Universul, mai 1939 (Anul 56, nr. 116-130)

1939-05-01 / nr. 116

Aliul al 56-lea Nr. 116 Luni , Mai 1936 MASA LUI TRAIAN Lângă porţile de fier ce lănţuiau odinioară Dunărea, se mai văd te­meliile acelei zidiri pe care poporul şi astăzi o mai pomeneşte în le­gendă — masa împăratului Traian. E semn rămas din străbuni la poar­ta de intrare a înfăptuirei Daciei — şi soarta a făcut ca nu departe decât în veacuri — să fie locul unde a coborât dintâi pe pământul principatelor dunărene — întâiul nostru Domnitor întemeietor al Di­nastiei Regale întâmpinat cu îndă­tinata pâine şi sare de fruntaşii ţă­rii pe malul fluviului. Acum cu pri­lejul centenarului se va porni înăl- , tarea unui masiv de piatră pe tă­râmul rămas istoric, şi piatra va străjui urmaşilor umbrită de co­paci. E un fapt cucernic şi pios. In chipul cel mai simplu dar to­tuşi măreţ, se va ciopli în lespede semnul hărăzit să rămâie hoi­ar pentru început de vremi, în locul deschis larg la ţărmul valurilor, peste pământuri îmbelşugate. Cultul aducere­ aminte dă viaţă tradiţiei, iar cei care îl săvârşesc trebuie să îşi dea bine seamă că lucrează pentru viitorime, însufle­ţiţi de cele mai bune intenţii mulţi In multe localităţi au încercat să ridice monumente care însă nu iz­buteau în realizarea artistică să ajungă la demna înfăptuire a gân­dului. In ultimul timp însă din fericire s’au luat măsuri tot mai energice pentru ca asemenea greșeli să nu se mai repete. încep să se ivească tot mai des lucrări înfăptuite în măestrie dreaptă menită să rămână hrisov de piatră. ADRIAN MANIU Maxime şi cugetări ! E destul numai să priveşti !natura şi inima ţi se umple­­de farmec nespus. Izvor de plăceri nobile, ea le înmul­ţeşte şi ni le pune la înde­mână, oferind tuturor bucu­ria de a trăi. Să căutăm nu­mai s’o înţelegem şi s’o iu­bim.­­ ! Jean Finot Un instantaneu la grădina zoologică Pe când mama pare cu totul indiferentă, puiul a scos capul să vadă ce face fotograful Inamicul sub picioare încălţămintea egipteană antică avea forma unor sandale sau pan­tofi şi era făcută din frunze de palmieri sau de papirus, foarte rar însă din piele Sandalele erau uneori căptuşite în întregime cu pânză şi aveau pictat pe talpă chipul unui duş­man al aceluia care le purta. A­­ceasta, în semn de dispreț și de răzbunare, pentru ca inamicul să fie mereu călcat în picioare. Cerşitul e un drept... in Turkestan Cerşetorii, cari de multe ori fac afaceri minunate „muncind“ cum zic ei, în mod cinstit, nu sunt însă tocmai bine văzuţi. Această nedreptate însă e din plin reparată în oraşul Bukhara din Turkestan. Acolo, cerşetoria e considerată o profesiune ca ori­care alta, ba chiar mai nobilă decât multe, fiindcă se admite principiul că cei săraci au un oarecare drept asupra proprietă­ţilor celor bogaţi. Cerând de la aceştia, ei sti­mulează caritatea, care e o vir­tute. Deci, acela care dă de po­mană unui, cerşetor din Bukhara, nu trebue să se aştepte ca acesta să-i mulţumească, de­oarece ges­tul său mărinimos nu e altceva de­cât achitarea unei datorii. Ceva mai mult, ar trebui el în­suşi să-i mulţumească, de­oarece mulţumită lui atrage asupră-şi binecuvântarea cerului. CUM SE FACE O DECLARAŢIE DE DRAGOSTE Aceasta era tema unui joc, — după cât se pare foarte amu­zant — cu care s-au distrat vi­zitatorii unui local parizian. Cei mai abili în acest gen de perfor­manţă au fost premiaţi. O FEMEE CU BARBĂ In localitatea Epind­ din Franţa­­ a murit în vârstă de 74 de ani I o doamnă anume Clementine Platteau, care dacă ar fi voit ar fi putut câştiga o avere în mod foarte uşor. Pentru aceasta nu ar fi avut de­cât să primească I ofertele de angajament ce i s’au făcut de diverse circuri şi varie-­­ teuri, caci doamna Platteau a fost hărăzită de natură cu o prea frumoasă barbă frizată și blondă, de care în ioc să se rușineze, era foarte mândră. Părerea ei era, că de vreme ce natura îi făcuse a­­cest dar, nu trebuia să se arate nemulțumită, căutând să-l ascun­dă. Iată de ce nu s’a gândit nici­odată să şi-o radă, lucru care i-ar fi fost foarte uşor. Cu toate că nu se arăta prin circuri, era celebră în toată regiunea Vosgi­­lor şi timp de 50 de ani ea a primit în cafeneaua ei din Thaon, nenumăraţi vizitatori cu care glumea şi râdea din toată inima, atâta timp cât nici unul nu-şi permitea să facă vreo aluzie la „surplusul ei de păr“. Intr’o zi a dat din această pricină afară pe un client foarte distins, dar, se vede, lipsit de tact Ea îşi oferea portretul ca amin­tire tinerilor căsătoriţi şi ama­torilor. Adora florile şi anima­lele. De câţiva ani se retrăsese din afaceri şi trăia liniştită ca orice burgheză cu stare în plă­cuta ei locuinţă, unde era me­reu vizitată de cei cari o cuno­­­şteau şi o stimau. Ouăle care plâng Când ouăle sunt atacate de germeni ele plâng şi lacrimile lor ucid aceşti inamici, dizolvându-i. Nu trebue să vă închipuiţi, ci­tind cele de mai sus, că e vorba de vreun scenariu de Wald Dis­ney din faimoasele Silly Sympho­nies, în care obiectele sau plan­tele se însufleţesc şi sunt agitate de aceleaşi sentimente ca şi oa­menii. E vorba de ceva mai sim­plu, sau dacă vreţi, mai compli­cat şi anume de descoperirea u­­niui institut ştiinţific englez, care căuta o metodă mai eficace de a conserva ouăle. Savanţii englezi au descoperit deci că în albuşul ouălor există o substanţă, care e un puternic germicid. Aceeaşi substanţă e conţinută de lacrimile umane, care s-au dovedit de oameni foarte eficace împotriva germe­nilor. Tot aceşti experţi au constatat că obiceiul pe care îl au gospodi­nele de a spăla ouăle pe care vor să le păstreze e foarte dăunător Din ce motive, nu se ştie încă murdăria de pe coajă activează ca un strat protector şi ouăle nu se alterează atât de uşor. UN PLEBISCIT AMERICAN IN JURUL BĂRBATULUI BUN Iată condiţiile cerute de dom­nişoarele americane: Să fie cre­dincios, grăbit spre casă, totdea­una bine dispus, părinte bun, se­rios, sobru, blând, viteaz, amabil, norocos, uşor de mulţumit şi, în sfârşit, seducător. Iată virtuţile, categorisite în ordinea însemnătăţii lor, pe care, într’un plebiscit recent, tinerele americane le-au arătat ca fiind ale unui soţ perfect. E de observat — afirmă un confrate parizian — grija ce o au domnişoarele americane cât pri­veşte fericirea lor. Ele se mărită­­ pentru ele, nu însă ca să se facă invidiate de prietenele lor. Iată ceva înţelept şi practic în acelaş timp. După cum se vede din referen­­dum­ul recent, tinerele america­ne pun temei pe credinţa bărba­tului în primul rând, şi numai după aceea pe puterea lor de se­ducători, condiţiuni destul de pu­ţin conciliabile la urma urmei. Miss-ele americane nu s’au gândit deloc la sex-appeal-ul ale­şilor lor. Mai de socotit e însă nu vir­tuţile să le cauţi la un bărbat, ci pe bărbatul însuşi, să-l desco­peri în el. Jocurile noastre Seria XXXVIII-a Nr. 5 — Prove­rbe fără verbe Se dau următoarele șease proverbe: 1) . Banii nu se............ dela trunchiu ca sur­celele. 2) . Cele rele să fe...................pe apa ce....................... iar facerea de bine în piatră să o............. 3) . Pe lup, picioarele­ 1............. 4) . Nu te........... înainte de a................... la gârlă. 5) . Omul nu........................de colac ci de ciomag. 6) . Urma străinului s’u.....................cu nouă care de lemne. Să se înlocuiască punctele cu verbele necesare, astfel ca proverbele să capete înțelesul lor deplin. N. B. Deslegările se trimit după terminarea seriei de șease jocuri. fsi­v ■BBS! SERIA XXXVIII-a CUPON PENTRU JOCURI Mr. § 30 Aprilie 1939 UNIVERSUL" UNIVERSAE BB 10 - 14 Mai 1939 TÂRGUL Diu­ BRESLAU cu piaţă pentru maşini agricole Reduceri pe căile ferate, pe toate liniile din străinătate, în Germania 60%. Infor­­maţiuni şi prospecte la toate birourile de voiaj şi la biroul de turism german Calea Victoriei No. 114, Bucureşti. Maşini industriale şi unelte şi pentru micile industrii ţărăneşti »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦I M­M­H­H­M ♦ ♦♦♦♦­­ + + ■» + Banchetul oferit savantului turc d. dr. Sevket Feridan Envresel Eminentul chirurg turc d. dr. Sevket Feridran a fost sărbăto­rit prin­tr’un banchet dat la re­staurantul Athélice Palace. Au luat parte d-nii: Suphy Tlamrtoer, ambasador al Turciei, ministrul sănătăţii publice, ge­neral dr. N. Marinesc­u; delega­tul ministrului educaţiei naţio­nale, prof. Mihăilescu; rectorul uini­versi­tăţii din Bucureşti, prof. Stoicescu; decanul facultăţii de medicină din Bucureşti, prof. dr. Mezinicescu; dr. P. Ţopa; profesori­: dr. Iacobovici, Butin- Leamu, Meţeanu, Tr. Nasta, Cră­ciun, general dr. Georgescu; agregaţii: dr. Ion Jianiu, Emil Gheorghiu, C. Leontie, conf. dr. Dan Teodorescu şi Berceanu, dr. Popascu Buzea, d-nii chi­rurgii secundari şi asistentă: Firică, Moscos Vimtilă, Theodo­­rescu, Netta, Schireanu, Pană Theodora, Ionescu, Crăciunescu. D. general dr. N. Marinescu, ministrul sănătăţii publice a ridicat primul pahar în sănăta­tea M. S. Regelui Catrol II-lea. Constată că sărbătorirea li­nui savant ca d. dr. Sevket Fe­­ridum, atât de bine meritată s’a transformat într’o caldă şi tot atât de bine meritată manife­­staţiune pentru patria sa. Vorbeşte despre necesitatea schimbul între intelectualii din diferitele ţări ca mijloc de armonie între state, insistând mai ales asupra rolului ce îl au medicii în această operă. D. Suphy Tanniper, ambasa­­dorul Turciei, vorbind în­ nu­mele sărbătoritului şi în nu­mele d-sale se asociază din toată inima la urările expri­mate de d. ministru general dr. N. Marinescu pentru M. S. Re­gele Carol II-lea. Axată întrea­ga gratitudine pentru urările făcute sie, sărbătoritului, pa­triei sale şi preşedintelui ei. După ce face elogii ştiinţei medicale române, vorbeşte de rolul medicilor în apropierea dintre popoare, scoţând în re­lief activitatea ce desfăşoară d. prof. dr. Ion Jianu, secreta­rul general al federaţiei de chi­rurgie. D. ambasador, vorbind de a­­miciţia turco-română, afirmă că ea se inspiră din sentimen­tul loialității ce are un coman­dament de interese și aspira­­ț­i dnn comune. MODA FEMEIA IN FAŢA VIEŢII Ceea ce vin să scriu azi, s’ar părea, că este o contrazicere faţă de ce am scris Duminica trecută. Rezumând însă articolul trecut, se va vedea, că nu e de fapt de cât o continuitate. Se condamnă în general orice sport făcut numai din snobism şi din contră se recomandă acela ce ajută la desvoltarea armonioasă a corpului şi la întreţinerea sănă­tăţii. ţ­­ Aşa este cu sportul bicicletei, care după câţiva ani de uitare, şi-a regăsit iarăşi favoarea, de care­ s’a bucurat atâta vreme, şi cu drept cuvânt, fiindcă bicicleta serveşte foarte bine exigenţelor liniei. Întrebuințarea ei, permite su­primarea regimurilor întristă­toare, preconizate pentru cura de slăbit. Fig. III. Rochie de moli marin,­­ bluza din pichet alb, formează centură înodată la o parte. La bolero un cordonel din pichet­­ alb subliniază gulerul. Tot corpul profită de bineface­rile acestui excelent exerciţiu. Frumuseţea femeiască câştigă în toate prin practica acestui sport. Articulaţiile se uşurează, rini­­­chii se întăresc, ca şi picioarele, braţele, talia, care toate capătă multă supleţe. Pe de altă parte bicicleta forti­fică minunat muşchii abdomenu­lui, mai ales dacă şeaua este mai joasă, ceea ce tr cere o contrac­­ţiune mai intensă; din contră cu o cea mai înaltă, se favorizează alungirea picioarelor şi formarea muşchiurilor la picioarele prea subţiri, precum şi subţierea gles­­nelor. Mai înainte se spunea, că bici­cleta sileşte pe biciclist să-şi ghe­­boşeze spatele. Nu-i nici o pri­mejdie, dacă cine pedalează se ţine drept, căci nu-i nici estetic să adopţi poziţia unui jocheu, când se apropie de obstacol. Fig. IV : Taior din lenage gris închis cu dungi mai deschise. Partea de sus, formând ca o platcă este pusă cu dungile transversal. Fig. V. Taior din lenage gris­­berge, jacheta este garnisită cu încrustaţii din stofă, fustă cu pliuri mari. Pedalând, nu uitaţi de a res­pira şi atunci pe lângă plăcerea unei frumoase plimbări, veţi face şi plămânilor o bună bae de aer. In articolul viitor vor vorbi despre câteva mijloace naturale în contra îngrăşării. M. C. Fig. I: Rochie de fai negru, fusta „en forme“ este tivită cu un burelet, la corsage bureletul este din aceiaşi mătasă roză ca şi juponul. Fig II : Fusta plisată „soleil“ este montată printr’o corseletă de corsagiul garnisit cu un mo­tiv de mărgele albe, acelaș motiv se găsește și pe mânecile boleroului. ­xodox- De la Asociaţia română de drept fiscal şi financiar In ziua de 27 Aprilie „Asocia­ţia română de drept fiscal şi fi­nanciar“, a ţinut şedinţă la se­diul său din b-dul Elisabeta, palatul facultăţii de drept, sub preşedinţia d-lui profesor uni­versitar Constant Georgescu, preşedintele asociaţiei. D. Gh. T. Cristea, judecător asistent uni­versitar, a conferenţiat despre „Impunerea societăţilor străine pentru venitul comercial şi in­dustrial realizat în România“, iar d. I. Cojocaru, despre „Au­tonomia dreptului fiscal“. Au urmat discuţiuni cu pri­vire la rapoartele ce le întoc­meşte asociaţia, în vederea congresului asociaţiei interna­ţionale de drept fiscal şi finan­ciar din Haga, ce se va ţine în iulie a. c. Să-l mănânci ! ★ Se înţelege că nu veţi ca niciodată un rouge Pe de altă parte însă vă veţi dori un rouge de buze, care în puritatea substanţei sale, să fie destul de bun pentru a putea fi mâncat. MICHEL poate susţine cu suc­ces orice examen privitor la puritate şi calitate. Toate mate­riile prime, care sunt întrebu­inţate la fabricarea sa, trebuie să susţină - în ce priveşte pu­ritatea şi calitatea lor - un exa­men atât de sever, ca şi când n’ar fi vorba de un rouge care­­ trebuie aplicat pe buze, ci de un comestibil delicios. Următoarele calităţi vă vor convinge fără întârziere, că rouge-ul de buze MICHEL este superior: el poate fi aplicat în mod absolut simetric; el dă bu­zelor o senzaţie de prospe­ţime; tonul culorilor sale este pur. 7 TONURI ÎNCÂNTĂTOARE: Blonde, Brunette, Cherry, Vivid, Capucine, Raspberry, Scarlet. Mărimi: de lux, mare, popular, întrebuinţaţi pentru desăvârşirea machiajului Dv. fardul MICII tiL, rouge-ul durabil iar pentru ochi, cosmeticul MICHEL care nu ustură şi rezistă apei şi umezelei.­­♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦­Héléne DEIMTURES DENTELLE-LASTEX solatiesas-gorge Modele noi 5 a P-ta Alex. Lahovary, tel. 22460 503 ■♦♦♦♦♦♦»■♦♦■♦•♦♦■♦♦♦♦♦♦♦♦ O ♦ I Asortiment extraordinar de VULPI S Blănăria Wilhelm Steinhart 188, Calea Moișilor, 188 ►♦♦♦♦»»♦♦♦♦♦♦»♦»♦♦♦♦♦♦♦■♦• REUMATICI se tratează la SANATORIUL CENTRAL Călărași 20 prevăzut cu toate cele necesare pentru diagnosticul și trata­mentul reumatismului — Telefon 3.75.59 și 3.01.52 — 1824 »♦■♦♦♦♦♦»♦♦■♦♦♦♦♦♦-»♦♦♦♦♦♦• Pentru sezonul de primăvară : Centuri, Sutiene cu stomac, Ghene, Lastexuri cu Preţuri convenabile, mai eftin ca ori­unde, găsiţi la MAGAZINUL ROMANESC D-na Lăzărescu STRADA BUZE­ŞTI 60 Bogat asortiment de umbrele de ploaie de damă şi bărbăteşti.­­ 2­0-++++ +00000000 ♦ Dr. H. MARTIN Ocalele sufletești Psih­OM NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2­8.Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A UZINELE LANZ S. A. București, Str. Dim. Sturdza 13, Tel. 2.09.25 "Şi*- -v TREERATORILE LANZ n 27 g sunt construite special pe­ntru condiţiunile de cul­tură şi treerie ale cerealelor din ţara noastră, pe baza studiilor şi cercetărilor ce se fac încontinuu de inginerii uzinelor din Mannheim. Firma Heinrich LANZ, M­annheim, ca cea mai mare fabrică de maşini agricol­e dec­ Europa, se strădue­­şte cu toate mijloacele ce îi stau la dispoziţie, ca maşinile să fie la nivelul ultimelor realizări ale tehnicei moderne. Treeră­torile LANZ, cu scutură­­tori de pae aşezaţi pe două fusuri, cu lagăre pe bile de precizie, speciale indestructibile, sunt neîn­trecute în execuţie şi randament, după cum este cunoscut în toată lumea. LANZ ÎNSEAMNĂ CALITATE!) SE CAUTĂ DE MARE FIRMĂ ! INGINER TÂNĂR sau technician, cunoştinţe în comerţ, creştin, perfect limba germană, română, şi,eventual ungară, pentru reprezentanţe. Administraţia Ziarului „Kronstädter Zeitung“ Braşov, sula „Inginer“. 11 CU ÎNCEPERE DE MAINE 1 MAI “"ft REST. „COSNA“ Buzesti Prezintă onoratei sale clientele, pe cei mai envog­hizeuri: BORSCA BUJOR și Nicu Stoenescu. Orhestra Maistrului Vasiliu Ju­lea cu întregul ansamblu 510 ♦»+-»♦♦♦■♦♦»♦♦♦♦»-»♦♦♦♦♦♦-♦-♦♦♦♦♦ 4­00 ♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦­­ ♦ ♦ FABRICA ROMÂNA DE CLOPOT! POUCANDRE ȘI SFEŞNICE BISERICEŞTI NICOLAE IONESCU & FIU CEA MAI VECHE FIRMA ROMANEASCA Furnizorul Curţii Regale şi al 81. Patriarhii­­ Bucureşti Splaiul Unirii 73 — Telefon 3 94 54 ” Sucursale: Craiova, Chişinău, R. Vâlcea, bsih. Ce mai mare exPOziţie din ţarî. — Polioandre şi sfeşnice veţi putea obţine o catitate superioară și la un preț rezonabil v­ârf ++♦■»♦♦♦♦.+♦-♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦-♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦. CU ÎNCEPERE DELA 1 MAI MUA BRAIA-PETRE ALEXANDRU SI ORCHESTRA TANDIN VA­CANTA LA RESTAURANTUL PARCUL LUTHER B-DUL DINICU GOLESCU 43 Telefon 3.94.15 PROPRIETAR TUDOR RADULESCU »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦"♦"O ♦♦♦♦♦♦♦♦­»♦♦♦♦ O ♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦»♦♦♦ ♦»♦♦♦­Publicaţie de vânzare a terenului ca. 1500 m. p. fațada ca. 34 m. cu casă mare boerească, hali mare, 11 camere, bucătării și dependințe nume­roase. A se adresa strada Negustori 7. Telefon 4.02.86, orele 8—10; 121/2—14; 18—20. 499 0 O ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦•»♦♦ ♦♦♦«♦■»♦■»♦■­»■ ■»♦♦♦♦♦♦♦O♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ eventual ÎNCHIRIERE SANATORIUL de „MODERN“NAŞTERI Str. D. Onciul 10. Tel. 2.99.23. Ins­talaţii şi personal de specialitate. Rezerve de la Lei 200 pe zi. îngri­jire ireproşabilă. 255 ■»♦♦ 0 ♦ 00 + + 0 »■»4­0­00. VOIAJE CU PROGRAM la EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ dela NEW-YORK PLATA IN LEI înscrieri la : HOLLAND - AMERIKA LINIE Calea Victoriei 70 Et. I Tel 4.41.65 26 VOIAJOR serios, perfecte referinţe, posedând garanţii, rutinat şi bine introdus în comune rurale, pentru plasare culori „Jacobus“ se angajează. Oferim automobil şi condiţiuni avantajoase. „Farcasa“ Arthur Ior­dan Bucureşti, Episcopul Radu 15. Telefon 2.12.62. 26 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦-♦♦♦O­Pantofar- carapodar care știe să ia măsură, se caută pentru Berlin. Oferte, rugăm sub A. 57.197 către Ala Berlin W 35. 4379 2540 »♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦O ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦­, y, OFERTE SPECIALE! tjU+jal) PENTRU 120 LEI 10 TRANDAFIRI PITICI SÂm/ PENTRU 200 LEI 20 TRANDAFIRI PITICI în varietăţile cele mai moderne contra tri- ^ mitere anticipativă sau rambursarea con­tra­valoarei, împachetate, franco oricărui of. postal din țară. Amfe^osâ, Fisches? & Co., Aiud, Jud. Alba (Trandafiri se pot planta până la sfârșitul lunii Mai.) 5093 ♦+♦♦♦♦♦♦-»♦♦♦♦♦++♦♦■♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦. IN COLECȚIA LEGILOR ROMÂNIEI au apărut No. 26 LEGEA TIMBRULUI din 1 Aprilie adnotată cu jurisprudente Lei 100 No. 58 LEGEA COOPERAȚIEI cu toate modificările la zi adnotată cu jurisprudente Lei 80­­ ... LEGEA PENTRU ORGANIZAREA HO. 1 bi MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 9 din 4 Martie 1939 Lei 40 Editura ALCALAY se găsesc la toate librăriile 1140

Next