Universul - Provincie, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)

1942-10-01 / nr. 268

Anul al 59-lea Nr. 268 Joi 1 Octombrie 1942 Camaraderia de arme germano-română de dr. H. ZEISSIG redactor şef al ziarului „Schlesische Tageszeitung“ . Când, acum câteva zile, în cas­telul dela Breslau, s’a făcut inau­gurarea deschiderii admirabilei expoziţii româneşti de artă popu­lară se afla printre cei invitaţi la această serbare şi un ofiţer român rănit. In seara acelei zile, cu prilejul recepţiei, dată de ministrul Ro­mâniei la Berlin, am avut ocazia să-l cunosc mai deaproape El mi-a vorbit despre camarazii săi germani, cari, umăr la umăr, lup­tă în Rusia alături de soldaţii români pentru repurtarea de noi victorii. Nu voi uita niciodată a­­ceastă convorbire cu viteazul o­­fiţer român, care şi-a vărsat sân­gele pentru cauza comună ger­mano-română şi pentru o Europă mai bună; ea face parte din a­­mintirile mele cele mai frumoase în legătură cu camaraderia de arme germano-română. Fiecare german cunoaşte ma­rile sacrificii pe cari le-a făcut şi pe cari le face România în a­­cest războiu şi fiecare german se gândeşte cu cea mai mare pre­ţuire la minunatele fapte de arme ale soldaţilor români. In foarte multe comunicate de răz­boiu am citit că soldaţii români sunt luptători excelenţi şi neîn­fricaţi. Un nume stă, deosebit de strălucitor în istoria acestui răz­boiu : Sevastopol, numele celei mai puternice cetăţi de coastă şi de uscat, care a fost cucerită de trupele germano-române în lup­te eroice. Pentru noi, germanii din Silezia, amintirea biruinţei de la Sevastopol e deosebit de preţioasă, căci cuceritorul fortă­­reţei, mareşalul Manstein, este si­lezian şi fiindcă soldaţii sillezieni au luptat acolo. Şi ei, prin ur­mare, au retrăit cu trupele ro­mâne pe câmpul de războiu ca­maraderia de arme. Şi în felul a­­cesta şi Sevastopolul e menit a lega Silezia şi mai­­ mult de Ro­mânia, aşa cum este cazul deja între Breslau şi România în do­meniul cultural şi economic, întregul popor german preţue­­şte vitejia armatei române şi e convins, că pacea, care va veni, v­a aduce României, ca dreaptă răsplată a acestei munci și a a­­cestui spirit de sacrificiu al con­ducerii și al poporului, fructe admirabile. Deschiderea şcoaleior Buni s’au deschis şcoalele din ţară. Duminică şi Lianu s’au d­fi­­c­iat sicurte slujbe religioase, după cari s’a vorbit elevilor şi părim­­ţi­tor despre ce fretone şi ce nu trebue să facă pentruica şcoala să poată să-şi atingă nestinghe­rită scopul: acela de a crea eli­tele intelectuale de cari ţara are atâta nevoie, în toate timpurile. In cuvântările lor, profesorii n’au uitat ca, pe lângă sfaturile inerente începuturilor de an şco­lar, să vorbească şi despre fapte la ordinea zilei, despre lupta e­­rolog şi sfântul pe care cei mai buni fii ai neamului o duc în în­depărtata Rusie. La festivitatea de la liceul „Pro­fesorii asociaţi“ a asistat şi d. ministru I. Petrovi­ci. Sfaturi in legătură Se reamintesc publicului urmă­toarele instrucţiuni şi obligaţiuni în legătură cu apărarea pasivă: Puneţi în Stare de întrebuinţare adăposturile particulare. Verificaţi dacă materialele pen­tru salvare: lopeţi,­­ târnăcoape, răngi, scări, tărgi sau materialele sanitare sunt la locul lor. Re­vedeţi echipei© de apărare pasivă in cadrul blocurilor. Reamintiţi şi verificaţi însărci­nările întregului personal ce anu­me trebue să facă în caz de even­tuale alarme şi atacuri aeriene. Controlaţi ca podurile să fie go­ cu apărarea pasiva lite de materialele inflamabile. Ingrijiţi-vă din timp să aveţi ni­­sip depozitat pentru stingerea in­cendiilor. Pregătiţi înainte de culcare să a­­veţi la îndemână îmbrăcămintea necesară pentru echipare în cursul nopţii, în vederea coborârii în adă­post. Reamintiţi copiilor cari ei ar găsi în afara casei, c© trebue să facă în cazul unei a­larme. Asiguraţi-vă de închiderea con­ductelor de apă şi gaz înainte de a coborî în adăpost. Păstraţi -vă calmul în adăpost. CURIER JUDICIAR TRAFICANTI DE BONURI FARA CARTELE D. jude instr., tu­bularul cabi­netului 9 din trifb. Ilfov, a din­spuis Luni arestarea inculpa­ţilor Anghel Ghaorrghe, Ion Ciu­­că, C. Diaconu, Ilie Mischiu, Ilie Trandafir, Dima Ştefan şi N. Bala. Primii doi , împreună cu al treilea­, Petre Boştină, dispărut — sunt învinuiţi că, pe când se aflau în serviciul întreprinderi­lor Fr. Gagel, au sustras bonuri de cartele, în număr de peste şapte mii, pe cari le-au falsifi­cat spre a le face valabile. Iar ceilalţi s’a dovedit că au pus tichetele în circulaţie, vân­­zându-le amatorilor, încă ne­­identificaţi, sporind astfel arti­ficial şi fraudulos consumul pâi­­nei în Capitală. Ancheta continuă. REPRIMAREA SPECULEI ŞI SABOTAJULUI Instanţa specială pentru re­primarea speculei şi sabotaju­lui, s. I. a condamnat un lot nou de infractori în materie, format din următorii: Iosif Iuliu Mocanu şi N. Bra­­tin, patronii cârciumei cu băcă­nie „Consumul Justiţiei“, din ca­lea Rahovei 2, la câte şase luni de intern,»;« în lagăr, fiindcă au vândut scrumbii indigene cu 400 lei kilogramul,­ în loc de 120 lei, cât scrie la carte, sub cuvânt că sunt... albastre! I. Bărbulescu, proprietarul magazinului „Auto-Radio“ din str. Smârdan 26, la două luni de lagăr pentru speculă; Avram Segall, simigiu, din str. Alex. Moruzi 18, la aceiaş pe­deapsă, fiindcă a vândut covrigi cu preţ dublu de cât s’a prevă­zut în ordonanţele comunale, şi Marin Andrei, mezelărie, din Piaţa Amzei 15, tot la două luni lagăr pentru speculă. ESCROCHERIE D. jude instructor al cab. 7, a lansat, tot Luni, mandat de ares­tare contra lui Teodor Leţu Sima, din str. Ţepeş Vodă 53 şi a dispus încarcerarea lui la Vă­căreşti. Prevenitul este autorul unei cutezătoare mistificări, comisă în dauna patrimoniului public în prim rând. E învinnuiit anume că s’a dat drept căpitan în retragere şi in­giner... activ, specialist în con­strucţii şi lucrări publice. A reuşit astfel — graţie acte­lor false exhibate în acest scop , să obţină de la stat numeroase lucrări şi antreprize, grav păgu­bitoare intereselor autorităţilor înşelate şi avutului obştesc. ŞOFER CONDAMNAT Şoferul Gheorghe Iacob Şte­fan, din şos. Colentina 71, a fost condamnat Luni, de trib. Ilfov s. II, la trei luni închisoare corec­­ţională şi la 2009 le­ amendă penală, pentru escrocherie. Isprava lui iese din comun prin neomenia ce a vădit-o. Aflând, anume, că soţul ve­cinei lui, d-na Ana Pitaru, este pe front, s’a prezentat acesteia deunăzi afirmând că şi el vine tot de pe fronti, că e camarad şi bun prieten cu Pitaru, şi că res­pectivul nu se poate bucura de concediile ce i se acordă de şefi pentru că n’are nică haine şi nici bani de drum. Biata soţie s’a lipsit de ale gurii chiar ca să-i încropească soţului câteva sute de lei şi vestminte; le-a dat inculpatului, iar acesta şi le-a însuşit. AU FOST TRIMIŞI IN JUDECATĂ Parchetul a pus sub rigorile legii penale şi i-a trimis în ju­decata tribunalului corecţional pe infractorii: Mi­nea Botez, din str. ing. Davidescu 13 şi Aurel Stampf, din str. Sebastian 40. Primul este învinuit că, abu­zând de încrederea reclamantu­lui Al. Arambovici, și-a apropiat un depozit al acestuia de 100 mii lei. Iar secundul este învinuit că s’a prezentat la examene — la liceul „N. Bălcescu“ — spre a „da“ teza în locul comandita­rului său, elevul Gheorghe Ca­potă. S’a făcut astfel culpabil de delictul­ de substituire de per­soană. DELA CURTEA MARŢIALA A CAPITALEI Parchetul Curţii marţiale a Capitalei invită pe numitul Popa Popoiu Ioan, student anul II, academia comercială, ori­ginar din comuna Cacova, jude­ţul Sibiu, actulmente dispărut, să­ se prezinte înaintea acestui Parchet, în trei zile libere dela publicarea prezentei în ziare. Dacă nu va răspunde invita­­ţiunei, va fi declarat de parchet culpabil de faptul ce i se pune în sarcină. ----------------------------------­ Pentru parohia „Mihai Viteazul“ din Buzău In urma apelului publicat într’un număr anterior al ziarului nostru, pentru ajutorarea bisericii „Mihai­ Viteazul“ din Buzău, s’au primit ur­mătoarele sume pentru care paro­­hienii în frunte cu preotul lor le aduce şi pe această cale mulţumiri : Săpunaru Stelian, 2200 lei; Pe­­trache Anastasiu, 2000 lei; D-na Ciu­­pitu, 2000 lei; Ștefan Georgescu, 1000 lei; Nicolae Miclea, 1000 lei; D-nul Grigorescu 1000 lei; Marin Constan­­tinescu, 1000 lei; Stan Ianculescu, 1000 lei; Iacob Balint, 1000 lei; Gri­­gore Sârbu, 1000 lei; Gavrilă Dumi­­trescu, 1000 lei; Ciopală Dragomir, 1000 lei; Stavride Gheorghe, 1000 lei; Scordilă Alex., 500 lei; Subofițer Ciu­percă Ion, 1500 lei; Gheorghe M. Gh., 500 lei; Maria Scordilă, 500 lei; Gh. Fumea, 500 lei; Tonea Bodeanu, 500 lei; Duțu Nedelcu, 500 lei; Aurel Staschi, 500 lei; Const. I. Netezeanu, 500 lei; Căp. N. Stoicescu, Deva, 500 Iei şi D. Dumitropol, 500 lei. Cei cari doresc să-şi dea obolul pentru repararea bisericii pot­­ tri­­mete banii pe adresa preotului pa­rohiei, Zaharia Chiru — Atenţiune, BRASOV! mmmmmm Reţineţi ultimele bilete pentru grandiosul TURNEU ALHAMBRA — N. VLADOIANU care joacă astăzi la Dvs. matineu şi seara GRANDIOASĂ OPERETA DE MARE MONTARE Mâine: CA­MP­IM A Joi, GIURGIU UNIVERSUL Scrisori din Franţa de POMPIOU PALTANEA Vichy, August Acum, un an, cu prilejul primei aniversări a întemeierei legiunei foştilor combatanţi şi voluntari ai Revoluţiei Naţionale, bisericile tuturor oraşelor şi satelor din Franţa au făcut să răsune, ca mişcare de freamătul credinţei şi speranţelor, simfonia clopotelor. Şi’n acest an, cu aceeaşi ocazie, s’a auzit pretutindeni, la ţară şi’n oraşe, această voce multiplă, ce­lebrând adunarea legionară.­­ In vederea ceremoniei simboli­ce care s’a desfăşurat la Gergo­­via, legionarii au strâns în săcu­leţe un pumn de ţărână din toate regiunile şi colţurile Franţei me­tropolitane şi coloniale. D. general Campet, reprezen­tant al şefului Statului, a luat din parcul pavilionului Sévigné — reşedinţa oficială a d-lui Mareşal Retain, aleasă ca pol spiritual al patriotismului, — o mână de pă­mânt, care s’a adăugat pumnuri­­lor de ţărână, culese in tot cu­prinsul Franţei, şi care a alcătuit cenotaful, ce s’a construit în cen­trul Auvergnel sub semnul unirei şi reculegerei naţionale. ❖ Ca’n fiece , săptămână, de la deschiderea biuroului de recru­tare a mâneii de lucru pentru Germania, două convoiuri de muncitori specialişti au părăsit oraşul industrial Saint-Étienne ca să lucreze în uzinele Reichu­­lui. Un metalurgist văduv a plecat însoţit de fiicele lui, de 17, ÎS şi 20 de ani, iar o mamă şi-a ur­mat cei doi băeţi, care au găsit, cu toţii, de lucru în şantierele navale de peste Rin. * Pentru întâia oară de la în­cheierea armistiţiului trei sute cinci zeci de membri ai centre­lor „Tinerimei muncitoare” s-au îmbarcat la Marsilia pentru Alge­ria, Tunisia şi Maroc. Nu-i vorba de o escursie de plăcere sau de o întrecere sportivă, ci de o călătorie de studii, informaţie şi lucru, destinată să-i familia­rizeze cu mentalitatea şi obiceiu­rile autohtonilor, cât şi să le desvălue posibilităţile de activi­tate ce le oferă posesiunile fran­ceze de peste mare. ❖ Unul din pionierii civilizaţiei franceze în Africa de Nord, d. Auguste-Germain Branthome, a murit la Alger în vârstă de 30 de ani. Defunctul, care era unul dintre cei mai mari proprietari de pământ din Algeria, a creiat acolo vaste și prospere ferme­­model și întreprinderi moderne, semnalăndu-se de asemeni prin darurile importante făcute Aju­torului Naţional. ❖ Marocul va fi înzestrat cu un „parc naţional”, situat în masivul ce domină Marakeci, şi întinzân­­du-se pe aproape 40 de mii de hectare, în mijlocul triburilor Urib­a, Beraia, Gudafa şi Glana, de pe culmile munţilor Tubkalk până în văile adânci din Tim­ut. Scopul creerei acestui parc e de a prezervă flora şi fauna spe­cific africane. In acest imens pe­rimetru, unde vânatul şi pescui­tul vor fi oprite, natura se va putea desvolta în libertate, spe­cii­ animale şi vegetale, ame­­ninţate să dispară în urma i­­du­strializărei şi turismului rău în­ţeleşi vor fi astfel scăpate la timp. *1* Nu departe de orăşelul Am­­bert, în preajma munţilor din Forez, în valea Vaga, e pe cale să se înfăptuiască proectul „Foa­­ei Albe”, asociaţia prietenilor hârtiei, artelor şi industriilor gra­fice franceze. Patru scriitori şi techniciani, d-nii Henri Pourrat, Henri Alibeaux, Maurice Lecole şi Marius Peraudeau sunt fonda­torii şi îndrumătorii acestei aso­ciaţii. Datorită lor s-a înfiinţat la Moara Richard-de-Bas, lângă Ambert, un muzeu istoric al hâr­tiei, care va cuprinde‘ documen­te, texte, amintiri, obiecte, ca­pabile să ilustreze istoria hârtiei dealungul veacurilor şi din toate ţările. ❖ In colecţia librăriei José Corti a apărut în sfărşit ediţia critică mult aşteptată a „Florilor răului” de Baudelaire, pe care cu scrupu­loasă minuţiozitate o pregătea de câţiva ani cunoscutul şi aprecia­tul erudit, d. Jacques Crépet. Acest monument formează un volum de şase sute de pagini, dintre care două treimi sunt um­plute cu note ; fiecare poem e în­soţit de istoria şi sursele lui, de împrejurările ce l’au inspirat şi’n care a fost compus, de varian­tele, înrudirile şi particularităţile autobiografice sau prosodice. ❖ După ce a cerut părerea filo­zofilor şi medicilor, care au pro­clamat postul o binefacere, zia­ristul parizian, d. Robert Gail­lard, îşi încheie astfel ancheta: „pâinea neagră, restricţiile de za­hăr şi de care ne ajută să trăim zece ani mai mult”. Printre augurii consultaţi, d. Robert Gaillard, îl citează pe Aristip, ale cărui precepte de bună şi lungă vieaţă le traduce în chipul următor: „Nu aceia care mănâncă cel mai mult sunt cei mai graşi şi cei mai sănătoşi, ci aceia care digerează cel mai bine”. E adevărat că restrângerile alimentare au surprimat nume­roase cazuri de apoplexie ce se produceau altă dată după asperte copioase. In ce priveşte zahărul, d. Jean Raymond de Saint Georges sus­ţine — contrar opiniei curente — că mai mult distruge decât hrăneşte organismul. Căt despre carne, celebrul profesor Richet a demonstrat că un câine ce nu mănâncă de­cât fleici sau muşchi moare în mai puţin de o lună. Aceste constatări îl determi­nă pe un alt ziarist, însă savoiat, d. Jean Derives, să conchidă la răndu-i nu fără ironie că tiche­tele de raţionare trebuesc consi­derate un fel de salutară apă a Juvenţei, distribuită cu linguriţa de autorităţi, care ne taie pofta de­ mâncare numai spre a ne scăpa sănătatea şi asigura lon­gevitatea.­­ * D-na Berthe Bovy, societară a Comediei Franceze, a tradus o piesă din repertoriul italian „Scampolo”, de Dario Niccodemi, pe care o va interpreta însăşi, împreună cu popularii actori Claude Dauphin şi Marcel André şi pe care o vor radiodifuza pos­turile franceze de emisiune. Expoziţia agricolă de la Ateneul Român a fost pr­elungită Duminică 27 Septembrie a. c. expoziţia „Sporirea Producţiei Agricole” de la Ateneul Român a fost vizitată de 4160 persoane. Faţă de această tendinţă cre­scândă a numărului de vizitatori, ministerul agriculturii a hotărît să prelungească expoziţia cu încă 3 zile. In consecinţă expoziţia „Spo­rirea Producţiei Agricole” ră­mâne deschisă până la 1 Octom­brie a. c., inclusiv. Vizitarea expoziţiei se face între orele 8—1 a m. şi 2.30—7 d. a. Intrarea liberă. COLECŢIA DE PORTRETE A FAMILIEI MANU de prof. G. OPRESCU In mijlocul Bucureştilor, în cartierul cel­ mai transformat de împrejurările în care am trăit în ultimele decenii, s’a păstrat totuşi, intactă şi aristocratică, în proporţiile ei modeste faţă de „palatele” şi „blocurile” de as­pect parvenit ce o înconjoară, vechea casă a şi mai vechei fa­milii Manu. Este ceea ce s’ar chema, cu un termen francez, un hotel, înconjurat de o gră­dină splendidă, aproape un parc. Stăpân al acestor amintiri ale trecutului nostru curat, cu o nuanţă patriarhală, românesc în sensul cel mai strict al cuvân­tului, deşi frecat de cultura fran­ceză, este ministrul Manu. Do­rind să revăd colecţia de tablouri ce ştiam că posedă, m’am adre­sat d-sale şi am fost primit cu cea mai aleasă bunăvoinţă, în­­tr’o după masă călduroasă din vara aceasta. De altminteri, în­­tr’o publicaţie voluminoasă, dar puţin accesibilă publicului, d. Manu a scris o amplă dare de seamă despre toate lucrurile ve­nerabile ce se găsesc adunate cu atâta dragoste de cei ce l-au precedat şi de dânsul. , Mă voi opri numai la portrete, căci mai ales ele pot interesa pe cercetătorii noştri, deveniţi mai frecvenţi în ultimii ani. Unele, cele mai multe, sunt iscălite de streini, dintre cei ce se găseau în trecere pe la noi sau la care s-au adresat, dincolo­ de graniţă, care dintre boerii şi femeile lor călătoreau la începutul secolului trecut. Altele, sunt opera pictori­lor români sau romanizaţi, din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Voi face azi o dare de seamă despre acestea din urmă, rezer­­vându-mi dreptul de a reveni asupra celorlalte într-o scurtă cronică viitoare. Cel mai des portretizat este, se pare, Iancu Manu, fost agă sub Bibescu, ministru sub Ştir­bei şi caimacail în 1858 Im­agina lui ne întâmpină într’un portret până la brâu, de I. Negulâci, vă­zut în trei sferturi, cam neînde­­mânat dc tăiat de cadru, totuşi o­­ excelentă lucrare a pictorului câmpulungean, care rare ori a atins acest nivel în restul pictu­rilor sale. Tot Iancu Manu, cu soţia (născută Ghica), cu fiul şi cu nora (Gheorghe şi Alexan­drina născută Cantacuzino) re­vine în patru portrete studii, pe care Ch­a­dek le-a făcut în ve­derea frescei cu ctitorii din bi­serica de la Budeşti, operă mai de bătrâneţe a maestrului. Aceste portrete, ca şi cel în miniatură, delicios prin bizareria costumu­lui, „polonez”, în care Anica Manu, soţia lui Iancu, a fost re­dată aşa cum a luat parte la un bal costumat al Domnului Alex. Ghica, erau cunoscute, de vreme ce au fost publicate de d-na Voinescu, în monografia asupra lui Anton Chladek. Necunoscut este un alt portret al lui Iancu, ca Agă, cam din 1845, în care factura, spiritul, prospeţimea culorilor şi ceea ce ştim despre legătura ce există între boerul român şi pictorul său favorit, de carte oarecum, ne îndreptăţesc să vedem o bună miniatură tot de Chladek. Un desen mic de Mondonville, maniatura-portret, reprezintă pe Ecaterina Ghica, născută Năstu­rel Herescu. Este singura lucrare absolut autentică a pictorului francez, care se bucura la noi de o mare faimă, dar de care nu se cunoştea nimic. El a trăit la Bucureşti vreme îndelungată, cam de prin 1820 înainte. Sta­nislas Beilanger îl găseşte aici prin 1845 şi Vasile Mateescu, în­tr’o curioasă autobiografie, ne vorbeşte de el ca de singurul stăpân cu omenie ce întâlnise. Vornicul Alex. Scarlat Ghica, în costum vechiu românesc este portretizat de un anonim de la noi, greu de spus care. Iar două alte portrete, unul tot al lui Iancu Manu, altul al lui Const. Cantacuzino, fiul lui Gheorghe Cantacuzino şi al Măriei Prâş­­coveanu în costume turceşti, de un frumos efect decorativ, au putut fi executate, după vârsta modelelor, prin 1825. Ele amin­tesc în mod surprinzător, nu numai prin costum, dar şi prin factură, aşa zisul autoportret al lui Walstein de la Academia Ro­mână. Nu pot însă fi opera a­­cestuia, care nu se afla încă printre noi la această dată. Ră­mâne să se studieze toate trei comparativ, pentru a se vedea cine ar putea fi autorul lor, dacă toate sunt de aceiaşi mână Un portret al lui Grigore Can­tacuzino, neiscălit, de prin 1852, ese tot opera unui român, ce ar rămâne să fie identificat, in sfârşit Aman iscăleşte portretul, destul de neînsemnat, mai ales pentru un Aman, al lui Alex. Manu, în costum de husari ger­mani. RADU ofteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 288 Lei 363 ATICA pentru cămăşi bum­bac pur Lei 287 Stambă ?o cm, tot „ 556 Sifon 80cr.la‘ Lei 450 COSTELA bumbac garantat imprimat Lei 622 Sifon ,­T­r „ 609 Pichet rochi 484 Finet bumbac pur Lei 495 PICHET străin imprimat To­­bral­o bumbac garantat Lei 1056 Sifon „ 651 180 cm, lat cal. I pt. cămăşi bărbăteşti Lei 551 MATASE bemberg p. cămăşi bărbăteşti Lei 1250 MĂTASE broche 180 cm, lat pentru plăpumi Lei 1300 Cămăşi P.bTMa „ 1886 Centuri de£Tc Comercianţi­ de la tara si taranii 9 9 9 găsesc: PÂNZARIE BARCHETURI, MOLTOANE, AMERICA, ATICA, STOFE. Toate articolele noastre sunt din bumbac şi lână, garantate. 516 Stomacul Dvs. trebue să digere tot Trebue să puteţi mânca ori­ce mâncare­­vă place, fără a suferi cea mai mică tulburare digestivă. Dacă, atunci , câ­nd mâncaţi unele alimente, aveţi râgâeli, senzaţie de acru în gură sau stomacul greu, aparatul Dvs. digestiv funcţionează anor­mal. Aceste indispoziţii dovedesc, mai întotdeauna, prezenţa unui exces de aciditate care irită mucoasa delicată a stomacului. O mică doză de Magnesia Bisura­­ta, după fiecare masă, neutrali­zează acest exces dăunător de aciditate, făcând să dispară a­­păsările, arsurile, acrelile şi ori­ce alt rău stomacal. Magnesia Bisurata este com­pusă din săruri alcaline, care, împiedicând fermentaţia alimen­telor, opresc instantaneu orice indispoziţie stomacală. Dacă di­geraţi prost ,trebuie să încercaţi Magnesia Bisurata. De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile cu preţul de Lei 142.— sau în for­matul mare economic cu lei­­211. ■ir* * rVîl-tA V » ^ d I ROCHI TAIOARE MANTOURI Execută cu promptitudine cu preţuri minime ŞCOALA SUPERIOARĂ de CROITORIE şi MODE Ttr. Benito Musolini 12. Tel. 5.27.01. VIILE VINURI DE ODOBEŞTI 2500 AL. DUILIU ZAMFIRESCU Calea Griviţei 47 Garantat pure, în sticle înfun­date şi vărsat GALBENĂ DE ODOBEŞTI Lei 120 litrul Telefon 4.42.21 1120 VÂND URGENT Sufragerie, Dormitor, mo­derne, Perdele, Faţă de masă Milano, Candelabra bronz. Matei Basarab 41. ♦»♦+♦+ 44 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ CĂUTĂM SPRE CUMPĂRARE URGENTĂ: 5 VAGOANE CARTOF! 2 VAGOANE DEAPA Oferte detailate an gara de pre­dare, se vor adresa la „PUBLI­­COM”, Bucureşti, Pasagiu! Come­dia 6, sub „Alimente”. 1120 VIISOR IMPRIMAT culori moderne 414M4MHHM444 BUTOAIE de TABLA PENTRU PETROL livrează imediat din depozit, execută orice cantitate CONSTANTIN TULCEANU Str. G-ral Angelescu No. 12 A — Telefon 4.47.20 Expedițiuni în toată ța­ra. »♦++♦♦♦♦»♦♦♦ .................... ■ FABRICA de MOBILE Studio ARON PREZINTĂ ULTIMELE MODELE - STR. G-RAL MANU 4 — 1175 ■SOU PASTA DE ...când dinţii Dvs. vă permit. Este totuşi indispensabil ca ei să apară albi, curaţi şi strălucitori, întrebuinţaţi regulat, dimineaţa şi seara, pasta de dinţi spumoasă Emalin. Curăţă perfect dinţii, în­tăreşte gingiile şi răcoreşte gura. MEM­ I EXPOZIȚIA SPORIREA PRODUCȚIEI AGRICOLE de la Ateneul Român a fost prelungită până in ziua de l Octombrie a. c. inclusiv Intrarea liberă /"44-4+4-4-44-4-4441444­ 44444444­4444444444MMMMM444 ♦♦♦♦ ♦♦♦ ++ 4-*.^ 1 PUBLICAŢIE 1 No. 24.468 Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 8 octombrie 1942, orele 10 dimineaţa, în cazarma Staur Simionescu se va ţine licitaţie publică pentru procurarea urmă­toarelor: & c. • ”•“» ■ Ceapă, 40.000 ; Cartofi, 200.000 ; Varză, 40 000 ; Ai’dei gras, 10.000; Salam Popular, 500. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu prevederile L. C. P. şi regulamentul de funcţionare O. C. L. Cadtul de sarcini şi condiţiu­­nile de livrare, se pot vedea în orice zi de lucru la reşedinţa Re­gimentului (Serviciul Aprovizio­­nărei). Comandantul Regimentului TRIBUNALUL JUDEŢULUI MUSCEL Secţia Il-a CONVOCARE Nr. 21535/1942 Septembrie 9 Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că în ziua de 14 Octom­brie 1942, ora 8 dimineaţa, sunt convocaţi în Camera de Consiliu a acestui Tribunal S. Il-a, toţi creditorii debitorului Constantin D. Nicolau, proprietar din Co­muna Băjeşti Judeţul Muscel, pentru ca faţă cu dânşii să se dispună radierea tuturor menţiu­nilor luate în registrul de in­­scripţiuni conform art. 26 din le­gea lichidărei datoriilor agricole şi urbane, întru cât s’au achitat toate creanţele. Contrariu se va proceda con­form legei. Președinte, s. v. Dan Grigorescu Grefier, C. Peterescu 6 r B­U­COVINENI! Fentni ca să vă puteţi aproviziona din prima mână, am deschis la Cernăuţi Str. Iancu Flondor Nr. 9, o Sucursală de specialitatejc unde găsiţi următoarele: MAŞINI DE CUSUT original fTraumann“ pentru orie» fi-d­ustrie şi uzul casnic, de creab­torie bărbătească ţi de damă» Ace de cusut, pentru mefini descusut* fie parajiugi, APARATE DE RADIO Marca „GR­AETZ" cela m­ a­­­re.n­u m­it-O „SARCOMEX” «.«.it. Sucursala: CERNĂUȚI, Str. lancu Flondor 9, tel. 1.236 CENTRALA : București 34 .Str. Caragea Vodă. Nr» 17 Mm ggflffmgnwc1! • VITOS Singura şi veritabila maşină de remaiat ciru­pi, întrebuinţată de toate fabricile de ciorapi din ţară. De vânzare la O. C. P. O. ,Str. Academiei Nr. 2 Bucureşti. ÎNTREPRINDERILE COMUNALE BACĂU PUBLICAŢIE Nr. 3798 Anul 1942, luna Septembrie 23. La întreprinderiile Comunale Ba­cău, sunt vacante două posturi de contabili ajutori, cu salar brut lei 7150 lunar, plus accesoriile. Solicitanţii vor îndeplini condi­­ţiunile prevăzute de Codul Func­ţionarilor­­ Publici. 9419 Director angajează urgent Societatea PESCĂRIE, reşedinţa Vâlcov. Salariu bun plus participare beneficii, locuinţă, întreţine­re. Condiţiuni: Practică ve­che comercială, organizator, prevăzător, energic, perfecte referinţe de cinste. Preferin­ţă fost ofiţer intendenţă ne­­mobilizabil sau invalid, celi­batar, dacă posibil limba ru­să. Oferte: Soc. T. P. B., str. Cobălcescu 25. 615 PAROHIA BISERICII „SF. VINERI”, PLOEŞTI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 21 octombrie 1942, ora 9 a. m., va avea loc, în localul protoeriei circ. I Prahova, din Plo­eşti, vinderea prin licitaţie publică orală, a dreptului său indiviz , de 1/3 ce-i aparţine asupra mun­telui Şutila-Dâmboviţa, în supra­faţă de 681 ha. 1700 m­.2, situat în corn. Runcu (Dâmboviţa) şi intre vecinii : La Nord, muntele statului Mitarca şi muntele Jugureanu; la Sud, muntele Lepata şi muntele Reteiul şi la Est, muntele Zănoaga şi muntele Lucacila compus din pădure bătrână, tânără, din dife­rite esenţe şi goluri (poem­). Se specifică că biserica „Sf. Vi­neri” nu vinde cota parte din suma consemnată de sechestrul judiciar şi care se află în conservarea tri­bunalului Dâmboviţa. Toate chel­­tuelile inerente actului de vânzare, operant în cauză ca: timbre, taxe de fisc, onorariu de avocat, precum şi cheltuielile de judecată­, prevă­zute în sentinţa trib. Dâmboviţa nr. 43/924 şi cele din decizia Curţii de apel din Bucureşti, prin care s-a atacat sentinţa nr. 43/924 pri­vesc pe cumpărător. Licitaţia începe de la 1.855.000 lei concurenţii care voesc a lua parte la licitaţie sunt obligaţi a depune o garanţie de 5% în numerar­Informaţii mai amănunte la cancelaria parohiei. Paroh (ss) I. Nicolau 9418 Cititi Trup si Suflet Pilii Se aduce la cunoştinţa genera­lă că în ziua de 13 octombrie 1942 ,orele 10 dimneaţa, se va ţine licitaţie publică în localul li­ceului de băieţi „Unirea“ din Focşani str.­­ Săveanu nr. 19, pentru completarea lucrărilor de reconstruirea şi consolidarea e­­tajului corpului central şi a sălii de festivităţi ale liceului. Valoarea lucrărilor de pe deviz este în sumă de 4.900.000 lei. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu Legea Contabilităţii pu­blice art. 88—110, regulamentul O. C. L. şi Normele O. C. L. pu­blicate în Monitorul Oficial nr. 127/1931. Domnii concurenţi vor depu­ne odată cu oferta sigilată şi o garanţie de 5% la valoarea lu­crărilor de pe deviz, în numerar sau efecte de Stat, socotite la va­loarea nominală, care se vor de­pune în plic separat în ziua li­citaţiei. Ofertele în valută forte nu se admit. Devizul, cadtul de sarcini, pla­nurile, condiţiunile speciale, con­­­tractul tip, cum şi orice alte lă­muriri, se pot consulta şi cere de la direcţiunea liceului „Uni­rea“ din Focşani. Preşedinte, C. Diaconescu Secretar, Sp. Lădunca 610

Next