Universul, decembrie 1939 (Anul 56, nr. 330-357)
1939-12-01 / nr. 330
f*rt UNIVERSUMAnul al S6-lea Nr*. 330 Vineri 1 Decembrie 1939" Vânătoare cu arcul şi săgeata Unsprezece state ale Uniunii americane au introdus regulamente de vânătoare, care impun adepţilor acestui sport tot felul de restricţii. Li se cere in primul rând, să nu facă zgomot şi deci să nu se folosească de arme de foc.... Dar atunci, cum să vâneze, veţi întreba d-voastră ? _ E drept, că problema pare destul de dificilă, dar cetăţenii americani nu sunt oameni, cari să se dea bătuţi pentru atât de puţin lucru. Luând exemplu de la un compatriot al lor, de profesiune agent de asigurări, care acum câţiva ani a propovăduit reîntoarcerea la vânătoare cu arcul şi cu săgeata, au început să se exerseze in mânuirea acestei arme şi acum, în cele unsprezece state de care am vorbit mai sus, se pot vedea, în epoca vânătoarei, nenumăraţi „arcaşi“ pornind în grupuri sau izolaţi spre a-şi încerca îndemânarea pe bieţii iepuri sau folsinele căprioare. înainte însă de a se putea deda „nobilului sport”, ei sunt ţinuţi să depuie un examen în faţa unei comisiuni de experţi, spre a dovedi că au ochiul şi mâna cu adevărat sigure. Aceasta, in primul rând, spre a ucide repede şi aproape fără durere victima şi în al doilea rând spre a nu se expune, in cazul unei greşeli, să fie atacaţi de pildă, de un cerb, care a fost numai rănit şi care, de durere devine adeseori furios. Un arbore care cânta E vorba de aşa numitul „sofear“, care creşte în Nubia din Africa. Când vântul adie printre frunzele lui, se aude o melodie dulce, care pare ieşită dintr’un flaut. Indigenii, bineînţeles, au ţesut tot felul de legende frumoase în jurul acestei stranii muzici aeriene, dar observatorii europeni, mai sceptici au găsit o altă explicaţie. Ei afirmă că acele sunete muzicale ies din miriade de găurele făcute în frunzele şi în ramurile arborelui de nişte insecte. Şi concertistul care cântă din flautul misterios nu e altul decât vântul şăgalnic care trece prin puzderia de găurele microscopice. Mărunte La japonezi vulpea e considerată drept un ambasador al zeilor și de aceea e onorată și tratată bine. ________________ IERI DANSATOARE, AZI... Cine ar recunoaşte în această voinică faţă de ţară pe graţioasa Percy Barton, care acum câteva săptămâni încă fermeca publicul cu dansurile sale?.. Dar, ca multe alte dansatoare, artiste, manechine sau midinete engleze, miss Percy a renunţat la orice vanitate spre a-și servi patria, acolo unde ea are nevoie de brațe. Inginerul Gh. Pomponiu s’a aruncat înaintea acceleratului de București Oradea, 28 Nov. Inginerul Gheorghe Pomponiu, în vârstă de 49 de ani, cu domi- ciliul în București, avea în an ;trepriză unele lucrări în regiunea noastră. El avea ca asociat pe fratele său mai mare. In ultimul timp acesta l-a părăsit, retrăgân- du-se din asociaţie, ceea ce l-a pus pe Gheorghe Pomponiu în imposibilitate de a mai face faţă plăţilor angajate. Asupra lui mai apăsa şi o datorie de câteva milioane la „Creditul Industrial", care îi sechestrase toată averea. Azi urma să fie declarat în stare de faliment. La acest dezastru s’a mai adăogat şi durerea pricinuită de hotarîrea soţiei sale de a-l părăsi. Nemaigăsind nici o soluţie de a se salva, azi la ora 2 d. a. ing. Pomponiu s’a aruncat înaintea acceleratului de Bucureşti, care l-a transformat într’o massă de carne. MOTIVELE LOR Motivele pe care le invoacă, în general, acei cari vor să rupă „legăturile vecinice“ ale căsătoriei, sunt sau par cel puţin absurde, bineînţeles, celor cari nu sunt interesaţi în cauză, dar şi în acest domeniu, ca în multe altele, recordul absurdităţii îl deţin tot americani. • Şi pentru că, tot în America nu există argument mai convingător decât statistica, iată una care confirmă pe deplin cele spuse de noi . Astfel, anul trecut, trei perechi de soţi americani au divorţat, fiindcă bărbatul sau nevasta refuzase să înveţe să joace „bridge“. 56 perechi se despărţiseră, fiindcă nu se putuseră înţelege asupra numelui ce voiau să dea fiilor lor; 875 de perechi fiindcă soţii respectivi nu apreciau felul de a găti al jumătăţilor lor; 19 fiindcă unul din parteneri nu voia să împărtăşească pasiunea celuilalt pentru vitamine şi calorii; 3 perechi fiindcă soţul provoca mereu certuri acaparând pentru uzul lui jucăriile mecanice ale copiilor săi; 30 de perechi, în sfârşit, pentru că 3 soţi şi 47 de soţii nu-şi spuseseră vârsta adevărată înainte de căsătorie. In Polonia, intre viaţă şi moarte Foamete şi jafuri Pentru mine, imaginea cea mai tristă a războiului era în bibliotecile şi în arhivele distruse de focul bombelor incendiare. Printre ruinele Institutului Oriental, am cules resturi de hârtii arse, cari conţineau materiale privitoare la Muntenia şi Moldova şi un plic, pe jumătate distrus de foc, adresat profesorului Nicolae Iorga. Nu mai exista nici frumosul Muzeum Narodowy, unde rămâneam altădată ceasuri întregi înaintea tablourilor lui Jan Matejko şi a altor maeştri ai picturii polone. Nu mai puteam lucra la Arhivele Statului, nimicite, cu hârtii împrăştiate printre dărâmăturile clădirilor. Oriunde mă duceam găseam ruine peste ruine, case arse, biserici fără cruci şi fără acoperişuri, fără geamuri, toate înegrite de foc şi de fum. Iar peste această tristă panoramă, plutea duhoarea de cadavre, care te silea să ţii batista la nas. Trecând pe lângă casele dărâmate, ţi se înfăţişa un spectacol înfiorător: mii de oameni rămaşi pe jumătate îngropaţi în molozul ruinelor, mii de stîrvuri intrate în putrefacţie... In zilele calde, acest mijlos devenea deadreptul insuportabil: pătrundea în casele cu geamuri sparte şi umplea toate ungherele. Lumea se aştepta cu groază la epidemii. — „Numai gerul ar putea să ne scape!“ spuneau varşovienii tremurând de frig în case fără ferestre, fără lumină şi apă. Dorinţa lor s’a împlinit şi a început... să ningă. Tremuram în hainele mele uşoare de vară, până când am căpătat de la prietena mea o blană scurtă, cu care mă înveleam şi noaptea. D-na G. a scăpat, ca să zic aşa, foarte ieftin de pe urma nimicirii oraşului: bombele i-au distrus numai jumătate din clădirea unde stătea, iar din apartamentul ei numai o singură cameră. Acest noroc de a-şi avea casa măcar pe jumătate locuibilă, l-au avut puţini din locuitorii Varşoviei, trei sferturi din locuinţele Capitalei fiind arse sau dărâmate la pământ. Cam în aceiaşi stare „fericită“, adică numai pe jumătate distrusă, se găsea şi Ambasada României, Ministerul instrucţiunii, căminul de studente unde stăteam, şi Biblioteca Universităţii, ocupată acum de poliţia germană. Pe bătrânul profesor, Tadeusz Zielinski, o podoabă a filologiei clasice, savant cu renunţ mondial, atât de cunoscut şi la noi, l-am regăsit acum mutat din apartamentul său de la Universitate, care arsese, într’o altă casă, unde i se dăduse o cameră mică, goală, cu geamurile sparte. Zăcea în pat bolnav, îmbrăcat în paltonul de iarnă, cu căciula pe cap şi mănuşile de lână în mâini, învelit cu fel de fel de haine călduroase. Când m’a văzut a zâmbit trist şi mi-a spus: „Iată în ce situaţie ridicolă mă găsiţi acum!“ Ridicolă!? Mi s’a strâns inima de durere. Mi-am adus aminte de strălucita primire ce i s’a făcut de către Universitatea noastră din Bucureşti, cu câteva luni înainte de război, de conferinţele lui docte şi vioaie în acelaş timp, cari au stârnit admiraţia tuturor, de casa lui ospitalieră, unde am petrecut ceasuri fericite de comuniune sufletească, cu el şi cu fiica lui într’o atmosferă caldă de sinceră prietenie, înalt, cu frumoasă-i barbă albă răsfirată, zăcea acum înaintea mea ca statuia unui zeu, doborît de furtună. Iar fiica lui, bolnavă și ea, alerga prin târg după o bucată de pâine... Am vrut sa-i fiu și eu de vreun folos. Ocazia s’a prezentat numaidecât. Dorea să plece la Muenchen, unde fiul său era profesor la Universitate. Dăduse o cerere autorităţilor germane dar nu-i venea nici un răspuns. Polonezilor le era foarte greu să pătrundă la comandaturile germane, unde trebuiau să aştepte zile întregi ca să fie primiţi. Cu paşaportul meu, al unei ţări neutre, am izbutit să îndeplinesc acest oficiu mult mai repede, lămurind situaţia veneratului maestru şi educându-i apoi vestea îmbucurătoare că germanii au dat toată atenţia cauzei sale. Am căpătat, în sfârşit, un „Aussweiss“ şi pentru ca să plec în ţară prin Germania, dar a trebuit să aştept o bună bucată de vreme ca să pot porni spre acasă, deoarece toate liniile ferate din jurul Varşoviei erau distruse ,iar cele ce se restabileau, erau destinate exclusiv trupelor germane, populaţia civilă nu prea având voie să călătorească prin ţară. Poate că începuseră de atunci epidemiile, de cari, totuşi, nu se vorbea încă; dar într’o zi am aflat că ieşirea din Varşovia era oprită pentru toţi. Nesiguranţa aceasta mă îngrozea. Nu mai aveam bani, iar viaţa devenea din ce în ce mai scumpă şi mai grea; pâinea lipsea cu desăvâşire ! Lumea mai nenorocită căpăta ceva de mâncare de la germani, dar pentru câte o farfurie de supă era nevoită să stea, tremurând de frig, ceasuri întregi pe străzi ,formând cozi nesfârşite, ca în Rusia Sovietică, cum spuneau polonezii. In zilele asediului foametea a atins proporţii grozave. In timp ce ghiulelele şuerau pe deasupra, femei şi copii şi chiar oameni în toată firea erau văzuţi repezindu-se în stradă asupra cailor răniţi sau ucişi de schije, tăiau bucăţi de carne din ei şi fugeau să le frigă cum şi unde puteau... Prăvăliile, pe jumătate arse, erau prădate sub focul avioanelor. Hoţi mai îndrăzneţi şi mai lacomi pătrundeau şi în locuinţele părăsite, pe jumătate distruse, unde unii dintre înşii şi-au găsit moartea, printre zidurile prăbuşite peste ei. O parte din lucrurile de furat se vindeau acum pe străzi cu preţuri fabuloase. Lumea rămasă fără îmbrăcăminte, cumpăra de toate şi plătea cât i se cerea. Pe străzi vedeai fel de fel de negustori clandestini ,cari fugeau, încotro vedeau, îndată ce apăreau soldaţii germani. Câte o femee, bine îmbrăcată, oferea, pe ascuns, trecătorilor ţigări sau alte mărunţişuri, de cinci ori mai scumpe decât „înainte de războiu“. Clienţii de ocazie se indignau, dar până la urmă cumpărau... Nu auziai pe străzi decât povestiri nesfârşite despre întâmplările din timpul bombardamentelor şi mai ales două cuvinte, repetate într’una: „Zyje! Zabity !“ (Cutare trăeşte! Cutare a fost omorît). (Va urma) E. D. VIII IN FIECARE AN, PE VREMEA ACEASTA, APARE » |n ■ »» + ■»♦+++++++ + + »♦♦♦♦ + »♦ ♦ CONTRa tuse PASTILE VALDA în cutii originare sunt singurele eficace UN APEL PENTRU SPRIJINIREA ACŢIUNII DE INFRÂNAREA SPECULEI Cuvântarea rostită la Radio de d. g-ral Petre Georgescu, comandantul gărzilor naţionale, comisarul general pentru infrânarea speculei D. g-ral Petre Georgescu, comandantul Gărzilor Naţionale şi comisar general pentru înfrânarea speculei a vorbit Marţi seară, la radio, despre măsurile pe care le-a luat pentru îmfrânarea speculei. Am primit misiunea ca în calitate de comisar general, să mă ocup cu coordonarea şi aplicarea măsurilor prevăzute în legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei. Conştient de această răspundere, sunt hotărît să procedez cu toată energia şi cu toată puterea legală ce-mi stă la dispoziţie, pentru a aduce le realitate o seamă de oameni cari, setoşi de câştiguri nepermise şi profitând de situaţia mea excepţională în care ne găsim, comit adevărate atentate la viaţa cetăţeanului nevoiaş, printr’o nejustificată si umpre a articolelor de absolută necesitate. De aceea, fac un călduros apel la toţi cetăţenii ţării, de toate clasele, să ajute acţiunea noastră, a celor chemaţi să stăvilim această neîngăduită stare de lucruri. Nu am pornit şi nu vom duce război comerţului. Comerţul trebue să trăiască, să se desvolte, şi avem datoria să-l ajutăm din toate puterile noastre. Ne declarăm însă vrăjmaşii acaparatorilor, speculanţilor şi oamenilor fără inimă din lumea comercianţilor. Pe aceştia dorim să-i aducem la simţul realtăţii arătându-le că orice meserie, trebueşte bazată pe cinste, pe omenie şi pe înţelegerea rostului ce-l are în sânul societăţii. Legea pentru înfrânarea speculei prevede măsuri drastice contra oricui va nesocoti dispoziţiunile ei. Chiar consumatorii, cari cu ştiinţă vor plăti preţuri mai mari de câte cele stabilite pentru anumite articole, sunt consideraţi infractori la lege şi pedepsiţi ca atare. Orice cetăţean ar descoperi vreo infracţiune pedepsită de lege sau care are informaţiuni cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni, are datoria să ceară, scris, sub proprie semnătură, facerea cercetărilor şi constatărilor necesare. Oricare cetăţean al ţării, aflându-se in situaţia de a fi descoperit vreo încălcare a legii, este dator să se adreseze oricărui din organele chemate să facă constatarea şi să adreseze acte de dare în judecată. Sfătuim pe toată lumea să acorde tot sprijiinul bunelor intenţiuni al guvernului, după cum sfătuim pe toţi să se abţină dela răsbunări, şicane şi alte neajunsuri ce s’ar putea aduce negoţului prin denunţări lipsite de temei. Să ne gândim că efectele legii stau în felul cum vom înţelegem să ne apărăm propriile noastre interese şi că aceasta nu se apără decât procedând desbrăcaţi de orice patimă şi fără pic de eventa în suflet. In afara aparatului de stat, au mai primit însărcinarea să activeze în cadrul legei pentru înfrânarea speculei, gărzile naţionale. In calitatea mea de comandant al acestor gărzi, am dat instrucţiuni precise, arătând rolul ce-l au de îndeplinit în această operă de ajutorare socială. Gărzile sunt o tulpină altoită pe vigurosul trunchi al Frontului Renaşterii Naţionale. Camarazii noştri din gardă, cunoscători ai programului frontului şi conştienţi de valoarea şi rostul lui, vor înţelege şi în această împrejurare, câtă încredere pun în ei şi cât aştept de la dreapta şi neobosita lor afirmare. Garda să primească orice plângeri, să asculte atent şi plină de bună voinţă orice durere şi să ajute oricând şi pe oră cine, rămânând în afara oricăror suspiciuni. In acest fel îşi va împlinii datoria şi va bine merita din partea semenilor noştri. Augustul nostru Suveran veghează asupra noastră a tuturor. Să-i procurăm clipe de adânc meritată mulţumire pentru grijea ce ne poartă şi să ne ridicăm la înălţimea nădejdilor ce îşi pune în noi.________ Şedinţa infimă a Academiei Române In şedinţa intimă a Academiei Române, de la 24 Noembrie c., d. prof. Al. Lapedatu, secretarul general al Academiei, a prezentat următoarele publicaţiuni: Ion I. Nistor, „Un proiect de organizare a oştirilor pământene din 1812“, publicat în Memoriile secţiunii istorice ale Academiei (Bucureşti 1939); George Moroianu, „Chipuri din Săcele", publicată în colecţia fundaţiei culturale regale „Principele Carol“ (Bucureşti 1938); „Convorbiri Literare" — numărul din 15 Iunie 1939 închinat lui Mihail Eminescu. „Anuarul Ateneului Român" pentru 1938, publicat sub îngrijirile d-lui Gh. Adamescu. D. prof. C. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei, a prezentat scrierea „Spirit militar modern", revistă de psihologie, pedagogie, sociologie şi etică, anul IX nr. 1, Bucureşti 1939, de sub conducerea d-lui It col. C. Atanasiu. D. Dim. Gusti a prezentat lucrarea d-lui prof . G. Oprescu „Peasant Art in Rumania", apărută în cadrul de propagandă naţională cu ocazia pavilionului României la expoziţia internaţională din New-York. D. general R. Rosetti a comunicat următoarele daruri primite de biblioteca Academiei: Dela d. general Paul Teodorescu o colecţie de 78 regulamente şi manuale militare, tactice şi tehnice. Dela d. prof. V. Grecu, 52 copii fotografice de pe Octoihul lui Macarie din 1510 aflat la mână- Guirea Hilandoc (Athos). Dela d-na amiral Lupaşcu mai multe cărţi, manuscrise şi o hartă veche, De la d. I .Călinescu, 14 documente. Dela d . E. Torouţiu, exemplare suplimentare a bogatului număr al Convorbirilor Literare consacrat lui Mihail Eminescu. D-sa a adăugat ■ că d. Nicolae Racottă a depus spre păstrare la Academie, până la întemeierea unui muzeu permanent al domnieiRegelui Carol I, două inele donate defunctei sale soţii de Regina Elisabeta. Prezentând lucrarea The Congress of Berlin and after de W. N. Medlicott, d. general Rosetti a arătat temeinicia documentării şi nepărtinitoarea expunere făcută de autor. D I. Simionescu a prezentat scrierea sa „Flora României" publicată de fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol 11“. D. I. Nistor a atras atenţia asupra numărului pe August 1939 al revistei „Südostdeutsche Forschungen", în care au apărut interesante articole semnate de autorii români Giorge Pascu, Coriolan Petranu, Eugen I. Păunei şi I. Nistor. In şedinţa secţiunii istorice, d. C. Moisil a citit comunicarea sa „Probleme de numismatică românească". La discuţiunea ce a urmat au luat parte d-nii: N. Bănescu, I. I. Nistor, Andrei Rădulescu și P. P. Panaitescu. TRIBUNALUL PUTNA Secția I a CONVOCARE No. 36.397—22 Noembrie 1939 Se convoacă în camera de consiliu a acestui Tribunal pentru 21 Decembrie 1939 ora 8 dim creditorii debitorului Gh. I. Sava din Focșani str. slt. Al. Gr. Ionescu 14, care a făcut cerere de radiere conf. art. 27 al 13 din legea conversiunei din 1934 asupra averei proprietatea sa. Prim Președinte, (ss) Indescifrabil Grefier, (ss) Indescifrabil 30755 LICEUL DE FETE „STURZA— CANTACUZINO“ ROMAN Publicatiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că in ziua de 18 Decembrie 1939, ora 11 a. m., se va ţine in cancelaria Liceului de Fete „sturza- Cantacuzino“ licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, pentru furnizarea alimentelor internatului liceului, pe anul şcolar 1939—1940, după cum se specifică mai jos: Care de viţel şi untură, kgr. 5.309 Pâine albă şi neagră, kgr 16.000 Articole de lăptărie în val. de lei 62.000 Articole de băcănie în val. de lei 68.000. Cantităţile pe articole de băcănie şi lăptărie sunt specificate în cadtul de sarcini. Predarea cantităţilor va fi făcută la liceu, după cerinţă. Licitaţia se va ţine in conformitate cu legea şi regulamentul în vigoare. Concurenţii, care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă oferte şi garanţia de 5 an din valoarea alimentelor de furnizat în numerar sau efecte de stat. Se poate oferta şi pe articole separat. Condiţiunile de furnizare se pot vedea în orice zi de lucru, în orele 9—12 la cancelaria liceului. Se va licita din nou, cu termen scurt, conform avizului O. C. L. No. 357140/939. Directoare, indescifrabil. 18 Noembrie 1939. 30763 întreprindere mare din Capitală angajează doi funcţionari pentru serviciile de MAGAZINER SEE SEE EXPEDITOR Ofertele cu indicarea ocupaţiunilor anterioare, referinţe şi pretenţiuni, transmite agenţia de publicitate CAROL SCHULDER, Bucureşti, Pasagiul Comedia, sub „Uleiuri”. n TSPICOTAGE de lâna MARE ASORTIMENT PENTRU: Doamne, Domni şi Copii DEPOZIT DE FABRICA 1 la GALERIILE ŞELARI str. şelari 4 SIFILISUL şi nu este o boală nevindecabilă. Se tratează în mod discret, pe cale bucală cu noul medicament ştiinţific, străin, în pastile: „ARONGUL” aprobat de Onor. Ministerul Sănătăţii. De vânzare la toate farmaciile şi drogeriile. Pros-Minsterul Justiţiei COMISIUNEA PENTRU CONSTATAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOAŞTERE Dos. Nr. 1087/nat/939 D. Anton Rozhon, domiciliat în Braşov, str. Iuliu Maniu No. 25, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este supus austriac, de profesiune muzicant, născut în Viena in 1894, de religie catolică. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care au voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 308544-Fspecte expediază gratuit la cerere „NIFAR” S. A. R. Serviciul Ştiinţific R., Str. Maria Rosetti 47, București. Contra rambursei 450 flaconul, expediază Farmacia Dr. Const. Guci, Calea Victoriei 33, București. 1231 Mişcare in personalul ministerului de finanţe Balan Constantin şi Popa Dumitru, şefi de birou c. I-a la direcţiunea mişcării fondurilor, cu începere dela 1 Decembrie 1939, se deleagă in interesul serviciului să îndeplinească funcţiunea de şef de secţie la aceeaşi direcţiune. Vasile Feraru, referent la Oficiul de îndrumare şi coordonare financiară, a fost detaşat pe data de 23 Nov. 1939 la comisariatul general al aprovizionării, în sensul că rămâne să funcţioneze de la aceeaş dată tot la menţionatul oficiu. Enache Teodor, perceptor de agenţie cl. Ila şi Vlădoianu Nicolae, agent de urmărire, ambii de la agenţia de încasări Turburea, judeţul Gorj, se suspendă din funcţiune conf. art. 57 din statut, întrucât prin rechizitoriul parchetului tribunalului Gorj, li s’au deschis acţiune publică pentru pierdere de acte publice. Domnii abonat! sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat« I MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA PENTRU CONSTATAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOAŞTERE Dos. Nr. 1341/nat./939 D. Araxi Laura A. Stambolian, domiciliată în Galaţi, str. Dr. Carnabel No. 10, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionara arată că este născută în Varna, Bulgaria, la data de 15 octombrie 1911, de religie ortodoxă, venită şi stabilită în ţară în 1918. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, ss publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. Isigfat- IS- I : 80813 Primul Preşedinte al Tribunelului Gorjiu S. la Pofificaţione No. 52728 din 25 Noembrie 1939 Văzând cererea înreg. sub No. 27013/1939, semnată de debitorul Gh. I. Pascu, pensionar şi proprietar din Tg.-Jiu. Noi Primul Preşedinte, In baza Jurnalului acestui Tribunal No. 15137 din 7 Noembrie 1939 și dips. art. 27 din legea conversiunei, ordonăm convocarea tuturor creditorilor debitorului Gh. I. Paşcu din Tg.-Jiu, pentru ziua de 14 Decembrie 1939, orele 13, spre a aviza asupra cererii numitului dacă îl autoriză să contracteze un împrumut ipotecar de 50.000 Lei la Cassa Societăţii Funcţionarilor Publici in vederea achitării ratelor de conversiune. Dată în camera de consiliu. Prim Preşedinte, ss Indescifrabil ! Grefieri ss Indescifrabil