Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)
1941-06-01 / nr. 145
Anul al 58-lea Nr. 145 Duminică 1 Iunie 1941 Prăznuirea zilei Eroilor Inaugurarea cantinei (urmare din pag. I-a) Iaşii germani şi români, înfrăţiţi prin moarte eternă, ne trimit din lumea umbrelor, înmănunchiată, porunca ieşită din calda lor iubire de Patrie. Ecoul acestei porunci îl prinzi11 venind din adâncuri, din înălţimi din cer, îl auzim de pretutindeni. Ei vor să ne spună: — „înţelegeţi jertfa noastră şi nu o faceţi zadarnică. — „Din unirea noastră în pământul românesc, aşezaţi temeLa cimitirul eroilor Ghencea, solemnitatea a început la ora 10 dim. Erau de faţă reprezentanţii legaţiei şi coloniei italiene din Bucureşti în frunte cu d-nii: colonel Vanfredi Bonzo, ataşat militar; căpitan de covertă Massiari, ataşat naval; consul general Carbonelli şi Renato Tozzi, secretarul fasciei italiene din Capitală, cu o formaţie de fascist. Deasemeni, au luat parte reprezentanţii autorităţilor civile, militare şi municipale, în frunte cu d-nii general Ştefu, col. Alex. Mateescu şi cpt. Emil Mihăescu; văduvele eroilor de război; şcoala militară de infanterie nr. 1; societatea corală „Cântarea României“; delegaţiuni de studenţi de la toate facultăţile şi instituţiile universitare din Capitală; Cercul militar al subofiţerilor de rezervă din România; delegaţiuni de elevi de la: liceul „Gheorghe Lazăr“, gimnaziul „Eliade Rădulescu“, şcoala superioară de comerţ nr. 2, şcoala era încrederii de astăzi şi de mâine, a celor două popoare“. — „Noi suntem simbolul supremului sacrificiu pentru patrie“. — „Luaţi din credinţa noastră putere de viaţă şi de muncă pentru neam“. — „Uniţi sforţările Voastre şi contopiţi într’o strânsă şi reală camaraderie, apăraţi cele două patrii: Marele Reich german şi România a tuturor Românilor’’lementară de comerţ nr. 3, şcoala normală şi profesională de fete „Elena Doamna"* * 1, şcoalele primare nr. 3, 14, 15 şi 26 de băieţi şi unităţi militare. La monumentul eroilor italieni, preotul italian Mantica a oniciat un impresionant requiem. După aceea, un sobor compus din 15 preoţi, în frunte cu părinţii Mureşanu, Brăila şi Coman, de la biserica Ghencea, Lazăr Niculescu, de la biserica Spirea Nouă şi Stratuilat, de la biserica Spirea Veche, a oficiat o pioasă slujbă religioasă la monumentul eroilor români. D. general Ştefu a ţinut, apoi o cuvântare ocazională. După aceea, s’a depus câte o coroană de flori, din partea legaţiei Italiei şi din partea autorităţilor române, la monumentul eroilor italieni şi la cel al eroilor români, iar armata a dat onorurile. Solemnitatea s’a sfârşit la ora 10,45, eroilor noştri s’a afirmat unitatea indisolubilă a tuturor medicilor militari, cari, pretutindeni, cu acelaş avânt, şi-au îndeplinit o misiune nobilă, cu totul asemănătoare. Chirurgii, alături de medicii internişti, precum şi toţi ceilalţi specializaţi în vasta artă medicală, au lucrat la fel de bine, cu entusiasmul de prieten al luptătorului. Şi dacă unii din ei au avut onoarea să cadă, ilustrează pentru toate generaţiile viitorului exemplul datoriei împlinite de întreaga falarogă a medicilor militari din anii războiului pentru întregirea neamului. Eroul sanitar este un mucenic în adevăratul înţeles al cuvântului. El ştie să moară, fără a avea niciodată satisfacţia vreunei revanşe. Luptătorul de front atacă cu arma în mână, aruncă foc ucigător asupra inamicului, pe care de multe ori îl vede doborît la pământ. Eroul sanitar cade îngrijind rănile, boalele şi alinând suferinţele morste. Astăzi, când întreagă ţară se închină eroilor ei, fiecare dintre noi simţim mai bine menirea carierei noastre. Pentru aceste scopuri felurite, în aparenţă, dar cu un singur ţel, gloria şi mărirea ţării, au ştiut să lupte cu seninătate, nemuritorii naţiei. Evenimentele prezente ne obligă să fim vigilenţi, gata oricând să executăm ordinele şi dacă norocul ne va ajuta să ne dăruim viaţa pentru ţară, numele noastre se vor înscrie cu La cimitire! cr cilar Gfieacea La cimitirul tar© Gheneea La cimitirul turc Gheneea, ziua eroilor a fost serbată în acelaş cadru înălţător, ca şi la alte cimitire din Capitală. Era de faţă tot personalul ambasadei turce, din Bucureşti, în frunte cu d-nii ambasador Saphi Tanniper şi prim-secretar de ambasadă, reprezentanţii autorităţilor civile, militare şi municipale, în frunte cu d. general Ştefu, o delegaţie a coloniei turce din Bucureşti, d. prof. univ. Victor Moraru, delegaţii de elevi de la liceul „Gheorghe Lazăr*1, liceul comercial „Nicolae Bălcescu“ şcoala elementară de comerţ nr. 2 şi armata. Slujba religioasă a fost oficiată de hogea Abib Aii, de la cimitirul turc Ghencea. După slujbă, hogea Abib Aii, d. general Ştefu şi d. prim-secretar al ambasadei turce au ţinut cuvântări ocazionale, iar armata a dat onorurile. ta troiţa drupurii I.A.C.A. Gruparea I Artilerie contra aeronavelor a sărbătorit cu deosebită solemnitate Ziua Etnoilor. După ce a participat cu o baterie la cimitirul turcesc Ghencea, unde după serviciul religios au vorbit d-nii general Gheorghe Vasiliu şi ministrul Turciei Euphrn Tankiper, care a răspuns in limba turcă: — Gruparea I A. C. A. a proslăvitpe eroii neamului în cazarma ei, pe platoul unde se află ridicată o troiţă monumentală, închinată veşnicei lor amintiri. In prezenţa , d-lui general Gh. Vasiliu s’a ţinut un serviciu religios, după care d. colonel Theodor Teutu a ţinut o cuvântare, amintind ostaşilor jertfa romă- nească din războiul trecut şi da- toriia lor de a fi cât mai bine pregătiţi pentru viitorul ce va trebui să facă dreptate ţării noastre. Subliniind jertfa con- structivă şi sublimă a celor morţi pentru întregirea patriei, d. col. Teutu a arătat la ce măreaţă pildă ne îndrumă această jertfă. A urmat defilarea trupei aflată în cazarmă, defilarea fiind primită de d. general Gh. Vasiliu. Au participat la această pioasă festivitate d-nii col. Drajna, reprezentantul comandamentului A. C. A.-ului, d. general Gh. Popescu, col. Gh. Marinescu, col. I. Bungescu, comandantul Centrului de instrucţie A. c. A., lt. col. Baklovin, lt. col. Gh. Zadik, lt. col. Mitache, maior Tarnowski, maior M. Dumitrescu, maior Traian Ionescu, căp. D. Doicescu, căp. Al. Marinescu, It. T. Bărbuiescu, lt. Mircea Panait, organizarea festivităţii şi primirea oaspeţilor fiind făcute de d. lt. colonel Theodor Teutu, din a cărui iniţiativă s’a ridicat monumentala troiţă a grupării I A.C.A. La Cimitire! Sf. Vineri La cimitirul Sf. Vineri, s’a oficiat, la ora 10 dim., într’un cadru impresionant, o slujbă religioasă, de un sobor de şase preoţi, în frunte cu păr. protoereu Vintilescu. La pioasa solemnitate au asistat d-nii: căp. Stoleru, cu o companie de premilitari, din partea armatei; Ivănescu ,secretar general al primăriei de Verde, din partea municipiului; prof. Petre Mirodescu, delegatul mnisterului instrucţiunii, educaţiei, cultelor şi artelor; Alexandru Ionescu, delegatul soc. .Cultul eroilor”; comisar Eframia din partea prefecturii poliţiei, numeroase delegaţii de studenţi ai facultăţilor din Bucureşti, de-I legaţii de elevi dela liceele „Ma- I rele Voevod Mihai”, „Aurel Vlaicu” şi „Libros”, eleve de la liceul „Carmen Sylva”, şcoala profesională de fete gr. II „A. Robescu”, şcoala normală „Domniţa Ancă”, liceul industrial de fete „Gheorghe Chiţu”; şcoalele formare de băieţi nr. 4, 7, 13, 27, 29 şi 38; şcoalele primare de fete nr. 4, 16, 17, 18, 27, 28, 29 şi 30, cum şi formaţii de premilitari. După terminarea slujbei religioase a vorbit de prof. Petre Mirodescu, directorul liceului de băieţi „Marele Poevod Mihai”, in numele ministerului instrucţiunii, educaţiei, cultelor şi artelor, despre însemnătatea zilei. La cimitirul armenesc Comemorarea eroilor căzuţi pentru apărarea patriei, s’a făcut eri dimineaţă, la orele 10, într’un cadru solemn, la cimitirul armenesc din şos. Pantelimon. Au participat delegaţii municipiului Bucureşti, d. lecot. Enescu Burghea dela subcentrul premilitar 17, în calitate de reprezentant al armatei, comisarul-şef V. Popescu, şeful circumscripţiei 18, împreună cu comisarii Vişinescu şi Kerciu, din partea prefecturii poliţiei Capitalei, un detaşament de premilitari de la suibcentrul 39, sub comanda serg. Stoenescu Vasile, o secţie de jandarmi, apoi, comunitatea armeană, în frunte cu preşedintele ei, d. Aram Papazian şi d. A. Muradian, vice-preşedintele comunităţii, d. A. Kassargian, vice-preşedintele eparhiei armene din România, cele două şcoli primare armene, în frunte cu directorul lor, d. Devegian, împreună cu întreg corpul profesoral, societatea de educaţie fizică armeană, d. Leon Toros, din partea asociaţiei veteranilor din războiul pentru întregire, o delegaţie a vo- limitărilor armeni din războiul din 1916. A asistat de asemenea un numeros public, printre care remarcăm pe d-nii: Stelian Petrescu, comerciant, Ştefan Aslan, Ion Cerchez, Dionisie Ciomac, A. Melidon, av. Tomasian, d. Djaburov, etc. Serviciul religios a fost oficiat de şeful eparhiei armene din România, I. P. S. arhiepiscop Hasig Zohrabian, înconjurat de un sobor de preoți, răspunsurile fiind date de corul bisericii armene. După oficierea serviciului religios, armata a dat onorurile. Comemorarea eroilor sanitari la spitalul militar „Regina Elisabeta“ Solemnitatea comemorării eroilor sanitari s-a făcut la troiţa din parcul spitalului militar „Regina Elisabeta“ în prezenţa d-lor: general dr. Suhăţeanu, inspector general sanitar al Armatei, general dr. Iancovescu, medic șef al spitalului militar „Regina Elisabeta“, medici generali în rezervă: Panaitescu, Saidari, Bucur, Mihăilescu, Savel Niculescu, Anghel, etc. S-a oficiat un serviciu divin de către preotul capelei spitalului, răspunsurile fiind date de corul maicilor infirmiere. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL DR. N. IANCOVESCU D. general dr. N. Iancovescu, medicul şef al spitalului militar „Regina Elisabeta“ a rostit următoarele : Ca şi în anii trecuţi, cu aceiaş emoţiune şi relaş respect, evoc amintirea scumpilor noştri eroi. Troiţa, în jurul căreia suntem adunaţi, aminteşte întoate cli-I pele pe colegii şi camarazii noştri dispăruţi, precum şi pe ilustrul inspector general Papiu, acel om atât de delicat şi cuminte, exemplu de virtute cetăţenească şi capacitate medicală. Medicul general de divizie Pa- I piu Alex., împreună cu un nobil I comitet, a luat iniţiativa ridicării troiţei, pe cifre au înzestrat-o şi cu fonduri întru pomenirea eroi I lor sanitari. An de an, în faţa acestui monument apar cu religiozitate membrii încă în viaţă ai comitetului, cimentând cu prezenţa lor solidaritatea medico-militară ce se afirmă în momente măreţe de reculegere. In această zi, destinată bravilor sanitari dispăruţi, umbra lor ne acoperă şi protejează, ne îndeamnă la munca noastră de caritate şi ne îndrumează. Trebue să ne facem datoria pentru ţară, să ne iubim şi respectăm între noi. Prin devotamentul şi jertfa universul. Tuturor a mulţumit călduros d. general Botescu, primarul sect. II, care a însoţit pe preoţi la mormântul fiecărui erou, unde s’a oficiat un scurt priveghiu, premilitarii depunând cununi de flori, iar d. general Botescu mângâind fiecare familie. In amintirea căpitanului erou D-tru Ganovici, înmormântat în acest cimitir, familiile Teodor, Ilie şi C-tin Ganovici au oferit două praznice tradiţionale, umul pentru intelectuali, iar celălalt pentru trupă şi popor. La „Troiţa Eroului“ din cimitirul Crângaşi- Bucureşti După sluja parastasului la mormântul eroilor, din cimitirul bisericii Sf. Nicolae Crângaşi, oficiat de un sobor de preoţi, au luat cuvântul: sf. sa venerabilul preot Chiriţă Cernescu, d-na Ciemansa Nedelcu, institutoare la şcoala primară de fete nr. 51 şi casa preotul Sever Husariu, care, proslăvind memoria eroilor, îndeamnă pe fiii neamului să ia faptele şi jertfa lor drept simbolul virtuţii eterne a neamului românesc. A urmat apoi defilarea prin faţa „Troiţei“, unde se află mormintele eroilor, pe care se depusese încă din zori jerbe şi coroane de flori. Au fost de faţă d-nii cole Ioan Pândele, din ministerul apărării naţionale, lt. col. D. Prodan, delagatul municipiului, o delegaţie de studenţi şi studente de la universitate, şcoalele din cartier, corpul didactic în frunte cu directorii D. Rădulescu şi Stefănescu, premilitarii, reprezentinst cooperatiste Em. Filpescu şi Ion Tiri. De asemeni, o delegaţie de 5 invalizi, condusă de orfanul de războiu Ştefănescu Ioan, care a depus o jerbă de flori din partea eforiei generale I. O. V. F. L. aceleaşi litere neperitoare, în continuare, pe lista eroilor sanitari. Cinste vouă predecesorilor noştri, eroi slăviţi, îndemn şi veşnică încurajare pentru toate elementele corpului sanitar militar român. D. general dr. V. Panaitescu a vorbit apoi, făcând o serie de evocări, după care s’au pontenit numele eroilor sanitari din răsboaiele noastre. La cimitirul Iancu Nou (Bălăneanu) Ca în toţi anii, prăznuirea eroilor dela cimitirul Iancu Nou (Bălăneanu), a reunit mii de credincioşi. In jurul estradei, înghirlandată în verdeaţă şi flori, în centrul cimitirului, s-au înşiruit formaţiunile premiilitarilor universitari sub comanda d-lor căpitan Tomoşoiu, delegatul M. St. Major, lt. Duţescu, sublocot. Temelie, Cristescu Dan, Venat, etc. şi liceele de fete „Iulia Haşdeu“; „Moteanu“; liceul industrial de fete nr. 3; Sfiinţii „Constantin şi Elena“; liceul de băeţi „Mihai Viteazul“; „Şcoala superioară, de surori de asistenţă şi caritate“ a aşezămintelor M. Sale Regină Mamă Elena; şcoalele primare de băeţi şi fete nr. 21 şi 33 şi mulţime nenumărată de suflete pioase. Pe estradă au luat parte d-na Maria general Antonescu, însoţită de d-na Cristina col. Brătescu, d. general Botescu, primarul sect. II Negru, danele Leita Stoianovici, preşedinta soc. „Uniunea mamelor“ cu d-nele Titty ing. Capriei, Elena Bârzescu, Lucreţia Kamabat, Alexandrina Mihăescu, Ioana căp. Câţă; Pia arh. Davidescu; Adela Măciucescu, d-na preot Bedreag; Kiriachiţa Niculescu, Elena Tipuriţă, El. Ionescu, din partea „Uniunii mamelor“; şi d-nii: avocat Dem. Grozdea, decanul baroului Ilfov; general Neagu; Dan G. Cristescu, chestorul sect. II Negru, Teodor, Uie şi C-tin Ganovici cu d-nele, etc. Serviciul divin s’a oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu preoţii prof. Panait Bedreag, Mih. Diaconescu, Hagi Stoica, etc. etc. Răspunsurile au fost date de corul bisericii Bălăneanu şi ale şcoalelor prezente. Părintele prof. Panait Bedreag, într’o vibrantă cuvântare, a evocat eroismul românesc şi momentele lui culminante în istoria românismului, care ne-au dus la întregirea neamului, vremelnic atinsă, prin smulgerea unor scumpe teritorii din Patria mamă. Marele învăţământ al jertfelor trecute ne impune pregătire şi credinţă în Dumnezeu, ocrotitorul de totdeauna al neamu-lui românesc. D. Gh. Lungulescu a arătat misiunea istorică a românismului de a apăra şi asigura biruinţa creştinismului. Viitorul nu ne cere decât solidaritate şi putere de credinţă că şi strămoşilor, pentru a trece peste grelele încercări ale vremurilor actuale. Simţit a rostit eleva Gabriela Constantinescu, din cl. 8-a a liceului „Moteanu“, versurile lui Mircea Dem. Rădulescu: „Strămoşii“. Salutul armatei l-a adus d. căpitan _ Tomoşoiu, delegatul gar ,nizoanei, ,,...__„ , Solemnitatea „Zilei Eroilor” în suburbana Tudor Vladimirescu, s’a desfăşurat cu un deosebit fast în prezenţa autorităţilor comunale şi militare. ' Serviciul divin s’a oficiat la biserica „Sfinţii împăraţi”, la care pe lângă câteva mii de cetăţeii au luat gutuc autu'n.avut în frunte cu d-nii: Grigore Dănilă, primarul suburbanei Tudor, Vladimirescu; colonel I. Stoenescu, din partea comandamentului luptătorilor „Vitejii Neamului’ și scriitorilor militari; căpitan Teodorescu, comandantul subcentrului premilitar local; Mihail Sârbu, directorul şcoalei primare de băeţi împreună cu întreg corpul didactic de la celelalte şcoli primare din suburbană; Vasile Cojocaru, consilier; Cantacuzino, controlor financiar; căpitan Popovici, etc. Pe lângă numerosul public au Irva? Î1TO+. rucuria iii fiorii din La cimitirul Filantropia, unde odihnesc eroi, evrei, ziua eroilor a fost prăznuiită cu fastul cuvenit. Ministerul apărării naţionale a fost reprezentatat prin d-nii: căp. Ion Brudea, lt. Iancu Gabroveanu, subit. Romeo Florescu, în fruntea unei companii de premilitari. Au mai fost reprezentate poliţia Capitalei, primăria Municipiului Bucureşti, soc. Avântul Ţării, soc. Cultul Eroilor, comunitatea, soc. Sacră, Uniunea comunităţilor, foştii combatanţi şi ofiţeri în rezervă, fedegarnizoana locală, şcolile de băeţi şi fete precum şi conducătorii şi membrii căminului cultural local. După oficierea serviciului divin şi pomenirea ostaşilor morţi căzuţi pentru patrie a vorbit părintele Alexandrescu, arătând lor căzuţi pentru cauza naţională. Au mai vorbit d-nii: colonel Stoenescu; Grigore Dănilă, primarul suburbanei, căpitan Teodorescu şi Mihail Sărim, directorul şcoalei primare de băeţi. Premilitarii şi elevii şcolilor primare au recitat poezii cu caracter ostăşesc, după care a urmat defilarea. Din iniţiativa d-lui Grigore Dănilă, primarul suburbanei, s’au împărţit daruri la cetăţenii nevoiaşi intru pomenirea eroilor din această suburbană, raţia societăţilor de ajutor reciproc, cu drapelele respective, şcolile comunităţii şi un public numeros. Slujba religioasă a fost oficiată de d. prim cantor Rafael Ruvinsky. Răspunsurile au fost date de corurile mărite ale templului coral. D. şef rabin dr. Al. Safran a rostit o predică. Armata a dat apoi onorurile, după care trei prezenţi au presărat flori pe mormintele celor căzuţi pentru patrie. In suburbana Tudor Vladimirescu La cimifirat Filantropia D. general Pantazi, rostindu-şi cuvântarea la mormântul Eroului Necunoscut La Predeal Ziua eroilor s’a desfăşurat în staţiunea noastră într’un cadru de mare solemnitate. La ora 10 dimineaţa, armatei, colegiul militar „Nicolae Filpescu“, un detaşament de jandarmi, şcolile primare, premilitarii, Asociaţia demobilizaţilor, o unitate mică de trupe germane şi câteva mii de cetăţeni erau adunaţi în jurul cimitirului eroii lor din gura văii Râşnova, calea de doi kilometri de Predeal. Gornistul sunând sosirea d-lui general T. Radu, comandantul colegiului militar „Nicolae Filipescu“, din localitate, d. maior Isaia a dat raportul. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu păr. Miron Rotaru, stareţul mănăstirii Predea. Răspunsurile au fost date de corul colegiului militar local, condus de d. prof. Botez. După slujbă, d.general T. Radu a evocat sacrificiul celor 809.000 eroi cari trebue să ne servească de pildă când va suna ceasul. Au urmat defilarea şi onorul la cimitirul eroilor, în marşurile celor două muzici militare , a batalionului 4 v. m. şi a colegiului „Nicolae Filipescu“, conduse de d-nii prof. Bolbescu şi lt. Gorgos. La defilare s’a remarcat frumoasa ţinută a şoimilor predeleni. După amiazi, la ora 4, a fost o serbare organizată de colegiul militar „Nicolae Filipescu“, cu concursul şcoalelor primare din loicaltate. La reuşita acestei serbări, care s-a desfăşurat în curtea colegiului, la poalele muntelui Dihamul, au contribuit cu munca lor d-nii: prof. Rădulescu, de la colegiu, Prunescu, Scarlat şi lt. Dăscălescu. Seara, a fost retragere cu torţe făcută de şoimii colegiului „Nicolae Filpescu“, sub îngrijirea d-lor maiori Goma şi Isaia. La Sibiu Ziua înălţării Domnului este, la Sibiu, ca şi în întreaga ţară, ziua înălţării celor mai cuvioase rugăciuni pentru neam şi ţară. La catedrala ortodoxiei româneşti din Ardeal, s-a oficiat un parastas pentru eroii şi mucenicii acestui neam atât de încercat. Unităţi din diferite arme, formaţii premilitare şi delegaţii ale şcolarilor de toate gradele au asistat la solemnitate. Mormintele frumos împodobite şi străjuite de cruci încrustate sunt însă împărţite şi aici în morminte ale soldaţilor necunoscuţi şi morminte cu nume, cu localităţi şi unităţi de origine. Deci, nici în marea împărăţie a morţii nu este egalitate, cum o cântă falnic credinţa. Un sobor de preoţi sibieni, în frunte cu arhimandritul Teodor Scorobeţ, a oficiat slujba de veşnică pomenire a eroilor. Erau de faţă toate căpeteniile militare din Sibiu. • I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului a citit rugăciunea de înveşnicire a eroilor. Cuvântarea prilejuită de această pioasă solemnitate a rostit-o cu multă înţelepciune religioasă arhimandritul Teodor Scorobeţ. In numele armatei, a adus prinos de admiraţie d. colonel Ionescu, din artilerie, care a spus atât de frumos că eroii sunt adevăraţii ctitori ai eternităţii româneşti, iar armata, nebiruita pavăză a vieţii naţionale de totdeauna. A urmat o impresionantă defilare a unităţilor militare pe şoseaua de biruinţă din 1916 dintre Sibiu şi Răşinari. Amintim contribuţia pioasă cu flori şi cununi de flori, pe care în deosebi elevele diferitelor şcoli au adus-o pentru împodobirea mormintelor celor cari s-au scoborît în glie, în floarea tinereţii. Liceul „Gheorghe Lazăr“ a excelat şi astă dată prin cuceritoarea înfăţişare a fanfarei sale. „Şoc. studenţilor in medicină“ A participat şi M. S. Regina Elena 3bS dimineaţă s-a făcut inaugurarea cantinei societăţii studenţilor în medicină, cantină reorganizată şi înzestrată de Consiliul superior de patronaj. Solemnitatea a fost onorată cu prezenţa M. S. Reginei Marie Elerta şi a d-nei Maria general Antonescu. Au participat de asemeni d-nii: prof. dr. P. Tomescu, ministrul sănătăţii publce, general Stoenescu, ministrul finanţelor, general Radu Rosetti, ministrul educaţiei naţionale, prof. E. Otetelişeanu, subsecretar de stat la educaţie, dr. V. Gomoiu şi prof. dr. Hortolomei, foşti miniştri; doamnele Gogsi, Berbul, dr. Burilleanu; d-nii: dr. S. Tovaru, secretarul general al ministerului sănătăţii, prof. Al. Otetelişanu, rectorul universităţii, prof. dr. V. Ciocâlteu, decanul facultăţii de medicină, prof. dr. I. Iacobovici, prof. dr. Fr. Rainer, prof. dr. N. Gh. Lupu, prof. dr. Parhon, prof. dr. St Nicolau, prof. dr. Combiescu, Dimitrie Nestor, general Virgil Economu, prof. dr. Gh. Băltăceanu, prof. dr. Ionescu-Sisești, prof. dr. G. Zotta, general dr. Christian, prof. dr. Dali Theodorescu, prof. dr. Manicatide, prof. dr. Tuţi Vasiliu, prof. dr. Tr. Nasta, prof. dr. Gh. Marinescu, preşedintele Colegiului medicilor, prof. dr. Dobrovici, prof. dr. E. Crăciun, dr. C. Vişoianu, prof. dr. D. Mante, agr. dr. D. Paulian, dr. State Drăgănescu, prof. dr. I. T. Niculescu, dr. Marius Georgescu, agr. dr. D. Săvulescu, agr. dr. E. Hristide, dr. Leon Paxton, medicul şef al Capitalei, agr. dr. I. Jianu, dr. I, agr. dr. Emil Gheorghiu, dr. N. Stoichiţia, dr. Sergiu Stoicescu, agr. dr. I. Marian, corni, dr. Bazil Teodorescu, agr. dr. Silnici, dr. Th. Firică, conf. dr. E. Lăzeanu, dr. C. Leonte, dr. C. Stanca, dr. Vlad, insp. gral sanitar, dr. V. Racoveanu, dr. I. Făgărăşanu, dr. Isvoranu, V. Dumitrescu-Militari, Cornel Todea, Cucoaneş, Stelian Petrescu, etc. Este de asemeni de faţă şi profesorul german dr. Walther von Brunn, de câteva zile oaspete al ţării noastre. „ Solemnitatea a început printr’un serviciu religios, oficiat de P. S. S. arhiereul Emilian Antal Târgovişteanul, înconjurat de un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost daate de corul Sf. Patriarhii, dirijat de d. Remus Ţincoca. CUVÂNTĂRILE Au rostit apoi cuvântări : D-na Maria general Antonescu, prof. Al. Otetelişanu, rectorul Universităţii, prof. dr. V. Ciocâlteu, decanul facultăţii de medicină, dr. d. N. Voinescu, preşedintele societăţii studenţilor în Maiestate, » Domnilor Miniştri, Domnilor Profesori, Domnilor Studenţi, Consiliul de Patronaj mărturiseşte azi — în această zi a înălţării Domnului şi a cinstirii Eroilor Neamului — o nouă strădanie pusă de data aceasta în serviciul tineretului nostru de cultură. Din iniţiativa Generalului Antonescu, Consiliul de Patronat şi-a luat sarcina de a reorganiza toate cantinele, precum şi bibliotecile studenţeşti; reorganizarea a însemnat pentru noi o nouă aşezare gospodărească, prin care studenţimea Facultăţii de Medicină să-şi poată găsi izvoare de existenţă, simţind grija care se poartă tineretului nostru. Doresc din toată inima ca tineretul să înţeleagă această faptă. Nimeni nu-i cere nimic, în afară de îndemnul ca să-şi înţeleagă rostul de viaţănaţională. Tineretul reazemă pe aripile lui de entuziasm, pe inima lui de patriotism şi pieptul său de jertfă tot viitorul neamului. Dacă tineretul acestei facultăţi va înţelege că toată strădania Statului şi a noastră este de a-i ajuta viaţa, pentru ca să-şi facă datoria faţă de Rege, faţă de Ţară şi de viitorul Neamului, este pentru noi o mândrie că am putut, printr-o muncă credincioasă şi prin contribuţia dată de Generalul Antonescu personal, să-i creiem posibilităţi îngrijite de existenţă, tocmai pentru ca să poată să-şi dea tot sufletul şi toată mintea datoriei lui către Patrie. Aş voi să adaug un singur lucru. Sunt aci profesori cari îşi împart munca şi nădejdea cu dvs., studenţi dragi. In vremea când şi-au făcut studiile, aceşti oameni n’au avut nici sprijinul Statului, nici sprijinul iniţiativei particulare organizată, pentru ca viaţa lor să se poată ridica uşor, prin grija aplecată asupra lor de alţii. Mulţi din oamenii altor gemedicină şi de general Radu Rosetti, ministrul educaţiei naţionale. ❖ In cele din urmă, asistenţa a vizitat cantina, unde studenţii au luat masa inaugurală împreună cu profesorii. neraţii şi-au făcut studiile chinuit, în cămăruţe sărace, mâncând cât puteau şi dacă aveau ce, trudindu-şi viaţa şi rozându-şi puterile, fără a pierde o singură clipă credinţa în împlinirea datoriei şi în devotamentul pentru Ţară şi Tron, însuşi Generalul Antonescu s’a trudit astfel. Dumneavoastră aveţi azi alte condiţii de viaţă. Lupta, pe care o veţi da mâine în cariera dvs. va fi mulai area. In măsura în care n se înalţă şi puterile lui semulţesc, rândul cărturarilor sporeşte şi lupta alegerii lor devine tot mai aspră. Pentru această luptă trebue să vă pregătiţi, pentru această credinţă în dreptul muncii dvs. şi în misiunea dvs. naţională trebue să vă închinaţi azi. Dacă vă veţi face datoria, aci în facultate, muncind cu dogoare şi închinându-vă toate puterile dvs. cunoaşterii ştiinţifice, dacă veţi înţelege că misiunea vârstei dvs. este aceia a unei munci ordonate şi plină de idealuri, atunci veţi putea mâine da uşor lupta şi vă veţi asigura viitorul şi al dvs. şi al ţării. Pentru a vă ajuta, ne-am străduit să vă creiem aceste puteri noui de viaţă. Primiţi-le ca un dar de încredere şi aşezându-vă în fiecare zi la această masă, simţiţi sufletul cald, care vi se deschide de Conducătorul ţării şi de noi toţi. Şi răspundeţi cu fapta voastră, cu fapta datoriei împlinite. Vă mulţumesc, Majestate, că aţi adus, în această aplecare asupra nevoilor tineretului, sufletul Dinastiei noastre, care ştie să mângâie şi să încurajeze. Sunt sigură că toţi aceşti tineri, în faţa unei Mari Mame vor simţi, prin prezenţa Majestăţii Voastre, mângâierea mamei lor iar de acum înainte, aşezându-se la aceste mese, Vă vor simţi totdeauna alături, ca un îndemn şi o chemare a conştiinţei. CUVÂNTAREA D-NEI MIA GENERAL ANTONESCU Asistenţa în frunte cu M. S. Regina Mamă Elena și d-na Marin general Antonescu Conferinţa inspectorilor generali sanitari Miercuri s-a ţinut la ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale, sub preşedenţia d-lui ministru prof. dr. Petre Tomescu, asistat de d. secretar general dr. I. Stoichiţia, conferinţa domnilor inspectori generali sanitari. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU PROF. DR. PETRE TOMESCU D. ministru prof. dr. Petre Tomescu, deschizând şedinţa, arată că circumstanţele actuale timpul serviciilor sanitare o activitate şi o atenţie încordată în acţiunea de protecţie sanitară a populaţiei noastre. De aceea, d-sa face un nou apel la d-nii inspectori generali sanitari, rugându-i nu numai să controleze, dar mai ales să îndrumeze personalul subaltern, pentru ca el să activeze cu un randament mai mare şi ca atare să fie cât mai folositor şi să obţie rezultata cât mai utile. Sunt o serie de probleme insă, care trebuesc precizate şi care au fost puse în ordinea de zi a conferinţei. D-sa insistă îndeosebi asupra problemei dispensariilor mobile şi a stagiului de vară a studenţilor în medicină. Aceste probleme trebuesc bine organizate. In fine d. ministru prof. dr. Petre Tomescu, în conformitate cu dispoziţiunile d-lui general Anitonescu, Conducătorul startului, atrage atenţiunea asupra combaterii bolilor medico-sociale şi în deosebi D. secretar general dr. I. Stoichiţia a dat lămuririle şi instrucţiunile technice necesare în ceea ce priveşte următoarele chestiuni, pentru care s’a hotărât: I. Pentru conferinţele trimestriale, ameliorarea metodei pentru ca ele să dea maximum de randament, introiduicându-se în program câte o conferinţă cu subiect ştiinţific, ţinută de un medic de circumscripţie. Acest subciect va fi unic pe întreaga ţară. S-au luat deasemeni măsuri pentru desăvârşirea ameliorării cancelariei medicului sanitar. II. Dispensariile mobile, menite să complecteze asistenţa medicală insuficientă în anumite regiuni şi de a o întări prin activitatea medicilor specialişti, se vor organiza după două tipuri: dispensarul mobil de medicină generală şi dispensarul cu specialităţile medicale. Aceste dispensării vor funcţiona cu medici statgiari militari iniţiaţi la cursul de perfecţionare, cu medici specialişti ai ministerului sau cu medici de la alte instituţii, sau particulari cari se vor oferi benevol. Echipele vor fi înzestrate cu vehiculele necesare pentru transportul personalului şi al panerelor cu medicamente; deasemenea dispensarele de specialitate vor avea câte o remorcă dentară, o instalatia ,4© I a malariei şi sifilisului, care prin extinderea, contagiunea şi durata lor constitiuiesc unii din factorii ce influenţează cu mai multă intensitate asupra sănătăţii populaţiei actuale şi viitoare. In lupta contra acestor boli serviciile sanitare vor executaa) tratamentul medical obligator, eficace şi gratuit al tuturor bolnavilor de malarie şi sifilis; în acest scop ministerul a pus la dispoziţia serviciilor sanitare cantitatea de medicamente necesare cu care să poată fi trataţi gratuit bolnavii cu resurse materiale reduse, având un venit lunar mai mic de l0.00o lei; b) instituirea, pe lângă diagnosticul clinic și al diagnosticului de laborator în care eoop laboratoriile ministerului sunt obligate a executa gratuit chiar la cererea bolnavilor examenele de malarie si sifilis; c) asigurarea continuităţii tratamentului prin instituirea unui carnet individual, purtat de bolnav și în care se vor înscrie toate tratamentele, să dea astfel posibilitatea ca bolnavii să-și poată continua tratamentul la orice dispensar; d) o propagandă cât mai intensă cu ajutorul tuturor intelectualilor pentru ca populaţia să ia cunoştinţă de aceste măsuri şi astfel să se asigure tratarea a cât mai mulţi bolnavi. Röntgen mobilă complectă şi acolo unde va fi posibil şi câte un aparat de cinematograf pentru filme de propagandă. III. Plăşile sanitare model, menite a promova principiile de igienă şi medicină preventivă în mediu nostru rural vor fi conduse de medici specializaţi în igienă şimedicină preventivă; se vor pune în funcţiune anul acesta câte o plasă sanitară în 13 judeţe în care se vor concentra surorile de ocrotire şi celălalt personal sanitar de igienă şi medicină preventivă. S’a stabilit în primul rând sediul plăşilor în apropriere de institutele de surori de ocrotire existente sau cari vor lua fiinţă. IV. Prima de reşedinţe pentru circumscripţiile sanitare ocolite de medici. S’au fixat circuimscripţiiie pentru a căror titulari ministerul, ca să-l fixeze în regiuni care nu le oferă nici un avantaj, le plăteşte o sumă de 5.000 lei lunar peste salariul pe care-l primeşte un medic din circumscripţiile obişnuite. V. Şcoala mamei menită a pregăti viitoarele mame în ceea ce priveşte: creşterea copiilor, îngrijirea gospodăriei şi organizarea unui menaj, se vor organiza in mediul rural cu concursul surorilor de ocrotire pregătite în mod special pentru aceasta la şcoala de la Orlat şi Iaşi. Cursurile se adresează tinerelor sătence şi ele sunt organizate după tipul fix sau ambulant. Programele acestor cursuri sunt întocmite de minister odată cu apele ale cursurilor denumite „Şcoala miresei“. VI. Construcţiuni de dispensării, case de ocrotire şi băi populare: a) terminarea construcţiilor începute, b) construirea, chiar în anul acesta a câte unei case de ocrotire la sediul fiecăreia din plăşile sanitare ce iau fiinţă anul acesta ; ministerul contribue cu cea mai mare parte din cheltueli, restul urmând a fi suportat din fondurile locale; c) construirea, tot din fondurile ministerului, a 50 de dispensării cu săli de consultaţii, locuinţe de medic şi bae; d) construirea, din fondurile locale, a 48 de dispensării cu locuinţă de medic săli de consultaţii şi bae. Ministerul consideră construirea în acest an a acestor dispensării ca una dintre primele obligaţii a medicilor primari de judeţ; e) construirea, dintr’un fond special ce se va pune la dispoziţia a 200 dispensării cu săli de consultaţii şi bae pentru satele din Moldova. VII. Circumscripţii sanitare noi: s’au fixat sediul celor 50 circumscripţii sanitare rurale înfiinţate prin noul buget scăzându-se astfel proporţia de populaţie revenind unui medic în regiunile aglomerate. Cantinele şcolare, atât de utile pentru ameliorarea alimentaţiunii elevilor, vor fi înmulţite şi generalizate pe întreg cuprinsul ţării, nădăjduindu-se pentru aceasta în Consiliul de patronaj. VIII. Şcolile pentru învăţământul personalului sanitar auxiliar. S’au stabilit localităţile şi posibilităţile de creiare a noii şcoli pentru pregătirea acestu personal, după norme ştiinţifice şi unitare prevăzute în procetul de lege ce va fi pus în aplicare în scurtă vreme. IX Rtwfrîm c.3,»|ifar a1 ^ rl ■ ’’or în medicină. S’au stabilit detaliile de aplicare ale progr.. m ui stagiului de vară. S’au făcut apel diferite pimineri în legătură cu decizia de descentralizare a administraţiei sanitare. Au luat cuvântul făcând diferite propuneri în legătură cu chestiunile la ordinea zilei următorii domni inspectori sanitari, doctor: I. Cosma (Sibiu), S. Bariţiu (Alba Iulie), N. Buteanu (Timişoara), C. Cosmuţă (Craiova), I. Apostolescu (Bucureşti),C. Sufleri (Constanţa), V. Troia (Galaţi), Pompiliu Nistor (Iaşi), D. Rădulescu (Suceava), şi d-nii inspectori generali sanitari centrali d-rn: Petre Vlad, N. Gh.. Cădere, Gh. Andreescu şi Oct. Puşcariu, . . ... Hotărârile luate