Universul, decembrie 1939 (Anul 56, nr. 330-357)

1939-12-01 / nr. 330

f*r­t UNIVERSUMAnul al S6-lea Nr*. 330 Vineri 1 Decembrie 1939" Vânătoare cu arcul şi săgeata Unsprezece state ale Uniunii americane au introdus regula­mente de vânătoare, care impun adepţilor acestui sport tot felul de restricţii. Li se cere in pri­mul rând, să nu facă zgomot şi deci să nu se folosească de arme de foc.... Dar atunci, cum să vâneze, veţi întreba d-voas­­tră ? _ E drept, că problema pare destul de dificilă, dar cetăţenii americani nu sunt oameni, cari să se dea bătuţi pentru atât de pu­­ţin lucru. Luând exemplu de la un compatriot al lor, de pro­fesiune agent de asigurări, care acum câţiva ani a propovăduit reîntoarcerea la vânătoare cu arcul şi cu săgeata, a­u început să se exerseze in mânuirea aces­tei arme şi acum, în cele un­sprezece state de care am vorbit mai sus, se pot vedea, în epoca vânătoarei, nenumăraţi „ar­caşi“ pornind în grupuri sau izolaţi spre a-şi încerca înde­mânarea pe bieţii iepuri sau fols­­inele căprioare. înainte însă de a se putea deda „nobilului sport”, ei sunt ţinuţi să depuie un examen în fa­ţa unei comisiuni de experţi, spre a dovedi că au ochiul şi mâna cu adevărat sigu­re. A­­ceasta, in primul rând, spre a ucide repede şi aproape fără du­rere victima şi în al doilea rând spre a nu se expune, in cazul unei greşeli, să fie atacaţi de pildă, de un cerb, care a fost numai rănit şi care, de durere devine adeseori furios. Un arbore care cânta E vorba de aşa numitul „so­­fear“, care creşte în Nubia din Africa. Când vântul adie printre frunzele lui, se aude o melodie dulce, care pare ieşită dintr’un flaut. Indigenii, bine­înţeles, au ţesut tot felul de­ legende fru­moase în jurul acestei stranii muzici aeriene, dar observatorii europeni, mai sceptici au găsit o altă explicaţie. Ei afirmă că acele sunete mu­zicale ies din miriade de găurele făcute în frunzele şi în ramurile arborelui de nişte insecte. Şi con­­certistul care cântă din flautul misterios nu e altul decât vân­tul şăgalnic care trece prin puz­deria de găurele microscopice. M­ărunte La japonezi vulpea e conside­rată drept un ambasador al zeilor și de aceea e onorată și tratată­ bine. ________________ IERI DANSATOARE, AZI... Cine ar recunoaşte în această voinică faţă de ţară pe graţioa­sa Percy Barton, care acum câ­teva săptămâni încă fermeca pu­blicul cu dansurile sale?.. Dar, ca multe alte dansatoare, artiste, manechine sau midinete engleze, miss Percy a renunţat la orice vanitate spre a-și servi patria, a­­colo unde ea are nevoie de brațe. Inginerul Gh. Pomponiu s’a aruncat înaintea accelera­tului de București Oradea, 28 Nov. Inginerul Gheorghe Pomponiu,­­ în vârstă de 49 de ani, cu domi-­­ ciliul în București, avea în an­ ;­t­repriză unele lucrări în regiunea­­ noastră. El avea ca asociat pe­­ fratele său mai mare. In ultimul­­ timp acesta l-a părăsit, retrăgân-­­ du-se din asociaţie, ceea ce l-a pus pe Gheorghe Pomponiu în imposibilitate de a mai face faţă plăţilor angajate. Asupra lui mai apăsa şi o datorie de câteva mi­lioane la „Creditul Industrial", care îi sechestrase toată averea. Azi urma să fie declarat în stare de faliment. La acest dezastru s’a mai adăo­­gat şi durerea pricinuită de ho­­tarîrea soţiei sale de a-l părăsi. Nemaigăsind nici o soluţie de a se salva, azi la ora 2 d. a. ing. Pomponiu s’a aruncat înaintea acceleratului de Bucureşti, care l-a transformat într’o massă de carne. MOTIVELE LOR Motivele pe care le invoacă, în general, acei cari vor să rupă „le­găturile vecinice“ ale căsătoriei, sunt sau par cel puţin absurde, bine­înţeles, celor cari nu sunt in­teresaţi în cauză, dar şi în acest domeniu, ca în multe altele, re­cordul­­ absurdităţii îl deţin tot americani. • Şi pentru că, tot în America nu există argument mai convingător de­cât statistica, iată una care confirmă pe deplin cele spuse de noi . Astfel, anul trecut, trei perechi de soţi americani au divorţat, fiindcă bărbatul sau nevasta re­fuzase să înveţe să joace „bridge“. 56 perechi se despărţiseră, fiindcă nu se putuseră înţelege asupra numelui ce voiau să dea fiilor lor; 875 de perechi fiindcă soţii res­pectivi nu apreciau felul de a găti al jumătăţilor lor; 19 fiindcă unul din parteneri nu voia să împăr­tăşească pasiunea celuilalt pentru vitamine şi calorii; 3 perechi fiind­că soţul provoca mereu certuri acaparând pentru uzul lui jucă­riile mecanice ale copiilor săi; 30 de perechi, în sfârşit, pentru că 3 soţi şi 47 de soţii nu-şi spuse­seră vârsta adevărată înainte de căsătorie. In Polonia, intre viaţă şi moarte Foamete şi jafuri Pentru mine, imaginea cea mai tristă a războiului era în bi­bliotecile şi în arhivele distruse de focul bombelor incendiare. Printre ruinele Institutului Orien­tal, am cules resturi de hârtii arse, cari conţineau materiale privitoare la Muntenia şi Mol­dova şi un plic, pe jumătate dis­trus de foc, adresat profesorului Nicolae Iorga. Nu mai exista nici frumosul Muzeum Narodo­­wy, unde rămâneam altădată ceasuri întregi înaintea tablou­rilor lui Jan Matejko şi a altor maeştri ai picturii polone. Nu mai puteam lucra la Arhi­vele Statului, nimicite, cu hârtii împrăştiate printre dărâmătu­rile clădirilor. Oriunde mă du­ceam găseam ruine peste ruine, case arse, biserici fără cruci şi fără acoperişuri, fără geamuri, toate înegrite de foc şi de fum. Iar peste această tristă pano­ramă, plutea duhoarea de cada­vre, care te silea să ţii batista la nas. Trecând pe lângă casele dărâmate, ţi se înfăţişa un spec­tacol înfiorător: mii de oameni rămaşi pe jumătate îngropaţi în molozul ruinelor, mii de stîr­­vuri intrate în putrefacţie... In zilele calde, acest mijlos de­venea deadreptul insuportabil: pătrundea în casele cu geamuri sparte şi umplea toate unghe­rele. Lumea se aştepta cu groază la epidemii. — „Numai gerul ar putea să ne scape!“ spuneau varşovienii tremurând de frig în case fără ferestre, fără lumină şi apă. Do­rinţa lor s’a împlinit şi a înce­put... să ningă. Tremuram în hainele mele uşoare de vară, până când am căpătat de la prie­tena mea o blană scurtă, cu care mă înveleam şi noaptea. D-na G. a scăpat, ca să zic aşa, foarte ieftin de pe urma nimicirii ora­şului: bombele i-au distrus nu­mai jumătate din clădirea unde stătea, iar din apartamentul ei numai o singură cameră. Acest noroc de a-şi avea casa măcar pe jumătate locuibilă, l-au avut puţini din locuitorii Varşoviei, trei sferturi din locuinţele Capi­talei fiind arse sau dărâmate la pământ. Cam în aceiaşi stare „fericită“, adică numai pe ju­mătate distrusă, se găsea şi Am­basada României, Ministerul in­­­strucţiunii, căminul de studente unde stăteam, şi Biblioteca Uni­versităţii, ocupată acum de poliţia germană. Pe bătrânul profesor, Tadeusz Zielinski, o podoabă a filologiei clasice, savant cu renunţ mon­dial, atât de cunoscut şi la noi, l-am regăsit acum mutat din a­­partamentul său de la Universi­tate, care arsese, într’o altă casă, unde i se dăduse o cameră mică, goală, cu geamurile sparte. Zăcea în pat bolnav, îmbrăcat în pal­tonul de iarnă, cu căciula pe cap şi mănuşile de lână în mâini, învelit cu fel de fel de haine călduroase. Când m’a văzut a zâmbit trist şi mi-a spus: „Iată în ce situaţie ridicolă mă găsiţi acum!“ Ridicolă!? Mi s’a strâns inima de durere. Mi-am adus a­­minte de strălucita primire ce i s’a făcut de către Universitatea noastră din Bucureşti, cu câteva luni înainte de război, de con­ferinţele lui docte şi vioaie în acelaş timp, cari au stârnit ad­miraţia tuturor, de casa lui ospi­talieră, unde am petrecut ceasuri fericite de comuniune sufleteas­că, cu el şi cu fiica lui într’o at­mosferă caldă de sinceră prie­tenie, înalt, cu frumoasă-i bar­bă albă răsfirată, zăcea acum înaintea mea ca statuia unui zeu, doborît de furtună. Iar fiica lui, bolnavă și ea, alerga prin târg după o bucată de pâine... Am vrut sa-i fiu și eu de vreun folos. Ocazia s’a prezen­tat numai­decât. Dorea să plece la Muenchen, unde fiul său era profesor la Universitate. Dăduse o cerere autorităţilor germane dar nu-i venea nici un răspuns. Polonezilor le era foarte greu să pătrundă la comandaturile ger­mane, unde trebuiau să aştepte zile întregi ca să fie primiţi. Cu paşaportul meu, al unei ţări neu­tre, am izbutit să îndeplinesc acest oficiu mult mai repede, lă­murind situaţia veneratului mae­stru şi educându-i apoi vestea îmbucurătoare că germanii au dat toată atenţia cauzei sale. Am căpătat, în sfârşit, un „Aussweiss“ şi pentru ca să plec în ţară prin Germania, dar a trebuit să aştept o bună bu­cată de vreme ca să pot porni spre acasă, deoarece toate liniile ferate din jurul Varşoviei erau distruse ,iar cele ce se restabi­leau, erau destinate exclusiv tru­pelor germane, populaţia civilă nu prea având voie să călăto­rească prin ţară. Poate că începuseră de atunci epidemiile, de cari, totuşi, nu se vorbea încă; dar într’o zi am aflat că ieşirea din Varşovia era oprită pentru toţi. Nesiguranţa aceasta mă îngro­zea. Nu mai aveam bani, iar viaţa devenea din ce în ce mai scumpă şi mai grea; pâinea lip­sea cu desăvâşire ! Lumea mai nenorocită căpăta ceva de mâncare de la germani, dar pentru câte o farfurie de supă era nevoită să stea, tremu­rând de frig, ceasuri întregi pe străzi ,formând cozi nesfârşite, ca în Rusia Sovietică, cum spu­neau polonezii. In zilele asediu­lui foametea a atins proporţii grozave. In timp ce ghiulelele şuerau pe deasupra, femei şi copii şi chiar oameni în toată firea erau văzuţi repezindu-se în stradă asupra cailor răniţi sau ucişi de schije, tăiau bucăţi de carne din ei şi fugeau să le frigă cum şi unde puteau... Prăvăliile, pe jumătate arse, erau prădate sub focul avioane­lor. Hoţi mai îndrăzneţi şi mai lacomi pătrundeau şi în locuin­ţele părăsite, pe jumătate di­struse, unde unii dintre înşii şi-au găsit moartea, printre zidurile prăbuşite peste ei. O parte din lucrurile de furat se vindeau acum pe străzi cu preţuri fabu­loase. Lumea rămasă fără îm­brăcăminte, cumpăra de toate şi plătea cât i se cerea. Pe străzi vedeai fel de fel de negustori clandestini ,cari fugeau, încotro vedeau, îndată ce apăreau soldaţii germani. Câte o femee, bine îmbrăcată, oferea, pe ascuns, trecătorilor ţigări sau alte mărunţişuri, de cinci ori mai scumpe decât „îna­inte de războiu“. Clienţii de o­­cazie se indignau, dar până la urmă cumpărau... Nu auziai pe străzi decât po­vestiri nesfârşite despre întâm­plările din timpul bombarda­mentelor şi mai ales două cuvin­te, repetate într’una: „Zyje! Za­­bity !“ (Cutare trăeşte! Cutare a fost omorît). (Va urma) E. D. VIII IN FIECARE AN, PE VREMEA ACEASTA, APARE » |­n ■ »» + ■»♦+++++++ + + »♦♦♦♦ + »♦ ♦ CONTRa tuse PASTILE VALDA în cutii originare sunt singurele eficace UN APEL PENTRU SPRIJINIREA ACŢIUNII DE INFRÂNAREA SPECULEI Cuvântarea rostită la Radio de d. g-ral Petre G­eorgescu, comandantul gărzilor naţionale, comisarul general pentru infrânarea speculei D. g-ral Petre Georgescu, co­mandantul Gărzilor Naţionale şi comisar general pentru înfrâna­­rea speculei a vorbit Marţi sea­ră, la radio, despre măsurile pe care le-a luat pentru îmfrâ­­narea speculei. Am primit misiunea ca în ca­litate de comisar general, să mă ocup cu coordonarea şi aplica­rea măsurilor prevăzute în le­gea pentru înfrânarea şi repri­marea speculei. Conştient de această răspun­dere, sunt hotărît să procedez cu toată energia şi cu toată pu­terea legală ce-mi stă la dispo­ziţie, pentru a aduce le realitate o seamă de oameni cari, setoşi de câştiguri nepermise şi profi­tând de situaţia mea excepţio­nală în care ne găsim, comit a­­devărate atentate la viaţa cetă­ţeanului nevoiaş, printr’o ne­justificată si umpre a articole­lor de absolută necesitate. De aceea, fac un călduros apel la toţi cetăţenii ţării, de toate clasele, să ajute acţiunea noas­tră, a celor chemaţi să stăvilim această neîngăduită stare de lu­cruri. Nu am pornit şi nu vom duce război comerţului. Comerţul trebue să trăiască, să se desvolte, şi avem datoria să-l ajutăm din toate puterile noastre. Ne declarăm însă vrăjmaşii acaparatorilor, speculanţilor şi oamenilor fără inimă din lumea comercianţilor. Pe aceştia dorim să-i aducem la simţul realtăţii arătându-le că orice meserie, trebueşte ba­zată pe cinste, pe omenie şi pe înţelegerea rostului ce-l are în sânul societăţii. Legea pentru înfrânarea spe­culei prevede măsuri drastice contra oricui va nesocoti dispo­­ziţiunile ei. Chiar consumatorii, ca­ri cu ştiinţă vor plăti preţuri mai mari de câte cele stabilite pen­tru anumite articole, sunt con­sideraţi infractori la lege şi pe­depsiţi ca atare. Orice cetăţean ar descoperi vreo infracţiune pedepsită de lege sau care are informaţ­iuni cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni, are datoria să ceară, scris, sub­ proprie semnătură, facerea cercetărilor şi constată­rilor necesare. Oricare cetăţean al ţării, a­­flându-se in situaţ­ia de a fi des­coperit vreo încălcare a legii, este dator să se adreseze ori­cărui din organele chemate să facă constatarea ş­i să a­dreseze acte de dare în judecată. Sfătuim pe toată lumea să a­­corde tot sprijiinul bunelor in­­tenţiuni al guvernului, după cum sfătuim pe toţi să se abţi­nă dela răsbunări, şicane şi alte neajunsuri ce s’ar putea aduce negoţului prin denunţări lipsite de temei. Să ne gândim că efectele legii stau în felul cum vom înţelegem să ne apărăm propriile noastre interese şi că aceasta nu se a­­pără decât procedând desbră­­caţi de orice patimă şi fără pic de e­venta în suflet. In afara aparatului de stat, au mai primit însărcinarea să activeze în cadrul legei pentru în­frânarea speculei, gărzile na­ţionale. In calitatea mea de coman­dant al acestor gărzi, am dat instrucţiuni precise, arătând ro­lul ce-l au de îndeplinit în a­­ceastă operă de ajutorare so­cială. Gărzile sunt o tulpină altoită pe vigurosul trunchi al Frontu­lui Renaşterii Naţionale. Camarazii noştri din gardă, cunoscători ai programului fron­tului şi conştienţi de valoarea şi rostul lui, vor înţelege şi în această împrejurare, câtă încre­dere pun în ei şi cât aştept de la dreapta şi neobosita lor afir­mare. Garda să primească orice plângeri, să asculte atent şi pli­nă de bună voinţă orice durere şi să ajute ori­când şi pe oră cine, rămânând în afara ori­că­ror suspiciuni. In acest fel îşi va împlinii da­toria şi va bine merita din par­tea semenilor noştri. Augustul nostru Suveran ve­ghează asupra noastră a tutu­ror. Să-i procurăm clipe de adânc meritată mulţumire pentru gri­­jea ce ne poartă şi să ne ridi­căm la înălţimea nădejdilor ce îşi pune în noi.________ Şedinţa infimă a Academiei Române In şedinţa intimă a Academiei Române, de la 24 Noembrie c., d. prof. Al. Lapedatu, secretarul general al Academiei, a prezentat următoarele publicaţiuni: Ion I. Nistor, „Un proiect de organizare a oştirilor pământene din 1812“, publicat în Memoriile secţiunii istorice ale Academ­iei (Bucureşti 1939); George Moroianu, „Chipuri din Săcele", publicată în colecţia fundaţiei culturale regale „Prin­cipele Carol“ (Bucureşti 1938); „Convorbiri Literare" — nu­mărul din 15 Iunie 1939 închinat lui Mihail Eminescu. „Anuarul Ateneului Român" pentru 1938, publicat sub îngri­jirile d-lui Gh. Adamescu. D. prof. C. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei, a pre­zentat scrierea „Spirit militar modern", revistă de psihologie, pedagogie, sociologie şi etică, anul IX nr. 1, Bucureşti 1939, de sub conducerea d-lui It col. C. Atanasiu. D. Dim. Gusti a prezentat lu­crarea d-lui prof­ . G. Oprescu „Peasant Art in Rumania", a­­părută în cadrul de propagandă naţională cu ocazia pavilionului României la expoziţia interna­ţională din New-York. D. general R. Rosetti a comu­nicat următoarele daruri primite de biblioteca Academiei: Dela d. general Paul Teodores­­cu o colecţie de 78 regulamente şi manuale militare, tactice şi tehnice. Dela d. prof. V. Grecu, 52 co­pii fotografice de pe Octoihul lui Macarie din 1510 aflat la mână- Guirea Hilandoc (Athos). Dela d-na amiral Lupaşcu mai multe cărţi, manuscrise şi o hartă veche, De la d. I .Călinescu, 14 do­cumente. Dela d . E. Torouţiu, exem­plare suplimentare a bogatului număr al Convorbirilor Literare consacrat lui Mihail Eminescu. D-sa a adăugat ■ că d. Nicolae Racottă a depus spre păstrare la Academie, până la întemeierea unui muzeu permanent al dom­niei­­Regelui Carol I, două inele donate defunctei sale soţii de Regina Elisabeta. Prezentând lucrarea The Con­gress of Berlin and after de W. N. Medlicott, d. general Rosetti a arătat temeinicia documentării şi nepărtinitoarea expunere fă­cută de autor. D I. Simionescu a prezentat scrierea sa „Flora României" pu­blicat­ă de fundaţia pentru lite­ratură şi artă „Regele Carol 11“. D. I. Nistor a atras atenţia a­­supra numărului pe August 1939 al revistei „Südostdeutsche For­schungen", în care au apărut interesante articole semnate de autorii români Giorge Pascu, Coriolan Petranu, Eugen I. Pău­nei şi I. Nistor. In şedinţa secţiunii istorice, d. C. Moisil a citit comunicarea sa „Probleme de numismatică româ­nească". La discuţiunea ce a ur­mat au luat parte d-nii: N. Bă­­nescu, I. I. Nistor, Andrei Ră­­dulescu și P. P. Panaitescu. TRIBUNALUL PUTNA Secția I a CONVOCARE No. 36.397—22 Noembrie 1939 Se convoacă în camera de consiliu a acestui Tribunal pentru 21 Decembrie 1939 ora 8 dim­ creditorii debitorului Gh. I. Sava din Focșani str. slt. Al. Gr. Ionescu 14, care a făcut cerere de radiere conf. art. 27 al 13 din legea con­­versiunei din 1934 asupra a­­verei proprietatea sa. Prim Președinte, (ss) Indescifrabil Grefier, (ss) Indescifrabil 30755 LICEUL DE FETE „STURZA— CANTACUZINO“ ROMAN Publicatiune Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că in ziua de 18 Decembrie 1939, ora 11 a. m., se va ţine in cancelaria Liceului de Fete „sturza- Cantacuzino“ licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, pentru furnizarea alimentelor internatului liceului, pe anul şcolar 1939—1940, după cum se specifică mai jos: Care de viţel şi untură, kgr. 5.309 Pâine albă şi neagră, kgr 16.000 Articole de lăptărie în val. de lei 62.000 Articole de băcănie în val. de lei 68.000. Cantităţile pe articole de băcănie şi lăptărie sunt specificate în cad­­tul de sarcini. Predarea cantităţilor va fi făcută la liceu, după cerinţă. Licitaţia se va ţine in conformi­tate cu legea şi regulamentul în vigoare. Concurenţii, care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferte şi garanţia de 5­ an­ din valoarea ali­mentelor de furnizat în numerar sau efecte de stat. Se poate oferta şi pe articole se­parat. Condiţiunile de furnizare se pot vedea în orice zi de lucru, în orele 9—12 la cancelaria liceului. Se va licita din nou, cu termen scurt, conform avizului O. C. L. No. 357140/939. Directoare, indescifrabil. 18 Noembrie 1939. 30763 întreprindere mare din Capitală angajează doi funcţionari pentru serviciile de MAGAZINER SEE SEE EXPEDITOR Ofertele cu indicarea ocupaţiunilor anterioare, referinţe şi pretenţiuni, transmite agenţia de pu­blicitate CAROL SCHULDER, Bucureşti, Pasagiul Comedia, sub „Uleiuri”. n TSPICOTAGE de lâna MARE ASORTIMENT PENTRU: Doamne, Domni şi Copii DEPOZIT DE FABRICA 1 la GALERIILE ŞELARI str. şelari 4 SIFILISUL şi nu este o boală nevindecabilă. Se tratează în mod discret, pe cale bucală cu noul medicament ştiinţific, străin, în pastile: „ARONGUL” aprobat de Onor. Ministerul Sănătăţii. De vânzare la toate farmaciile şi drog­eriile. Pros-Minsterul Justiţiei COMISIUNEA PENTRU CONSTA­TAREA CONDIŢIUNILOR DE NA­TURALIZARE ŞI RECUNOAŞ­TERE Dos. Nr. 1087/nat/939 D. Anton Rozhon, domiciliat în Braşov, str. Iuliu Maniu No. 25, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este supus austriac, de profesiune muzicant, născut în Viena in 1894, de religie catolică. Conform art. 19 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică a­­ceasta spre ştiinţa acelora care au voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 30854­4-Fs­pecte expediază gratuit la cerere „NIFAR” S. A. R. Serviciul Ştiin­ţific R., Str. Maria Rosetti 47, București. Contra ramburs­­ei 450 flaconul, expediază Farmacia Dr. Const. Guci, Calea Victoriei 33, București. 1231 Mişcare in personalul ministerului de finanţe Balan Constantin şi Popa Dumi­tru, şefi de birou c­. I-a la direc­ţiunea mişcării fondurilor, cu în­cepere dela 1 Decembrie 1939, se deleagă in interesul serviciului să îndeplinească funcţiunea de şef de secţie la aceeaşi direcţiune. Vasile Feraru, referent la Ofi­ciul de îndrumare şi coordonare financiară, a fost detaşat pe data de 23 Nov. 1939 la comisariatul ge­nera­l al aprovizionării, în sensul că rămâne să funcţioneze de la a­­ceeaş dată tot la menţionatul oficiu. Enache Teodor, perceptor de agenţie cl. Il­a şi Vlădoianu Ni­colae, agent de urmărire, ambii de la agenţia de încasări Turburea, judeţul Gorj, se suspendă din func­ţiune conf. art. 57 din statut, în­trucât prin rechizitoriul parchetu­lui tribunalului Gorj, li s’au des­chis acţiune publică pentru pier­dere de acte publice. Domnii abonat! sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eti­cheta abonamentului expirat« I MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA PENTRU CONSTA­TAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOAŞ­TERE Dos. Nr. 1341/nat./939 D. Araxi Laura A. Stambolian, domiciliată în Galaţi, str. Dr. Car­­nabel No. 10, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda ce­tăţenia română. Prin cerere petiţionara arată că este născută în Varna, Bulgaria, la data de 15 octombrie 1911, de re­ligie ortodoxă, venită şi stabilită în ţară în 1918. Conform art. 19 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, s­s publică a­­ceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă­­ întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. Isigfat- IS­­- I­­ : 8­0813 Primul Preşedinte al Tribunelului Gorjiu S. l­a Pofificaţione No. 52728 din 25 Noembrie 1939 Văzând cererea înreg. sub No. 27013/1939, semnată de debitorul Gh. I. Pascu, pensionar şi proprie­tar din Tg.-Jiu. Noi Primul Preşedinte, In baza Jurnalului acestui Tri­bunal No. 15137 din 7 Noembrie 1939 și dips. art. 27 din legea conversiu­­nei, ordonăm convocarea tuturor creditorilor debitorului Gh. I. Paşcu din Tg.-Jiu, pentru ziua de 14 De­cembrie 1939, orele 13, spre a aviza asupra cererii numitului dacă îl au­toriză să contracteze un împrumut ipotecar de 50.000 Lei la Cassa So­cietăţii Funcţionarilor Publici in vederea achitării ratelor de con­versiune. Dată în camera de consiliu. Prim Preşedinte, ss Indescifrabil ! Grefieri ss Indescifrabil

Next