Universul - Capitala, august 1941 (Anul 58, nr. 206-235)

1941-08-02 / nr. 206

% 1 Kgr. la 100.000 litri lapte Fabricanţi de Brânzeturi CRESCĂTORI­I Dacă doriţi să aveţi brânzeturi de calitate superioară ţi canti­tatea sporită, întrebuinţaţi Produsul garantat LA FARMACII ŞI DROGUERII ***-**■**+* *-**-***■****************** ABONAŢII „UNIVERSULUI“ care vor trimite direct secţiunii „Universul” Bucu C­lea Griviţel 23­0 LEI 220 LEI I vor primi O POLIŢĂ NOUA DE ASIGURARE de 20.000 Lei cu drept de participare la tragerile de amortizare şi de premii din I 15 AUGUST 194­T~­ Aceşti abonaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume­ pentru fiecare abonament anual se eli­­berează de plată 4 rate lunare a Iei 220,—, de la sfârşitul asi­­gurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru acea­stă asigurare este de 10 ani se reduce pentru abonat la 7 ani. Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi un dar: UN SFERT DE LOZ, în valoare de lei 750 al clasei a 3-a a LOTERIEI STATULUI din I 21 şi 22 August 1941 | Iar la achitarea ratei a 4-e lunare UN CUŢITAŞ Model „Franco-Română” cu 2 limbi şi un tirbuşon şi la achitarea ratei a 12-a lunare UNA CASETA cu 8 CEŞTI şi 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD SE POATE CERE TRECEREA DELA O ASIGURARE VECHE U O A?­­ARE NOUA IN CONDITIUNILE SUS ARĂTATE Administraţia publică Autonoma a atelierului CENTRAL DE CONFECŢII AL ARMATEI Serviciul Construcţii PUBLICAŢIE 14942 — 31 Iulie 1941 Se aduce la cunoştinţa ar­matorilor că, în ziua de 8 August 1941, orele 9, 10 şi 11, această Administraţie­­ Pu­blică, va ţine tratate prin bună învoială, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcţie, după cum se arată mai jos : 1. La orele 9, pentru cons­truirea unui closet cu 10 compartimente. 2. La orele 10, pentru cons­truirea unui closet cu 5 com­partimente și lavabouri. 3. La orele 11, pentru cons­truirea urmei cabine pentru un transformator electric. Oaetele de sarcini, planu­rile și devizele se pot con­sulta în orice zi de lucru în­tre orele 11—13 la sediul a­­cestei Administraţii din B-dul Regele Alexandru Nr. 7 Co­­troceni. Garanţia de 5% se va de­pune în recipisa Casei de Depuneri. DIRECȚIUNEA 24 ************ *■*■■* * »♦»+♦♦♦« PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 11 Au­gust 1941, ora 10 dimineaţa, se v­a ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, la sediul Fa­cultăţii de Agronomie din Bucu­reşti, Bulevardul Mărăşti Nr. 59, pentru dărâmarea vechiului lo­­cal al acestei Facultăţi, Bulevar­dul Mărăşti Nr. 59. Devizul şi cadtul de sarcină se pot vedea în orice zi de lucru la Secretariatul Facultăţii. Licitaţia se ţine în conformi­tate cu legile în vigoare. Decanul Facultăţii de Agronomie din Bucureşti N. Săulescu Secretar, Şt. Macedon Nr. 1644 din 31 Iulie 1941 ŞCOALA NORMALĂ DE STAT DIN TIMIŞOARA Publicaţiune de licitaţie Nr. 1.447/1941 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 14 Au­gust 1941 (joi) la ora 5 d. m. se va ţine în cancelaria Şcoalei Normale de învăţători din Timi­şoara situată în str. Pestalozzi nr. 14 licitaţie publică, pentru da­rea în întreprindere a lucrărilor de tencuirea a celor două etaje nou construite deasupra sălii de gimnastică şi renovarea faţade­lor localului şcoalei. Valoarea lucrării după deviz este în sumă de Lei 390.080. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabi. Publice, Re­gulamentul Oficiului Central de Licitaţii şi normele publicate în Mon. Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la, sută din valoarea furniturii oferite (în recipisa adm. Finan­ciare, numerar, efecte de stat), iar oferta se va face numai în conformitate cu cadtul de sarcini şi devizul care pot fi văzute în fiecare zi de la ora 8:13, în lo­calul şcoalei din Timişoara str. Pestalozzi nr. 14. In cazul când licitaţia nu va avea rezultat în ziua stabilită mai sus, se va ţine o nouă licitaţie în ziua de 23 August 1941, la a­­ceeaşi oră şi acelaşi loc. Timişoara, la 29 Iulie 1941 Preşedinte (ss.) Dr. Ilie Gropşianu Secretar, (ss.) St. Petrescu 8053 ♦*♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦>♦♦« Domnii abonaţi sunt rupaţi ca la orice- reclamatie sau schimba­­re de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt ser­viţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cupor­ul mandatu­lui poştal eticheta abonamentu­lui exvirat. 26 COPII! CITIŢI: uiresul COPIILOR UNI­VERSUS) Cum putem cunoaşte avioanele duşmane Continuăm publicarea siluete­lor avioanelor sovietice: Severs Hi P-35 D .I.-6 ea. B'vplan luptă şi asalt. Monomotor. Tren aterisare vizibil. Aripile rotunjite, cea mai scurtă. Fuselaj rotund. Viteză 365 km. Anvergură 10.80 m Lungime 7.80 m. Armament 3 mitr. Direcţia simplă. S.B-2 Monoplan luptă şi recunoaştere. Aripa pe mijlocul fu­selajului. 2 motoare în aripi, ieşite în afară. Tren aterisare escamotabil. Direcţie simplă. Forma aripelor romboidală ro­tunjită la extremităţi. Fuselaj simplu, gen balenă. Viteză de la 370—420—450 km. SB-1 SB-2 SB-3 Armament 3 mitr., bombe 600- 1.000 kg. Raza acțiune 800—1.600 km. Durata sborului.... Timp de urcare 5—9 minute. Plafon 8 la km. Anvergură 23 m. Lungime 14 Monoplan vânătoare. Plan jos. Monomotor. Tren escamotabil. Direcție simplă. Forma aripei ovală. Fuselaj simplu gen „Cocoaşe de cămilă“. Viteză 500 km. Armament 2 mitr. Timp urcare la 4000 m. 5 min. Raza acţiune 700 km. Durata sborului 2 ore. Plafon 9 km. Anvergură 10.90 m. Lungime 7.70 m. de jos CALENDAR VINERI, 1 AUGUST Ortodox. Scoat. Sf. Cruci (încep. postului). Catol.: Lanţul Sf. Petru. Protest.: Magda. Răs. soarelui 5,03; apusul soarelui 19,40. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 1 August 1867. A avut loc deschiderea oficială şi Societăţii Literare Române. La 1 Aprilie 1860 luând fiinţă prin decret domnesc Societatea literară română, Academia Română de astăzi, trebuia să-şi ţină prima şedinţă de inaugurare chiar la 1 August 1866 po­trivit art. 9 din regulamentul pentru formarea ei. Insă, din cauza epide­miei ce bântuia ţara noastră în acel timp deschiderea Societăţii literare a fost amânată prin decizie ministe­rială, cu un an mai târziu, la 1 Au­gust 1867. Inaugurarea Societăţii se făcu în această zi, cu o mare solemnitate în prezenţa miniştrilor, şi a unui nu­meros public. In această zi se adu­nară sub acelaş acoperământ românii de pretutindeni. Dimitrie Brătianu ministrul instrucţiunii publice şi cul­telor, căruia i­ se oferi preşedinţia, deschise solemnitatea prin câteva cu­vinte spunând printre altele: „In sala aceasta, în care cel mai mic adora­­­ment vorbeşte animei şi mintei, şi în această zi, în care vorbesc animele tuturor Românilor, ce v’ar putea zice guvernământul României, ce nu ar fi deja în anima­­­tră? In aceste anime cetim dorinţia, că societatea literaria să nu uite nici un minut că depozitul sacru primit dela străbuni, limba, trebue să o lăsăm posterităţii despulberată şi poleită cum se spulberă şi se jeleeşte o sculă străbună, cugetaţi mai ales cu îngrijire de a nu despărţi prin limbă pre popor de clasele culte; căci limba nu este a unei clase ci a naţiunei; şi separa­rea Umbel ar fi un germene cu mult mai fatal decât relele ce aveţi a combate astăzi. Naţiunea întreagă şi în particular Măria Sa, iubitul Domnitor al Româ­nilor şi guvernamentul său vor urmări cu anima şi mintea lucrările D-tră. Trăiască Regele Carol 11 Trăiască Societatea literară“. După frumoasele cuvinte al lui Di­mitrie Brătianu ţinu un discurs V. A. Urechia, preamărind gestul marelui român macedonean Evanghelie Zappa care a contribuit cu însemnate fon­duri la înfiinţarea Societăţii literare. Terminând V. A. Ureche, se urcă la tribună Timotei Cipariu cu nu­meroase aplauze, încetând furtuna de aplauze, Timotei Cipariu, luând cu­vântul spus: „Până aci patria ro­mână, limba şi naţionalitatea ne-a fost călcată de Huni, Slavi, Turci şi alţii. Am început a ne libera patria, am început a ne libera limba, am început, domnilor, abia am început, dar nu am terminat, rămâne ca sa continuăm şi să terminăm. Bărbaţii de stat ai Românilor vor îngriji pentru eliberarea perfecta a patriei române. Sunt de convingere că ei îşi vor împlini cu santitate înalta sa misiune şi patria în urma va deveni liberă. Pentru eliberarea limbei naţionale va îngriji,, mai cu distincţiune, între altele chiar acea­stă societate iiter­ară“. După aceste cuvinte, ministrul de interne, anunţă că neaşteptate împre­jurări au oprit pe Vodă Carol I să ia parte la inaugurare dar că, Măria Sa, va veni la prima şedinţă ce se va ţine în ziua de 6 August, adică la o săptămână de la inaugurarea SO- RADIO Vineri 1 August Dinu­ 6—7.39. ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (1, p. 1-a); Concert de fanfară româno-german; Radio-Jurnal (I, p. 2-a); DEŞTEAPTA­TE ROMANE. 12. Concertul fanfarei Bazei a 3-a aeriană, condus de subit. Ilie Buzatu: Balul de la curte-vals de S. Lauer; Arleziana-suită de G. Bizet; Muzi­canţii veseli-polcă de Meinzer. 12.36: Jurnal în limba ucrainiani. 12.45: Jurnal în limba rusă. 13: Ora oficială; Radio-Jurnal (II); Jurnal cultural şi agricol. 13.15: Continuarea concertului de fanfară: Scene din Carpaţi-simfonie de Lăzărescu; Bărbierul din Sevilla­­cavatină de Rossini; Potpuriu vienez de Kliment; Târgojanca-horă de Di­­mitriu; Voinţa neamului-marş de Danielescu. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14: Ora oficială; Radio-Jurnal (III). 14.20: ORA OSTAŞULUI. 15.26: REPORTAJE.­­ 15.30: ORA RĂNIŢILOR. 16.30: închiderea emisiunii de prânz. DEŞTEAPTA­TE ROMANE. 17.30: Ora oficială. Radio-Jurnal (IV). 17.45: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Valori sufleteşti universale“ — „Frumosul“ de T. Vianu. 18: ORA MILITARĂ ROMANO-germana. 13: Cronica dramatică. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI POSTUL PE UNDA SCURTA 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.15—19.50: Muzică (discuri). 19.30: .Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI ŞI POSTUL PE UNDA S­CURTA 19.50: Serviciul de știri germane. 20: Ora oficială. Radio-Jurnal (V). 20.15: TÂRGUL DIN LIPSCA. în­chiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE UNDA SCURTA DE 32,4 m. Semnal. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23: Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba Italiană. Muzică (discuri). 23.40: Emisiune în limba franceză +*-*-*-*■** *********44+4" Muzică (discuri). 24: Emisiune în limba engleză. Mu­zică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. TEATRE COMEDIA­­ Fetița ta. SAVOY : Firfirică cu Vasilache. REGINA MARIA (Alb și Negru): O soacră frumoasă. LUPTA ŞI LUMINA : Relache. Cinematografe ARO : Capricii şi jurnale de războiu ONC şi UFA. SCALA: Bestiile roşii (Crucişetorul Sevastopol), jurnal UFA 516 şi O. N. C. CAPITOL: Fraţii Marx la circ şi jurnal: Cruciada contra bolşevis­mului partea doua. TRIANON: Bestiile roşii (Crucişeto­­rul Sevastopol), jurnal UFA 516 şi O. N. C. REGAL : O voce la ruletă şi jurna­le ONC şi UFA. SELECT : Clubul tinereţii şi jurnal U. F. A. nr. 2 şi jurnal românesc, nai Ura Nr. 513. FEMINA: Aripi noul şi Ediţie spe­cială Nr. 2. ARPA : Barnabé şi jurnal românesc nr. 3. PALAS BULEVARD: North West Passage şi jurnal. ROXY : Cântecul visului, bolşevismului, ofensiva spre Mos­cova. FORUM: Intre viaţă şi moarte. Cru­ciada contra bolşevismului II şi Desrobirea Bucovinei. ELYSEE: Cruciada antibolşevică cu ultimele noutăţi de pe front şi Prima aventură OMNIA: Casa din Malta. Cruciada contra bolşevismului şi jurnal O. N. C. nr. 2. ALCAZAR: Ultimul Rond. Cruciada contra bolşevismului. „AIDA“ Anton cel groaznic. Jurnal de război nr. 2. Complectare. AMERICAN: Asediul Alcazarului. Cruciada contra Bolşevismului. BARCELONA: Cântecul deşertului, jurnal românesc de război şi jur­nal U. F. A. BIRUINŢA: Ultima Baricadă Melo­dia Bombardează Duşa Petrovan. Jurnal românesc de război nr 2. BITOLIA: Paradisul burlacilor. Cru­ciada contra bolşevismului. Jurnal de răsboi. CARMEN: Zenobia. Jurnal U. F. A de război. COTROCENI: Căpitanul de poştă Cruciada contra bolşevismului. CRANGAŞI: Suferinţele tânărului Werther. Trupa de reviste George­­scu-Iaşi. Jurnal şi complectare. CARMEN SYLVA fost Lucifer, Kora Terry. In marş spre Moscova şi Trupa de reviste Georgescu-Iaşi. DICHIU : 1 contra 100. Jurnal şi tru­pa de reviste Dan Boerescu. DACIA: Tarzan stăpânul junglei şi Cruciada contra bolşevismului DIANA: S. O S. Carfa( operă complectă). Jurnal nr. 1 şi Trupa Jan Tomas. EDISON: Ora fatală şi trupa Ghiduş. GLORIA: Drum bun M. Lester şi complectare. FRANKLIN: Bărbierul din Sevilla, Jurnal U.­­ A. şi O. N. C. FLORIDA: Elisabeth şi Essex. Cru­ciada contra bolşevismului. IZBANDA: Mâini descătuşate şi Jur­nal de răsboi. ILEANA: Umbra trecutului şi Cru­ciada contra Bolşevismului. LIZEANU: Panică in Univers. Jurnal O. N. C. Complectare LIA: La Răspântie jurnal şi com­plectare. MARCONI: Evreul Suss (a şasea săp­tămână). Jurnal de război nr. 3 şi Trupă de reviste M. Bejan. MARNA: Când femeia spune un Jurnal românesc de război. Tatăl şi fiul şi Trupa de reviste Titi Mi­­hăilescu. MEXIC: Insula emigranţilor, 2 Jur­nale şi completare şi trupă de ar­tişti. MILANO: Casa din Malta şi jurnal. MODEL: D. III. 88. Camarazi de zbor şi jurnal de război din Balcani şi jurnal O. N C. MIORIŢA: Focul din Chicago şi Jur­nal U.F.A­NONI: Rio şi jurnal de război. NERO: Când felinarele se sting şi Jurnal nr. 2. Ostaşi treceţi Prutul. NISSA: Femei în lanţuri şi Jurnal de război Ufa. ODEON: Răsărit de Soare şi Jurnal de război. PACHE: Fugarii. Jurnal de război nr 2. PELEŞ: Bengali. Războiul nostru Sfânt PARIS: Vacanţa şi Jurnal O. N. C. nr. 2. REX: Cleopatra. Jurnal de război UFA. şi complectare SIC (Bulevardul Filantropiei, 115): E­­mancipata şi Cavalcada Fantastică. TOMIS: Dragoste Imperială. Jurnal de război. SPLENDID: Pantera neagră şi Co­micul Iulian TRIUMF: Dispariţie senzaţională. Jurnal O. N. C şi U. F. A. TEATRUL CULTURAL REGELE MI­­HAI I, Bucureşti Noi : Panică în Venus, Jurnal şi Trupă de artişti. UNIC: Femei în lanţuri Jurnal is complectare UNIREA: Mezalianţa Jurnal U. F. A. de război VOLTA BUZEŞTI: Misterul din San­­tana. Cruciada ed. H-a jurnal şi comp. Georgescu-Iaşi. VENUS: Raza Morţii (Siucium). Jur­nal românesc şi complectare. VOLGA: Alarma din miezul nopţii. Cruciada contra bolşevismului. Jur­nal O. N. C VERGU: Copii în luptă cu viaţa Julian în Coana Manda contra bolşevicilor 771. ---------------­ Pictarea catedralei orto­doxe române din Lugoj S-a instituit concurs public in vederea pictărei catedralei o­rto­­doxe­ române „Adormirea Maicei Domnului” din Lugoj. Lucrările prezentate la concurs au fost judecate de comisia spe­cială de calificare a pictorilor bisericeşti din ministerul cultu­rii naţionale şi al cultelor. După examinarea tuturor proectelor şi lucrărilor prezen­tate, comisia a hotărît să se a­­corde premiul I, care constă în executarea lucrărei, d-lui pictor Catul Bogdan, stabilind totoda­tă şi condiţiile în care parohia va putea încheia cu d-sa con­tractul pentru pictarea bisericei la suma de 1.300.000 lei. Premitul al II-lea, care constă în 2% din valoarea lucrărei, a­­dică suma de 26.000 lei, a fost acordat d-lor Constantin Vasi­­lescu şi Constantin Niţulescu, cari au prezentat lucrările în colaborare. Premiul al IlI-lea, adică 1% din valoarea lucrărei deci suma de 13.000 lei, a fost acordat d-lui pictor Emil Ivănescu-Millan. -«♦0- Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri în timpul nopţii telefon 3.71.88, orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa. Farmaciile de serviciu în timpul zilei şi nopţii, între orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executa­rea reţetelor medicale în cazuri urgente VINERI Chihăcecu Constantin, calea Vic­toriei 59, I, 3.63.74; Rădulescu Claudia, etr. Blăneni 14, I, 4.38.49; Lupoviță Avram, etr Bărăţied 48, I 8.29.80; Ionescu M. D., etr. Berzei 48, II, 3.03.22; Zamfirescu Fila­­reta, b-dul Banu Manta 81, I, 4.81.13; Shunda St., piaţa Buzeşti 45, II, 4.23.14; Manoliu Mihel, ca­lea Griviţei 217, II, 5.49.95; Pral­ Albert, calea Victoriei 138, III, 4.11.19; Antonescu Şt., str. Viitor 194, III, 2.14.06; Hotăranu Gh., str Vasile Lascăr 76, III, 1.0140; Sceopul Mihail, str. N. Bălcescu 14, III, 4­13 85; Bejan A., calea Du­­deşti 133, IV, 5 59.74; Bendorf Alex calea Moşilor 225, IV. 2.63.89; Ni­­ţescu Sebastian, b-dul Regele Fer­dinand 103, IV; Enescu El dr. So­rin, b-dul Pache 111, IV; Pare­­schivescu Gh calea Dudeşt 1 57, IV 3­01 79. Berbier Alex b-dul Regele Carol 65 IV 3.00.83; Ves­­premeanu­­ , calea Şerban Vodă V.I, V, 8.01.26; dr. Sima Gh., calee Serban Vodă 198, V. Gheorghiu Ev., str 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53 Constantinescu Maria, calea Raho­­vei 53 VT 3 95.33 SOVIETELE AU PROVOCAT RĂZBOIUL (Urmare din pag. 1-a) gr­esione dintre U. R. S. S. şi Japonia, alte divizii de infan­terie şi formaţiuni motorizate şi moto-mecanizate au fost transportate din Caucaz şi din Siberia occidentală, în zona frontierei occidentale. La 1 Mai a. c. numărul to­tal al diviziilor sovietice, de tip normal şi moto-mecani­zate, aflate pe teritoriul eu­ropean al U. R. S. S., a fost de 134, dintre care 119 s-au concentrat în zona frontie­rei occidentale între Marea Baltică, gurile Dunării şi Marea Neagră. Apoi, în tot cursul lunei Mai şi începutul lunii Iunie a. c. concentrările de trupe sovietice au continuat în toa­te circumscripţiile militare dela vest încât in ajunul răz­boiului contra U. R. S. S., numărul total al diviziilor so­vietice s’a ridicat la 165. In acelaş timp a sporit şi numă­rul avioanelor aduse pe noile aerodromuri construite în a­­propiere de zona frontierei occidentale a U. R. S. S. Massarea unor forţe atât de considerabile în această re­giune face dovada indiscuta­bilă a proectelor agresive ale conducătorilor U. R. S. S. îm­potriva Germaniei, României și Finlandei. Conducătorii sovietici au crezut că vor alege ei mo­mentul declanşării atacului bruscat, spre a beneficia de avantagiile surprizei şi ale dispozitivului forţelor armate aflate în zonele apropiate de frontierele Germaniei, Româ­niei şi Finlandei. S-au înşelat. Informate de aceste gigan­tice preparative de război, Germania şi aliatele sale, a­­meninţate în comun, au por­nit cruciada pentru îndepli­­­nirea unei misiuni istorice, ce trece peste interesele Ion căci însăşi cauza civilizaţiei europene şi a libertăţii tutu­ror naţiunilor trebue să fie apărată. Şi victoria va fi a lor, căci și comisarul sovietic al afacerilor străine, d. Molo­tov, a avut previziunea în­frângerii sigure la 31 August 1939. RESTABILIREA UNUI ADEVĂR ISTORIC (Urmare din pag. I-a) Transilvanie vine la noi” (..stupefacţia vociferări au­dit! sunt: Tota Transilvania ad nos venit!”) In lucrarea lui Sulzer „Ge­sichte des Transalpinischen Dacicus (1787-m, p. 363), se confirmă, în termenii urmă­tori, trecerea Românilor tran­silvăneni peste Carpaţi şi sta­bilirea lor în ţările române: „8000 de fugari Transilvă­­neni-români, sub numele de „Ungureni” s’au aşezat aci în timpul meu”. In 1788, un italian, Raice­­vici, a publicat la Napoli o lu­crare interesantă asupra Ţă­rii Româneşti şi Moldovei sub titluil: „Osservationi istoriche, naturali e politiche interno la Valachia e Moldovia“, în care pomeneşte şi de fami­liile numeroase ale Românilor din Transilvania, stabiliţi de curând în cele două princi­pate : „Darea Românilor emigraţi, din Transilvania — scrie Rai­­cevici —, care sunt socotiţi la 13.000 de familii, este mai mică de­cât a celor din ţară, — 140.000 de piaştri’’. In timpul domniei lui Mihai Şuţu, — adică pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea — nu­mărul Românilor originari din Transilvania şi stabiliţi de câtva timp în Ţara Româ­nească, a fost atât de mare în cât în cele cinci judeţe din Oltenia, ca şi în cele 12 ju­deţe din Muntenia, s’au nu­mit „ispravnici ai ungureni­lor străini”, — prin „ungu­reni străini” s’a înţeles Ro­mânii veniţi de peste Carpaţi şi care nu erau consideraţi băştinaşi. Intr’un studiu privitor la fostul judeţ al Saacului, — judeţ ce cuprindea o mare parte din judeţele actuale, Prahova şi Buzău — publicat de d-şoara Ecaterina Zaha­­rescu în Buletinul societăţii regale române de geografie din 1922 — se spune : „...mai avem păstrată tradi­ţia venirei de peste munţi (Car­paţi) în multe din comunele judeţului, mai ales pe valea Buzăului şi valea superioară a Teleajeruului, a numeroşi arde­leni... Apoi toponimia ţinutu­lui e plină de numiri ce amin­tesc colonizarea”. (Comunele Tohani, Tohănean­­ca-Ungureni, Valea Scheilor, Ho­­morăci-Ungureni, Măneci-Ungu­­reni, Târleşti, Sibiciu, Ghiojdu, Bughea-de-sus, Bughea-de - jos, Valea Stâlpului-Ungureni, Ungu­reni Poiana Mierlei, Valea Anii- Ungureni ş. a.). Cele mai multe din numi­rile acestor comune reamin­tesc localităţile de origină ale coloniştilor români din Tran­silvania. Ocupându-se de acelaş fe­nomen, geograful Gh. Vâlsan scria în ,,Convorbiri literare’* din 1924, în articolul intitulat „Carpaţii în România de azi”: „Urma geografică a acestui fenomen o vedem în multe sate cu numirea Ungureni de pe versatul sudic al Carpaţilor şi în atâtea localităţi — er au­ ales locul lor de naştere. Dar, orice rău are partea lui de bine. Balanţa neamului nostru se cumpănea pe culmea Carpaţi­­lor. Tulburată în echilibrul său prin invaziunea ungară în re­giunile carpatice, se golea cu încetul pe talerul ei ardelean şi se încărca pe talerul ei du­nărean, până ce a ajuns în zi­lele noastre iarăşi în antica ei stare de cumpănire”. Din aceste mărturii docu­mentare reese că Românii din Transilvania au fost ne­voiţi să imigreze în ţările ve­cine locuite de fraţii lor, in secolii trecuţi, iar nu cei din Ţara Românească şi Moldova în Transilvania, după cum pretind o parte din oamenii politici maghiari, care au o­­biceiul să treacă cu uşurinţă peste adevărul istoric. Tran­­silvania a avut întotdeauna, după cum are şi astăzi, o populaţiune băştinaşă majo­ritară românească, care re­prezintă elementul naţional cel mai puternic, după cum recunoaşte în articolul său şi d. Bardossy László, primul ministru al Ungariei. Opera de reconstrucţie (Urmare din pag. I-a) Dar opera de reconstrucţie e vastă, de mari proporţii; ea trebue organizată de stat după o sistematizare amănun­ţită, procedând astfel ca toa­te provinciile, toate oraşele şi toate satele să se bucure de acelaş mare atenţie şi de aceiaş simultană solicitudine. O egalitate de tratament tre­bue să fie expresiunea uni­tăţii româneşti. Startul are, în afară de greu­tăţile ştiute, în legătură cu bunul mers al treburilor pu­blice in această epocă de în­cordare şi de jertfe şi grija de a reclădi instituţiile pu­­­blice, şcolile, bisericile, podu­rile, drumurile etc. Primul nostru institut de emisiune va avea un rol de seamă în acţiunea de refa­cere a gospodăriilor particu­­­lare. Primtr’un reescompt şi credite speciale acordate băn­cilor, cooperativelor de cons­trucţie, diferitelor institute de credit urban şi rural, par­ticularii trebue să găsească posibilitatea de a obţine cre­dite pe termen lung, cari îm­preună cu eventualele despă­gubiri obţinute, să poată con­stitui capitalul necesar re­construirii. De la sine înţeles că iniţia­tiva particulară, comitetele locale, ori oamenii generoşi şi avuţi, ataşaţi de anumite localităţi. Îşi vor avea în a­­ceastă contribuţe — care tre­bue încurajată — partea de merit şi de recunoştinţă. Soarta a vrut ca dreptatea s-o obţinem cu jertfe grele, dar satisfacţia a venit, şi ea ne dă tăria să privim cu băr­bătească încredere viitorul, convinşi fiind că vom învinge şi dificultăţile materiale ce putem întâmpina pe calea normalizării aşezărilor din sate şi oraşe. Statul va da îndrumările necesare, ca să nu se lase lu­crurile la voia întâmplării. Oraşe şi sate vor fi refăcute potrivit cerinţelor vremii de azi, cu o sistematizare mo­dernă şi practică, trăgând fo­loase din experienţa altor state cari au avut şi ele de re­făcut regiuni devastate de asprimile războiului. In toată această uriaşă ac­ţiune ,trebue să înglobăm în aceiaş afecţiune laolaltă şi deopotrivă, toate comunele şi toţi locuitorii păgubiţi, frăţia adevărată să domnească în toate măsurile ce vom lua, graţie contribuţiei Statului, a creditelor înlesnite prin­ Banca Naţională, a creării unor instituţiuni speciale de construcţiuni, ori a iniţiative­lor particulare larg sprijinite de concursul publicului înţe­legător. Am mai primit lovituri grele în decursul secolelor care formează istoria atât de frământată a neamului nos­tru; ne-am refăcut repede, ne-am consolidat şi am con­tinuat firul tradiţional al existenţei noastre. Ne vom reface mai repede acum, pentru că toţi au în­ţeles că numai prin unirea tu­turor forţelor şi tuturor bună­voinţelor, vom închega defi­nitiv românismul solidar, ci­mentat cu sângele fiilor şi fraţilor noştri căzuţi în lup­­­telor de desrobire. .. Anul al 58-lea Nr. 206 Sâmbătă 2 August 1941 % ‘S­taţiune BALNEARĂ dCOrd. Nu oricine e dispus sâ-şi pără­sească domiciliul, să suporte greutăţile drumului şî să umble apoi in căutarea unei locuinţe, în staţiunea de cură impusă de medici ori de modă. Reuma­tismul şi scrofuloza, durerile de încheieturi şi oase, diferite bolî de piele, ori afecţiunile speci­fice ale femeilor, sunt tratate prin renumitele băi cu sare­a naturală de IOD DE BAZNA. Condiţiile de tratament sunt atât de simple şi atrăgătoare, încât toţi acei cari au făcut o singură experienţă, nu se mai pot dispensa de această binefacere. Sarea naturală de Iod de Bazna se găsește de vânzare în pachete origi­nale a 1,4 și 10 kgr. DE VANZARE f) LA FARMACII Sl DROGUERII cW di DrocL d* I3d­?lvjCX* ************************************************* Grija pentru familie mobilizaţilor (Urmare din pag. I-a) După cum se vede, lucrul este extrem de complicat. In primul rând cei mai mulţi, dacă nu toţi, au plecat fără a căpăta certificate de la În­treprinderile unde funcţio­nează fiindcă această obliga­ţie nu exista. Va trebui deci să treacă un timp destul de lung până ce aceste certifica­te să fie alcătuite şi expediate celor plecaţi şi care nu se ştie unde sunt. In al doilea rând, dar nu mai puţin important, este necesitatea de existenţă a familiilor celor plecaţi. Ce vor face aceste familii până ce se vor îndeplini multiplele formalităţi cerute de art. 26 citat? Cu ce vor trăi? Unde vor găsi creditul necesar până ce unităţile militare, şi aşa destul de încărcate cu alte în­datoriri, vor primi certificate­­le, apoi recipisele de la Casa de Depuneri, vor încasa su­mele respective, vor plăti in­­drituiţilor pentru ca apoi su­mele destinate familiilor lor să ia drumul înapoi trecând printr’o altă serie de forma­lităţi ? Atragem deci serioasa aten­ţiune a celor în drept asupra­ acestor enorme greutăţi care se vor resfrânge asupra celor în nevoe, dintre cari mulţi trăesc din salariul celor ple­caţi. Până acum, dreptul a­­cesta se plătea ct de în­treprinderi, după indicaţiile celor mobilizaţi şi fără nici o altă formalitate. Noi socotim că ar trebui să se menţie mai departe această procedare ra­pidă, care corespunde unor nevoi reale şi desigur şi inten­­ţiunii legiuitorilor de a înles­ni traiul familiilor rămase fără sprijin şi a lua astfel de pe sufletul celor plecaţi o chinuitoare grije.___________ nai »6ii—6i.——ni mn nw Mâine Sâmbătă se va distribui carne in sectorul II Primăria Bucureşti, direcţia aprovizionării, aduce la cunoş­tinţă că mâine Sâmbătă 2 Au­gust, se va distribui carne în sectorul II Negru. Carnea de vacă se va vinde cu 100 lei kg., iar cea de porc cu 130 lei kgr. Preţul carnei şi cantităţile ce se distribue fiecărei persoane se vor afişa pe geamul fiecărei mă­celării, care a primit cantitatea exactă de carne pe numărul per­soanelor înscrise. Fiecare familie va aduce o chi­tanţă de acasă cu numărul de înscriere din registrul măcela­rului, pe care va lipi cuponul Nr. 1 al familiei şi servitoarei, tăiat din cartela de carne. Pentru a nu fi prea mare aglo­­meraţie, distribuirea cărnei va începe Sâmbătă 2 August şi se va face astfel: Intre orele 6—10 se va distribui dela Nr. 1 de inscriere la Nr. 200. Intre orele 10—13 se va distri­bui dela Nr. 400 de înscriere la Nr. 400. Intre orele 13—18 se va distri­bui dela Nr. 400 de înscrieri la Nr. 600. Intre orele 18—20 se va distri­bui dela Nr. 600 de înscriere la Nr. 800. Pentru ceilalţi distribuirea 6« va face Duminică 3 August cor« Intre orele 6—10. Se aduce la cunoştinţa publi­cului că, pentru fiecare persoană înscrisă se va vinde carnea ce are dreptul a primi. Pentru cetăţenii din Sectorul­ui Negru ce sunt înscrişi la măce­lării Închise sau cu proprietarii dispăruţi, se va vinde carne în compartimentele din Halele Cen­trale unde fiecare cetăţean va prezenta chitanţa şi cupoanele respective din cartelă. Dacă se vor pretinde preţuri mai mari decât cele publicate şi afişate, se va reclama imediat d-lui colonel D. Teohari, ajutor de primar general, telefon 3.35.19 direcţia a­provizionări ((localul primăriei Sect. HI Albastru, ca­­lea Rahovei 39). întâmplări din Capitală Sinuciderea din strada Principat­ele­ Unite Victor Ianicu­lescu s’a sinucis,­eri seară, spân­z­urându-se cu o frânghie, îm podul locuinţei sale din str. Principatele Unite nr. 48. Din cercetările făcute la faţa locului de către circumscripţia 24 poliţieneasca, s-a­ stabilit că, mo­tivul ce­­l-a determinat să-şi curme firul vieţii este o boală de nervi ce-l chinuia de mai mult timp. Doi dintre asfixiaţii din strada General Eustatiu au incetat din viaţă Am arătat ori accidentul în­tâmplat în str. General Euistaţiu nr. 4 . Miţu Mildea, proprietarul imobilului dela această adresă, s’a apucat să sape în curte, a a­­jutat de salahorii Samata Ion şi Hol­tea Tudose, din str. Costa­­che Niculae III nr. 32, — o groa­pă lângă o hasna a closetului. Când au ajuns cu săpăturile mai adânc, pământul s’a surpat iar conţinutul hasnalei a inundat groapa, asfixiindu-i pe toţi trei, astfel că au fost internaţi de „Salvare“ la spitalul Colentina. Aci, cu toate îngrijirile ce li s’au dat, Mişu Midlea şi Samata Ion au încetat, curând, din viaţă şi cadavrele lor au fost transpor­­ taté la institutul medico-Legal. Cea de a treia victimă, salaho­rul Holtea Tudose, se află şi el în stare gravă. Sfârşitul unui alcoolic Locuitorul Nicolae Polisache Stoica, în vârstă de 47 ani, de fel din com. Pologi (judeţul Dâmbo­­viţa),a venit de câteva zile în Ca­pitală, a fost găsit mort eri­dim, într’un şopron din parcul Negro­­ponte (locuinţe eftine). Numitul era alcoolic în ultimul grad. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost trans­portat la morgă. Accident mortal de circulaţie Vânzătorul de ziare Nicolae I. Novac, din calea Dorobanţilor nr. 120, voind să se urce din mers în remorca unui tramvai de pe linia 15, a căzut şi a fost lovit şi ră­nit de scara remorcii atât de grav încât, internat la spitalul de copii, după o scurtă agonie a în­cetat din viaţă. Copil abandonat D-nă Maria Bărbii, din dareal Dudeşti nr. 187, a găsit pe un toci viran din preajma­ locuinţii sailor un copil de sex masculin în ep*­tate de o lună. > Circumscripţie 14 de­ poliţie 1-ăi înainta azilului de sugaci „Ghiţă şi Elisa Cantacuzino” din str. Bu­zneşti. . . _ ■ ♦ ♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦♦♦+ *­* ****** ** *****. A­stăzi, un număr unu din „Tronul Spîn‘ ! Epilaţia dafini-Cereţi astăzi chieşcauilui dvs. numărul din 1 August al revistei „Trup şi Suflet”, Iată câteva articole din cu­prinsul acestui număr: Sub­conştientul — Ce provoa­că acneea? — Bine ras, bine dispus — Tratamentul arsu­rilor — Stimulentele car­diace — Ce este acrome­galia? — Transfuzia salvea­ză mii de vieţi — Ştiinţa pe­­TRUP şi SUFLET“ — 1© LEI EXEMPLARUL riculoasă tivă — Două pagini pentru mame — Pâinea cea de toate zilele — Chinica — Ce spune doctorul, etc.

Next