Universul - Capitala, august 1941 (Anul 58, nr. 206-235)
1941-08-02 / nr. 206
% 1 Kgr. la 100.000 litri lapte Fabricanţi de Brânzeturi CRESCĂTORII Dacă doriţi să aveţi brânzeturi de calitate superioară ţi cantitatea sporită, întrebuinţaţi Produsul garantat LA FARMACII ŞI DROGUERII ***-**■**+* *-**-***■****************** ABONAŢII „UNIVERSULUI“ care vor trimite direct secţiunii „Universul” Bucu Clea Griviţel 230 LEI 220 LEI I vor primi O POLIŢĂ NOUA DE ASIGURARE de 20.000 Lei cu drept de participare la tragerile de amortizare şi de premii din I 15 AUGUST 194T~ Aceşti abonaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume pentru fiecare abonament anual se eliberează de plată 4 rate lunare a Iei 220,—, de la sfârşitul asigurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru această asigurare este de 10 ani se reduce pentru abonat la 7 ani. Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi un dar: UN SFERT DE LOZ, în valoare de lei 750 al clasei a 3-a a LOTERIEI STATULUI din I 21 şi 22 August 1941 | Iar la achitarea ratei a 4-e lunare UN CUŢITAŞ Model „Franco-Română” cu 2 limbi şi un tirbuşon şi la achitarea ratei a 12-a lunare UNA CASETA cu 8 CEŞTI şi 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD SE POATE CERE TRECEREA DELA O ASIGURARE VECHE U O A?ARE NOUA IN CONDITIUNILE SUS ARĂTATE Administraţia publică Autonoma a atelierului CENTRAL DE CONFECŢII AL ARMATEI Serviciul Construcţii PUBLICAŢIE 14942 — 31 Iulie 1941 Se aduce la cunoştinţa armatorilor că, în ziua de 8 August 1941, orele 9, 10 şi 11, această Administraţie Publică, va ţine tratate prin bună învoială, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcţie, după cum se arată mai jos : 1. La orele 9, pentru construirea unui closet cu 10 compartimente. 2. La orele 10, pentru construirea unui closet cu 5 compartimente și lavabouri. 3. La orele 11, pentru construirea urmei cabine pentru un transformator electric. Oaetele de sarcini, planurile și devizele se pot consulta în orice zi de lucru între orele 11—13 la sediul acestei Administraţii din B-dul Regele Alexandru Nr. 7 Cotroceni. Garanţia de 5% se va depune în recipisa Casei de Depuneri. DIRECȚIUNEA 24 ************ *■*■■* * »♦»+♦♦♦« PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 11 August 1941, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, la sediul Facultăţii de Agronomie din Bucureşti, Bulevardul Mărăşti Nr. 59, pentru dărâmarea vechiului local al acestei Facultăţi, Bulevardul Mărăşti Nr. 59. Devizul şi cadtul de sarcină se pot vedea în orice zi de lucru la Secretariatul Facultăţii. Licitaţia se ţine în conformitate cu legile în vigoare. Decanul Facultăţii de Agronomie din Bucureşti N. Săulescu Secretar, Şt. Macedon Nr. 1644 din 31 Iulie 1941 ŞCOALA NORMALĂ DE STAT DIN TIMIŞOARA Publicaţiune de licitaţie Nr. 1.447/1941 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 14 August 1941 (joi) la ora 5 d. m. se va ţine în cancelaria Şcoalei Normale de învăţători din Timişoara situată în str. Pestalozzi nr. 14 licitaţie publică, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de tencuirea a celor două etaje nou construite deasupra sălii de gimnastică şi renovarea faţadelor localului şcoalei. Valoarea lucrării după deviz este în sumă de Lei 390.080. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabi. Publice, Regulamentul Oficiului Central de Licitaţii şi normele publicate în Mon. Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la, sută din valoarea furniturii oferite (în recipisa adm. Financiare, numerar, efecte de stat), iar oferta se va face numai în conformitate cu cadtul de sarcini şi devizul care pot fi văzute în fiecare zi de la ora 8:13, în localul şcoalei din Timişoara str. Pestalozzi nr. 14. In cazul când licitaţia nu va avea rezultat în ziua stabilită mai sus, se va ţine o nouă licitaţie în ziua de 23 August 1941, la aceeaşi oră şi acelaşi loc. Timişoara, la 29 Iulie 1941 Preşedinte (ss.) Dr. Ilie Gropşianu Secretar, (ss.) St. Petrescu 8053 ♦*♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦>♦♦« Domnii abonaţi sunt rupaţi ca la orice- reclamatie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuporul mandatului poştal eticheta abonamentului exvirat. 26 COPII! CITIŢI: uiresul COPIILOR UNIVERSUS) Cum putem cunoaşte avioanele duşmane Continuăm publicarea siluetelor avioanelor sovietice: Severs Hi P-35 D .I.-6 ea. B'vplan luptă şi asalt. Monomotor. Tren aterisare vizibil. Aripile rotunjite, cea mai scurtă. Fuselaj rotund. Viteză 365 km. Anvergură 10.80 m Lungime 7.80 m. Armament 3 mitr. Direcţia simplă. S.B-2 Monoplan luptă şi recunoaştere. Aripa pe mijlocul fuselajului. 2 motoare în aripi, ieşite în afară. Tren aterisare escamotabil. Direcţie simplă. Forma aripelor romboidală rotunjită la extremităţi. Fuselaj simplu, gen balenă. Viteză de la 370—420—450 km. SB-1 SB-2 SB-3 Armament 3 mitr., bombe 600- 1.000 kg. Raza acțiune 800—1.600 km. Durata sborului.... Timp de urcare 5—9 minute. Plafon 8 la km. Anvergură 23 m. Lungime 14 Monoplan vânătoare. Plan jos. Monomotor. Tren escamotabil. Direcție simplă. Forma aripei ovală. Fuselaj simplu gen „Cocoaşe de cămilă“. Viteză 500 km. Armament 2 mitr. Timp urcare la 4000 m. 5 min. Raza acţiune 700 km. Durata sborului 2 ore. Plafon 9 km. Anvergură 10.90 m. Lungime 7.70 m. de jos CALENDAR VINERI, 1 AUGUST Ortodox. Scoat. Sf. Cruci (încep. postului). Catol.: Lanţul Sf. Petru. Protest.: Magda. Răs. soarelui 5,03; apusul soarelui 19,40. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 1 August 1867. A avut loc deschiderea oficială şi Societăţii Literare Române. La 1 Aprilie 1860 luând fiinţă prin decret domnesc Societatea literară română, Academia Română de astăzi, trebuia să-şi ţină prima şedinţă de inaugurare chiar la 1 August 1866 potrivit art. 9 din regulamentul pentru formarea ei. Insă, din cauza epidemiei ce bântuia ţara noastră în acel timp deschiderea Societăţii literare a fost amânată prin decizie ministerială, cu un an mai târziu, la 1 August 1867. Inaugurarea Societăţii se făcu în această zi, cu o mare solemnitate în prezenţa miniştrilor, şi a unui numeros public. In această zi se adunară sub acelaş acoperământ românii de pretutindeni. Dimitrie Brătianu ministrul instrucţiunii publice şi cultelor, căruia i se oferi preşedinţia, deschise solemnitatea prin câteva cuvinte spunând printre altele: „In sala aceasta, în care cel mai mic adorament vorbeşte animei şi mintei, şi în această zi, în care vorbesc animele tuturor Românilor, ce v’ar putea zice guvernământul României, ce nu ar fi deja în animatră? In aceste anime cetim dorinţia, că societatea literaria să nu uite nici un minut că depozitul sacru primit dela străbuni, limba, trebue să o lăsăm posterităţii despulberată şi poleită cum se spulberă şi se jeleeşte o sculă străbună, cugetaţi mai ales cu îngrijire de a nu despărţi prin limbă pre popor de clasele culte; căci limba nu este a unei clase ci a naţiunei; şi separarea Umbel ar fi un germene cu mult mai fatal decât relele ce aveţi a combate astăzi. Naţiunea întreagă şi în particular Măria Sa, iubitul Domnitor al Românilor şi guvernamentul său vor urmări cu anima şi mintea lucrările D-tră. Trăiască Regele Carol 11 Trăiască Societatea literară“. După frumoasele cuvinte al lui Dimitrie Brătianu ţinu un discurs V. A. Urechia, preamărind gestul marelui român macedonean Evanghelie Zappa care a contribuit cu însemnate fonduri la înfiinţarea Societăţii literare. Terminând V. A. Ureche, se urcă la tribună Timotei Cipariu cu numeroase aplauze, încetând furtuna de aplauze, Timotei Cipariu, luând cuvântul spus: „Până aci patria română, limba şi naţionalitatea ne-a fost călcată de Huni, Slavi, Turci şi alţii. Am început a ne libera patria, am început a ne libera limba, am început, domnilor, abia am început, dar nu am terminat, rămâne ca sa continuăm şi să terminăm. Bărbaţii de stat ai Românilor vor îngriji pentru eliberarea perfecta a patriei române. Sunt de convingere că ei îşi vor împlini cu santitate înalta sa misiune şi patria în urma va deveni liberă. Pentru eliberarea limbei naţionale va îngriji,, mai cu distincţiune, între altele chiar această societate iiterară“. După aceste cuvinte, ministrul de interne, anunţă că neaşteptate împrejurări au oprit pe Vodă Carol I să ia parte la inaugurare dar că, Măria Sa, va veni la prima şedinţă ce se va ţine în ziua de 6 August, adică la o săptămână de la inaugurarea SO- RADIO Vineri 1 August Dinu 6—7.39. ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (1, p. 1-a); Concert de fanfară româno-german; Radio-Jurnal (I, p. 2-a); DEŞTEAPTATE ROMANE. 12. Concertul fanfarei Bazei a 3-a aeriană, condus de subit. Ilie Buzatu: Balul de la curte-vals de S. Lauer; Arleziana-suită de G. Bizet; Muzicanţii veseli-polcă de Meinzer. 12.36: Jurnal în limba ucrainiani. 12.45: Jurnal în limba rusă. 13: Ora oficială; Radio-Jurnal (II); Jurnal cultural şi agricol. 13.15: Continuarea concertului de fanfară: Scene din Carpaţi-simfonie de Lăzărescu; Bărbierul din Sevillacavatină de Rossini; Potpuriu vienez de Kliment; Târgojanca-horă de Dimitriu; Voinţa neamului-marş de Danielescu. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14: Ora oficială; Radio-Jurnal (III). 14.20: ORA OSTAŞULUI. 15.26: REPORTAJE. 15.30: ORA RĂNIŢILOR. 16.30: închiderea emisiunii de prânz. DEŞTEAPTATE ROMANE. 17.30: Ora oficială. Radio-Jurnal (IV). 17.45: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Valori sufleteşti universale“ — „Frumosul“ de T. Vianu. 18: ORA MILITARĂ ROMANO-germana. 13: Cronica dramatică. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI POSTUL PE UNDA SCURTA 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.15—19.50: Muzică (discuri). 19.30: .Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCURESTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 19.50: Serviciul de știri germane. 20: Ora oficială. Radio-Jurnal (V). 20.15: TÂRGUL DIN LIPSCA. închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE UNDA SCURTA DE 32,4 m. Semnal. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23: Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba Italiană. Muzică (discuri). 23.40: Emisiune în limba franceză +*-*-*-*■** *********44+4" Muzică (discuri). 24: Emisiune în limba engleză. Muzică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. TEATRE COMEDIA Fetița ta. SAVOY : Firfirică cu Vasilache. REGINA MARIA (Alb și Negru): O soacră frumoasă. LUPTA ŞI LUMINA : Relache. Cinematografe ARO : Capricii şi jurnale de războiu ONC şi UFA. SCALA: Bestiile roşii (Crucişetorul Sevastopol), jurnal UFA 516 şi O. N. C. CAPITOL: Fraţii Marx la circ şi jurnal: Cruciada contra bolşevismului partea doua. TRIANON: Bestiile roşii (Crucişetorul Sevastopol), jurnal UFA 516 şi O. N. C. REGAL : O voce la ruletă şi jurnale ONC şi UFA. SELECT : Clubul tinereţii şi jurnal U. F. A. nr. 2 şi jurnal românesc, nai Ura Nr. 513. FEMINA: Aripi noul şi Ediţie specială Nr. 2. ARPA : Barnabé şi jurnal românesc nr. 3. PALAS BULEVARD: North West Passage şi jurnal. ROXY : Cântecul visului, bolşevismului, ofensiva spre Moscova. FORUM: Intre viaţă şi moarte. Cruciada contra bolşevismului II şi Desrobirea Bucovinei. ELYSEE: Cruciada antibolşevică cu ultimele noutăţi de pe front şi Prima aventură OMNIA: Casa din Malta. Cruciada contra bolşevismului şi jurnal O. N. C. nr. 2. ALCAZAR: Ultimul Rond. Cruciada contra bolşevismului. „AIDA“ Anton cel groaznic. Jurnal de război nr. 2. Complectare. AMERICAN: Asediul Alcazarului. Cruciada contra Bolşevismului. BARCELONA: Cântecul deşertului, jurnal românesc de război şi jurnal U. F. A. BIRUINŢA: Ultima Baricadă Melodia Bombardează Duşa Petrovan. Jurnal românesc de război nr 2. BITOLIA: Paradisul burlacilor. Cruciada contra bolşevismului. Jurnal de răsboi. CARMEN: Zenobia. Jurnal U. F. A de război. COTROCENI: Căpitanul de poştă Cruciada contra bolşevismului. CRANGAŞI: Suferinţele tânărului Werther. Trupa de reviste Georgescu-Iaşi. Jurnal şi complectare. CARMEN SYLVA fost Lucifer, Kora Terry. In marş spre Moscova şi Trupa de reviste Georgescu-Iaşi. DICHIU : 1 contra 100. Jurnal şi trupa de reviste Dan Boerescu. DACIA: Tarzan stăpânul junglei şi Cruciada contra bolşevismului DIANA: S. O S. Carfa( operă complectă). Jurnal nr. 1 şi Trupa Jan Tomas. EDISON: Ora fatală şi trupa Ghiduş. GLORIA: Drum bun M. Lester şi complectare. FRANKLIN: Bărbierul din Sevilla, Jurnal U. A. şi O. N. C. FLORIDA: Elisabeth şi Essex. Cruciada contra bolşevismului. IZBANDA: Mâini descătuşate şi Jurnal de răsboi. ILEANA: Umbra trecutului şi Cruciada contra Bolşevismului. LIZEANU: Panică in Univers. Jurnal O. N. C. Complectare LIA: La Răspântie jurnal şi complectare. MARCONI: Evreul Suss (a şasea săptămână). Jurnal de război nr. 3 şi Trupă de reviste M. Bejan. MARNA: Când femeia spune un Jurnal românesc de război. Tatăl şi fiul şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC: Insula emigranţilor, 2 Jurnale şi completare şi trupă de artişti. MILANO: Casa din Malta şi jurnal. MODEL: D. III. 88. Camarazi de zbor şi jurnal de război din Balcani şi jurnal O. N C. MIORIŢA: Focul din Chicago şi Jurnal U.F.ANONI: Rio şi jurnal de război. NERO: Când felinarele se sting şi Jurnal nr. 2. Ostaşi treceţi Prutul. NISSA: Femei în lanţuri şi Jurnal de război Ufa. ODEON: Răsărit de Soare şi Jurnal de război. PACHE: Fugarii. Jurnal de război nr 2. PELEŞ: Bengali. Războiul nostru Sfânt PARIS: Vacanţa şi Jurnal O. N. C. nr. 2. REX: Cleopatra. Jurnal de război UFA. şi complectare SIC (Bulevardul Filantropiei, 115): Emancipata şi Cavalcada Fantastică. TOMIS: Dragoste Imperială. Jurnal de război. SPLENDID: Pantera neagră şi Comicul Iulian TRIUMF: Dispariţie senzaţională. Jurnal O. N. C şi U. F. A. TEATRUL CULTURAL REGELE MIHAI I, Bucureşti Noi : Panică în Venus, Jurnal şi Trupă de artişti. UNIC: Femei în lanţuri Jurnal is complectare UNIREA: Mezalianţa Jurnal U. F. A. de război VOLTA BUZEŞTI: Misterul din Santana. Cruciada ed. H-a jurnal şi comp. Georgescu-Iaşi. VENUS: Raza Morţii (Siucium). Jurnal românesc şi complectare. VOLGA: Alarma din miezul nopţii. Cruciada contra bolşevismului. Jurnal O. N. C VERGU: Copii în luptă cu viaţa Julian în Coana Manda contra bolşevicilor 771. --------------- Pictarea catedralei ortodoxe române din Lugoj S-a instituit concurs public in vederea pictărei catedralei ortodoxe române „Adormirea Maicei Domnului” din Lugoj. Lucrările prezentate la concurs au fost judecate de comisia specială de calificare a pictorilor bisericeşti din ministerul culturii naţionale şi al cultelor. După examinarea tuturor proectelor şi lucrărilor prezentate, comisia a hotărît să se acorde premiul I, care constă în executarea lucrărei, d-lui pictor Catul Bogdan, stabilind totodată şi condiţiile în care parohia va putea încheia cu d-sa contractul pentru pictarea bisericei la suma de 1.300.000 lei. Premitul al II-lea, care constă în 2% din valoarea lucrărei, adică suma de 26.000 lei, a fost acordat d-lor Constantin Vasilescu şi Constantin Niţulescu, cari au prezentat lucrările în colaborare. Premiul al IlI-lea, adică 1% din valoarea lucrărei deci suma de 13.000 lei, a fost acordat d-lui pictor Emil Ivănescu-Millan. -«♦0- Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri în timpul nopţii telefon 3.71.88, orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa. Farmaciile de serviciu în timpul zilei şi nopţii, între orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executarea reţetelor medicale în cazuri urgente VINERI Chihăcecu Constantin, calea Victoriei 59, I, 3.63.74; Rădulescu Claudia, etr. Blăneni 14, I, 4.38.49; Lupoviță Avram, etr Bărăţied 48, I 8.29.80; Ionescu M. D., etr. Berzei 48, II, 3.03.22; Zamfirescu Filareta, b-dul Banu Manta 81, I, 4.81.13; Shunda St., piaţa Buzeşti 45, II, 4.23.14; Manoliu Mihel, calea Griviţei 217, II, 5.49.95; Pral Albert, calea Victoriei 138, III, 4.11.19; Antonescu Şt., str. Viitor 194, III, 2.14.06; Hotăranu Gh., str Vasile Lascăr 76, III, 1.0140; Sceopul Mihail, str. N. Bălcescu 14, III, 413 85; Bejan A., calea Dudeşti 133, IV, 5 59.74; Bendorf Alex calea Moşilor 225, IV. 2.63.89; Niţescu Sebastian, b-dul Regele Ferdinand 103, IV; Enescu El dr. Sorin, b-dul Pache 111, IV; Pareschivescu Gh calea Dudeşt 1 57, IV 301 79. Berbier Alex b-dul Regele Carol 65 IV 3.00.83; Vespremeanu , calea Şerban Vodă V.I, V, 8.01.26; dr. Sima Gh., calee Serban Vodă 198, V. Gheorghiu Ev., str 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53 Constantinescu Maria, calea Rahovei 53 VT 3 95.33 SOVIETELE AU PROVOCAT RĂZBOIUL (Urmare din pag. 1-a) gresione dintre U. R. S. S. şi Japonia, alte divizii de infanterie şi formaţiuni motorizate şi moto-mecanizate au fost transportate din Caucaz şi din Siberia occidentală, în zona frontierei occidentale. La 1 Mai a. c. numărul total al diviziilor sovietice, de tip normal şi moto-mecanizate, aflate pe teritoriul european al U. R. S. S., a fost de 134, dintre care 119 s-au concentrat în zona frontierei occidentale între Marea Baltică, gurile Dunării şi Marea Neagră. Apoi, în tot cursul lunei Mai şi începutul lunii Iunie a. c. concentrările de trupe sovietice au continuat în toate circumscripţiile militare dela vest încât in ajunul războiului contra U. R. S. S., numărul total al diviziilor sovietice s’a ridicat la 165. In acelaş timp a sporit şi numărul avioanelor aduse pe noile aerodromuri construite în apropiere de zona frontierei occidentale a U. R. S. S. Massarea unor forţe atât de considerabile în această regiune face dovada indiscutabilă a proectelor agresive ale conducătorilor U. R. S. S. împotriva Germaniei, României și Finlandei. Conducătorii sovietici au crezut că vor alege ei momentul declanşării atacului bruscat, spre a beneficia de avantagiile surprizei şi ale dispozitivului forţelor armate aflate în zonele apropiate de frontierele Germaniei, României şi Finlandei. S-au înşelat. Informate de aceste gigantice preparative de război, Germania şi aliatele sale, ameninţate în comun, au pornit cruciada pentru îndeplinirea unei misiuni istorice, ce trece peste interesele Ion căci însăşi cauza civilizaţiei europene şi a libertăţii tuturor naţiunilor trebue să fie apărată. Şi victoria va fi a lor, căci și comisarul sovietic al afacerilor străine, d. Molotov, a avut previziunea înfrângerii sigure la 31 August 1939. RESTABILIREA UNUI ADEVĂR ISTORIC (Urmare din pag. I-a) Transilvanie vine la noi” (..stupefacţia vociferări audit! sunt: Tota Transilvania ad nos venit!”) In lucrarea lui Sulzer „Gesichte des Transalpinischen Dacicus (1787-m, p. 363), se confirmă, în termenii următori, trecerea Românilor transilvăneni peste Carpaţi şi stabilirea lor în ţările române: „8000 de fugari Transilvăneni-români, sub numele de „Ungureni” s’au aşezat aci în timpul meu”. In 1788, un italian, Raicevici, a publicat la Napoli o lucrare interesantă asupra Ţării Româneşti şi Moldovei sub titluil: „Osservationi istoriche, naturali e politiche interno la Valachia e Moldovia“, în care pomeneşte şi de familiile numeroase ale Românilor din Transilvania, stabiliţi de curând în cele două principate : „Darea Românilor emigraţi, din Transilvania — scrie Raicevici —, care sunt socotiţi la 13.000 de familii, este mai mică decât a celor din ţară, — 140.000 de piaştri’’. In timpul domniei lui Mihai Şuţu, — adică pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea — numărul Românilor originari din Transilvania şi stabiliţi de câtva timp în Ţara Românească, a fost atât de mare în cât în cele cinci judeţe din Oltenia, ca şi în cele 12 judeţe din Muntenia, s’au numit „ispravnici ai ungurenilor străini”, — prin „ungureni străini” s’a înţeles Românii veniţi de peste Carpaţi şi care nu erau consideraţi băştinaşi. Intr’un studiu privitor la fostul judeţ al Saacului, — judeţ ce cuprindea o mare parte din judeţele actuale, Prahova şi Buzău — publicat de d-şoara Ecaterina Zaharescu în Buletinul societăţii regale române de geografie din 1922 — se spune : „...mai avem păstrată tradiţia venirei de peste munţi (Carpaţi) în multe din comunele judeţului, mai ales pe valea Buzăului şi valea superioară a Teleajeruului, a numeroşi ardeleni... Apoi toponimia ţinutului e plină de numiri ce amintesc colonizarea”. (Comunele Tohani, Tohăneanca-Ungureni, Valea Scheilor, Homorăci-Ungureni, Măneci-Ungureni, Târleşti, Sibiciu, Ghiojdu, Bughea-de-sus, Bughea-de - jos, Valea Stâlpului-Ungureni, Ungureni Poiana Mierlei, Valea Anii- Ungureni ş. a.). Cele mai multe din numirile acestor comune reamintesc localităţile de origină ale coloniştilor români din Transilvania. Ocupându-se de acelaş fenomen, geograful Gh. Vâlsan scria în ,,Convorbiri literare’* din 1924, în articolul intitulat „Carpaţii în România de azi”: „Urma geografică a acestui fenomen o vedem în multe sate cu numirea Ungureni de pe versatul sudic al Carpaţilor şi în atâtea localităţi — er au ales locul lor de naştere. Dar, orice rău are partea lui de bine. Balanţa neamului nostru se cumpănea pe culmea Carpaţilor. Tulburată în echilibrul său prin invaziunea ungară în regiunile carpatice, se golea cu încetul pe talerul ei ardelean şi se încărca pe talerul ei dunărean, până ce a ajuns în zilele noastre iarăşi în antica ei stare de cumpănire”. Din aceste mărturii documentare reese că Românii din Transilvania au fost nevoiţi să imigreze în ţările vecine locuite de fraţii lor, in secolii trecuţi, iar nu cei din Ţara Românească şi Moldova în Transilvania, după cum pretind o parte din oamenii politici maghiari, care au obiceiul să treacă cu uşurinţă peste adevărul istoric. Transilvania a avut întotdeauna, după cum are şi astăzi, o populaţiune băştinaşă majoritară românească, care reprezintă elementul naţional cel mai puternic, după cum recunoaşte în articolul său şi d. Bardossy László, primul ministru al Ungariei. Opera de reconstrucţie (Urmare din pag. I-a) Dar opera de reconstrucţie e vastă, de mari proporţii; ea trebue organizată de stat după o sistematizare amănunţită, procedând astfel ca toate provinciile, toate oraşele şi toate satele să se bucure de acelaş mare atenţie şi de aceiaş simultană solicitudine. O egalitate de tratament trebue să fie expresiunea unităţii româneşti. Startul are, în afară de greutăţile ştiute, în legătură cu bunul mers al treburilor publice in această epocă de încordare şi de jertfe şi grija de a reclădi instituţiile publice, şcolile, bisericile, podurile, drumurile etc. Primul nostru institut de emisiune va avea un rol de seamă în acţiunea de refacere a gospodăriilor particulare. Primtr’un reescompt şi credite speciale acordate băncilor, cooperativelor de construcţie, diferitelor institute de credit urban şi rural, particularii trebue să găsească posibilitatea de a obţine credite pe termen lung, cari împreună cu eventualele despăgubiri obţinute, să poată constitui capitalul necesar reconstruirii. De la sine înţeles că iniţiativa particulară, comitetele locale, ori oamenii generoşi şi avuţi, ataşaţi de anumite localităţi. Îşi vor avea în această contribuţe — care trebue încurajată — partea de merit şi de recunoştinţă. Soarta a vrut ca dreptatea s-o obţinem cu jertfe grele, dar satisfacţia a venit, şi ea ne dă tăria să privim cu bărbătească încredere viitorul, convinşi fiind că vom învinge şi dificultăţile materiale ce putem întâmpina pe calea normalizării aşezărilor din sate şi oraşe. Statul va da îndrumările necesare, ca să nu se lase lucrurile la voia întâmplării. Oraşe şi sate vor fi refăcute potrivit cerinţelor vremii de azi, cu o sistematizare modernă şi practică, trăgând foloase din experienţa altor state cari au avut şi ele de refăcut regiuni devastate de asprimile războiului. In toată această uriaşă acţiune ,trebue să înglobăm în aceiaş afecţiune laolaltă şi deopotrivă, toate comunele şi toţi locuitorii păgubiţi, frăţia adevărată să domnească în toate măsurile ce vom lua, graţie contribuţiei Statului, a creditelor înlesnite prin Banca Naţională, a creării unor instituţiuni speciale de construcţiuni, ori a iniţiativelor particulare larg sprijinite de concursul publicului înţelegător. Am mai primit lovituri grele în decursul secolelor care formează istoria atât de frământată a neamului nostru; ne-am refăcut repede, ne-am consolidat şi am continuat firul tradiţional al existenţei noastre. Ne vom reface mai repede acum, pentru că toţi au înţeles că numai prin unirea tuturor forţelor şi tuturor bunăvoinţelor, vom închega definitiv românismul solidar, cimentat cu sângele fiilor şi fraţilor noştri căzuţi în luptelor de desrobire. .. Anul al 58-lea Nr. 206 Sâmbătă 2 August 1941 % ‘Staţiune BALNEARĂ dCOrd. Nu oricine e dispus sâ-şi părăsească domiciliul, să suporte greutăţile drumului şî să umble apoi in căutarea unei locuinţe, în staţiunea de cură impusă de medici ori de modă. Reumatismul şi scrofuloza, durerile de încheieturi şi oase, diferite bolî de piele, ori afecţiunile specifice ale femeilor, sunt tratate prin renumitele băi cu sarea naturală de IOD DE BAZNA. Condiţiile de tratament sunt atât de simple şi atrăgătoare, încât toţi acei cari au făcut o singură experienţă, nu se mai pot dispensa de această binefacere. Sarea naturală de Iod de Bazna se găsește de vânzare în pachete originale a 1,4 și 10 kgr. DE VANZARE f) LA FARMACII Sl DROGUERII cW di DrocL d* I3d?lvjCX* ************************************************* Grija pentru familie mobilizaţilor (Urmare din pag. I-a) După cum se vede, lucrul este extrem de complicat. In primul rând cei mai mulţi, dacă nu toţi, au plecat fără a căpăta certificate de la Întreprinderile unde funcţionează fiindcă această obligaţie nu exista. Va trebui deci să treacă un timp destul de lung până ce aceste certificate să fie alcătuite şi expediate celor plecaţi şi care nu se ştie unde sunt. In al doilea rând, dar nu mai puţin important, este necesitatea de existenţă a familiilor celor plecaţi. Ce vor face aceste familii până ce se vor îndeplini multiplele formalităţi cerute de art. 26 citat? Cu ce vor trăi? Unde vor găsi creditul necesar până ce unităţile militare, şi aşa destul de încărcate cu alte îndatoriri, vor primi certificatele, apoi recipisele de la Casa de Depuneri, vor încasa sumele respective, vor plăti indrituiţilor pentru ca apoi sumele destinate familiilor lor să ia drumul înapoi trecând printr’o altă serie de formalităţi ? Atragem deci serioasa atenţiune a celor în drept asupra acestor enorme greutăţi care se vor resfrânge asupra celor în nevoe, dintre cari mulţi trăesc din salariul celor plecaţi. Până acum, dreptul acesta se plătea ct de întreprinderi, după indicaţiile celor mobilizaţi şi fără nici o altă formalitate. Noi socotim că ar trebui să se menţie mai departe această procedare rapidă, care corespunde unor nevoi reale şi desigur şi intenţiunii legiuitorilor de a înlesni traiul familiilor rămase fără sprijin şi a lua astfel de pe sufletul celor plecaţi o chinuitoare grije.___________ nai »6ii—6i.——ni mn nw Mâine Sâmbătă se va distribui carne in sectorul II Primăria Bucureşti, direcţia aprovizionării, aduce la cunoştinţă că mâine Sâmbătă 2 August, se va distribui carne în sectorul II Negru. Carnea de vacă se va vinde cu 100 lei kg., iar cea de porc cu 130 lei kgr. Preţul carnei şi cantităţile ce se distribue fiecărei persoane se vor afişa pe geamul fiecărei măcelării, care a primit cantitatea exactă de carne pe numărul persoanelor înscrise. Fiecare familie va aduce o chitanţă de acasă cu numărul de înscriere din registrul măcelarului, pe care va lipi cuponul Nr. 1 al familiei şi servitoarei, tăiat din cartela de carne. Pentru a nu fi prea mare aglomeraţie, distribuirea cărnei va începe Sâmbătă 2 August şi se va face astfel: Intre orele 6—10 se va distribui dela Nr. 1 de inscriere la Nr. 200. Intre orele 10—13 se va distribui dela Nr. 400 de înscriere la Nr. 400. Intre orele 13—18 se va distribui dela Nr. 400 de înscrieri la Nr. 600. Intre orele 18—20 se va distribui dela Nr. 600 de înscriere la Nr. 800. Pentru ceilalţi distribuirea 6« va face Duminică 3 August cor« Intre orele 6—10. Se aduce la cunoştinţa publicului că, pentru fiecare persoană înscrisă se va vinde carnea ce are dreptul a primi. Pentru cetăţenii din Sectorului Negru ce sunt înscrişi la măcelării Închise sau cu proprietarii dispăruţi, se va vinde carne în compartimentele din Halele Centrale unde fiecare cetăţean va prezenta chitanţa şi cupoanele respective din cartelă. Dacă se vor pretinde preţuri mai mari decât cele publicate şi afişate, se va reclama imediat d-lui colonel D. Teohari, ajutor de primar general, telefon 3.35.19 direcţia aprovizionări ((localul primăriei Sect. HI Albastru, calea Rahovei 39). întâmplări din Capitală Sinuciderea din strada Principatele Unite Victor Ianiculescu s’a sinucis,eri seară, spânzurându-se cu o frânghie, îm podul locuinţei sale din str. Principatele Unite nr. 48. Din cercetările făcute la faţa locului de către circumscripţia 24 poliţieneasca, s-a stabilit că, motivul cel-a determinat să-şi curme firul vieţii este o boală de nervi ce-l chinuia de mai mult timp. Doi dintre asfixiaţii din strada General Eustatiu au incetat din viaţă Am arătat ori accidentul întâmplat în str. General Euistaţiu nr. 4 . Miţu Mildea, proprietarul imobilului dela această adresă, s’a apucat să sape în curte, a ajutat de salahorii Samata Ion şi Holtea Tudose, din str. Costache Niculae III nr. 32, — o groapă lângă o hasna a closetului. Când au ajuns cu săpăturile mai adânc, pământul s’a surpat iar conţinutul hasnalei a inundat groapa, asfixiindu-i pe toţi trei, astfel că au fost internaţi de „Salvare“ la spitalul Colentina. Aci, cu toate îngrijirile ce li s’au dat, Mişu Midlea şi Samata Ion au încetat, curând, din viaţă şi cadavrele lor au fost transpor taté la institutul medico-Legal. Cea de a treia victimă, salahorul Holtea Tudose, se află şi el în stare gravă. Sfârşitul unui alcoolic Locuitorul Nicolae Polisache Stoica, în vârstă de 47 ani, de fel din com. Pologi (judeţul Dâmboviţa),a venit de câteva zile în Capitală, a fost găsit mort eridim, într’un şopron din parcul Negroponte (locuinţe eftine). Numitul era alcoolic în ultimul grad. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost transportat la morgă. Accident mortal de circulaţie Vânzătorul de ziare Nicolae I. Novac, din calea Dorobanţilor nr. 120, voind să se urce din mers în remorca unui tramvai de pe linia 15, a căzut şi a fost lovit şi rănit de scara remorcii atât de grav încât, internat la spitalul de copii, după o scurtă agonie a încetat din viaţă. Copil abandonat D-nă Maria Bărbii, din dareal Dudeşti nr. 187, a găsit pe un toci viran din preajma locuinţii sailor un copil de sex masculin în ep*tate de o lună. > Circumscripţie 14 de poliţie 1-ăi înainta azilului de sugaci „Ghiţă şi Elisa Cantacuzino” din str. Buzneşti. . . _ ■ ♦ ♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦♦♦+ ** ****** ** *****. Astăzi, un număr unu din „Tronul Spîn‘ ! Epilaţia dafini-Cereţi astăzi chieşcauilui dvs. numărul din 1 August al revistei „Trup şi Suflet”, Iată câteva articole din cuprinsul acestui număr: Subconştientul — Ce provoacă acneea? — Bine ras, bine dispus — Tratamentul arsurilor — Stimulentele cardiace — Ce este acromegalia? — Transfuzia salvează mii de vieţi — Ştiinţa peTRUP şi SUFLET“ — 1© LEI EXEMPLARUL riculoasă tivă — Două pagini pentru mame — Pâinea cea de toate zilele — Chinica — Ce spune doctorul, etc.