Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)

1941-06-01 / nr. 145

Anul al 58-lea Nr. 145 Duminică 1 Iunie 1941 Prăznuirea zilei Eroilor Inaugurarea cantinei­ ­(urmare din pag. I-a) Iaşii germani şi români, înfrăţiţi prin moarte eternă, ne trimit din lumea umbrelor, înmănunchiată, porunca ieşită din calda lor iu­bire de Patrie. Ecoul acestei porunci îl prin­zi11 venind din adâncuri, din înălţimi din cer, îl auzim de pretutindeni. Ei vor să ne spună: — „înţelegeţi jertfa noastră şi nu o faceţi zadarnică. — „Din unirea noastră în pă­mântul românesc, aşezaţi teme­La cimitirul eroilor Ghencea, solemnitatea a început la ora 10 dim. Erau de faţă reprezentanţii le­gaţiei şi coloniei italiene din Bucureşti în frunte cu d-nii: co­lonel Vanfre­di Bonzo, ataşat mi­litar; căpitan de covertă Massiari, ataşat naval; consul general Carbonelli şi Renato Tozzi, se­cretarul fasciei italiene din Capi­tală, cu o formaţie de fascist­. Deasemeni, au luat parte re­prezentanţii autorităţilor civile, militare şi municipale, în frunte cu d-nii general Ştefu, col. Alex. Mateescu şi cpt. Emil Mihăescu; văduvele eroilor de război; şcoa­la militară de infanterie nr. 1; societatea corală „Cântarea Ro­mâniei“; delegaţiuni de studenţi de la toate facultăţile şi institu­ţiile universitare din Capitală; Cercul militar al subofiţerilor de rezervă din România; delega­­ţiuni de elevi de la: liceul „Gheorghe Lazăr“, gimnaziul „Eliade Rădulescu“, şcoala supe­rioară de comerţ nr. 2, şcoala e­ra încrederii de astăzi şi de mâi­ne, a celor două popoare“. — „Noi suntem simbolul su­premului sacrificiu pentru pa­trie“. — „Luaţi din credinţa noastră putere de viaţă şi de muncă pen­tru neam“. — „Uniţi sforţările Voastre şi contopiţi într’o strânsă şi reală camaraderie, apăraţi cele două patrii: Marele Reich german şi România a tuturor Românilor’’­­lementară de comerţ nr. 3, şcoa­la normală şi profesională de fete „Elena Doamna"* * 1, şcoalele prima­re nr. 3, 14, 15 şi 26 de băieţi şi unităţi militare. La monumentul eroilor itali­eni, preotul italian Mantica a o­­niciat un impresionant requiem. După aceea, un sobor compus din 15 preoţi, în frunte cu pă­rinţii Mureşanu, Brăila şi Co­­man, de la biserica Ghencea, La­zăr Niculescu, de la biserica Spi­rea Nouă şi Stratuilat, de la bise­rica Spirea Veche, a oficiat o pioasă slujbă religioasă la mo­numentul eroilor români. D. general Ştefu a ţinut, apoi o cuvântare ocazională. După aceea, s’a depus câte o coroană de flori, din partea le­gaţiei Italiei şi din partea auto­rităţilor române, la monumentul eroilor italieni şi la cel al eroilor români, iar armata a dat onoru­rile. Solemnitatea s’a sfârşit la ora 10,45, eroilor noştri s’a afirmat unita­tea indisolubilă a tuturor me­dicilor militari, cari, pretutin­deni, cu acelaş avânt, şi-a­u în­deplinit o misiune nobilă, cu to­tul asemănătoare. Chirurgii, alături de medicii in­ternişti, precum şi toţi ceilalţi specializaţi în vasta artă medi­cală, a­u lucrat la fel de bine, cu entusiasmul de prieten al luptă­torului. Şi dacă unii din ei au avut onoarea să cadă, ilustrează pen­tru toate generaţiile viitorului exemplul datoriei împlinite de întreaga falarogă a medicilor mi­litari din anii războiului pentru întregirea neamului. Eroul sanitar este un mucenic în adevăratul înţeles al cuvântu­lui. El ştie să moară, fără a avea nici­odată satisfacţia vre­unei revanşe. Luptătorul de front atacă cu arma în mână, aruncă foc ucigător asupra inamicului, pe care de multe ori îl vede do­­borît la pământ. Eroul sanitar cade îngrijind rănile, boalele şi alinând sufe­rinţele morste. Astăzi, când întreagă ţară se închină eroilor ei, fiecare dintre noi simţim mai bine menirea ca­rierei noastre. Pentru aceste scopuri felurite, în aparenţă, dar cu un singur ţel, gloria şi mărirea ţării, au ştiut să lupte cu seninătate, ne­muritorii naţiei. Evenimentele prezente ne o­­bligă să fim vigilenţi, gata ori­când să executăm ordinele şi dacă norocul ne va ajuta să ne dăruim viaţa pentru ţară, nu­mele noastre se vor înscrie cu La cimitire! cr cilar Gfieacea La cimitirul tar© Gheneea La cimitirul turc Gheneea, ziua eroilor a fost serbată în acelaş cadru înălţător, ca şi la alte ci­mitire din Capitală. Era de faţă tot personalul ambasadei turce, din Bucureşti, în frunte cu d-nii ambasador Saphi Tanniper şi prim-secretar de ambasadă, reprezentanţii au­torităţilor civile, militare şi mu­nicipale, în frunte cu d. general Ştefu, o delegaţie a coloniei tur­ce din Bucureşti, d. prof. univ. Victor Moraru, delegaţii de elevi de la liceul „Gheorghe Lazăr*1, li­ceul comercial „Nicolae Bălces­­cu“ şcoala elementară de comerţ nr. 2 şi armata. Slujba religioasă a fost oficia­tă de hogea Abib Aii, de la cimi­tirul turc Ghencea. După slujbă, hogea Abib Aii, d. general Ştefu şi d. prim-se­­cretar al ambasadei turce au ţi­nut cuvântări ocazionale, iar ar­mata a dat onorurile. ta­ troiţa drupurii I.A.C.A. Gruparea I Artilerie contra aeronavelor a sărbătorit cu deosebită solemnitate Ziua E­­tnoilor. După ce a participat cu o baterie la cimitirul turcesc Ghencea, unde după serviciul religios au vorbit d-nii general Gheorghe Vasiliu şi ministrul Turciei Euphrn Tankiper, care a răspuns in limba turcă: — Gruparea I A. C. A. a proslăvit­­pe eroii neamului în cazarma ei, pe platoul unde se află ridicată o­ troiţă monumentală, închina­tă veşnicei lor amintiri. In pre­zenţa , d-lui general Gh. Vasiliu s’a ţinut un serviciu religios, după care d. colonel Theodor Teutu a ţinut o cuvântare, a­­mintind ostaşilor jertfa romă-­­ nească din războiul trecut şi da-­­ toriia lo­r de a fi cât mai bine­­ pregătiţi pentru viitorul ce va­­ trebui să facă dreptate ţării­­ noastre. Subliniind jertfa con-­­ structivă şi sublimă a celor morţi pentru întregirea patriei, d. col. Teutu a arătat la ce mă­reaţă pildă ne îndrumă această jertfă. A urmat defilarea trupei afla­tă în cazarmă, defilarea fiind primită de d. general Gh. Va­siliu. Au participat la această pioasă festivitate d-nii col. Draj­­na,­­ reprezentantul comanda­mentului A. C. A.-ului, d. gene­ral Gh. Popescu, col. Gh. Ma­­rinescu, col. I. Bungescu, co­mandantul Centrului de instruc­ţie A. c. A., lt. col. Baklovin, lt. col. Gh. Zadik, lt. col. Mitache, maior Tarnowski, maior M. Du­­mitrescu, maior Traian Ionescu, căp. D. Doicescu, căp. Al. Mari­­nescu, It. T. Bărbuiescu, lt. Mir­­cea Panait, organizarea festivi­tăţii şi primirea oaspeţilor fiind făcute de d. lt. colonel Theodor Teutu, din a cărui iniţiativă s’a ridicat monumentala troiţă a grupării I A.C.A. La Cimitire! Sf. Vineri La cimitirul Sf. Vineri, s’a o­­ficiat, la ora 10 dim., într’un ca­dru impresionant, o slujbă reli­gioasă, de un sobor de şase preoţi, în frunte cu păr. pro­to­ereu Vintilescu. La pioasa solemnitate au a­­sistat d-nii: căp. Stoleru, cu o companie de premilitari, din partea armatei; Ivănescu ,secre­tar general al primăriei de Ver­de, din partea municipiului; prof. Petre Mirodescu, delegatul mnisterului instrucţiunii, edu­caţiei, cultelor şi artelor; Ale­xandru Ionescu, delegatul soc. .Cultul eroilor”; comisar Eframia din partea prefecturii poliţiei, numeroase delegaţii de studenţi ai facultăţilor din Bucureşti, de-I legaţii de elevi dela liceele „Ma- I rele Voevod Mihai”, „Aurel Vlai­­cu” şi „Libros”, eleve de la li­­­­ceul „Carmen Sylva”, şcoala­­ profesională de fete gr. II „A.­­ Robescu”, şcoala normală „Dom­­­­niţ­a Ancă”, liceul industrial de­­ fete „Gheorghe Chiţu”; şcoalele f­ormare de băieţi nr. 4, 7,­ 13, 27,­­ 29 şi 38; şcoalele primare de fete nr. 4, 16, 17, 18, 27, 28, 29 şi 30,­­ cum şi formaţii de premilitari. După terminarea slujbei reli­­­­gioase a vorbit de prof. Petre­­ Mirodescu, directorul liceului de­­ băieţi „Marele Poevod Mihai”, in numele ministerului instruc­­­­ţiunii, educaţiei, cultelor şi ar­telor, despre însemnătatea zilei. La cimitirul armenesc Comemorarea eroilor căzuţi pentru apărarea patriei, s’a făcut eri dimineaţă, la orele 10, într’un cadru solemn, la cimitirul arme­nesc din şos. Pantelimon. Au participat delegaţii munici­piului Bucureşti, d. lecot. Enes­­cu Burghea dela subcentrul pre­­militar 17, în calitate de repre­zentant al armatei, comisarul-şef V. Popescu, şeful circu­mscripţiei 18, împreună cu comisarii Vişi­­nescu şi Kerciu, din partea pre­fecturii poliţiei Capitalei, un de­taşament de premilitari de la suib­­centrul 39, sub comanda serg. Stoenescu Vasile, o secţie de jan­darmi, apoi, comunitatea armea­nă, în frunte cu preşedintele ei, d. Aram Papazian şi d. A. Mu­­radian, vice-preşedintele comuni­tăţii, d. A. Kassargian, vice-pre­şedintele eparhiei armene din Ro­mânia, cele două şcoli primare armene, în frunte cu directorul lor, d. Devegian, împreună cu în­treg corpul profesoral, societatea de educaţie fizică armeană, d. Leon Toros, din partea asocia­ţiei veteranilor din războiul pen­tru întregire, o delegaţie a vo- l­imitărilor armeni din războiul din 1916. A asistat de asemenea un nu­meros public, printre care remar­căm pe d-nii: Stelian Petrescu, comerciant, Ştefan Aslan, Ion Cerchez, Dionisie Ciomac, A. Me­­lidon, av. Tomasian, d. Djaburov, etc. Serviciul religios a fost oficiat de şeful eparhiei armene din Ro­mânia, I. P. S. arhiepiscop Ha­sig Zohrabian, înconjurat de un sobor de preoți, răspunsurile fiind date de corul bisericii armene.­­ După oficierea serviciului reli­gios, armata a dat onorurile. Comemorarea eroilor sanitari la spitalul militar „Regina Elisabeta“ Solemnitatea comemorării eroi­lor sanitari s-a făcut la troiţa din parcul spitalului militar „Re­­­­gin­a Elisabeta“ în prezenţa d-lor: general dr. Suhăţeanu, inspector general sanitar al Armatei, ge­neral dr. Iancovescu, medic șef al spitalului militar „Regina Elisabeta“, medici generali în rezervă: Panaitescu, Saidari, Bucur, Mihăilescu, Savel Nicu­­lescu, Anghel, etc. S-a oficiat un serviciu divin de către preotul capelei spita­lului, răspunsurile fiind date de corul maicilor infirmiere. CUVÂNTAREA D-LUI GENE­RAL DR. N. IANCOVESCU D. general dr. N. Iancovescu, medicul şef al spitalului militar­ „Regina Elisa­beta“ a rostit ur­mătoarele : Ca şi în anii trecuţi, cu aceiaş emoţiune şi relaş respect, evoc amintirea scumpilor noştri eroi. Troiţa, în jurul căreia suntem adunaţi, aminteşte în­­toate cli-I pele pe colegii şi camarazii noş­tri dispăruţi, precum şi pe ilus­trul inspector general Papiu, acel om atât de delicat şi cuminte,­­ exemplu de virtute cetăţenească­­ şi capacitate medicală.­­ Medicul general de divizie Pa- I piu Alex., împreună cu un nobil I comitet, a luat iniţiativa ridicării troiţei, pe cifre au înzestrat-o şi cu fonduri întru pomenirea eroi­ I lor sanitari. An de an, în faţa acestui mo­nument apar cu religiozitate membrii încă în viaţă ai comi­tetului, cimentând cu prezenţa lor solidaritatea medico-milita­ră ce se afirmă în momente măreţe de reculegere. In această zi, destinată bravi­lor sanitari dispăruţi, umbra lor ne acoperă şi protejează, ne în­deamnă la munca noa­stră de c­aritate şi ne îndrumează. Trebue să ne facem datoria pentru ţară, să ne iubim şi respectăm între noi. Prin devotamentul şi jertfa universul. Tuturor a mulţumit călduros d. general Botescu, primarul sect. II, care a însoţit pe preoţi la mormântul fiecărui erou, un­de s’a oficiat un scurt priveghiu, premilitarii depunând cununi de flori, iar d. general Botescu mângâind fiecare familie. In amintirea căpitanului erou D-tru Ganovici, înmormântat în acest cimitir, familiile Teodor, I­­lie şi C-tin Ganovici au oferit două praznice tradiţionale, umul pentru intelectuali, iar celălalt pentru trupă şi popor. La „Troiţa Eroului“ din cimitirul Cr­ângaşi- Buc­ur­eşti După sluja parastasului la mormântul eroilor, din cimitirul bisericii Sf. Nicolae­ Crângaşi, o­­ficiat de un sobor de preoţi, au luat cuvântul: sf. sa venerabilul preot Chiriţă Cernescu, d-na Cie­­mansa Nedelcu, institutoare la şcoala primară de fete nr. 51 şi ca­sa preotul Sever Husar­iu, care, proslăvind memoria eroilor, în­deamnă pe fiii neamului să ia faptele şi jertfa lor drept simbo­lul virtuţii eterne a neamului românesc. A urmat apoi defilarea prin faţa „Troiţei“, unde se află mor­mintele eroilor, pe care se depu­sese încă din zori jerbe şi coroa­ne de flori. Au fost de faţă d-nii cole Ioan Pândele, din ministerul apărării naţionale, lt. col. D. Prodan, de­­lagatul municipiului, o delegaţie­­ de studenţi şi studente de la uni­versitate, şcoalele din cartier, corpul didactic în frunte cu di­rectorii D. Rădulescu şi St­efă­­nescu, premilitarii, reprezent­­inst cooperatiste Em. Filpescu şi I­on Tiri. De asemeni, o delegaţie de 5 invalizi, condusă de orfanul de războiu Ştefănescu Ioan, care a depus o jerbă de flori din partea eforiei generale I. O. V. F. L. aceleaşi litere neperitoare, în continuare, pe lista eroilor sa­nitari. Cinste vouă predecesorilor noştri, eroi slăviţi, îndemn şi veşnică încurajare pentru toate elementele corpului sanitar mili­tar român. D. general dr. V. Panaitescu a vorbit apoi, făcând o serie de evocări, după care s’au­­ ponte­­nit numele eroilor sanitari din răsboaiele noastre. La cimitirul Iancu Nou (Bălăneanu) Ca în toţi anii, prăznuirea eroi­lor dela cimitirul Iancu­ Nou (Bă­­lăneanu), a reunit mii de credin­cioşi. In jurul estradei, înghirlanda­­tă în verdeaţă şi flori, în centrul cimitirului, s-au înşiruit forma­ţiunile premiilitarilor universi­tari sub comanda d-lor căpitan Tomoşoiu, delegatul M. St. Ma­jor, lt. Duţescu, sublocot. Teme­lie, Cristescu Dan, Venat, etc. şi liceele de fete „Iulia Haşdeu“; „Moteanu“; liceul industrial de fete nr. 3; Sfiinţii „Constantin şi Elena“; liceul de băeţi „Mihai­ Viteazul“; „Şcoa­la superioară, de surori de asistenţă şi caritate“ a aşezămintelor M. Sale Regină Mamă Elena; şcoalele primare de băeţi şi fete nr. 21 şi 33 şi mul­ţime nenumărată de suflete pioase. Pe estradă au luat parte d-na Maria general Antonescu, însoţi­tă de d-na Cristina col. Brătescu, d. general Botescu, primarul sect. II Negru, danele Leita Stoiano­­vici, preşedinta soc. „Uniunea mamelor“ cu d-nele Titty ing. Capriei, Elena Bârzescu, Lu­­creţia Kamabat, Alexandrina Mihăescu, Ioana căp. Câţă; Pia arh. Davidescu; Adela Măciu­­cescu, d-na preot Bedreag; Ki­­riachiţa Niculescu, Elena Tipuri­­ţă, El. Ionescu, din partea „U­­niunii mamelor“; şi d-nii: avo­cat Dem. Grozdea, decanul ba­roului Ilfov; general Neagu; Dan G. Cristescu, chestorul sect. II Negru, Teodor, Uie şi C-tin Ganovici cu d-nele, etc. Serviciul divin s’a oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu preoţii prof. Panait Bedreag, Mih. Diaconescu, Hagi Stoica, etc. etc. Răspunsurile au fost date de corul bisericii Bălăneanu şi ale şcoalelor prezente. Părintele prof. Panait Bedreag, într’o vibrantă cuvântare, a e­­vocat eroismul românesc şi mo­mentele lui culminante în istoria românismului, care ne-au dus la întregirea neamului, vremelnic atinsă, prin smulgerea unor scumpe teritorii din Patria ma­mă. Marele învăţământ al jert­felor trecute ne impune pregăti­re şi credinţă în Dumnezeu, o­­crotitorul de totdeauna al neamu-­­­lui românesc. D. Gh. Lungulescu a arătat misiunea istorică a românismu­lui de a apăra şi asigura biruin­ţa creştinismului. Viitorul nu ne cere decât solidaritate şi putere de credinţă că şi strămoşilor, pentru a trece peste grelele în­cercări ale vremurilor actuale. Simţit a rostit eleva Gabriela Constantinescu, din cl. 8-a a li­ceului „Moteanu“, versurile lui Mircea Dem. Rădulescu: „Stră­moşii“. Salutul armatei l-a adus d. căpitan _ Tomoşoiu, delegatul gar­ ,­nizoanei, ,,­...__„ ,­­ Solemnitatea „Zilei Eroilor” în suburbana Tudor Vladimire­­scu, s’a desfăşurat cu un­ deo­sebit fast în prezenţa autorită­ţilor comunale şi militare. ' Serviciul divin s’a oficiat la bi­serica „Sfinţii împăraţi”, la care pe lângă câteva mii de cetă­ţeii au luat gut­uc aut­u'n­.avut în frunte cu d-nii: Grigore Dă­­nilă, primarul suburbanei Tudor, Vladimirescu; colonel I. Stoenes­­cu, din partea comandamentului luptătorilor „Vitejii Neamului­’ și scriitorilor militari; căpitan T­eodorescu, comandantul sub­­centrului premilitar local; Mi­hail Sârbu, directorul şcoalei primare de băeţi împreună cu întreg corpul didactic de la ce­lelalte şcoli primare din sub­urbană; Vasile Cojocaru, consi­lier; Cantacuzino, controlor fi­nanciar; căpitan Popovici, etc. Pe lângă numerosul public au Irva? Î1TO+. rucuri­a iii fior­ii din La cimitirul Filantropia, unde odihnesc eroi, evrei, ziua eroilor a fost prăznuiită cu fastul cuve­nit. Ministerul apărării naţionale a fost reprezentatat prin d-nii: căp. Ion Brudea, lt. Iancu Ga­­broveanu, subit. Romeo Florescu, în fruntea unei companii de premilitari. Au mai fost repre­zentate poliţia Capitalei, primă­ria Municipiului Bucureşti, soc. Avântul Ţării, soc. Cultul Eroi­lor, comunitatea, soc. Sacră, Uni­unea comunităţilor, foştii comba­tanţi şi ofiţeri în rezervă, fede­garnizoana locală, şcolile de băeţi şi fete precum şi conducă­torii şi membrii căminului cul­tural local. După oficierea serviciului di­vin şi pomenirea ostaşilor morţi căzuţi pentru patrie a vorbit pă­rintele Alexandrescu, arătând lor căzuţi pentru cauza naţio­nală. Au mai vorbit d-nii: colonel Stoenescu; Grigore Dănilă, pri­marul suburbanei, căpitan Teo­­dorescu şi Mihail Sărim, direc­torul şcoalei primare de băeţi. Premilitarii şi elevii şcolilor primare au recitat poezii cu ca­racter ostăşesc, după care a ur­mat defilarea. Din iniţiativa d-lui Grigore Dănilă, primarul suburbanei, s’au împărţit daruri la cetăţenii nevoiaşi intru pomenirea eroilor din această suburbană, raţia societăţilor de ajutor reci­proc, cu drapelele respective, şcolile comunităţii şi un public numeros. Slujba religioasă a fost oficiată de d. prim cantor Rafael Ru­­vinsky. Răspunsurile au fost da­te de corurile mărite ale templu­lui coral. D. şef rabin dr. Al. Safran a rostit o predică. Armata a dat apoi onorurile, d­upă care trei prezenţi au presă­rat flori pe mormintele celor că­zuţi pentru patrie. In suburbana Tudor Vladimirescu La cimifirat Filantropia D. general Pantazi, rostindu-şi cuvântarea la mormântul Eroului Necunoscut La Predeal Ziua eroilor s’a desfăşurat în staţiunea noastră într’un­ cadru de mare solemnitate. La ora 10 dimineaţa, armatei, colegiul militar „Nicolae Fil­­pescu“, un detaşament de jan­darmi, şcolile primare, premili­tarii, Asociaţia demobilizaţilor, o unitate mică de trupe germane şi câteva mii de cetăţeni erau adunaţi în jurul cimitirului eroi­­i lor din gura văii Râşnova, cale­a de doi kilometri de Predeal.­­ Gornistul sunând sosirea d-lui­­ general T. Radu, comandantul­­ colegiului militar „Nicolae Fi­­lipescu“, din localitate, d. maior Isaia a dat raportul. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu păr. Miron Rotaru, stareţul mănăstirii Predea. Răspunsurile au fost date de corul colegiului militar local, condus de d. prof. Botez. După slujbă, d.­­general T. Radu a evocat sacrificiul celor 809.000 eroi cari trebue să ne servească de pildă când va suna ceasul. Au urmat defilarea şi onorul la cimitirul eroilor, în marşurile celor două muzici militare , a ba­­talionului 4 v. m. şi a colegiului „Nicolae Fili­pescu“, conduse de d-nii prof. Bolbescu şi lt. Gorgos. La defilare s’a remarcat fru­moasa ţinută a şoimilor prede­­leni. După amiazi, la ora 4, a fost o serbare organizată de colegiul militar „Nicolae Filipescu“, cu concursul şcoalelor primare din loicaltate. La reuşita acestei serbări, care s-a desfăşurat în curtea colegiu­lui, la poalele muntelui Diha­­mul, au contribuit cu munca lor d-nii: prof. Rădulescu, de la co­legiu, Prunescu, Scarlat şi lt. Dăscălescu. Seara, a fost retragere cu torţe făcută de şoimii colegiului „Ni­colae Filpescu“, sub îngrijirea d-lor maiori Goma şi Isaia. La Sibiu Ziua înălţării Domnului este, la Sibiu, ca şi în întreaga ţară, ziua înălţării celor mai cuvioase rugăciuni pentru neam şi ţară. La catedrala ortodoxiei româ­neşti din Ardeal, s-a oficiat un parastas pentru eroii şi muceni­cii acestui neam atât de încercat. Unităţi din diferite arme, for­maţii premilitare şi delegaţii ale şcolarilor de toate gradele au a­­sistat la solemnitate. Mormintele frumos împodobite şi străjuite de cruci încrustate sunt însă împărţite şi aici în morminte ale soldaţilor necuno­scuţi şi morminte cu nume, cu localităţi şi unităţi de origine. Deci, nici în marea împărăţie a morţii nu este egalitate, cum o cântă falnic credinţa. Un sobor de preoţi sibieni, în frunte cu arhimandritul Teodor Scorobeţ, a oficiat slujba de veş­nică pomenire a eroilor. Erau de faţă toate căpeteniile militare din Sibiu. • I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului a citit rugăciunea de înveşnicire­ a eroilor. Cuvântarea prilejuită de acea­stă pioasă solemnitate a rostit-o cu multă înţelepciune religioasă arhimandritul Teodor Scorobeţ. In numele armatei, a adus pri­nos de admiraţie d. colonel Io­nescu, din artilerie, care a spus atât de frumos că eroii sunt ade­văraţii ctitori ai eternităţii ro­mâneşti, iar armata, nebiruita pavăză a vieţii naţionale de tot­deauna. A urmat o impresionantă defi­lare a unităţilor militare pe şo­seaua de biruinţă din 1916 dintre Sibiu şi Răşinari. Amintim contribuţia pioasă cu flori şi cununi de flori, pe care în deosebi elevele diferitelor şcoli au adus-o pentru împodo­birea mormintelor celor cari s-au scoborît în glie, în floarea tine­reţii. Liceul „Gheorghe Lazăr“ a­ ex­celat şi astă dată prin cu­ceri­to­a­rea înfăţişare a fanfarei sale. „Şoc. studenţilor in medicină“ A participat şi M. S. Regina Elena 3bS dimineaţă s-a făcut inau­gurarea cantinei societăţii stu­denţilor în medicină, cantină re­organizată şi înzestrată de Con­­siliul superior de patronaj. Solemnitatea a fost onorată cu prezenţa M. S. Reginei Marie Elerta şi a d-nei Maria general Antonescu. Au participat de asemeni d-nii: prof. dr. P. Tomescu, ministrul sănătăţii publce, general Stoe­nescu, ministrul finanţelor, gene­ral Radu Rosetti, ministrul edu­caţiei naţionale, prof. E. Oteteli­­şeanu, subsecretar de stat la edu­caţie, dr. V. Gomoiu şi prof. dr. Hortolomei, foşti miniştri; doam­nele Gogsi, Berbul, dr. Burillea­­n­u; d-nii: dr. S. Tovaru, secre­tarul general al ministerului să­nătăţii, prof. Al. Otetelişanu, rec­torul universităţii, prof. dr. V. Ciocâlteu, decanul facultăţii de medicină, prof. dr. I. Iacobovici, prof. dr. Fr. Rainer, prof. dr. N. Gh. Lupu, prof. dr. Parhon, prof. dr. St Nicolau, prof. dr. Com­­biescu, Dimitrie Nestor, general Virgil Economu, prof. dr. Gh. Băltăceanu, prof. dr. Ionescu-Si­­sești, prof. dr. G. Zotta, general dr. Christian, prof. dr. Dali Theo­­dorescu, prof. dr. Manicatide, prof. dr. Tuţi Vasiliu, prof. dr. Tr. Nasta, prof. dr. Gh. Mari­­nescu, preşedintele Colegiului medicilor, prof. dr. Dobrovici, prof. dr. E. Crăciun, dr. C. Vi­­şoianu, prof. dr. D. Mante, agr. dr. D. Paulian, dr. State Dră­­gănescu, prof. dr. I. T. Niculescu, dr. Marius Georgescu, agr. dr. D. Săvulescu, agr. dr. E. Hristide, dr. Leon Paxton, medicul şef al Capitalei, agr. dr. I. Jianu, dr. I, agr. dr. Emil Gheorghiu, dr. N. Stoichiţia, dr. Sergiu Stoi­­cescu, agr. dr. I. Marian, corni, dr. Bazil Teodorescu, a­gr. dr. Si­lnici, dr. Th. Firică, conf. dr. E. Lăzeanu, dr. C. Leonte, dr. C. Stanca, dr. Vlad, insp. g­ral sa­nitar, dr. V. Racoveanu, dr. I. Făgărăşanu, dr. Isvoranu, V. Du­­mitrescu-Militari, Cornel Todea, Cucoaneş, Stelian Petrescu, etc. Este de asemeni de faţă şi pro­fesorul german dr. Walther von Brunn, de câteva zile oaspete al ţării noastre. „ Solemnitatea a început printr’un­­ serviciu religios, oficiat de P. S. S. arhiereul Emilian Antal­ Târ­­govişteanul, înconjurat de un so­bor de preoţi. Răspunsurile au fost daate de corul Sf. Patriarhii, dirijat de d. Remus Ţincoca. CUVÂNTĂRILE Au rostit apoi cuvântări : D-na Maria general Antonescu, prof. Al. Otetelişanu, rectorul Universităţii, prof. dr. V. Ciocâl­teu, decanul facultăţii de medi­cină, dr. d. N. Voinescu, preşe­dintele societăţii studenţilor în Maiestate, » Domnilor Miniştri, Domnilor Profesori, Domnilor­ Studenţi, Consiliul de Patronaj mărturi­seşte azi — în această zi a înăl­ţării Domnului şi a cinstirii Eroi­lor Neamului — o nouă strădanie pusă de data aceasta în servi­ciul tineretului nostru de cultură. Din iniţiativa Generalului An­tonescu, Consiliul de Patronat şi-a luat sarcina de a reorganiza toate cantinele, precum şi biblio­tecile studenţeşti; reorganizarea a însemnat pentru noi o nouă a­­şezare gospodărească, prin care studenţimea Facultăţii de Medi­cină să-şi poată găsi izvoare de existenţă, simţind grija care se poartă tineretului nostru. Doresc din toată inima ca tine­retul să înţeleagă această faptă. Nimeni nu-i cere nimic, în a­­fară de îndemnul ca să-şi înţe­leagă rostul de viaţă­­naţională. Tineretul reazemă pe aripile lui de entuziasm, pe inima lui de patriotism şi pieptul său de jertfă tot viitorul neamului. Dacă tineretul acestei facultăţi va înţelege că toată strădania Statului şi a noastră este de a-i ajuta viaţa, pentru ca să-şi facă datoria faţă de Rege, faţă de Ţară şi de viitorul Neamului, este pentru noi o mândrie că am pu­tut, printr-o muncă credincioasă şi prin contribuţia dată de Ge­neralul Antonescu personal, să-i creiem posibilităţi îngrijite de e­­xistenţă, tocmai pentru ca să poa­tă să-şi dea tot sufletul şi toată mintea datoriei lui către Patrie. Aş voi să adaug un singur lu­cru. Sunt aci profesori cari îşi îm­part munca şi nădejdea cu dvs., studenţi dragi. In vremea când şi-au făcut studiile, aceşti oameni n’au avut nici sprijinul Statului, nici spri­jinul iniţiativei particulare orga­nizată, pentru ca viaţa lor să se poată ridica uşor, prin grija a­­plecată asupra lor de alţii. Mulţi din oamenii altor ge­medicină şi de general Radu Ro­setti, ministrul educaţiei naţio­nale. ❖ In cele din urmă, asistenţa a vizitat cantina, unde studenţii au luat masa inaugurală împre­ună cu profesorii. neraţii şi-au făcut studiile chi­nuit, în cămăruţe sărace, mân­când cât puteau şi dacă aveau ce, trudindu-şi viaţa şi rozându-şi puterile, fără a pierde o singură c­lipă credinţa în împlinirea da­toriei şi în devotamentul pentru Ţară şi Tron, însuşi Generalul Antonescu s’a trudit astfel. Dumneavoastră aveţi azi alte condiţii de viaţă. Lupta, pe care o veţi da mâine în cariera dvs. va fi mul­­ai area. In măsura în care n­­ se înalţă şi puterile lui s­e­­mulţesc, rândul cărturarilor spo­reşte şi lupta alegerii lor devine tot mai aspră. Pentru această luptă trebue să vă pregătiţi, pentru această cre­dinţă în dreptul muncii dvs. şi în misiunea dvs. naţională trebue să vă închinaţi azi. Dacă vă veţi face datoria, aci în facultate, muncind cu dogoare şi închinându-vă toate puterile dvs. cunoaşterii ştiinţifice, dacă veţi înţelege că misiunea vârstei dvs. este aceia a unei munci or­donate şi plină de idealuri, atunci veţi putea mâine da uşor lupta şi vă veţi asigura viitorul şi al dvs. şi al ţării. Pentru a vă ajuta, ne-am stră­duit să vă creiem aceste puteri noui de viaţă. Primiţi-le ca un dar de încre­dere şi aşezându-vă în fiecare zi la această masă, simţiţi sufle­tul cald, care vi se deschide de Conducătorul ţării şi de noi toţi. Şi răspundeţi cu fapta voastră, cu fapta datoriei împlinite. Vă mulţumesc, Majestate, că aţi adus, în această aplecare a­­supra nevoilor tineretului, sufle­tul Dinastiei noastre, care ştie să mângâie şi să încurajeze. Sunt sigură că toţi aceşti ti­neri, în faţa unei Mari Mame vor simţi, prin prezenţa Majestăţii Voastre, mângâierea mamei lor iar de acum înainte, aşezându-se la aceste mese, Vă vor simţi tot­deauna alături, ca un îndemn şi o chemare a conştiinţei. CUVÂNTAREA D-NEI MIA GENERAL ANTONESCU Asistenţa în frunte cu M. S. Regina Mamă Elena și d-na Marin general Antonescu Conferinţa inspectorilor generali sanitari­ ­Miercuri s-a ţinut la ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale, su­b preşedenţia d-lui ministru prof. dr. Petre Tomescu, asistat de d. secre­tar general dr. I. Stoichiţia, confe­rinţa domnilor inspectori generali sanitari. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU PROF. DR. PETRE TOMESCU D. ministru prof. dr. Petre To­mescu, deschizând şedinţa, arată că circumstanţele actuale timpul ser­viciilor sanitare o activitate şi o a­­tenţie încordată în acţiunea de protecţie sanitară a populaţiei noa­stre. De aceea, d-sa face un nou a­­pel la d-nii inspectori generali sa­nitari, rugându-i nu numai să controleze, dar mai ales să îndru­­meze personalul subaltern, pentru ca el să activeze cu un randament mai mare şi ca atare să fie cât mai fo­lositor şi să obţie rezultata cât m­ai utile. Sunt o serie de probleme insă, care trebuesc precizate şi care au fost puse în ordinea de zi a conferinţei. D-sa insistă în­deosebi asupra problemei dispensa­­riilor mobile şi a stagiului de vară a studenţilor în medicină. Aceste probleme trebuesc bine organizate. In fine d. ministru prof. dr. Pe­tre Tomescu, în conformitate cu dispoziţiunile d-lui general Anito­­nescu, Conducătorul­ startului, atra­ge atenţiunea asupra combaterii bolilor medico-sociale şi în deosebi D. secretar general dr. I. Stoi­­chiţia a dat lămuririle şi instruc­ţiunile technice necesare în ceea­ ce priveşte următoarele chestiuni, pentru care s’a hotărât: I. Pentru conferinţele trimes­triale, ameliorarea metodei pentru ca ele să dea maximum de randa­ment, introiduicându-se în program câte o conferinţă cu subiect ştiin­ţific, ţinută de un medic de cir­­cumscripţie. Acest subciect va fi unic pe întreaga ţară. S-au luat deasemeni măsuri pen­tru desăvârşirea ameliorării can­celariei medicului sanitar. II. Dispensariile mobile, menite să complecteze asistenţa medicală insuficientă în anumite regiuni şi de a o întări prin activitatea medi­cilor specialişti, se vor organiza după două tipuri: dispensarul mo­bil de medicină generală şi dis­pensarul cu specialităţile medicale. Aceste dispensării vor funcţiona cu medici statgiari militari iniţiaţi la cursul de perfecţionare, cu me­dici specialişti ai ministerului sau cu medici de la alte instituţii, sau particulari cari se vor oferi bene­vol. Echipele vor fi înzestrate cu ve­hiculele necesare pentru transportul personalului şi al panerelor cu me­dicamente; deasemenea dispensa­rele de specialitate vor avea câte o remorcă dentară, o insta­latia ,4© I a malariei şi sifilisului, care prin extinderea, contagiunea şi durata lor constitiuiesc unii din factorii ce influenţează cu mai multă intensi­tate asupra­ sănătăţii populaţiei ac­tuale şi viitoare. In lupta contra acestor boli ser­viciile sanitare vor executa­a) tratamentul medical obligator, eficace şi gratuit al tuturor bolna­vilor de malarie şi sifilis; în acest scop ministerul a pus la dispoziţia serviciilor sanitare cantitatea de medicamente necesare cu care să poată fi trataţi gratuit bolnavii cu resurse materiale reduse, având un venit lunar mai mic de l0.00o lei; b) instituirea, pe lângă diagnosti­cul clinic și al diagnosticului de la­borator în care eoop laboratoriile ministerului sunt obligate a execu­ta gratuit chiar la cererea bolna­vilor examenele de malarie si si­filis; c) asigurarea continuităţii trata­mentului prin instituirea unui car­net individual, purtat de bolnav și în care se vor înscrie toate trata­mentele, să dea astfel posibilitatea ca bolnavii să-și poată continua tratamentul la orice dispensar; d) o propagandă cât mai intensă cu ajutorul tuturor intelectualilor pentru ca populaţia să ia cunoştin­ţă de aceste măsuri şi astfel să se asigure tratarea a cât mai mulţi bolnavi. Röntgen mobilă complectă şi acolo unde va fi posibil şi câte un apa­rat de cinematograf pentru filme de propagandă. III. Plăşile sanitare model, me­nite a promova principiile de igie­nă şi medicină preventivă în me­diu­ nostru rural vor fi conduse de medici specializaţi în igienă şi­­medicină preventivă; se vor pune în funcţiune anul acesta câte o pla­să sanitară în 13 judeţe în care se vor concentra surorile de ocrotire şi­ celălalt personal sanitar de igie­nă şi medicină preventivă. S’a stabilit în primul rând sediul plăşilor în apropriere de institu­tele de surori de ocrotire existente sau cari vor lua fiinţă. IV. Prima de reşedinţe pentru circumscripţiile sanitare ocolite de medici. S’au fixat circuimscripţiiie pentru a căror titulari ministerul, ca să-l fixeze în regiuni care nu le oferă nici un avantaj, le plăteşte o sumă de 5.000 lei lunar peste salariul pe care-l primeşte un me­dic din circumscripţiile obişnuite. V. Şcoala mamei menită a pre­găti viitoarele mame în ceea ce pri­veşte: creşterea copiilor, îngrijirea gospodăriei şi organizarea unui menaj, se vor organiza in mediul ru­ral cu concursul surorilor de ocrotire pregătite în mod special pentru aceasta la şcoala de la Orlat şi Iaşi. Cursurile­ se adresează ti­nerelor sătence şi ele sunt organi­zate după tipul fix sau ambulant. Programele acestor cursuri sunt întocmite de minister odată cu apele ale cursurilor denumite „Şcoala miresei“. VI. Construcţiuni de dispensării, case de ocrotire şi băi populare: a) terminarea construcţiilor în­cepute, b) construirea, chiar în anul a­­cesta a câte unei case de ocrotire la sediul fiecăreia din plăşile sa­nitare ce iau fiinţă anul acesta ; ministerul contribue cu cea mai mare parte din cheltueli, restul urmând a fi suportat din fondurile locale; c) construirea, tot din fondurile ministerului, a 50 de dispensării cu săli de consultaţii, locuinţe de me­dic şi bae; d) construirea, din fondurile lo­cale, a 48 de dispensării cu locuin­ţă de medic săli de consultaţii şi bae. Ministerul consideră construi­rea în acest an a acestor dispen­sării ca una dintre primele obli­gaţii a medicilor primari de judeţ; e) construirea, dintr’un fond spe­cial ce se va pune la dispoziţia a 200 dispensării cu săli de consul­taţii şi bae pentru satele din Mol­dova. VII. Circumscripţii sanitare noi: s’au fixat sediul celor 50 circum­scripţii sanitare rurale înfiinţate prin noul buget scăzându-se astfel proporţia de populaţie revenind u­­nui medic în regiunile aglomerate. Cantinele şcolare, atât de utile pentru ameliorarea alimentaţiunii elevilor, vor fi înmulţite şi gene­ralizate pe întreg cuprinsul ţării, nădăjduindu-se pentru aceasta în Consiliul de patronaj. VIII. Şcolile pentru învăţămân­tul personalului sanitar auxiliar. S’au stabilit localităţile şi posibili­­tăţile de creiare a noii şcoli pen­tru pregătirea acestu personal, după­ norme ştiinţifice şi unitare prevăzute în procetul de lege ce va fi pus în aplicare în scurtă vreme. IX Rtwfrîm­­ c.3,»|ifar a1 ^ rl ■ ’’or în medicină. S’au stabilit detaliile de aplicare ale progr.. m ui sta­giului de vară. S’au făcut apel diferite p­­imi­­neri în legătură cu decizia de des­centralizare a administraţiei sa­nitare. Au luat cuvântul făcând diferite propuneri în legătură cu chestiu­nile la ordinea zilei următorii domni inspectori sanitari, doctor: I. Cosma (Sibiu), S. Bariţiu (Alba Iulie), N. Buteanu (Timişoara), C. Cosmuţă (Craiova), I. Apostolescu (Bucureşti),C. Sufleri (Constanţa), V. Troia (Galaţi), Pompiliu Nisto­r (Iaşi), D. Rădulescu (Suceava), şi­ d-nii inspectori generali sanitari centrali d-rn: Petre Vlad, N. Gh.. Cădere, Gh. Andreescu şi Oct. Puşcariu, . . ... Hotărârile luate

Next