Universul - Provincie, ianuarie 1942 (Anul 59, nr. 1-29)
1942-01-01 / nr. 1
tan. BL, JaS&M Jubileul târgului din Breslau Târgul din Breslau care se va ţine între 13 şi 17 Mai 1942 va avea un caracter jubiliar, pentru că se împlinesc 200 de ani de când” Frederic cel Mare a pus bacele acestei importante manifestaţii economice, al cărei principal punct de atracţie este târgul de maşini agricole, înfiinţat acum 77 de ani şi care e foarte apreciat de vizitatorii din Estul şi Sud-estul Europei. De ademenea secţiunea industriei alimentare şi a vitelor din Silezia sunt foarte apreciate şi vizitate. Heidelberg, centrul tutunului german Pe lângă faima pe care o avea ca centru universitar, oraşul Heidelberg a căpătat în uttima vreme şi o altă însemnătate : aceea de centru al, comerţului de tutun german-Intr’adevăr, pe lângă tutunul cultivat in Baden şi Pfalz, în ultima vreme toată producţia regiunilor Pomerania Renana şi Suesia este adusă in pitorescul oraş, şi astfel Heidelberg a devenit şi o „metropolă a tutunului german". Ci şi cât ar părea de curios, dar nuinele oraşului Heidelberg este strâns legat de tutun încă de mai multă vreme Încă din 1596 principii electori germani au încercat să împământenească cultura tutunului în această regiune. „Convenţia din Heidelberg“ Încheiată în 1933, care a pus pe baze naţional-socialiste cultura şi prelucrarea tutunului, precum şi reglementarea pieţii tutunului, sunt dovezi că Heidelberg este nu numai oraşul romantismului şi universităţilor germane, dar şi al tutunului. Mărunta In Alsacia au fost descoperite câteva fresce medievale Cu ocazia unor lucrări de restaurare tctr’o încăpere alăturată bisericii dominicane din Kolmar s’au descoperit picturi murale datând d'a secolul al 15-lea. Artistul pare a fi din școala lui Martin Schongaust. La Bsdenheim lângă Kolmar a fost descoperită o legendă a Sfintei Maria din secolul al 13-lea, iar la Gebweiser s’au găsit deasemenea însemnate fresce. „Marea expoziţie de artă“ 1911 ,de la Drezda a avut un succes extraordinar. 25.000 persoane au vizitat expoziţia, unde s’au cumpărat opere în valoare de 86 000 mărci. Catalogul cuprindea 179 de artiști cu 288 opere. SJSWîi ❖ 1. ■y-v CEA MAI MARE BUCURIE... Zarzavaturi fierte şi ne fierte Mulţi sunt de părere că mâncarea vegetariană nu e sănătoasă pentru că e greu de digerat. Profesorul din Frankfurt-Main e cercetat dacă zarzavatul mâncat crud este la fel digerat ca cel fiert. El a constatat că, deoarece prin musticaţie şi salivare se transformă numai o mară parte din celulele vegetale, pe de alta neexistând în intestinele umane fermente care să distrugă stratul cu care sunt învelite celulele. Influenţa forţelor de degerare pot fi explicate numai prin aceia că pătrund tegumentul celulei, indiferent dacă-l distrug sau nu. Experienţe au dovedit aceasta. Astfel s’a constatat că este indiferent pentru digerarea substanţelor hrănitoare dacă sunt luate crude sau fierte Folosirea valorilor hrănitoare este aceiaşi. Experienţele s’au făcut cu morcovi salată, varză acră şi pătlăgele roşii, pentru o mamă, e aceea de a veni acasă în ajunul „Anului Nou“ cu daruri pentru copii cari o aşteaptă nerăbdători. Un record de răbdare In fiecare dimineaţă, în sala de citit a Bibliotecii naţionale din Madrid, vine regulat un domn mărunt, slab, de circa 40 ani scoate un volum al „Enciclopediei spaniole“, se aşează la o masă şi scrie. Este Luis Lopez Cubeto om sărac, care s a supus probei de răbdare de a copia întreg iexiconul cu mâna. Lucrează neîntrerupt şi foarte serios, îşi petrece astfel multe ore şi seara se întoarce acasă unde-l aşteaptă soţia care pune bine la o parte paginile copiate. Era încă un băeţandru când a început să copieze „Episoadele naţionale” de Benito Caldos şi a terminat acest lucru acum câţiva ani. Dacă e întrebat de ce face aceasta răspunde : Este o simplă chestiune de voinţă. Am vrut să cum ■ păr „Enciclopedia spaniolă“, dar librarii erau de părere că nu pot oferi garanţie suficientă pentru a o plăti în rate. Aceasta m-a supărat şi mi-ara spus : Pot să am cartea și fără să mă coste ceva Și astfel am început s-o copiez". efteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, Lei 9E0 Biffuşi 310 Sifon 996 Sifon italian 320 Barchet 789 Stofă 130 cnu’af 1755 Csnda Belgiană 230 780 Mătase 226 Mătase 410 Mătase 464 Mătase Bemberg 300 Mătase In sol 460 Stofe 737 Stofe 922 Stofe 941 Centuri 387 Deja’en 1028 Flanele 1028 Pantaloni 136 Ciorapi p. plap. 180 cm p. rochi Zenana pluşata bărbăteşti 397 Ciorapi SSÎS ICSO Veste barbate şi 326 Chiliţi ZT 53QMI in 377 Finet 430 Rivetină Zî*îf 2438 Pijamale * sata barh 780 imperssafeili Cornsere*anţli fii© 2a Ţară Turan ii găsesc : PANZĂRIE Stofe p. Doamne şi Dătipaţi Mătăsuri Jun» şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Cloroparie Doamne şi Bărbaţi »N DEPOZITUL NOSTRU M $3 81 bărb. de lână 90 cm. lat 220 cm.lat lână p. rochi 10 cm. lat lână extr pt. rochi 80 rm. lat lână pt. rochi 140 cm. lat elastic Mit pt. cămaşi bărbăteşti maco barbateşîi maco barbateşti ŞCOALA SUPERIOARA DE CROITORIE ŞI MODE — D. Theodorescu — Cursuri de perfecţionare şi de înaltă cultură profesională în arta îmbrăcămintei. Bucureşti I, Str. Sf. Constantin Nr. 29. Tel. 5.27.91 Se anunţă începerea nouilor cursuri pentru sesiunea II-a 1941/42 pe ziua de 19 Ianuarie 1942, la toate secţiunile: Croitorie de dame, Mode & Fiori, Lingerie, Croitorie bărbătească civilă, uniforme militare, hăinuţe de copil etc. înscrierile se primesc zilnic până la complectarea locurilor libere. Prospect Şi informaţiuni se trimit gratuit la cerere. 2500 vîtie" a hoîte ROMI FRUCTIFERI, VIŢE SPECIALE PENTRU LIPSURI. Şl PLANTAŢII NOUl AUTENTICITATEA VARIETĂŢII GARANTATA Pspiniersie Th. Teodorsscu, Focsrn TELEFON 3.45. 261 ,ilres2ti-vâ du increilere !VMMHRR«M*HR W"! I ii' mww AlEMTIDNE2 Mas'nile electrice de remaiat IMPERIUL VENA Revoluția technicei germane pentru remaiatul oricărui ciorap. De vânzare cu preţuri excepționale, la Reprezentanța Generală pentru România „Omii“ Petre A. Popescu I Spjflu/ Imrftpendgnfet II. — Telefon 4.S2.784444444-44444444444444♦♦44 44444 4444*444444444444 -Restaurant de primul ordin, prin centru București, afacere grandioasă extraproductivă predau eventual asociez. Răspunsuri ziar 214 N. 14 wscflBOi fi II LA NO Un an nou fericit! Anul nou cu bucuria! Cele mai bune urări de Anul nou! 1rări ic, dornice să inoveze, mai vin cu un nou atribut, iasă deoparte pe cele prea cunoscute, schimbă locul obişnuit al cuvintelor, întorc propoziţia pe dos , aspiră astfel la... originalitate. Originalitate, într’o formulă veche fie două mii de ani ? — „Annum novum faustum fe..cemtibi“, sună urarea romană revendicându-și imperios paternitatea felicitărilor noastre. La începutul oricărui an, Romanii aveau obiceiul de a-şi trimite unii altora daruri simbolice, spre a-şi asigura în acest fel binecuvântare şi noroc pentru anul ce avea să vină. Smochine, faguri, turte de raiere, treceau de la o vilă la alta, aducând cu sine făgăduiala unui an dulce şi feric. Cani vechi, chezaşi ai prosperităţii viitoare. Tainuri de lauri, lăstari din dumbrava zânei Strenia, chipul zeului Ianus, zeul începutului şi al originei tuturor lucrurilor, se alăturau celorlalte daruri. Şi când pe lângă toate aceste garanţii fie spor şi bucurie, mai primeau pe deasupra şi lampa de lut sau de metal, din care zeiţa Victoria desfăşura urarea de fericire consacrată, intrau în anul nou fără frică. Aveau la mână propasiunea de fericire. In timp ce în atrium se făceau aeeste schimburi de daruri și de felicitări, în timp ce Romanii își luau vestminte curate, în timp ce printre femei era mare zarvă, fiecare cerând nerăbdătoare, ornatrix s’o facă mai frumoasă^ și să-i aleagă pentru această sărbătoare cele mai arătoase bijuterii, când nerăbdătoare, veselia publică îşi aştepta ceasul, în Capitol se celebra, cu tot fastul cuvenit, prima zi a îj»l ianuarie, ziua cea dintâi a anului. ❖ La calendele lui Ianuarie — ziua întâi a lunei — îşi luau fiincţia în primire toţi acei cari fuseseră aleşi la sfârşitul anului vechiu, înfiată ce se revărsau zorii, înainte de a se arăta mulţimii. Zouii deţinători ai puterii cercetau cerul, doar de-ar găsi semne prietene şi vestitoare de bine. Apoi, înveşmântaţi în toga tivită cu purpură, călări pe cai albi, porneau spre Capitol, unde, după ce aduceau sacrificii la Jupiter Optimus Maximus, li se încredinţau însemnele oficiului şi primeau defilarea ostaşilor. Transmisiunea puterii în toate amănuntele ei, era împlinită , prima şedinţă începea. Odată cu ea, prin vile, în grădini, în pieţe şi pe străzi, începea să se despărţue petrecerea, peste 401, în întinsul Imperiu roman. ❖ Ca toate celelalte nume de luni 1 Ianuarie îşi trage numele tot de la Romani. E luna lui Ianus, zeitate adorată de vechii Romani, necunoscută în alte mitologii. lanus, zeul care deschizând porţile Cerului, lasă să se reverse lumina şi zorile, şi închizându-le, dă semnul căderii nopţii... In sacrificiile şi în rugăciunile muritorilor, lanus trece chiar înaintea marelui Jupiter. Nu este oare zeu al începutului şi al originii lucrurilor, nu deschide el calea luminii, închizând înimnerecului porţile care-i sunt încredinţate ? In orice dimineaţă, Romanul păgân se închina acestei divinităţi care hotărăşte începutul zilei; fiecare zi întâi a lanei — calendele — sunt sărbători în cinstea lui şi socotind că această adorare nu l-ar fi putut mulţumi. Romanii i-au mai consacrat o întreagă lună, luna lui Ianxs, lanuiarius. Fiindcă la întâi Ianuarie, se adunaţi una peste alta sărbătoarea dimineţii şi a celei dintâi zi a lunci precum şi începutul unui nou an, câţi viţei graşi nu se vor fi sacrificat zeilor cu prilejul acestei triple sărbători, câţi litri de viu nu vor fi încins cheful ospeţelor, câtă veselie nostalgică nu se va fi scurs, cu ochii ţintă la orologiul care la fiecare ceas suna stingerea unei porţiuni din viaţă.... Cât de puţin exact cădeau aceste sărbători în raport cu anul natural aceasta n’o putea ghici nici pe departe plebea, care se aduna în Capitol să audă din gura pontificilor câte zile vor fi într’o lună; câte pentru negoţ şi lucru; câte pentru comiţie şi judecată; ce fel de sărbători se vor celebra în cursul anului viitor. Alcătuirea calendarului era în mâna Pontificilor şi aceştia erau cu mult mai urnit unealta Intereselor politice de ordin imediat, decât interpreţii calculelor astronomice cu perspectivă îndepărtată Când aveau ceva de împărţit cu consulii în funcţiune, sau dacă îşi puseseră o nădejde justficată în ajutorul viitorului candidat, ca să treacă anul mai repede, mai scoteau câteva zile din an, câteva săptămâni, chiar şi câteva lun, dacă le convenea. Anul era astfel micşorat, puterea consulilor antipatici pontificilor expira mai repede şi pământul.... se învârtea mai departe, fără să ştie că timpul său de rotaţie fusese încheiat... la Roma, întocmirea calendarului era minuţioasă şi grea; controlul riguros era poate şi mai greu. Aşa că nu e de mirare că în anul 47 In. de Chr. — chiar în anul când Iuliu Cezar pune capăt acestei confuziuni, reorganizând calendarul — întâi Ianuarie să fi căzut pe la... 13 Octomvrie. Aproximaţie nu tocmai de dispreţuit pentru spiritul pozitivist roman. Nu ţineau care o mai exactă socoteală Romanele, care în nesfârşitele ceasuri de găteală,şi socoteau numărul anilor după numărul dragostelor trecute ? ❖ Ramuri de vase — ramuri de laur; turte cu brânză — turte cu miere; telegrame de felicitări — urări cari însoţeau celelalte daruri; rochiile noastre de seară — vestmintele curate ale Romanilor ; veselia publică din Urbis , reveionul nostru... Nu sunt oare atât de apropiate, atât de asemănătoare unele cu altele, încât sunt aproape acelaş lucru ? IIn An nou fericit şi norocos ! „Annum novum faustum felicerr. tibi“. VIORICA ŞTIRCEA !Bililllll!lllllllll!lilIlllilli!9llllienSII3l!|[II!ieilliliill!III!8 A I ȘI LA ROMANI Câteva definiţii CE SE ÎNŢELEGE PRIN RENAŞTERE ? Prin Renaştere, se înţelege revoluţia, produsă în gândirea şi în arta Europei occidentale, în sec. XV şi XVI, prin imitarea modelelor latineşti şi greceşti. Acest cuvânt, renaştere, consacră poate o nedreptate, căci nu e posibil să afirmi că viaţa intelectuală şi artistică se stinsese în evul mediu, dar el reaminteşte idealul în jurul căruia au fost reînnoite artele şi literatura. Poeţii, şi prozatorii din acel timp, înţelegeau să restaureze scrierile bune sau să le redea în strălucirea lor antică. In istoria artelor Renaşterea este epoca următoare Evului Mediu, epocă ce anunţă timpurile moderne. Caracterele ei sunt următoarele: Slăbirea idealului creştin medieval al cărui dogmă stăpânise până atunci toate cercetările artistice; o reîntoarcere la studiul antichităţii şi al naturii. Leagănul Renaşterii este în Italia. ARTA GOTICA Prin arta gotică, se înţelege pictura, sculptura şi arhitectura Evului Mediu, din sec. XII şi până la Renaştere. Arhitectura greşit numită gotică, e de origină franceză CE ESTE REFORMA RELIGIOASA ? E mişcarea religioasă care la începutul sec. XVI, a sustras jumătate din Europa occidentală supunerii, către Papă, şi a dat naştere bisericilor protestante. Reforma n’a avut o însemnătate mărginită numai la domeniul religios şi eclesiastic. Ea a avut repercusiuni adânci în morală şi în politică, ca pe tărâmul științific și filozofic. X k UNIVERSAL ■Kir-'" ♦•♦♦♦♦♦•M-44444~4444444 4.f4-f4~44+444*444444 444444444 *♦-♦4444 ♦ COLŢUL DOCTORULUI CURGE SÂNGE DIN NAS PENTRU CURĂŢIREA ORGANISMULUI Luaţi dimineaţa, (când vă deşteptaţi) o ceaşcă cu apă caldă în care stoarceţi câteva picături de lămâie; ca să aibă parfum, puneţi şi o felie de lămâe cu coajă. Aceasta curăţă perfect intestinul şi-i regulează funcţionarea. MÂNCAŢI CRUDITĂŢI Tăiaţi morcovi în felii rotunde şi în timpul mesei, mestecând bine, gustaţi şi din morcovi. Şi mai bine ar fi însă să beţi înainte de masă şi de micul dejun, un pahar cu zeamă de morcovi Curăţă tenul minunat. Presăraţi pe peşte, pe carne, pe salată, pe brânză, verdeţuri care dau un gust foarte bun şi pe lângă aceasta, excită şi funcţiile stomacale şi intestinale. Haină de seară din lenaj gri, cu o glugă originală din crepe roşu ale cărei colţuri din faţă mult prelungite se înfăşoară dealungul mânşeilor lailllilltBlUlllllllllIllIIIIIIIIIIIIIIIIIIlillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHIIlIllliniHIIIIIIIIIIIIIIIIIlIUIllllllflllilüB / W Cite la mici daruri pe care le lucraţi singură 1) Trusă pentru chei. — Faceţi din lemn mai multe planşete pe care desenaţi subiecte apropriate: o căsuţă în alb şi roşu cu iarbă verde, p. cheia de la intrare. Un gard negru cu pomi verzi pe ulite; o sticlă de vin ,- pivniţă, etc. Fixaţi planşeta cu un inel de cheia respectivă. Cum toate gospodinele au specialitatea să-şi rătăcească cheile, acest dar le va scoate din multe încurcături. 2) Jucărie de muşama. — Se taie două feţe după un patron de hârtie şi se lasă de fiecare parte 4 cm. lărgime, p. a da grosimea căţelului. Această bandă de 4 cm. este cusută între cele 2 feţe pe muche. Ochii şi botul, brodaţi cu lână neagră. Collen.., cu roşu. Prin deschizătura lăsată dedesupt, umpleţi cu cârpe. 3) Perniţă de ace. — Se taie din fetru roşu mai multe părţi laterale reunite într’o cusătură pe muche. Coada şi frunza din fetru verde. Se umple cu tărâţe. A doua perniţă se face dintr’o cutie de pudră care se umple tot cu tărâţe, se îmbracă în tafta şi se garniseşte jur împrejur cu un „buillonné’’ de tafta.©♦O SFATURI PRACTICE CUM SE REPARA MICI ACCIDENTE CULINARE Tocană prea sărată. Adăogaţi incă nişte cartofi şi puţină apă. Se poate pune deasemenea şi o bucată de zahăr care vă micşora excesul de sărătură al mâncării. CUM SE „DREGE” MAIONEZA Puneţi într’un vas puţin oţet fierbinte şi răsturnaţi maioneza, frecând-o cu putere. Cu siguranţă că se va „drege”. CA SA NU SE ARDA PRĂJITURĂ PE FUND Puneţi sub forma în care puneţi prăjitura la cuptor puţină sate. Supraveghiaţi coacerea cu băgare de seamă. S’A SCOS PRĂJITURA ÎNAINTE DE A SE FI COPT Nu vă necăjiţi, se poata repara Procedaţi în ordinea următoare: băgaţi prăjitura în lapte rece, lăsaţi-o să se coacă în cuptor potrivit şi suparavegheaţi-o din când în când. ., . .. „ - , Nu lăsaţi capul pe spate când vă curge sânge din nas Dimpotrivă plecaţi-l înainte, ca să împiedicaţi sângele să curgă pe gât Ca să opriţi hemoragia n’aveţi decât să apăsaţi pe nara care sângerează. CUM VA FERIŢI DE GUTURAI RIDURI LA COLŢUL GURII RIDURI IN JURUL OCHILOR Dacă aveţi prea des guturai, dacă strănutaţi în repetate rânduri, aceasta înseamnă că suferiţi de un excres de aciditate. Scoateţi din alimentaţie, toate alimentele care o fac să crească: alcoolul, excitantele, (cafea), fructe acide... Dacă le lăsaţi să se adâncească, vă adăugaţi, fără îndoială, câţiva ani in plus. Ingrijiţi-le din timp, veţi mai întârzia, poate, ivirea lor. întăriţi muşchii obrazului, Pielea în jurul ochilor e foarte delicată Nu masaţi, nu frecaţi niciodată Cel mult, puteţi câteodată, bate uşor cu mâna pielea din jurul ochilor, după ce în prealabil v’aţi uns cu vaselină. RIDURI INTRE SPRINCENE Apăsaţi cele trei degete ale mâi- . nii pe această regiune. Bateţi uşor. Cu cealaltă mână, reţineţi pra frunţii la locul ei, mestecând alimente mai tari. Un exerciţiu foarte bun pe care-l puteţi practica oricând, e următorul: umflaţi obrajii cu aer şi faceţi să circule acest aer în jurul gurii. RIDURI PE FRUNTE Ungeţi fruntea cu cremă şi apoi ţineţi cu o mână pielea bine întinsă, ca să nu facă niciun creţ; cu palma celeilalte mâini masaţi fruntea cu mişcări regulate începând de la rădăcina părului. încercaţi să ciupiţi cutele dacă sunt mai adânci, cu mişcări de jos în sus. FOARTE ÎNSEMNAT Nu uitaţi că orice masaj trebue făcut după ce pielea a fost unsă şi sensul mişcărilor nu poate fi decât de jos în sus. 1liIHBItBHBIIBUBHBilBHBIlBHB.IIBIIBIlBIIBMBIIBI131ÎBI13l!"(IEH| GLUME După ruperea logodnei, domnişoara T... furioasă, se adresează fostului pretendent: — Am auzit că te-ai lăudat peste tot spunând că ai fost logodit pe mine — Se poate s’o fi spus, dar jur că nu m’am lăudat. ❖ Un bolşevic se laudă că a luat un prizonier. — Săriţi, săriţi, tovarăşi, strigă el cât îl ține gura, am un prizonier. — Ei, bine, vino cu el aci, răspund tovarășii ascunși în adăpost. — L-‘c?, aduce ea, dar afurisitul nu vrea să-mi dea drumul. PIEPTAKATIM ik IQDI, creată iarna aceasta la Paris. L