 11, primăria Bolgrad, procurare materiale, com­bustibil, pentru uzina electrică și uzina de apă. — 6 Martie, ora 11, primăria Bruian, jud. Făgăraș vinde 100 fire stejar pentru doage, 105.000 lei. — 14 Martie, ora 11, primăria Craiova concesionează pe 5 ani exploatarea pompelor funebre, soc. Buc., procurare 4800 lămpi . — 14 Martie, ora 10, dir. silvică I Cluj, procurare furnituri de can­celarie. — 1 Aprilie, ora 12, ministerul agriculturii, dir.­ ameliorărilor și inspectorul silvic Braşov, srade pentru exploatare material lemnos, 29 ha — 14 Martie, ora 10, garnizoana Craiova vinde deşeuri. — 14 Martie, ora 10, manutanţa centrală a armatei vinde 100 vag tărâţe. — 13 Martie, ora 10, bat. 11 v. munte, Brad, aprov. coloniale, ma­teriale de întreţinere. — 13 Martie, ora 10, căminul de ucenici București, str. Anastase Panu 41, aprov. băcănie, carne. — 14 Martie, ora 11, Casa de asig. Allo CRAIOVA! Joc Vineri 10 Martie cu admirabilul TURNEU 1111 (ss) Silly Vasiliu SILLY VASILIU . a*.­.. .«A-.*#; ’ '' j? .j;' i £3E2 Dr. N. MARTIN Boalele sufletești PsIilonevrOZE NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2-8.Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A Mărțişoare gratis nu putem da! însă mai ieftin ca oriunde. la EŞANU Brezoianu 12 373 BOLI VEMERICE Tratament dela 9—12 și 2—7 Dr.TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 spre Statuia Rosetti •+♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦»♦♦ + ++ Întâmplări din Capitală încercare de sinucidere Tânăra Olimpia Ionescu, In etate de 18 ani, croitoreasă, do­miciliată în­­Calea Rahovei No. 158, —, pe când se afla Dumini­că după amiază singură la lo­cuinţa sa,­­ a încercat să se sinucidă, luând o cantitate de stricnina. Cauza disperatului gest nu se cunoaşte dar din an­cheta făcută de d. comisar şef Emil Săvescu, şeful circum­scripţiei 26 poliţieneşti, secon­dat de comisarul Drăghiceanu, de la acelaş comisariat se crede că este dragostea. In stare gravă sinucigaşa a fost­ transportată cu o ambu­lanţă a Salvării, — de către in­ternul Chirvăsuiţă Const., care i-a dat primele îngrijiri, — la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. Moarte suspectă Duminică d­­a„ supusul italian Crizeri Carol, în vârstă de 52 ani, lucrător umbrelor a fost găsit mort la domiciliul său din str. Elena Cuza No. 45. Medicul circumscripției 17 medicale, imputând constata cauza morţii, a cerut parchetu­lui să dispună transportarea cadavrului la „Instituitul medi­co-legal“ spre a fi supus autop­siei. S’a vorbit atât de mult în ultimu timp despre piatra depe dinţi. S'ar putea aproape crede că este vorbe de o nouă descoperire ştiinţifică. Cu toate acestea piatra­­ depe dinţi este un rău de mult cunos­­cut, de care departamentul ştiin­ţific al uzinelor Chlorodont s'a ocupat cu mulţi ani în urmă. Ce s a spus atunci cu privire la lupta contra pietrei de pe dinţi e de actualitate încă şi astăzi: cuta^r^*"^ comPc,rc,bilă cu cunos sec?eiunea«dePf- P­rofil Cazane,or- x - x-.ef,une a salivei care se depune întâi pe dinţi sub forma unui Pfrat de 07“,r. -!' Aees* s"-°* »•••“.. «£d 1, amesteca cu resturile de mâncare la n formând"10 •"T1"'6 ° dinfi,or se intă^ste. formând periculoasa piatră care provoacă Piatra0'?- •*g­ îngiei ** *'âbirea Pdint?or pe cale mec«'P-°ate " IndePar*°** numai cătr?w TM?n'ea,­­ cu instrumente — de SPSS" Stc"'-8KS& Focul de la cinematograful „Model” Duminică seară, la timpul ru­lării filmelor, la cinematograful „Model” din piaţa Dr. Botescu nr. 2, datorită, probabil unui scurt circuit produs la aparatul de filmat din cabina operatoru­lui, s-a aprins filmul, dând naş­tere unui incendiu. Telefonându-se pompierilor, la fața locului a sosit îndată postul „Sf. Gheorghe“, — sub comanda d-lui căpitan Smaramdache, —­ care după un sfert de oră a stins focul. A ars doar o parte din film. Pepinierele de Pomi, Viţe altoite şi Americane, Trandafiri şi Puieţi „GROZ­A” Războeni jud. Turda, Oferă PRUNI şi CAIŞI din varietăţile cele mai renumite, de 2-3 ani, cu TRUNCHIUL DREPT şi COROANA PUTERNICA, pe lângă un PREŢ EXTREM DE REDUS. Cereţi ofertă specială şi catalog gratuit. 363 TRANDAFIRI Pitici 20 lei buc. Ultimile noutăţi: Clematis, Glicina, Polygronum, Lonicera, Wites , Weitschy, Bujori, Crini, Trandafiri înalţi, plângă­tori, grimpanţi, japonezi, Liliac, Buxus etc. Horticola Théophile Str. V. Branişte 15 fost Epurilor Tr­amvai 16 Staţia Tabacu Traian La­birint Casă Elveţiană fond. 1861 T­elef. 38701. 362 V­ITE ALTOITE POMI FRUCTIFERI, VITE SPECIALE ptr. LIPSURI AUTENTICITATEA VARIETĂŢII GARANTATĂ. Adresaţi-vă cu încredere: La pepinierile „VITA" Focşani I. C. Brătianu 29 Primul transport cu emigranţi evrei pentru Palestina O afacere mi prea cinstită Constanţa, 26 Febr. 1 După frământări, care au du-­­ rat peste două săptămâni, în­­ sfârşit, azi a părăsit portul no­stru primul transport cu emi­granţi evrei, pentru Palestina. Ca orice afacere evreiască, şi aceasta a fost făcută în condiţii nu prea cinstite, întrucât imedi­­­at după plecare, s’a produs o re­­clamaţie destul de gravă şi care va avea oarecari urmări. Din informaţiile ce le-am pu­tut obţine, lucrurile s’au petre­cut în felul următor: Aproape 1000 tineri evrei au fost îmbarcaţi pe vaporul gre­­gesc „Astir“, special amenajat în vederea acestui transport. Vasul își stabilise plecarea pentru ora 4, cu destinația Haiffa. Din motive ce nu se cunosc, plecarea acestui vas a fost amâ­nată pentru astăzi. Aseară, însă, a survenit o nouă schimbare. Probabil că, în urma unor aranjamente, aseară a in­trat în port cargobotul „Cepo“ sub pavilion francez, care a tras lângă vaporul „Astir“, toţi emi­granţii fiind transbordaţi. Acea­stă transbordare a durat până la 4 dmineaţa, iar la ora 5 vaporul „Cepo“ a părăsit portul. Azi dim, însă, d. Videpol, a­­gentul consular al statului Pa­nama, a adresat autorităţilor şi portului nostru o plângere, prin care arată că vaporul „Cepo“ a părăsit portul fără să achite ta­xele consulare. Cazul urmează să fie soluţio­nat cât mai grabnic, şi nu este exclus ca, în jurul acestei aia­,­ceri, să se ivească și complica­ții. --------xXQDOXx------­ După dispariţia casierului comunei Sabla (Caliacra) Concubina casierului a fost arestată la Constanţa Constanţa, 26 Febr. Corespondentul ziarului nostru din Bazargic, a arătat, pe larg, în ziarul de eri, dispariţia lui Gh. Ionescu, casierul comunei Sabla (Caliacra), cum şi lipsa sumei de 287.000 lei. Datorită împrejurărilor în ca­re s’a produs această dispariţie, care este învăluită de oarecare mister, neştiindu-se încă precis , dacă la mijloc este vorba de o crimă cu jaf, sau că Gh. Ionescu sustrăgând suma găsită lipsă, ar fi dispărut de frica urmărilor. I. Cercetările sunt în curs, ele fi­­% ■ ta făcute de parchetul trib. Ca­liacra, în colaborare cu organele jandarmereşti. In legătură cu această afacere, aflându-se că la Constanţa se găseşte tânăra Mela Pascal Du­­mitroff, cu care casierul Gh. Io­nescu Trăise în concubinaj, s’a cerut chesturii locale s’o găseas­că. Azi­dim. d. comisar Ionescu- Gion, şeful biroului judiciar, fă­când cercetări, a dat de urma ti­nerei, care fusese angajată prac­ticantă în serviciul soc. „Săgea­ta“ şi a arestat-o. Tânăra a dat preţioase lămu­riri, care au fost comunicate au­torităților anchetatoare. Cadavru găsit pe litoralul mării Constanţa, 26 Febr. Pe litoralul mării, în dreptul punctului „­Cabana regală“, a fost găsit cadavrul unui necu­noscut. Secţia de jandarmi Cogealac a dat dispoziţii să se procedeze la identificarea victimei.

Next