Universul, octombrie 1940 (Anul 57, nr. 270-300)

1940-10-01 / nr. 270

Anul al 57-lea 10 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILI­AN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL­­“ străinătate 6 lei taxa poștală plătită In numerar exeripra aprobării Dir. G-4e P. T. T. Nr. 24.404/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Kx*. 270 Marţi 1 Octombrie 1940 10 Pagini : DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU BEM 17 â nu r lYLiilLILmULL T»­A IS 1 imn rti| hujuar&Su IN TRANSILVANIA S’a publicat în ziare o dare­­ de seamă documentată cu pri­vire la modernizarea căilor ferate din Transilvania, sub regimul românesc, dela 1919— 1940. Ce reese din această dare de seamă ? Că pe când în 1918, după unirea votată la Alba Iulia, aproape întreaga reţea prin­cipală de căi ferate din Tran­silvania era construită cu ma­terial metalic de tipuri uşoare, între care şi linia Oradea- Cluj, iar liniile secundare e­­rau într’o stare de plâns şi fără legături impuse de inte­resele economice ale popu­­laţiunii, sub regimul nostru s’a consolidat, refăcut şi mo­dernizat întreaga reţea. Am construit linii noi; am înlocuit podurile de lemn putred cu poduri metalice ; am introdus materiale de tipuri grele pen­tru a permite circulaţia trenu­rilor de călători şi marfă ra­pide, în deplină siguranţă şi am întreprins numeroase şi costisitoare lucrări impuse de cerinţele moderne ale exploa­tării căilor ferate şi de inte­resele economice ale ţării. Reamintim că până la 1918, sub regimul maghiar, trenu­rile circulau cu viteze reduse şi o parte din liniile secunda­re, mai cu seamă în ţinuturile curat româneşti, n’avea legă­turi cu centrele de populaţie. Apoi, din cauza orientării Li­niilor principale — dar rău­­ trasate şi întreţinute­­— spre­­ Budapesta, Transilvania a su­ferit în domeniul economic, căci legăturile sale fireşti sunt spre sud şi est, peste Carp­aţi. După izbucnirea războiului vamal ag drin 1886, între Româ­nia industriaşilor şi comer­cianţilor saşi şi unguri, din Braşov, a intervenit pe lân­gă guvernul din Budapesta să restabilească raporturile nor-­ male cu România, de­oarece consecinţele războiului vamal sunt dezastruoase pentru Tran­silvania, iar nu pentru Româ­nia. Alarma aceea era îndreptă­ţită, de­oarece, nu numai et­­niceşte, dar şi economiceşte Transilvania nu poate fi sepa­rată de celelalte , ţinuturi ro­mâneşti dintre Carpaţi, Dună­re şi marea Neagră. După unirea Transilvaniei cu România, progresele ce le-a făcut Transilvania, în dome­niul economic, au dovedit cu prisosinţă această interdepen­denţă firească. In volumul publicat de Ca­mera de comerţ din Cluj, în 1927, se amintesc rezultatele dezastruoase ce le-a dat rupe­rea relaţiunilor economice cu România, între anii 1886— 1891, în termenii următori : „Industria Transilvaniei era într’o aşa stare de decădere şi industriaşii — patroni şi lu­crători — ajunseseră într’o mi­zerie atât de cumplită, încât noi nu vedeam altă eşire de­cât emigrarea în regatul ro­mân“. In acelaş volum se pre­cizează, cu date statistice, pro­gresele extraordinare ce s-au înregistrat în Transilvania şi în Banat, atât în domeniul industrial, cât şi în cel comer­cial. Cu toată criza economică, numărul întreprinderilor in­dustriale şi comerciale a spo­rit continuu, iar viaţa econo­mică s’a înviorat. Cine a beneficiat şi bene­ficiază mai mult de această si­tuaţie, au fost şi sunt elemen­tele minoritare, căci din nefe­ricire românii nu au avut po­sibilităţi până acum să aibă sub conducerea lor întreprin­deri comerciale şi industriale U .TUjJOli C­­S- -Tip- i ■ . V' ■ I numerică și cu drepturile ce li se cuvin. Ceeace nu s’a făcut până azi, trebue să facem de acum îna­inte. Elementul etnic româ­nesc trebue să aibă primat în toate domeniile. CASA M. S. REGELUI COMUNICAT Nr. 1 Prin noua organizare a Casei Regale, Mareşalul Curţii are în atribuţiunile sale numai chestiuni referi­toare la activitatea interioa­ră a Palatului Regal şi che­stiuni de reprezentare. Aşa fiind, cererile scrise sau verbale de audienţă la Mareşalul Curţii, care au ca obiect diferite intervenţiuni pe lângă autorităţile civile şi militare (numiri în func­ţie, înaintări, transferări, pensionări, judecăţi, etc.) nu vor fi înregistrate. Aceste cereri trebuesc a fi înaintate Departamente­lor respective, singure în măsură a le soluţiona. CITITI IN PAGINA 3 : REORGANIZAREA BISERICII PROPUNERILE­R P. S. PATRIARH. — RĂS­PUNSUL D-LUI GENERAL ANTONESCU APELUL D-LUI G-RAL ANTONESCU CĂTRE FEMEIA ROMÂNĂ rgele Christian al Danemarcei, deşi a împlinit zilele acestea 70 ani, a rămas totuşi un pasionat sportiv. Iată-l, in clişeul nostru, găsindu-și yacht­ul după obișnuita cursă matinală n­niavin ALIANŢA DINTRE GERMANIA, ITALIA ŞI JAPONIA de I. LUGOSIANU Tratatul de alianţă dintre Germania, Italia şi Japonia, semnat la Berlin, la 27 Sep­tembrie, este fără îndoială cel m­ai important eveniment di­plomatic mondial de la în­cheierea pactului germano-rus din August 1939. El e desvol­­tarea firească a pactului ger­­mano-japonez din 25 Noem­­brie 1936 şi a celui germano­­italo-japonez din 6 Noembrie 1937. Era învederat pentru orice observator atent al situa­ţiei mondiale că aceste înţele­geri, care constituiau o alianţă ideologică, erau menite să se transforme, mai curând sau mai târziu, într-un tratat de alianţă politico-militară. Stânjenită câtăva vreme de încheierea pactului de la Mos­cova, această evoluţie a fost grăbită, în ultimele luni, de desfăşurarea războiului euro­pean, care, prin înfrângerea Franţei şi Ţărilor de Jos, a des­chis în Extremul Orient pro­blema Indochinei şi a Indiilor Neerlandeze, de atitudinea Sta­telor Unite, care au luat măsu­rile militare cunoscute şi tot­deodată au impus restricţii din ce în ce mai severe exportului lor în Japonia; în fine, de transformarea regimului poli­tic intern al Japoniei, care a contribuit la strângerea legă­turilor acestei ţări cu Puterile Axei. Noul tratat de alianţă este motivat — atât în preambulul lui, cât şi în declaraţiile d-lui von Ribbentrop şi Contele Ciano — cu necesitatea, pentru cele trei Puteri semnatare, „de a primi în lume spaţiul ce li r.e curvn'*'1, rf O condiţie prpi*. labilă a unei păci de lungă du­rată şi de a organiza, în acest scop, colaborarea lor mutuală în spaţiul Asiei Mari şi în te­ritoriile europene, cu obiecti­vul de a crea şi întreţine in aceste regiuni o ordine nouă „capabilă să favorizeze bună­starea şi prosperitatea popoa­relor, care locuesc în aceste teritorii". In acest scop, Puterile sem­natare îşi împart spaţiile vitale în cele două continente, Japo­nia recunoscând şi respectând direcţiunea italo-germană în creearea unei ordine noi în Eu­ropa, iar Puterile Axei luân­­du-şi aceleaşi obligaţii in fa­voarea Japoniei în ce priveşte Asia Mare, delimitare, care im­plică intrarea Orientului apro­piat asiatic în sfera de influen­ţă italo-germană. Faptul că A­­frica nu este menţionată expli­cit în această înţelegere în­seamnă, de bună seamă, că a­­cest continent este considerat ca o anexă a Europei, aşa cum a susţin­ut stăruitor, în ultime­le săptămâni, presa germană şi italiană. Spre a traduce în fapt acea­stă delimitare a spaţiilor lor vitale, cele trei Puteri semna­tare încheie o alianţă politi­că, economică şi militară, cu caracter defensiv, pentru even­tualitatea, când „ar fi atacate de o Putere, care actualmente nu este încă angajată în răz­boiul european sau în conflic­tul sino-japonez". Singurele mari Puteri, care se află în această situaţie, sunt Statele Unite ale Americii şi U. R. S. S. Noul pact nu face nici o menţiune despre Ameri­ca, dar presa Puterilor Axei la­să să se întrevadă destul de limpede că ea este Puterea a­vut'î­­n., pădure dp ■ a jţienţa , ■ 4 partită. În schimb articolul 1/ al pactului declară expres că aceasta nu schimbă întru nimic statutul politic actualmente existent între cele trei Puteri contractante şi Uniunea Sovie­tică. Întemeiat pe comunitatea de interese a trei din cele mai mari naţiuni ale lumii, în pli­nă ascensiune şi cu un gigan­tic potenţial militar, pactul de la Berlin este prezentat de au­torii lui ca un instrument des­tinat să servească la restaura­rea păcii mondiale, pe baza un­nei ordini noi, dar în acelaş timp şi ca instrumentul de războiu al celor trei Puteri semnatare în politica oricui ar avea de gând să intervină în faza finală a conflictului de astăzi, în Europa sau în Extre­mul Orient. Prin pactul de la Berlin, con­flictul actual capătă, şi din punctul de vede juridic, carac­terul intercontinental, pe care războiul îl dobândise în urma înfrângerii Franţei. Japonia trece de la neutralitate la ne­­beligeranţă faţă de conflictul european. Puterile Axei se de­clară solidare cu Japonia, în cazul unei extinderi a războiu­lui în urma unei intervenţii a unei alte mari Puteri în con­flict. Până astăzi existau trei teatre de războiu. Acestea se pot transforma într’un singur teatru de răzoiu mondial, în cazul, spre exemplu, al unei intervenţii americane. Pentru moment pactul de la Berlin consacră statu­tul eco­nomic şi militar existent, adău­­gându-i însă elementul politic considerabil al alianţei celor trei mari imperialisme tinere ale lumii. Obiectivul lui diplo­matic pare a fi în­deosebi ză­dărnicirea unei intervenţii a ■jS tătelor Unite care,,'.nelinişti­re -* ••■ nţii, creau ’­lti­mul Orient, caută să-şi orga­nizeze colaborarea cu Anglia (Continuare in pag. 2-a) Cei cărora Ii s’a impus domiciliu obligatoriu COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE Ministerul de interne comunică: S’a impus domiciliu o­­bligatoriu, următoarelor persoane: General Argeșeanu Gh. General Bengliu Ion General Marinescu Ga­briel General Ileus Ion General Tenescu Fie­rea Iamandi Victor Sidorovici Teofil Ghelmegeanu Mihail Mirto Eduard Titeanu Eugen Lobey Radu Petrescu Cezar Panova Ion Colonel Zeciu Măsura a fost luată: Pentru a-i pune la adă­post de orice violenţă pu­blică ; Pentru a pune capăt a­­gitaţiunilor pe cari le pu­neau la cale clandestin. Şi pentru că sunt în cercetarea justiției. POLITICA EXTERNA A STATULUI LEGIONAR DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU DE EXTERNE STURDZA D, ministru al afacerilor străine a făcut următoarele de­claraţii : Politica planetară a Ro­mâniei a încetat odată cu înfiinţarea Statului Legio­nar. Ea este definitiv înlocuită prin cea care ne-o impune nu numai evidenţa geogra­fică, istorică şi economică, nu numai structura revolu­ţionară, naţională şi autori­tară a Statului nostru, dar şi reazimul pentru noi ne­preţuit ce ni s’a făgăduit so­lemn la Viena. Suntem cu Axa, suntem cu Axa până la capăt, sun­tem cu Axa pe cuvântul os­tăşesc al Conducătorului Statului Legionar Român, astfel cum ne-a poruncit-o, în pragul morţei sale, neui­tatul nostru Căpitan, astfel cum ne-o poruncesc miile de cadavre ce presar drumul Legiunei spre cârmuire. Este evident că orice alte legăminte politice, îndepăr­tate sau regionale, au căzut de la sine. Ele sunt înlocuite în ce priveşte pe toţi vecinii noştri cu cele mai sincere dorinţe de nouă convieţuire paşnică şi rodnică şi prin amiciţiile ce rămân. Privitor la relaţiunile noa­stre cu Ungaria nu voi spu­ne decât următoarele : Ro­mânia şi-a îndeplinit punc­tual şi în modul cel mai loial angajamentele teritoriale ce le-a luat la Viena. România se aşteaptă ca Ungaria să-şi îndeplinească la rândul ei în mod tot atât de loial cele care le-a luat faţă de mino­rităţile române. Până astăzi însă, veştile care ne-au ve­nit din teritoriile cedate sunt numai strigătele de jale ale populaţiunilor româneşti. Suntem cu atât mai deza­măgiţi de această stare de fapt cu cât, pe baza jertfe­lor ce ne fusese cerute, Ro­mânia Legionară credea că putea păşi în muncă şi în ordine, fără tulburarea ne­aşteptată a acestor noui şi dureroase chinuri sufleteşti, la reconstrucţia revoluţio­nară a Patriei. Aşteptăm cu încredere ca această posibilitate ,această liniştire sufletească, plătite atât de scump, să ne fie re­date. M. S. REGELE MIHAI I ŞI M. S. REGINA MAMĂ ELENA LA SINAIA Sinaia, 28 Septembrie Astăzi d. a. la ora 5, M. S. Regele Mihai I, însoţit de M. S. Regina Mamă Elena, a so­sit în localitate, cu automobi­lul, venind din Capitală. Urmaţi de suite, cu auto­mobilul s’au îndreptat spre castelul regal, unde Suveranul şi Augusta Sa Mamă vor ră­mâne câtva timp. Populaţia oraşului nostru a aclamat entuziastă, dealungul străzilor, pe M. S. Regele şi M. S. Regina Mamă, pe care populaţia oraşului nostru a re­văzut-o pentru prima oară, după un răstimp atât de lung. PENTRU JUDECATA OPINIEI PUBLICE PREFAŢĂ LA PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE A ARMATEI (CONTINUARE) Lipsa planului de organizare şi dotare Planul de organizare nu a exi­stat. Armata noastră are astăzi din punct de vedere organic ace­laş aspect ca în 1914. Toţi au evoluat. Noi nu numai că am păstrat, dar chiar am în- I greu iat vechiul sistem organic cu care am făcut războiul. Este sufi­cient să se vadă ce s-a făcut în această privinţă cu Ministerul A­­părării Naţionale şi cu Marele Stat Major care au dat primul e­­xemplu, înmulţind numărul bi­rourilor până la refuz. Este cazul să recurgem la o nouă organizare, care pe deopar­... — — —.»», vii­torului război, comandamentelor noastre politice, posibilităţilor şi condiţiilor noastre economice şi sociale, iar pe de altă parte să folosească cât mai raţional şi mai complect, materialele existente. Iată problema. Ea a fost studiată şi va fi su­pusă C. S. A. T­ la prima lui în­trunire. In ce priveşte planul de dotare, am avut unul. Nimeni însă nu a tinut seamă de el. Fiecare ministru de război care a venit si fiecare guvern ca­re s’a perindat a avut planul lui şi din această cauză a luat-o de-a­cape. Voind să facă mai bine a făcut desigur mai rău. Nu este nici locul şi nici timpul să căutăm vinovaţii.­­ Trebue să privim în această­­ privinţă, înainte către viitor, fără , însă a opri anchetele în curs care­­ trebue să aducă sancţiunile. Fără­­ ele nu se va restabili încrederea. * Fără încredere nu există nici e­­j­nergie, nici posibilitate de mun- I că. Lamentările, încriminările şi j £’■, ,,, il î St. «... I­I.1.,,,. ' problema. \ 1 j Pentru aceasta trebue să ştirfr ce vrem, să plecăm dela ceea ce I putem şi să ne menţinem pe ca­­­­lea începută, adică să continuăm. ( Avem deci nevoe de un plan. Planul trebue să plece de la ceea­ce avem ca armament si ca mu­niţii. Acestea trebuesc reparate, mo­dernizate, regenerate. In paralel să procedăm la com­­plectarea lipsurilor strict indi­spensabile si în ordinea de urgen­tă, care este: puşti mitraliere, om­burziere de câmp, material anti­aerian, materiale chimice, aviaţie, transmisiuni, artilerie de C. de A. Cu alte cuvinte un program simplu la a cărui bază să stea condiţiunile principale următoare: — creearea şi desvoltarea po­tenţialului nostru; — tratative de la Stat la Stat pentru înlăturarea intermediari­lor, scurtarea timpului și dimi­nuarea riscurilor; — conlucrarea în primul rând jra. sh­Stlii- dând prbp.ul loc sli-bw uVr vecini. |\ In fine oricare ar fi Pr­ogra­mul, bun sau mediocru, tre­­bue asigurată continuitatea executărei lui. Fără această asigurare orice efort este i­­nutil. Spectacolul dezastros şi de­moralizant, oferit atât de co­pios de afacerea Skoda, nu trebue, nu este bine, să se mai repete. Căminul studenţilor „Avram Iancu“ din Cluj Toleranţa românească Confratele nostru „Ethnos“ (Naţiunea), ziar ce apare la Bucureşti în limba greacă, află că, odată cu plecarea ro­mânilor şi retragerea admini­straţiei române din Cadrila­­ter, au părăsit acest teritoriu,­­ trecând in Vechiul Regat, şi grecii, care, între altele, aveau la Bazargie o şcoală a lor. De­­ ce? Răspunsul nul este greul de ghicit. In acelaş timp, se anunţă­­ că minoritatea bulgară din­­ judeţele Tulcea şi Constanţa­­ se arată prea puţin dispusă­­ să plece din aceste judeţe şi­­ să meargă a fi pe viitor ce-­­­tăţeni ai statului bulgar. De­­ ce? Răspunsul este şi mai u­ j­şor de dat: oamenii se simt­­ foarte bine în Ţara Romă-­­ nească, sub regimul românesc ,­­ şi au convingerea că intere -­­ sele lor, din toate punctele­­ i de vedere, sunt mult mai asi- t­­ gura­te aci decât dincolo, în­­ teritorii trecute sub domina­­­­ţia bulgară. I ...Insă, la ora când scriu a-­­­ceste rânduri, posturile de ra­­dio-difuziune din Bulgaria transmit un reportaj privitor la intrarea trupelor bulgare la Bazargie. Mă opresc din scris şi ascult. Speakerii! în­şiră unităţile, care intră în oraşul evacuat de români. E o desfăşurare de forţe ce nu poate avea alt scop decât a­cela de a impresiona popu­laţia bulgară a oraşului şi a Cadrilaterului. In adevăr, nici umbra vreunei primejdii nu ameninţă armata de ocupaţie. Totuşi, precum lămureşte speakerul, este reprezentată­­ prin unităţi din toate armele — inclusiv aviaţia şi artileria­­ motorizată. Evident, este o­­ manifestaţie de propagandă,­­ asupra căreia nu mai stăruim.­­ Dar ceea ce nu putem trece , sub tăcere, sunt unele afir- , maţii ale aceluiaşi speaker şi în deosebi afirmaţia absurdă şi calomnioasă cum că bul­garii din Cadrilater­ sunt aşa­cum liberaţi după douăzeci şi doi de ani de robie româ­nească. Robia românească?! In vre­mea cât a durat această pre­tinsă robie, în Cadriilater s’au construit atâtea căi de comu­nicaţie, statul român a făcut mari sacrificii pentru îmbu­nătăţirea agriculturii. Bazar­(Continuare in pag. 2-a) UNGURII REVIZUESC, TOTUŞI, REFORMA AGRARĂ IN TERITORIUL RĂPIT Budapesta, 28 (Rador). — D. Petaky, secretar de stat, a expus într’o conferinţă de presă rezultatele negocierilor contelui Teleki, preşedintele de consiliu, cu cercurile com­petente din Transilvania. Iată declaraţiile făcute de d. Petaky cu privire la refor­ma agrară română, în textul transmis de Agenţia Telegra­fică Ungară. „Soluţia chestiunilor foar­te complicate ridicate de re­forma agrară română consti­­tue o problemă specială. Se subliniază că pământu­rile necesare micilor agricul­tori pentru a satisface nevoi­le lor nu le vor fi luate îna­poi“. Cercetarea furniturilor de combustibil şi a celor de material rulant pe ultimii zece S’a înfiinţat o comisie specială pe lângă Preşe­dinţia Consiliului de miniştri Primim următorul comunicat: S’a înfinţat pe lângă Pre­şedinţia Consiliului de mi­niştri o comisiune specială pentru cercetarea furnitu­rilor de combustibil şi a furniturilor de material ru­lant pe ultimii 10 ani pre­cum şi pentru cercetarea salarizării sub toate forme­le a membrilor Consiliului de Adminstraţie şi a Direc­ţiunii Generale (Directori Generali şi Directori) ai Re­gie Autonome C. F. R. Comisia îşi va încheia lu­crările în maximum 3 săp­tămâni. Au fost numiţi în această comisiune domnii: C. Pavelescu, consilier la înalta Curte de Casaţie, ca Preşedinte. Membrii: Const. Dumi­trescu, consilier la Curtea de Conturi; N. Dumitrescu, inginer inspector general din mi­nisterul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor ; I. Veţeleanu, inginer şef din Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Secretar: ing. Manolescu, de la Atelierele C. F. R. Con­stanţa.

Next