Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 269-283)
1939-10-01 / nr. 269
. IAH universul. ASIGURAREA „FRANCO ROMÂNĂ“ Secţiunea A. M. „UNIVERSUL“, Bucureşti, Griviţei 23. Asiguraţii, cari din cauza concentrărilor, a vacanţelor, sau din diferite alte motive bine justificate au rămas în urmă cu plata ratelor, Pot trimite ratele întârziate şi vor primi de îndată chitanţele pe lunile respective, precum şi cadourile oferite, potrivit publicaţiunilor noastre şi condiţiunilor din poliţele de asigurare. Asigurările rămân valabile şi în timp de răsboiu, dând loc la despăgubirile normale, contra plăţii unui mic adaos de primă care se va achita numai în caz de răsboiuri al cărui cuantum se va fixa în curând de ministerul Economiei Naționale și se va publica la timp. Consiliul superior al Minelor înalta Curte de casaţie s. II, prin deriziunea nr. 430 , admiţând recursurile făcute de Academia Română şi de d. George Bellu, în proces cu ministerul economiei naţionale, a statornicit o interesantă jurisprudenţă în ce priveşte procedura în faţa Consiliului superior al Minelor şi compunerea acestei jurisdicţii. " A precizat anume următoarele: , Văzând motivul de casare bazat, pe violarea art. 158 din legea minelor, prin aceea că consiliil superior de Mine a judecat afacerea fără citarea părţilor. Considerând că pentru a da o garanție în plus pentru buna distribuire a justiției legiuitorul a prevăzut prin art. 158 din legea minelor că, oridecâte ori Consiliul superior de Mine va exercita atribuțiuni de judecată sau va hotărî asupra retragerei permiselor de exploatare, sau concesiunilor, va lucra cu cel puţin 9 membri, din cari trei vor fi magistraţi iar la judecată vor fi chemate părţile cari vor putea depune şi memorii scrise. Considerând că, în speţă, Consiliul superior de Mine, în baza art. 57 şi următorii din legea minelor, dispunând evacuarea precum şi arendarea forţată a unor terenuri fixând şi despăgubirea cuvenită este cert că, prin aceasta consiliul şi-a exercitat atribuţiunea de instanţă de judecată calitate ce-i este conferită de art. 157 al. 2 b, din lege. Aşa fiind şi întrucât în speţă, consiliul contrar dispoziţiunii categorice din art. 158 citat, a , judecat afacerea fără citarea părților, ea a violat acest text , și a nesocotit prin aceasta şi dreptul de apărare al recurenților. Deci motivul de casare fiind întemeiat urmează a se admite ambele recursuri, fără a fi necesară examinarea celorlalte motive, a se casa pentru o nouă judecare la aceiași instanță de fond. In materie de pensii înalta Curte de casaţie s. III a fixat deasemenea o jurisprudenţă de vădit interes în ce priveşte norma de calculare a quantumului pensiei cuvenite funcţionarilor publici. Recursul era al d-lui Ion Cenuşe, în proces cu Casa generală de pensiuni şi purta asupra chestiunei de a se şti ce se înţelege exact prin ideia de „ultima retribuţiune“ din art. 12 , litera r. din lege ? Se fixase, anume, recurentului o pensie — egală cu ultima *. retribuţie, adică egală cu salariul ultim de bază, plus indemnitatea de activitate şi ajutorul de scumpete — fără să i se recunoască deci, în retribuţie, şi chiria, ajutorul familiar etc. »• sub cuvânt că — în speţă era vorba de un militar — aceste plusuri ar fi afectate numai celor din activitate, nu şi pensia! ‘ Parilor. . Partea nemulţumită a obiec tat, în recursul făcut, că o asemenea interpretare e protivnică textului legii, înalta Curte a admis recursul si garat, hotărînd, între altele, următoarele: Având în vedere că această înaltă Curte a stabilit dreptulla pensie al numitului pensionar la întreaga retribuțiune corespunzătoare funcțiunei pe care o îndeplinea acesta la ieşirea sa din serviciu iar nu numai salariul de bază. Considerând că prin retribuţiunea corespunzătoare funcţiunei sale, se înţeleg toate sumele de bani primite de funcţionar în momentul ieşirei din funcţiune şi cari nu erau plătite pentru preîntâmpinarea unor anumite cheltueli ce erau în directă legătură cu exercitarea meseriei sale. Astfel fiind, urmează a se înlătura toate sumele pretinse pentru diversele avantaje primite în natură (lemne, pâine, hrana) cât și sumele încasate drept indemnitate de echipament, care se plătesc numai celor în activitate, însă trebue a i se recunoaşte celelalte sume de bani pe care Ie primea recurentul drept indemnitate de chirie şi ajutor de familie, acestea intrând în ultima sa retribuţiune. Prin urmare, numai cu violarea textelor menţionate în re- curs, Curtea de conturi, a omis din calculul ultimei retribuţii aceste două indemnităţi de chirie şi familie şi ca atare recursul cată a fi admis din acest punct de vedere, decizia Curţii de conturi casată, iar dosarul a se retrimite aceleiaşi Curţi ,spre o nouă judecare. Au fost trimişi im judecată D. jude in str. Nicolau, al cap. 3, a dtatroi ordonanţă definitivă de urmărire contra inculpaţilor: 1. Gheorghe Dragomir, şofer (din str. aviator Drosu 4) pentru crima că a ucis, prin imprudenţă, pe pietonul D. I. G. Manea d in ziua de 17 August a. c . strivindu-l cu maşina în preajma comunei Săftica, pe şoseaua Bucureşti- Floeşti; şi 2. Constantin B. Goia (din b-dul Colonel Ghica 7) şi Reghina Kopaksz, servitoare, pentru că au furat bani, valori şi bijuterii în sumă de peste 400 mii . lei de la reclamantul ing. Eug. Missirliu. Escrocherie A, fost arestat joi şi depus la Văcăreşti VIŞAN MARIN zis MARIAN zis VIŞINESCU (din str. Nifon 43), învinuit de escrocherie. Inculpatul e învinuit de furt, comis prin aceea că a sustras deja, ministerul educaţiei naţionale o foaie albă pe care a aplicat ştampilele departamentului şi a semnat fals numele ministrului de resort, confecţionându-şi astfel dintr’ânsa atestat că e.. avocat în Contenciosul instrucţiei. A traficat apoi cu influenţa sa de avocat public la Casa de Credit a Corpului didactic mijlocind împrumuturi pe care tot el le-a încasat prin fraudă. Faliţi bancatari D, prim procuror Octav Vasiliu a deschis joi acţiune publică împotriva următorilor comercianţi faliţi: 1. Alex. Libermann, fost patron de depozit de accesorii de automobile ((din str. Sf. Vineri 30); 2. Niculae Dumitrescu, coloniale (din str. Străbună 48) , şi 3. Steinbrecher E. (din str. Artei 2). Primi doi sunt învinuiţi de bancrută simplă, ultimul de bancrută simplă şi frauduloasă şi câte trei au fost trimişi de adrentul în judecata tribunalului corecţional. CURTEA CRIMINALĂ CONDAMNAŢI LA MUNCA SILNICĂ PENTRU OMOR Secţia 2-a a Curţii criminale, prezidată de d. preşedinte M. I. Barpadopol, procuror fiind d. C. Ionescu iar prim grefier d. Al. Lucacescu, a condamnat în lipsă pe Alexandru Bogdan zis Romnică, la muncă silnică pe toată viaţa, pe Gheorghe Teîşamiu, Orăcăleanca Văduva zis Baldovin, Constantin Mărghitan, în prezenţă şi pe Stan Ilie, în lipsă, la câte 15 anii muncă Silnică; pe Vitaiiul Zodca, la 20 ani muncă silnică, pentru o■moruri şi furturi. Numiţii alcătuiseră o bandă, spre a da diferite „lovituri” în Cartierele mărginaşe ale Capitalei. In seara de 15 Martie 1933, "după reuşita unei asemenea lovituri, s’aiu dus de s’au îmbătat la o cârciumă în cartierul Fipreasca şi aiu început să facă scandal. Venind gardianul Stancu Dungu, au tăbărât asupra-i, l-au lungit pe podea, l-au dezarmat şi l-au ucis cu propriu-i revolver. Apoi a dispărut. După câteva zile au intrat în locuinţa femeii Gherghina Marin Crăcană, din str. Şertoan 29, cu intenţia de a fura. Femeea dând alarma şi tâlharii dându-şi seama că vor fi descoperiţi, au omorât-o. Curtea a condamnat şi pe complicii lor la furt, anume Ion şi Niculae Zamfir, la câte trei luiii închisoare corecţională. PROCESUL PREOTULUI CRIMINAL CRUCEANU S’A AMÂNAT Pentru eli era sorocită judecarea preotului criminal Gr. Cruceanu, care şi-a ucis fratele în ştiutele împrejurări bestiale, întrucât însă nu s’a depus încă raportul comisiei medicale. judecată s’a amânat la un termen ce se va fixa ulterior. CITIŢI Biblioteca agricolă a ziarului „Universul“ sub îngrijirea d-lui prof. E. GRINŢESCU O enciclopedie agricolă populară: Agricultură—Creşterea vitelor—Pomicultură—Grădinărie — Apicultură—Piscicultura—Vânătoare—Gospodărie rurală. Broşurile sunt reunite pe specialităţi Catalogul pe coperta fiecărei broşuri Fiecare număr 10 lei Calmida,r! SÂMBĂTĂ, 30 SEPTEMBRIE Ort.: Sf. Părinte Grigore Episcopul Armeniei Mari. Cat.: Sf. Ieronim. Prot.: Ieronim. Evreesc: 17 Tisri 5700. Supoth CCustile), ziua Hla. Saibath. Mahomedan: 15 Saban 1358. «■ Răsăritul soarelui 6.13. Apusul soarelui 17.58. Este ales Domn al Munteniei Matei Basarab (1633). C&cicea? SAMBATA, 30 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 wați RADIO ROMANIA 12 : Ora. — Cota Dunării și a barei Sulina. 12.03: Muzică variată (discuri) . Uvertură la opereta „Băeții veseli“, de Suppé (arch. filarm. din Berlin) ; Melodie, de Delmet (voce: Yvonne Gall); Floare de lotus, melodie de Paul Linke; Tango şi Paso doble din filmul „Iubesc toate femeile“, de Stolz (voce: Peter Anders); Melodie, de Jerochnick; Două melodii populare englezeşti (voce: Joseph Hislop); Iţi sărut ochii, de Rudolphe; Canzonetă din filmul „Cântecul dragostei“, de Cherubini-Bixio şi Adio vis frumos, de Curtis (voce: Beniamino Gigli); Vals din „Faust“, de Gounod; Iţi cer iertare c’am plecat, romanţă de Casvan; Două cântece canadiene, de Loth; Plimbare cu sania la Petersburg, de Eilenberg. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13. Ora. — Sport. 13.05. Concert de prânz. — Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu; Uvertură la opereta „Frumoasa Galatea“, de Suppé; Ploaie de aur, vals de Waldteufel; Baletul din opera „Herodiade“, de Massenet; Două valsuri, de Chopin. 14: Spectacole; Ştiri artistice. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Radio; Balet din opera „Cidul“, de Massenet; Uvertură la „Voevodul Ţiganilor“, de Strauss; Suita I-a Arteziana, de Bizet. 15.10: Actualităţi. RADIO ROMANIA 18: Ora străjerilor (ora literară şi artistică) : I. Preot Gh. Paschia, Duhovnicul Străjii Ţării: De vorbă cu străjerii. II. „Popa Tanda“, ticluire radiofonică de Ion Dăianu, după nuvela de I. Slavici. 19: Ora. M Mresul vremii 19.02: Ţara : Sibiul, de Alexandru Hodoş. 19.17: Concert coral (discuri) : Sanctus, Benedictus şi Osana, din Missa „îngropată de este“, de Pa- Iestina (Corul catedralei din Dijon) ; Coral şi fugă din motetul pentru două coruri, de Bach (Thomanerchor-Leipzig) ; Fugă din aotetul „Să cântăm pre Domnul‘'‘ Bach (Thomanerchor - Leipzig) "; Motet, de Mortey şi Ave verum corpus, de Mozart (Westminster Abbey Chor); Două coruri din „Requiem“, de Brahms; Crezul, de Gretchaninoff şi Rugăciune, de Archangelsky (Corul Bisericei ruse din Paris); Litanie, de Gretchaninoff (Corul Bis. ruse din Paris). RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 20: Clasicismul în cultura românească, de prof. N. I. Herescu. 20.15: Muzică de pian de J. S. Bach (discuri). • Allegro din „Concertul Italian“ (pian : Wilhelm Kempff); Suită engleză în sol minor pentru pian (solist: Alex. Borowsky). 20.30: Quintet de mandoline: A. Gheorghiu, E. Petrescu, R. Jorowschi, I. Cazacu şi G. Cabiaglia; Meditaţie, de A. Orenberg; Dansatoarea Lotchen, de Max Rhode; Printre chiparoşi, de Giacomo Sartori; Poloneză, aranj. de Arthur Scholz; Flori di Prato, vals de G. Sartori; Pepita, vals spaniol de V. Bibi; Privighetoarea, polca aranjată de I. Fazla. 21. Poşta Radio 21.15: Dansuri de azi (discuri) : Foxtrot din filmul „Masca albastră“, de Raymond; Două tangouri, de Winkler şi Schmidseder (voce: Eric Heiger); Conga, de Romance; Vals din filmul „Nu mă uita“, de Curtis şi Vals, de Richartz; Fox, de Fried şi Fox, de Stock; Tango, de Meißel; Fox, de Cocile şi Vals lent, de Wayne; Două foxtroturi din opereta „Balul naţiunilor“, de Raymond. 20: Radio-jurnal (I); Sport. 22.25: Muzică de dans pentru diferite instrumente (discuri): Saxofonul vesel, tango de Kletsch: Seducţiune, tango de Nogetti (arch. Dinicu); Foxtrot, de Sartori şi Vals de Piatoni (Cercul mandolniştilor din Livorno); Slowfox, de Hordegg şi Fox, de Georgescu (pian: Peter Kreuder); Mazurca, de Arienzo I (mandolină: Giuseppe Gargano); l'Fox, de Colicchio şi Fox, de Reser (banjo: Michael Danzie); Paso dobie de Ariotto (solo castagnete). 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Muzică variată (discuri): Fox de Gordon şi Fox de Berlin; Două tangouri spaniole (voce: Rosită Barrias); Potpuriu de Derksen; Soartă, soartă — melodie populară de Dendrino; Două foxtroturi de Leslie și Friend; Rumba de Cueva. ■& BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25. Concert Rossini— Respighi (plăci); 20.50. Conf.; 21.15. „Sfârșitul lui Septembrie“. Emisie muzicală; 22.40. Inf.; 23. Recital de canto; 23.25. Muzică de dans; 23.40. Inf. în germană, italiană, engleză și franceză; 24. Orrchestră de țigani; 1.05. Inf. VIENA. 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 20. Concert de orchestră; 20.30. I Inf.; 21. Concert de muzică militară; 23. Inf.; 23.30. Concert de seară; 1. Concert nocturn. PRAGA. 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.30. Microfonul călător; 21. Brno; 22.05. Melnik; 23. Ora, Inf.. Cronica zilei. Sport; 23.15. Concert instrumental; 0.15. Sketch radiofonic. ROMA I. 420,8 m. 713 kHz. — 21.30. Concert de orchestră; 22. Teatru radiofonic; 22.20. Concert de muzică de cameră; 23. Conf.; 23.10. Concert de orchestră; 24. Radiojurnal; 0.15. Muzică de dans; 1. Inf. in franceză; 1.16. Inf. în engleză. -.BRESLAU. 315,8 m. 950. kHz. 100 ■Uw. — 19.45. Concert de marșuri in trei secole; 20.30. Inf.; 21. Rej transmitere; 23. Inf.; 23.30. Berlin. Program variat. ■ ^ - Campania edilitară la Botoşani Ce s’a realizat? Date şi cifre elocvente. Proecte Botoşani, 27 Sept. Administraţia comunală actuală, de auto conducerea d-lui av. Ion Iaciovlev, primarul oraşului, secondat cu aceeaşi vrednicie de d. av. N. Obreja, a desfăşurat, în vara ce a trecut, o intensă campanie edilitară. DRUMURILE Prima grijă a acestei administraţii au loat drumurile oraşului cari, în ultimul timp, deveniseră aproape impracticabile. Pentru repararea lor s’au fă- I cut angajări de material şi personal in valoare totală de 12.0190.000 îtei. Cu materialele aprovizionate în careul ultimilor doi ani, s-au executat următoarele lucrări: A fost pavată cu pavele de asfalt strada Com. Ursian pe porţiunea Matvrogheni-Marchijan şi prelungirea străzii Mihai Viteazul, exacultându-se, mai Intâi, alinierea acestei prelungigiri. Această lucrare a costat gama de 600.000 lei, masându-se, cu acest prilej, un punct principal din circulaţia oraşului. A fost bituminată str. I. G. Duca, lucrare care a costat 500.000 lei. S-i au executat trotoaice în suprafaţă de 2.700 m. p. din care mai mult de jumătate sunt gata asfaltate, restul fiind încă în lucru. S’a canalizat Calea Naţională pe porţiunea Sfântul loan — spitalul de izolare în lungime de 930 m, in valoare de 500.000 lei. S’au plantat pe diferite străzi 1000 poeţi de tei. MARIREA DEBITULUI DE APA Se ştie că, de câţiva ani, apa de băut în oraşul nostru era insuficientă, din cauza scăderii debitului din galeriile de captare de la Bucecea. După studii şi experienţe îndelungate, administraţia, comunală adoptă ideea captării unor noui isvoare. Lucrările au fost începute şi au costat până într’un anumit punct, 1.000.000 lei dar, fondurile secund, au fost întrerupte. Acele lucrări, constau în construcţia unei fântâni cu un diametru de 6 m. şi o adâncime de 12 m. în matca Siretului şi a unei conducte de racordare lungă de 1 km. care să ducă apă in vechea instalaţie de trimitere a ei spre oraş. Scoaterea apei din fântână şi trimiterea ei pe această conductă de racordare se făcea, până acum o lună, cu o instalaţie mecanică primitivă. In campania acestui an, serviciul apelor trecând la „întreprinderile Comunale”, acestea au continuat şi intensificat captările, construind încă două fântâni de beton armat racordându-se cu prima fântână într’un sistem de pompat care va rămâne definitiv şi va fi acţionat de un motor’cumpărat de ,,întreprinderi”. Prin aceste lucrări, debitul de apă necesar oraşului este asigurat. Apoi va urma construcţia unui rezervor mai mare de decantare a apei, o staţie de steilizare, instalarea unui motor de rezervă pentru pompaj, lucrări care necesită un capitol de circa 1.000.000 lei. ÎNTREŢINEREA ŞCOLILOR ŞI BISERICILOR In ce priveşte întreţinerea localurilor de şcolii, proprietatea comunei, s’au cheltuit 140.000 lei. Pentru reconstrucţia turnului bisericei „Vovideniia” şi înlocuirea tablei de pe biserica Sftul Ilie s’au angajat lucrări în valoare de 200.000 leii, din cari 150.000 lei au fost daţi ca ajutorr de ţinutul Prut. Se lucrează la reparaţia teatrului „M. Eminescu”, în exterior şi interior, lucrare ce costă 400.000 lei şi va fi terminată la 1 Octombrie a. c. In curs de angajare este tetriminarea construcţiei băii comunale, lucrarte care necesite 11500.000 lei, din care 500.000 lei au fost daţi de ţinut. O bună şi frumoasă iniţiativă a fost ’ amenajarea pieţii Ferdinand, unde s’au distrus vechile gherete de târg oriental şi s’au construit altele, după un anumit model, higienic ba chiar elegant. Au fost dărâmate multe imobile insalubre şi periculoase pentru locatari şi pietoni şi vor mai fi încă şi alte dărâmări până la complecta curăţire a oraşului1. Dar pentru refacierea oraşului mai este nevoie şi de sincera colaborare a tuturor cetăţenilor, care au îndatorirea, nu numai să-şi achite dările la timp, dar şi să respecte ordonanţele date de comună, precum şi să vegheze ca avutul public să nu fie nesocotit. Moarte bănuită Chişinău, 28 Sept. Ieri noapte, a fost chemată telefonic. Salvarea la locuiţa d-nei Maria Popescu, funcţionară la Imprimeriile statului, din str. Tighinei 3, şi care se afla în stare de comă. Când medicul de gardă a sosit la faţa locului, d-na murise. Cauza acestei morţi subite nu s’a putut stabil Dar căzut dă de bănuit. Din ancheta întreprinsă printre cei din casă, s’a constatat că la 26 Septembrie d-na Popescu a venit dela serviciu, plângându-se de dureri grozave la stomac. A luat un medicament şi s’a culcat Dar după puţin timp, durerile au reînceput şi nefericita a murit, întrucât se crede că a fost otrăvită, poliţia cercetează. întâmplări din Capitală încercare de sinucidere D-na Paraschiva Vlahuţă, în vârstă de 31 ani, văduvă, cu locuinţa în str. Cobălcescu 54, a încercat să se sinucidă, — din ce cauză nu se ştie, — luând două pastile de sublimat. In stare gravă, a fost transportată cu o ambulanţă a „Salvării“ la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. Furtul din str. dr. Felix D. Mauriciu Rosenthal, dentist, domiciliat în str. dr. Felix 107, a reclamat poliţiei că, un oarecare Gheorghe Sergentu zis Duţu, în etate de 18 ani, de fel din Piatra Neamţ, str. Mătăsari 50, — pe care-l găzduia la dânsul, — a dispărut acum câteva zile, după ce i-a furat însă dintr’un şifonier, suma de 150.000 lei, ce-i avea acolo. Numitul individ prezintă următoarele semnalmente : statura mijlocie, ochii căprui şi poartă o cămaşe albastră cu careuri. Poliţia a luat măsurile necesare pentru arestarea hoțului. --------0x0 Oxo------- înscrierile la Academia naţională de educaţie fizica La examenul de admitere în Academia naţională de educaţie fizică se pot înscrie candidate cu vârsta de maximum 23 ani şi candidaţi cu vârsta de maximum 25 ani, care au ca studii de bază bacalaureatul sau un titlu echivalent (diploma de capacitate eliberată de Școalele normale cu opt clase de studii și echivalată cu bacalaureatul), înscrierile se primesc la secretariatul academiei, str. Maior Ene nr. 12, până la 14 octombrie a. c. Actele necesare la înscriere sunt: cererea de înscriere timbrată legal, diploma de studii, extractul de naştere, actul de naţionalitate şi religie, actul de starea materială a părinţilor numai pentru cei ce solicită bursă sau semibursă, act doveditor că a satisfăcut legea premilitară sau militară, recipisa de plata taxei pentru examen (300 lei). Examenul începe la 15 octombrie și durează 7—8 zile. Chestionarele cu materiile pentru examen se pot ridica de la secretariatul Academiei sau bere prin poștă. —-—0X0 «— Oxo------- Turneul „Extemporalul“ Ion Morţunu porneşte mâine în turneu cu comedia „Extemporalul“, cu V. Brezeanu, Victoria Miulescu, Aura Radovici, I. Pella, etc. Primele oraşe vor fi: 1 Oct. Focşani; 2 Oct. Brăila; 3 Oct. Ploeşti; 4 Oct Braşov; 5 Oct. Sibiu; 6 Oct. Tg.-Mureş; 7 Oct. Cluj; 8 Oct. Satu Mare; 9 Oct. Oradia; 10 Oct Arad şi 11 Oct. Timişoara. -------exO ❖ 0X0------ Deschiderea stagiunei Filarmonica Joia viitoare (5 Octombrie) are loc la Ateneu deschiderea stagiunei de concerte simfonice (a 17-a de la înfiinţare) a orchestrei Filarmonica a Fundaţiilor Culturale Regale. Concertul de deschidere va fi dirijat de maestrul George Georgescu şi va avea ca solist pe Dinu Lipatti, tânărul şi mult apreciatul pianist român, care s-a reîntors de curând de la Paris. Programul concertului începe cu un „concerto grosso“ de Corelli Geminiani (prelucrat de Mortali), după care urmează prima audiţie a unei suite clasice de Dinu Lipatti, în care compozitorul însuşi va ţine partea pianului obligat. Virtuozitatea pianistică a lui Dinu Lipatti va străluci apoi în concertul în „La major“ de Liszt, cu care a triumfat astă primăvară în concertele „Lamoureux“ din Paris. . Partea a doua a programului cuprinde grandioasa simfonie a Alpilor de Richard Strauss, execuție gândită ca o omagiere a compozitorului care la 11 iunie a împlinit 75 ani. ---------- • ---------Delegaţia Sfatului negustoresc central alimentar la d. primar general Dombrovschi O delegaţie a Sfatului negustoresc central alimentar, condusă de d. senator N. S. Penescu, vice-preşedinte al Sfatului negustoresc central, s’a prezentat joi d-lui primar general Dombrovschi. Delegaţia compusă din d-nii: N. Butnaru, Manole Constantinescu, Titi Dimitriu, Tudor Tâlpan, Teodorică Bebec, a expus pe larg d-lui primar general doleanţele comerţului alimentar cu privire la legea speculei, fixarea preţurilor, debitele din jurul bisericilor şi şcolilor şi la regimul debitelor din comunele suburbane. D. primar general a ascultat cu multă bunăvoinţă expunerile făcute de delegaţie şi a consimţit, în ceea ce priveşte debitele din jurul şcolilor şi bisericilor să poată funcţiona mai departe până la expirarea contractelor de închiriere a fiecărui debitant. In ce priveşte aplicarea ordonanţei emise în legătură cu fixarea la alimentele de primă necesitate, a dispus ca orice nemulţumire să-i fie d-sale direct adusă la cunoştinţă de comercianţii alimentari şi le va satisface. Cât priveşte debitele din comunele suburbane doleanţele acestora vor fi satisfăcute în întregime. D. Manole Constantinescu, in numele delegaţiei, a exprimat mulţumiri d-lui primar general pentru atenţiunea ce acordă comercianţilor şi pentru solicitudinea ce le-o arată. Anul al 56-lea Nr. 269 Duminică 1 Octombrie 1931 Măsuri pentru apărarea contra avioanelor Primim următorul comunicat: Prin I. D. R. Nr. 938, din 3 Martie 1939, publicat în Mon. Of. 55 din 6 Martie 1939, s-a promulgat legea pentru apărarea antiaeriană activă și pasivă a teritoriului, cuprinzând principiile de bază în organizarea și îndrumarea măsurilor destinate a face faţă pericolului aerochimic. In scopul ca aceste principii să fie cunoscute de întreaga populaţie a ţării, pentru ca astfel fiecare cetăţean să-şi cunoască îndatoririle şi să nu se expună sancţiunilor legii, se publică în rezumat aeste dispoziţiuni. 1. Organizarea apărării antiaeriene — activă şi pasivă a teritoriului — este obligatorie pe întreg teritoriul ţării şi se conduce de către M.A.M. — care va da în acest scop directivele şi instrucţiunile necesare (art. 1). 2. Hotărârile şi dispoziţiunile date de ministerul aerului şi marinei, referitor la apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, sunt obligatorii pentru toate departamentele, regiile autonome, autorităţile, întreprinderile industriale şi comerciale, stabilimentele publice şi particulare, societăţi şi asociaţii de orice fel, aflate sau cele ce se vor crea pe teritoriul ţării, precum şi pentru întreaga populaţie. Aceste hotărîri şi dispoziţiuni se aduc la cunoştinţă prin organele de resort militare şi civile (art. 24). 3. Având ca bază directivele şi instrucţiunile M.A.M., fiecare departament, regie autonomă, instituţie, ţinut, judeţ, municipiu, comună urbană, rurală, stabiliment industrial, proprietar de imobil, local public, etc., este obligat a-şi organiza pe cont propriu întreaga apărare antiaeriană pasivă a localului, personalului, materialelor şi instalaţiilor de tot felul (art. 13). Fiecare cetăţean de asemenea are obligaţia a se îngriji de măsurile necesare prin care să facă faţa pericolului aerochimic (art. 22). 4. Toţi locuitorii valizi ai ţării sunt obligaţi să participe la toate serviciile necesare apărării antiaeriene active şi pasive a teritoriului după cum urmează : a) Fiecare cetăţean valid, între 16—55 ani, este obligat a presta 2 zile de lucru pe an, în scopul executării lucrărilor referitoare la pregătirea materialelor şi instalaţiunilor de tot felul necesare teritoriului pentru a face faţă pericolului aerian. Participarea la muncă se va face în legătură cu îndeletnicirea profesională a fiecărui participant, după cum se va stabili de M.A.N. prin regulamentul legii (art. 11). b) Toţi cetăţenii de orice sex intre 7—60 ani, sunt obligaţi să participe la instrucţie 24 ore pe an (2 ore pe lună), în scopul de a se deprinde cu utilizarea în cele mai bune condiţiuni a materialelor şi instalaţiunilor de tot felul necesare apărării antiaeriene activă şi pasivă a tritoriului (art. 11). c) Tineretul din şcoli, funcţionarii autorităţilor şi muncitorii stabilimentelor industriale vor primi această instrucţie în cadrul instituţiilor respective, care sunt obligate a introduce în programele lor „ora de apărare pasivă săptămânală“. (art. 7). ........... Restul populaţiei va executa cele 24 ore de apărare pasivă anuale, arătate mai sus, la centrele de instrucţie organizate prin grija autorităţilor comunale respective. d) Toţi locuitorii ţării de orice sex, între 16—55 ani, sunt obligaţi a participa la încadrarea serviciilor şi formaţiunilor de apărare antiaeriană de interes general, hotărâte de autorităţile comunale şi judeţene. Această îndatorire revine numai locuitorilor cari nu au alte întrebuinţări în serviciul armatei. (art. 11). . . c) Persoanele încadrate in serviciile şi formaţiunile de apărare antiaeriană a teritoriului, nu au voie să se folosească sau să comunice la alţii nici o relaţie de serviciu pe care ar deţine-o datorită activităţii lor. (art. 11). 5. Neputinţa fizică, boala, sau forţa majoră constatate prin acte eliberate de autoritatea comunală, constitue scutire definitivă sau temporară, după caz, a obligativității participării la serviciile necesare apărării antiaeriene (art. 67). 6. Nici o persoană, funcționar de stat, sau particular, indiferent de ocupația ce ar avea, nu va putea activa în domeniul apărării antiaeriene activă și pasivă a teritoriului, sub nici o formă ca: conferinţe la radio, sau publice, articole de ziare, broşuri, tablouri murale, insigne filme, fabricări şi vânzări de materiale în legătură cu apararea antiaeriană, organizări de standuri, expoziţia de apărare pasivă, etc dacă nu a urmat în prealabil cursurile unui centru de instrucţie AP. al M.A.M. sau a unui departament şi n’a obţinut un brevet sau certificat cu menţiunea ..bine (art. 8). 7 Toţi proprietarii de imobile, localuri publice, întreprinderi comerciale şi industriale, etc., sunt obligaţi a lăsa liberă executarea oricărei instalaţii dictată de interesul general al apărării antiaeriene activă şi pasivă a teritoriului în interiorul, exteriorul, subsolul, acoperişul imobilului, sau în curte, grădină, loc viran, etc. fără drept de despăgubire. (art. 14). 8. Toate autorităţile, regiile autonome, stabilimentele industriale de stat şi particulare, proprietarii de imobile, etc., sunt obligaţi ca la construcţia de noui clădiri sau repararea celor existente să respecte dispoziţiunile cu privire la sistematizarea şi regimul de construcţie pentru a face faţa atacurilor aeriene, (art. 15). 9. Pentru protecţia contra bombardamentelor aviaţiei inamice cu bombe brizante, toxice şi incendiare, se stabileşte pe întreg teritoriul ţării următorul regim : a) Toate clădirile nou- construite care intră în prevederile art. 153 din legea administrativă, precum şi construcţiile autorităţilor publice de orice suprafaţă şi înălţime vor avea câte un adăpost şi P“*1eşeurile clădirilor astfel construite, ca să asigure locatarii contra loviturilor în plin a bombelor de cel puţin 100 kg., precum şi contra gazeCapacitatea acestora va fi astfel calculată, încât să adăpostească pe lângă locatarii imobilului, inca un număr echivalent cu 1/3 din numărul locatarilor, sau funcţionarilor. (art. 15). 1b. In cazul că stabilimentele industriale, instituţiile, societăţile şi asociaţiile, precum şi proprietarii imobilelor nu execută întocmai condiţiile regimului construcţiilor de adăposturi arătate mai sus, ministerul aerului şi marinei are dreptul să angajeze prin primăria respectivă construcţiile şi instalaţiile de tot felul in contul acestora. In acest scop primăria va putea să facă popriri pe veniturile anului in curs şi următorii, până la acoperirea investigaţiilor făcute, cu o majorare de 20% pentru sporirea fondului apărării antiaeriene a teritoriului (art. 18). 11. Toate ministerele, regiile autonome, societăţile, asociaţiile, instituţiile, stabilimentele publice şi industriale de orice fel, întreprinderile comerciale şi populaţia însăşi, sunt obligate ca la exerciţiile de apărare antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, anunţate sau neanunţate, ce se vor organiza pe cuprinsul ţării, să execute întocmai dispoziţiunile afişate, sau publicate prin presă şi radio (art. 12). 12. Acel care distruge un obiect, o lucrare, sau o instalaţie destinată protecţiei contra atacurilor aeriene, chiar dacă este a sa proprietate, comite delictul de provocare de pericol public prin stricarea mijloacelor de apărare antiaeriană şi se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela unul, la 5 ani, amendă dela 10.000 la ÎOO.OOO lei şi interdicţia corecţională dela unul, la 2 ani. Dacă faptul a cauzat moartea, sau o vătămare gravă a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, se aplica pedeapsa prevăzută de art. 352, aliniatul ultim nr. 1 sau 2 din codul penal Carol II-lea; b) Acela care nu execută, întârzie sau sabotează măsurile de protecţie contra atacurilor aeriene, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni, la 2 ani şi amendă dela 5000, la 50.000 lei; c) Acela care se face vinovat de neglijenţă sau rea voinţă in respectarea măsurilor de apărare antiaeriană hotărâte de autorităţi, atât cu ocazia exerciţiilor de apărare pasivă cât şi în ce priveşte organizarea şi încadrarea în formaţiunile de apărare antiaeriană ale teritoriului, precum şi acela care lipseşte nemotivat de la cursurile Centrelor de instrucţie sau orele de apărare pasivă, organizate de autorităţi, se pedepseşte cu amendă dela 500, la 2.000 lei, sau cu închisoare poliţienească dela o zi, la o lună, in caz de recidivă ; d) Aceia cari contravin la dispoziţiunile aflate de autorităţi cu ocazia exerciţiilor de apărare antiaeriană activă pasivă, se pedepseşte cu amendă dela 200 la 1000 lei; e) Acela care fabrică obiecte sau orice materiale în legătură cu apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului şi acela care pune aceste obiecte sau materiale în circulaţie fără a fi omologate de ministerul aerului şi marinei, în acord cu ministerul înzestrării armatei, precum şi acela care activează în domeniul apărării antiaeriene a teritoriului, fără a avea prealabila aprobare a ministerului aerului şi marinei, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă dela 20.000 la 100.000 lei. f) Acela care construeşte fără autorizaţiile Serviciilor de apărare pasivă ale oraşelor sau conduce lucrări de adăpostire, precum şi instalaţii de utilitate publică ce nu îndeplinesc condiţiunile prevăzute de prezenta lege şi regulamentul ei, precum şi acela care va încerca vre-o înşelăciune sau inducere în eroare a autorităţilor în legătură cu cele de mai sus, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6luni la 2 ani şi cu amendă dela 20.000 la 100.000 lei. g) Acela care divulgă sau predă la agenţi străini diferite date, acte sau planuri referitoare la apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, se pedepseşte, conform art. 191 din codul penal Carol II-lea, dacă este cetățean român, sau conform art. 194 din codul penal, dacă este străin. (Art. 63). Moartea cântăreţei Maria Cojocăreanu Joi d. a. s’a stins din viaţă valoroasa, primă cântăreaţă a Operei din Buicuireşti Maria Cojocăreanu. Maria Cojocăreanu a debutat pe scena Operei din Bucureşti la 4 ianuarie 1926, cântând rolul Anina din opera Ielele de Puccini. De atunci cariera sa a înflorit mereu, contribuind la ridicarea prestigiului instituţiei pe care cu multă dragoste ai slujit-o. Deşi încă foarte tânără, Maria Cojocăreanu avea un bogat repertoriu din care amintim: Aida, Balul Mascat, Cavaleria Rusticană, Ebreea, Emani, Lohengrin, Prinţul Igor, Trubadurul, Giuvaerele Madonnei, Parsifal, Nunta lui Figaro, Toaca, Tiefland, Voevodul Țiganilor. Cluj, Septembrie Serviciul Social a început prima fază a organizării asistenţei la satei, dând în această prvinţă circulară normativă către căminele culturale. Deocamdată, cadrul de activitate este limitat şi bine s’a procedat că celor chemaţi să aplice programul nu li s’au dat însărcinări prea numeroase, cari n’ar putea fi îndeplinite. In primul rând, circulara prevede organizarea muncii obşteşti în sensul specificat şi de către legile speciale ale guvernului. Astfel, fiecare sat va fi împărţit în sectoare şi sectoarele în grupe de către 10 gospodari având în fruntea lor un conducător. Această organizare va fi pusă de preşedintele căminului cultural ladispoziţia autorităţilor locale, pe care le vor ajuta ca să poată executa cât mai bine şi mai repede măsurile autorităţii de stat Insă, acţiunea nu se mărgineşte numai la o organizare formală, ci tinde a satisface în mod practic şi realităţile din viaţa locală. Se specifică anume, că nici o familie în suferinţă nu poate rămâne fără asistenţă. Serviciul Social îşi ia asupra sa sarcina de a executa muncile de toamnă gospodarilor concentraţi şi de a asigura prin intervenţia căminelor că producţia agricolă nu va fi stânjenită cu nimic Un asemenea sistem de asistenţă a fost organizat în toamna trecută de către guvernul Milan Hodza al fostei republice cehoslovace şi el a dat rezultate foarte bune. In 20 zile, autorităţile statului reuşiseră să obţină un plus de câteva sute de mii ore de muncă. In acelaş interval aprovizionase cu rezerve alimentare pentru o lună fiecare familie. In ce priveşte Ardealul, el are nevoie de un număr considerabil de echipe de asistenţă. Nu ştim dacă Serverul Social va putea organiza un număr corespunzător prin căminele culturale, însă, din moment ce problema a fost pusă şi ea se actualizează, trebue să ne gândim foarte serios la soluţionarea ei integrală. Condiţiunile provinciei noastre sunt deosebite de ale celorlalte regiuni ale ţării. Aşa de pildă, în satele cu populaţie mixtă, nu putem conta decât pe echipele româneşti. Nu mai puţin trebue să avem în vedere că îndeletnicirile ţărăneşti sunt foarte variate dincoace de munţi, ele cuprinzând în afară de munca agricolă, păşunatul, creşterea vitelor, oieritul şi exploatarea pădurilor. E necesar deci, ca pe lângă echipele statornice cu destinaţia exclusivă de a asigura producţia plantelor alimentare, să avem şi altele mobile, cu putinţa de a satisface nevoile din afară de ograda satului. Totodată trebue să ţinem cont, că din oraşe ne putem procura în cazuri excepţionale prea puţine braţe de muncă. Cum majoritatea centrelor urbane au un caracter pur industrial, acestea absorb un număr considerabil de lucrători pentru nevoile apărării naţionale şi ale produselor de strictă necesitate, aşa că deplasarea lor în sectorul agrar ar fi anevoioasă. In al doilea rând, Serviciul Social şi-a propus să organizeze o importantă asistenţă de natură socială. Circulara recentă arată că toate căminele culturale sunt obligate să se îngrijească de îmbrăcăminte şi funcţionarea cantinelor pentru populaţia şcolară. In privinţa această circulara recentă sună astfel: ,,Veţi întocmi lista copiilor cari trebue hrăniţi la cantină cu lapte, ceai, mâncare caldă şi pâine cum şi a celor cari trebuesc îmbrăcaţi. Veţi căuta să adunaţi în bani, sau natură, ceea ce este necesar pentru îmbrăcăminte şi cantină. Vi fi face apel la toţi cei din sat cari au să dea câte puţin pentru cei cari nu au. Vă veţi adresa în scris tuturor fiilor satului, cerându-la să trimită obolul lor de recunoştinţă pentru cei din mijlocul şi cu jertfa cărora s’au înălţat pe treptele sociale. In orice caz, pentru organizarea cantinelor va trebui să vă ajute şi primăria“. Poate că în legătură cu această circulară n’ar strica să se lămurească atât caracterul ce trebue să-l aibă cantinele şcolare, cât şi sarcinie în organizarea lor. După câta ştim, în unele sate ardelene, cantinele au luat fiinţă dintr’un spirit umanitar şi filantropic, fie că erau ajutate din obolul public, fie că se întreţineau din bugetele locale. Acum concepţia asupra cantinelor şcolare se lărgeşte şi ele nu se mai limitează numai la o operă de caritate, ci intră în domeniul asistenţii organizate de către stat. Deci, pentru vremuri excepţionale, acţiunea nu se mărgineşte la câteva zeci sau sute de sate, ci trebue extinsă în întreg sectorul agrar, corespunzând unei necesităţi primordiale. Ori, acest lucru presupune uniformizarea mijloacelor, asigurarea unor fonduri permanente şi creearea unor astfel de posibilităţi, ca aprovizionarea populaţiei şcolare să fie făcută în condiţiuni optime. Căci, ce se întâmplă dacă nu în toate satele se găsesc oameni milostivi şi posibilităţi bugetare ? Intr’o asemenea împrejurare, îndemnul Serviciului Social rămâne fără rezultat şi cantina, în cazul cel mai bun, funcţionează cu o asistenţă mediocră. De aceea, din moment ce s’a ajuns la o idee atât de sănătoasă ca viaţa satelor să fie ocrotită de orice intemperie a secolului, ea trebue pusă în aplicare pe baze solide şi având putinţa să dea maximum de roade. V. M. ANCHETELE NOASTRE IN ARDEAL MIMA ASISTENŢEI LA SATE O importantă circulară a Serviciului social privitoare la modul cum trebue să funcţioneze celula agrară in vremuri excepţionale -ox© *:♦ 0XO Inteligenţa dobitoacelor CÂINII NU SUNT PRIMIŢI IN METRO Câinii nu sunt primiţi în metro, la Paris. Ei totuşi îşi însoţesc stăpânii alergând după metro, după cum, pe vremea tramvaielor cu cai, alergau după stăpânii lor, în Bucureşti, căci după cele electrice s’au resemnat să mai alerge. Un ziar din Paris ne povestește: câinele parizian era însă antrenat de stăpânul său, care făcea foarte des pe comisvoiajorul. Intr’o zi i-a spus : — Du-te de m’așteaptă la Marbeuf sau la Dupleix... In altă zi, îi dete numele altei stații, dar se întâmplă o scenă dramatică: câinele începu să geamă și, în loc s’o ia la goană ca ’n alte dăți, se culcă pe loc, în drum: — Dar ce ai tu ? Refuz de serviciu ? Du-te repede la Pereire, marș ! Câinele se porni pe un plâns în toată regula. Ce se întâmplase ? ^ Stăpânul privi harta metroului și-și dădu seama că, de când cu alarma contra avioanelor dușmane, stația Pereire a fost închisă. Câinele simțise aceasta prin instinct, , _uiesaujci£eL'!xU*lxi*L.:___iui