Universul - Provincie, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)
1942-10-01 / nr. 268
Anul al 59-lea Nr. 268 Joi 1 Octombrie 1942 Camaraderia de arme germano-română de dr. H. ZEISSIG redactor şef al ziarului „Schlesische Tageszeitung“ . Când, acum câteva zile, în castelul dela Breslau, s’a făcut inaugurarea deschiderii admirabilei expoziţii româneşti de artă populară se afla printre cei invitaţi la această serbare şi un ofiţer român rănit. In seara acelei zile, cu prilejul recepţiei, dată de ministrul României la Berlin, am avut ocazia să-l cunosc mai deaproape El mi-a vorbit despre camarazii săi germani, cari, umăr la umăr, luptă în Rusia alături de soldaţii români pentru repurtarea de noi victorii. Nu voi uita niciodată această convorbire cu viteazul ofiţer român, care şi-a vărsat sângele pentru cauza comună germano-română şi pentru o Europă mai bună; ea face parte din amintirile mele cele mai frumoase în legătură cu camaraderia de arme germano-română. Fiecare german cunoaşte marile sacrificii pe cari le-a făcut şi pe cari le face România în acest războiu şi fiecare german se gândeşte cu cea mai mare preţuire la minunatele fapte de arme ale soldaţilor români. In foarte multe comunicate de războiu am citit că soldaţii români sunt luptători excelenţi şi neînfricaţi. Un nume stă, deosebit de strălucitor în istoria acestui războiu : Sevastopol, numele celei mai puternice cetăţi de coastă şi de uscat, care a fost cucerită de trupele germano-române în lupte eroice. Pentru noi, germanii din Silezia, amintirea biruinţei de la Sevastopol e deosebit de preţioasă, căci cuceritorul fortăreţei, mareşalul Manstein, este silezian şi fiindcă soldaţii sillezieni au luptat acolo. Şi ei, prin urmare, au retrăit cu trupele române pe câmpul de războiu camaraderia de arme. Şi în felul acesta şi Sevastopolul e menit a lega Silezia şi mai mult de România, aşa cum este cazul deja între Breslau şi România în domeniul cultural şi economic, întregul popor german preţueşte vitejia armatei române şi e convins, că pacea, care va veni, va aduce României, ca dreaptă răsplată a acestei munci și a acestui spirit de sacrificiu al conducerii și al poporului, fructe admirabile. Deschiderea şcoaleior Buni s’au deschis şcoalele din ţară. Duminică şi Lianu s’au dficiat sicurte slujbe religioase, după cari s’a vorbit elevilor şi părimţitor despre ce fretone şi ce nu trebue să facă pentruica şcoala să poată să-şi atingă nestingherită scopul: acela de a crea elitele intelectuale de cari ţara are atâta nevoie, în toate timpurile. In cuvântările lor, profesorii n’au uitat ca, pe lângă sfaturile inerente începuturilor de an şcolar, să vorbească şi despre fapte la ordinea zilei, despre lupta erolog şi sfântul pe care cei mai buni fii ai neamului o duc în îndepărtata Rusie. La festivitatea de la liceul „Profesorii asociaţi“ a asistat şi d. ministru I. Petrovici. Sfaturi in legătură Se reamintesc publicului următoarele instrucţiuni şi obligaţiuni în legătură cu apărarea pasivă: Puneţi în Stare de întrebuinţare adăposturile particulare. Verificaţi dacă materialele pentru salvare: lopeţi, târnăcoape, răngi, scări, tărgi sau materialele sanitare sunt la locul lor. Revedeţi echipei© de apărare pasivă in cadrul blocurilor. Reamintiţi şi verificaţi însărcinările întregului personal ce anume trebue să facă în caz de eventuale alarme şi atacuri aeriene. Controlaţi ca podurile să fie go cu apărarea pasiva lite de materialele inflamabile. Ingrijiţi-vă din timp să aveţi nisip depozitat pentru stingerea incendiilor. Pregătiţi înainte de culcare să aveţi la îndemână îmbrăcămintea necesară pentru echipare în cursul nopţii, în vederea coborârii în adăpost. Reamintiţi copiilor cari ei ar găsi în afara casei, c© trebue să facă în cazul unei alarme. Asiguraţi-vă de închiderea conductelor de apă şi gaz înainte de a coborî în adăpost. Păstraţi -vă calmul în adăpost. CURIER JUDICIAR TRAFICANTI DE BONURI FARA CARTELE D. jude instr., tubularul cabinetului 9 din trifb. Ilfov, a dinspuis Luni arestarea inculpaţilor Anghel Ghaorrghe, Ion Ciucă, C. Diaconu, Ilie Mischiu, Ilie Trandafir, Dima Ştefan şi N. Bala. Primii doi , împreună cu al treilea, Petre Boştină, dispărut — sunt învinuiţi că, pe când se aflau în serviciul întreprinderilor Fr. Gagel, au sustras bonuri de cartele, în număr de peste şapte mii, pe cari le-au falsificat spre a le face valabile. Iar ceilalţi s’a dovedit că au pus tichetele în circulaţie, vânzându-le amatorilor, încă neidentificaţi, sporind astfel artificial şi fraudulos consumul pâinei în Capitală. Ancheta continuă. REPRIMAREA SPECULEI ŞI SABOTAJULUI Instanţa specială pentru reprimarea speculei şi sabotajului, s. I. a condamnat un lot nou de infractori în materie, format din următorii: Iosif Iuliu Mocanu şi N. Bratin, patronii cârciumei cu băcănie „Consumul Justiţiei“, din calea Rahovei 2, la câte şase luni de intern,»;« în lagăr, fiindcă au vândut scrumbii indigene cu 400 lei kilogramul, în loc de 120 lei, cât scrie la carte, sub cuvânt că sunt... albastre! I. Bărbulescu, proprietarul magazinului „Auto-Radio“ din str. Smârdan 26, la două luni de lagăr pentru speculă; Avram Segall, simigiu, din str. Alex. Moruzi 18, la aceiaş pedeapsă, fiindcă a vândut covrigi cu preţ dublu de cât s’a prevăzut în ordonanţele comunale, şi Marin Andrei, mezelărie, din Piaţa Amzei 15, tot la două luni lagăr pentru speculă. ESCROCHERIE D. jude instructor al cab. 7, a lansat, tot Luni, mandat de arestare contra lui Teodor Leţu Sima, din str. Ţepeş Vodă 53 şi a dispus încarcerarea lui la Văcăreşti. Prevenitul este autorul unei cutezătoare mistificări, comisă în dauna patrimoniului public în prim rând. E învinnuiit anume că s’a dat drept căpitan în retragere şi inginer... activ, specialist în construcţii şi lucrări publice. A reuşit astfel — graţie actelor false exhibate în acest scop , să obţină de la stat numeroase lucrări şi antreprize, grav păgubitoare intereselor autorităţilor înşelate şi avutului obştesc. ŞOFER CONDAMNAT Şoferul Gheorghe Iacob Ştefan, din şos. Colentina 71, a fost condamnat Luni, de trib. Ilfov s. II, la trei luni închisoare corecţională şi la 2009 le amendă penală, pentru escrocherie. Isprava lui iese din comun prin neomenia ce a vădit-o. Aflând, anume, că soţul vecinei lui, d-na Ana Pitaru, este pe front, s’a prezentat acesteia deunăzi afirmând că şi el vine tot de pe fronti, că e camarad şi bun prieten cu Pitaru, şi că respectivul nu se poate bucura de concediile ce i se acordă de şefi pentru că n’are nică haine şi nici bani de drum. Biata soţie s’a lipsit de ale gurii chiar ca să-i încropească soţului câteva sute de lei şi vestminte; le-a dat inculpatului, iar acesta şi le-a însuşit. AU FOST TRIMIŞI IN JUDECATĂ Parchetul a pus sub rigorile legii penale şi i-a trimis în judecata tribunalului corecţional pe infractorii: Minea Botez, din str. ing. Davidescu 13 şi Aurel Stampf, din str. Sebastian 40. Primul este învinuit că, abuzând de încrederea reclamantului Al. Arambovici, și-a apropiat un depozit al acestuia de 100 mii lei. Iar secundul este învinuit că s’a prezentat la examene — la liceul „N. Bălcescu“ — spre a „da“ teza în locul comanditarului său, elevul Gheorghe Capotă. S’a făcut astfel culpabil de delictul de substituire de persoană. DELA CURTEA MARŢIALA A CAPITALEI Parchetul Curţii marţiale a Capitalei invită pe numitul Popa Popoiu Ioan, student anul II, academia comercială, originar din comuna Cacova, judeţul Sibiu, actulmente dispărut, să se prezinte înaintea acestui Parchet, în trei zile libere dela publicarea prezentei în ziare. Dacă nu va răspunde invitaţiunei, va fi declarat de parchet culpabil de faptul ce i se pune în sarcină. ---------------------------------- Pentru parohia „Mihai Viteazul“ din Buzău In urma apelului publicat într’un număr anterior al ziarului nostru, pentru ajutorarea bisericii „Mihai Viteazul“ din Buzău, s’au primit următoarele sume pentru care parohienii în frunte cu preotul lor le aduce şi pe această cale mulţumiri : Săpunaru Stelian, 2200 lei; Petrache Anastasiu, 2000 lei; D-na Ciupitu, 2000 lei; Ștefan Georgescu, 1000 lei; Nicolae Miclea, 1000 lei; D-nul Grigorescu 1000 lei; Marin Constantinescu, 1000 lei; Stan Ianculescu, 1000 lei; Iacob Balint, 1000 lei; Grigore Sârbu, 1000 lei; Gavrilă Dumitrescu, 1000 lei; Ciopală Dragomir, 1000 lei; Stavride Gheorghe, 1000 lei; Scordilă Alex., 500 lei; Subofițer Ciupercă Ion, 1500 lei; Gheorghe M. Gh., 500 lei; Maria Scordilă, 500 lei; Gh. Fumea, 500 lei; Tonea Bodeanu, 500 lei; Duțu Nedelcu, 500 lei; Aurel Staschi, 500 lei; Const. I. Netezeanu, 500 lei; Căp. N. Stoicescu, Deva, 500 Iei şi D. Dumitropol, 500 lei. Cei cari doresc să-şi dea obolul pentru repararea bisericii pot trimete banii pe adresa preotului parohiei, Zaharia Chiru — Atenţiune, BRASOV! mmmmmm Reţineţi ultimele bilete pentru grandiosul TURNEU ALHAMBRA — N. VLADOIANU care joacă astăzi la Dvs. matineu şi seara GRANDIOASĂ OPERETA DE MARE MONTARE Mâine: CAMPIM A Joi, GIURGIU UNIVERSUL Scrisori din Franţa de POMPIOU PALTANEA Vichy, August Acum, un an, cu prilejul primei aniversări a întemeierei legiunei foştilor combatanţi şi voluntari ai Revoluţiei Naţionale, bisericile tuturor oraşelor şi satelor din Franţa au făcut să răsune, ca mişcare de freamătul credinţei şi speranţelor, simfonia clopotelor. Şi’n acest an, cu aceeaşi ocazie, s’a auzit pretutindeni, la ţară şi’n oraşe, această voce multiplă, celebrând adunarea legionară. In vederea ceremoniei simbolice care s’a desfăşurat la Gergovia, legionarii au strâns în săculeţe un pumn de ţărână din toate regiunile şi colţurile Franţei metropolitane şi coloniale. D. general Campet, reprezentant al şefului Statului, a luat din parcul pavilionului Sévigné — reşedinţa oficială a d-lui Mareşal Retain, aleasă ca pol spiritual al patriotismului, — o mână de pământ, care s’a adăugat pumnurilor de ţărână, culese in tot cuprinsul Franţei, şi care a alcătuit cenotaful, ce s’a construit în centrul Auvergnel sub semnul unirei şi reculegerei naţionale. ❖ Ca’n fiece , săptămână, de la deschiderea biuroului de recrutare a mâneii de lucru pentru Germania, două convoiuri de muncitori specialişti au părăsit oraşul industrial Saint-Étienne ca să lucreze în uzinele Reichului. Un metalurgist văduv a plecat însoţit de fiicele lui, de 17, ÎS şi 20 de ani, iar o mamă şi-a urmat cei doi băeţi, care au găsit, cu toţii, de lucru în şantierele navale de peste Rin. * Pentru întâia oară de la încheierea armistiţiului trei sute cinci zeci de membri ai centrelor „Tinerimei muncitoare” s-au îmbarcat la Marsilia pentru Algeria, Tunisia şi Maroc. Nu-i vorba de o escursie de plăcere sau de o întrecere sportivă, ci de o călătorie de studii, informaţie şi lucru, destinată să-i familiarizeze cu mentalitatea şi obiceiurile autohtonilor, cât şi să le desvălue posibilităţile de activitate ce le oferă posesiunile franceze de peste mare. ❖ Unul din pionierii civilizaţiei franceze în Africa de Nord, d. Auguste-Germain Branthome, a murit la Alger în vârstă de 30 de ani. Defunctul, care era unul dintre cei mai mari proprietari de pământ din Algeria, a creiat acolo vaste și prospere fermemodel și întreprinderi moderne, semnalăndu-se de asemeni prin darurile importante făcute Ajutorului Naţional. ❖ Marocul va fi înzestrat cu un „parc naţional”, situat în masivul ce domină Marakeci, şi întinzându-se pe aproape 40 de mii de hectare, în mijlocul triburilor Uriba, Beraia, Gudafa şi Glana, de pe culmile munţilor Tubkalk până în văile adânci din Timut. Scopul creerei acestui parc e de a prezervă flora şi fauna specific africane. In acest imens perimetru, unde vânatul şi pescuitul vor fi oprite, natura se va putea desvolta în libertate, specii animale şi vegetale, ameninţate să dispară în urma idustrializărei şi turismului rău înţeleşi vor fi astfel scăpate la timp. *1* Nu departe de orăşelul Ambert, în preajma munţilor din Forez, în valea Vaga, e pe cale să se înfăptuiască proectul „Foaei Albe”, asociaţia prietenilor hârtiei, artelor şi industriilor grafice franceze. Patru scriitori şi techniciani, d-nii Henri Pourrat, Henri Alibeaux, Maurice Lecole şi Marius Peraudeau sunt fondatorii şi îndrumătorii acestei asociaţii. Datorită lor s-a înfiinţat la Moara Richard-de-Bas, lângă Ambert, un muzeu istoric al hârtiei, care va cuprinde‘ documente, texte, amintiri, obiecte, capabile să ilustreze istoria hârtiei dealungul veacurilor şi din toate ţările. ❖ In colecţia librăriei José Corti a apărut în sfărşit ediţia critică mult aşteptată a „Florilor răului” de Baudelaire, pe care cu scrupuloasă minuţiozitate o pregătea de câţiva ani cunoscutul şi apreciatul erudit, d. Jacques Crépet. Acest monument formează un volum de şase sute de pagini, dintre care două treimi sunt umplute cu note ; fiecare poem e însoţit de istoria şi sursele lui, de împrejurările ce l’au inspirat şi’n care a fost compus, de variantele, înrudirile şi particularităţile autobiografice sau prosodice. ❖ După ce a cerut părerea filozofilor şi medicilor, care au proclamat postul o binefacere, ziaristul parizian, d. Robert Gaillard, îşi încheie astfel ancheta: „pâinea neagră, restricţiile de zahăr şi de care ne ajută să trăim zece ani mai mult”. Printre augurii consultaţi, d. Robert Gaillard, îl citează pe Aristip, ale cărui precepte de bună şi lungă vieaţă le traduce în chipul următor: „Nu aceia care mănâncă cel mai mult sunt cei mai graşi şi cei mai sănătoşi, ci aceia care digerează cel mai bine”. E adevărat că restrângerile alimentare au surprimat numeroase cazuri de apoplexie ce se produceau altă dată după asperte copioase. In ce priveşte zahărul, d. Jean Raymond de Saint Georges susţine — contrar opiniei curente — că mai mult distruge decât hrăneşte organismul. Căt despre carne, celebrul profesor Richet a demonstrat că un câine ce nu mănâncă decât fleici sau muşchi moare în mai puţin de o lună. Aceste constatări îl determină pe un alt ziarist, însă savoiat, d. Jean Derives, să conchidă la răndu-i nu fără ironie că tichetele de raţionare trebuesc considerate un fel de salutară apă a Juvenţei, distribuită cu linguriţa de autorităţi, care ne taie pofta de mâncare numai spre a ne scăpa sănătatea şi asigura longevitatea. * D-na Berthe Bovy, societară a Comediei Franceze, a tradus o piesă din repertoriul italian „Scampolo”, de Dario Niccodemi, pe care o va interpreta însăşi, împreună cu popularii actori Claude Dauphin şi Marcel André şi pe care o vor radiodifuza posturile franceze de emisiune. Expoziţia agricolă de la Ateneul Român a fost prelungită Duminică 27 Septembrie a. c. expoziţia „Sporirea Producţiei Agricole” de la Ateneul Român a fost vizitată de 4160 persoane. Faţă de această tendinţă crescândă a numărului de vizitatori, ministerul agriculturii a hotărît să prelungească expoziţia cu încă 3 zile. In consecinţă expoziţia „Sporirea Producţiei Agricole” rămâne deschisă până la 1 Octombrie a. c., inclusiv. Vizitarea expoziţiei se face între orele 8—1 a m. şi 2.30—7 d. a. Intrarea liberă. COLECŢIA DE PORTRETE A FAMILIEI MANU de prof. G. OPRESCU In mijlocul Bucureştilor, în cartierul cel mai transformat de împrejurările în care am trăit în ultimele decenii, s’a păstrat totuşi, intactă şi aristocratică, în proporţiile ei modeste faţă de „palatele” şi „blocurile” de aspect parvenit ce o înconjoară, vechea casă a şi mai vechei familii Manu. Este ceea ce s’ar chema, cu un termen francez, un hotel, înconjurat de o grădină splendidă, aproape un parc. Stăpân al acestor amintiri ale trecutului nostru curat, cu o nuanţă patriarhală, românesc în sensul cel mai strict al cuvântului, deşi frecat de cultura franceză, este ministrul Manu. Dorind să revăd colecţia de tablouri ce ştiam că posedă, m’am adresat d-sale şi am fost primit cu cea mai aleasă bunăvoinţă, într’o după masă călduroasă din vara aceasta. De altminteri, într’o publicaţie voluminoasă, dar puţin accesibilă publicului, d. Manu a scris o amplă dare de seamă despre toate lucrurile venerabile ce se găsesc adunate cu atâta dragoste de cei ce l-au precedat şi de dânsul. , Mă voi opri numai la portrete, căci mai ales ele pot interesa pe cercetătorii noştri, deveniţi mai frecvenţi în ultimii ani. Unele, cele mai multe, sunt iscălite de streini, dintre cei ce se găseau în trecere pe la noi sau la care s-au adresat, dincolo de graniţă, care dintre boerii şi femeile lor călătoreau la începutul secolului trecut. Altele, sunt opera pictorilor români sau romanizaţi, din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Voi face azi o dare de seamă despre acestea din urmă, rezervându-mi dreptul de a reveni asupra celorlalte într-o scurtă cronică viitoare. Cel mai des portretizat este, se pare, Iancu Manu, fost agă sub Bibescu, ministru sub Ştirbei şi caimacail în 1858 Imagina lui ne întâmpină într’un portret până la brâu, de I. Negulâci, văzut în trei sferturi, cam neîndemânat dc tăiat de cadru, totuşi o excelentă lucrare a pictorului câmpulungean, care rare ori a atins acest nivel în restul picturilor sale. Tot Iancu Manu, cu soţia (născută Ghica), cu fiul şi cu nora (Gheorghe şi Alexandrina născută Cantacuzino) revine în patru portrete studii, pe care Chadek le-a făcut în vederea frescei cu ctitorii din biserica de la Budeşti, operă mai de bătrâneţe a maestrului. Aceste portrete, ca şi cel în miniatură, delicios prin bizareria costumului, „polonez”, în care Anica Manu, soţia lui Iancu, a fost redată aşa cum a luat parte la un bal costumat al Domnului Alex. Ghica, erau cunoscute, de vreme ce au fost publicate de d-na Voinescu, în monografia asupra lui Anton Chladek. Necunoscut este un alt portret al lui Iancu, ca Agă, cam din 1845, în care factura, spiritul, prospeţimea culorilor şi ceea ce ştim despre legătura ce există între boerul român şi pictorul său favorit, de carte oarecum, ne îndreptăţesc să vedem o bună miniatură tot de Chladek. Un desen mic de Mondonville, maniatura-portret, reprezintă pe Ecaterina Ghica, născută Năsturel Herescu. Este singura lucrare absolut autentică a pictorului francez, care se bucura la noi de o mare faimă, dar de care nu se cunoştea nimic. El a trăit la Bucureşti vreme îndelungată, cam de prin 1820 înainte. Stanislas Beilanger îl găseşte aici prin 1845 şi Vasile Mateescu, într’o curioasă autobiografie, ne vorbeşte de el ca de singurul stăpân cu omenie ce întâlnise. Vornicul Alex. Scarlat Ghica, în costum vechiu românesc este portretizat de un anonim de la noi, greu de spus care. Iar două alte portrete, unul tot al lui Iancu Manu, altul al lui Const. Cantacuzino, fiul lui Gheorghe Cantacuzino şi al Măriei Prâşcoveanu în costume turceşti, de un frumos efect decorativ, au putut fi executate, după vârsta modelelor, prin 1825. Ele amintesc în mod surprinzător, nu numai prin costum, dar şi prin factură, aşa zisul autoportret al lui Walstein de la Academia Română. Nu pot însă fi opera acestuia, care nu se afla încă printre noi la această dată. Rămâne să se studieze toate trei comparativ, pentru a se vedea cine ar putea fi autorul lor, dacă toate sunt de aceiaşi mână Un portret al lui Grigore Cantacuzino, neiscălit, de prin 1852, ese tot opera unui român, ce ar rămâne să fie identificat, in sfârşit Aman iscăleşte portretul, destul de neînsemnat, mai ales pentru un Aman, al lui Alex. Manu, în costum de husari germani. RADU ofteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 288 Lei 363 ATICA pentru cămăşi bumbac pur Lei 287 Stambă ?o cm, tot „ 556 Sifon 80cr.la‘ Lei 450 COSTELA bumbac garantat imprimat Lei 622 Sifon ,Tr „ 609 Pichet rochi 484 Finet bumbac pur Lei 495 PICHET străin imprimat Tobralo bumbac garantat Lei 1056 Sifon „ 651 180 cm, lat cal. I pt. cămăşi bărbăteşti Lei 551 MATASE bemberg p. cămăşi bărbăteşti Lei 1250 MĂTASE broche 180 cm, lat pentru plăpumi Lei 1300 Cămăşi P.bTMa „ 1886 Centuri de£Tc Comercianţi de la tara si taranii 9 9 9 găsesc: PÂNZARIE BARCHETURI, MOLTOANE, AMERICA, ATICA, STOFE. Toate articolele noastre sunt din bumbac şi lână, garantate. 516 Stomacul Dvs. trebue să digere tot Trebue să puteţi mânca orice mâncarevă place, fără a suferi cea mai mică tulburare digestivă. Dacă, atunci , când mâncaţi unele alimente, aveţi râgâeli, senzaţie de acru în gură sau stomacul greu, aparatul Dvs. digestiv funcţionează anormal. Aceste indispoziţii dovedesc, mai întotdeauna, prezenţa unui exces de aciditate care irită mucoasa delicată a stomacului. O mică doză de Magnesia Bisurata, după fiecare masă, neutralizează acest exces dăunător de aciditate, făcând să dispară apăsările, arsurile, acrelile şi orice alt rău stomacal. Magnesia Bisurata este compusă din săruri alcaline, care, împiedicând fermentaţia alimentelor, opresc instantaneu orice indispoziţie stomacală. Dacă digeraţi prost ,trebuie să încercaţi Magnesia Bisurata. De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile cu preţul de Lei 142.— sau în formatul mare economic cu lei211. ■ir* * rVîl-tA V » ^ d I ROCHI TAIOARE MANTOURI Execută cu promptitudine cu preţuri minime ŞCOALA SUPERIOARĂ de CROITORIE şi MODE Ttr. Benito Musolini 12. Tel. 5.27.01. VIILE VINURI DE ODOBEŞTI 2500 AL. DUILIU ZAMFIRESCU Calea Griviţei 47 Garantat pure, în sticle înfundate şi vărsat GALBENĂ DE ODOBEŞTI Lei 120 litrul Telefon 4.42.21 1120 VÂND URGENT Sufragerie, Dormitor, moderne, Perdele, Faţă de masă Milano, Candelabra bronz. Matei Basarab 41. ♦»♦+♦+ 44 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ CĂUTĂM SPRE CUMPĂRARE URGENTĂ: 5 VAGOANE CARTOF! 2 VAGOANE DEAPA Oferte detailate an gara de predare, se vor adresa la „PUBLICOM”, Bucureşti, Pasagiu! Comedia 6, sub „Alimente”. 1120 VIISOR IMPRIMAT culori moderne 414M4MHHM444 BUTOAIE de TABLA PENTRU PETROL livrează imediat din depozit, execută orice cantitate CONSTANTIN TULCEANU Str. G-ral Angelescu No. 12 A — Telefon 4.47.20 Expedițiuni în toată țara. »♦++♦♦♦♦»♦♦♦ .................... ■ FABRICA de MOBILE Studio ARON PREZINTĂ ULTIMELE MODELE - STR. G-RAL MANU 4 — 1175 ■SOU PASTA DE ...când dinţii Dvs. vă permit. Este totuşi indispensabil ca ei să apară albi, curaţi şi strălucitori, întrebuinţaţi regulat, dimineaţa şi seara, pasta de dinţi spumoasă Emalin. Curăţă perfect dinţii, întăreşte gingiile şi răcoreşte gura. MEM I EXPOZIȚIA SPORIREA PRODUCȚIEI AGRICOLE de la Ateneul Român a fost prelungită până in ziua de l Octombrie a. c. inclusiv Intrarea liberă /"44-4+4-4-44-4-4441444 444444444444444444MMMMM444 ♦♦♦♦ ♦♦♦ ++ 4-*.^ 1 PUBLICAŢIE 1 No. 24.468 Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 8 octombrie 1942, orele 10 dimineaţa, în cazarma Staur Simionescu se va ţine licitaţie publică pentru procurarea următoarelor: & c. • ”•“» ■ Ceapă, 40.000 ; Cartofi, 200.000 ; Varză, 40 000 ; Ai’dei gras, 10.000; Salam Popular, 500. Licitaţia se va ţine în conformitate cu prevederile L. C. P. şi regulamentul de funcţionare O. C. L. Cadtul de sarcini şi condiţiunile de livrare, se pot vedea în orice zi de lucru la reşedinţa Regimentului (Serviciul Aprovizionărei). Comandantul Regimentului TRIBUNALUL JUDEŢULUI MUSCEL Secţia Il-a CONVOCARE Nr. 21535/1942 Septembrie 9 Se aduce la cunoştinţa generală, că în ziua de 14 Octombrie 1942, ora 8 dimineaţa, sunt convocaţi în Camera de Consiliu a acestui Tribunal S. Il-a, toţi creditorii debitorului Constantin D. Nicolau, proprietar din Comuna Băjeşti Judeţul Muscel, pentru ca faţă cu dânşii să se dispună radierea tuturor menţiunilor luate în registrul de inscripţiuni conform art. 26 din legea lichidărei datoriilor agricole şi urbane, întru cât s’au achitat toate creanţele. Contrariu se va proceda conform legei. Președinte, s. v. Dan Grigorescu Grefier, C. Peterescu 6 r BUCOVINENI! Fentni ca să vă puteţi aproviziona din prima mână, am deschis la Cernăuţi Str. Iancu Flondor Nr. 9, o Sucursală de specialitatejc unde găsiţi următoarele: MAŞINI DE CUSUT original fTraumann“ pentru orie» fi-dustrie şi uzul casnic, de creabtorie bărbătească ţi de damă» Ace de cusut, pentru mefini descusut* fie parajiugi, APARATE DE RADIO Marca „GRAETZ" cela m are.nu mit-O „SARCOMEX” «.«.it. Sucursala: CERNĂUȚI, Str. lancu Flondor 9, tel. 1.236 CENTRALA : București 34 .Str. Caragea Vodă. Nr» 17 Mm ggflffmgnwc1! • VITOS Singura şi veritabila maşină de remaiat cirupi, întrebuinţată de toate fabricile de ciorapi din ţară. De vânzare la O. C. P. O. ,Str. Academiei Nr. 2 Bucureşti. ÎNTREPRINDERILE COMUNALE BACĂU PUBLICAŢIE Nr. 3798 Anul 1942, luna Septembrie 23. La întreprinderiile Comunale Bacău, sunt vacante două posturi de contabili ajutori, cu salar brut lei 7150 lunar, plus accesoriile. Solicitanţii vor îndeplini condiţiunile prevăzute de Codul Funcţionarilor Publici. 9419 Director angajează urgent Societatea PESCĂRIE, reşedinţa Vâlcov. Salariu bun plus participare beneficii, locuinţă, întreţinere. Condiţiuni: Practică veche comercială, organizator, prevăzător, energic, perfecte referinţe de cinste. Preferinţă fost ofiţer intendenţă nemobilizabil sau invalid, celibatar, dacă posibil limba rusă. Oferte: Soc. T. P. B., str. Cobălcescu 25. 615 PAROHIA BISERICII „SF. VINERI”, PLOEŞTI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 21 octombrie 1942, ora 9 a. m., va avea loc, în localul protoeriei circ. I Prahova, din Ploeşti, vinderea prin licitaţie publică orală, a dreptului său indiviz , de 1/3 ce-i aparţine asupra muntelui Şutila-Dâmboviţa, în suprafaţă de 681 ha. 1700 m.2, situat în corn. Runcu (Dâmboviţa) şi intre vecinii : La Nord, muntele statului Mitarca şi muntele Jugureanu; la Sud, muntele Lepata şi muntele Reteiul şi la Est, muntele Zănoaga şi muntele Lucacila compus din pădure bătrână, tânără, din diferite esenţe şi goluri (poem). Se specifică că biserica „Sf. Vineri” nu vinde cota parte din suma consemnată de sechestrul judiciar şi care se află în conservarea tribunalului Dâmboviţa. Toate cheltuelile inerente actului de vânzare, operant în cauză ca: timbre, taxe de fisc, onorariu de avocat, precum şi cheltuielile de judecată, prevăzute în sentinţa trib. Dâmboviţa nr. 43/924 şi cele din decizia Curţii de apel din Bucureşti, prin care s-a atacat sentinţa nr. 43/924 privesc pe cumpărător. Licitaţia începe de la 1.855.000 lei concurenţii care voesc a lua parte la licitaţie sunt obligaţi a depune o garanţie de 5% în numerarInformaţii mai amănunte la cancelaria parohiei. Paroh (ss) I. Nicolau 9418 Cititi Trup si Suflet Pilii Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 13 octombrie 1942 ,orele 10 dimneaţa, se va ţine licitaţie publică în localul liceului de băieţi „Unirea“ din Focşani str. Săveanu nr. 19, pentru completarea lucrărilor de reconstruirea şi consolidarea etajului corpului central şi a sălii de festivităţi ale liceului. Valoarea lucrărilor de pe deviz este în sumă de 4.900.000 lei. Licitaţia se va ţine în conformitate cu Legea Contabilităţii publice art. 88—110, regulamentul O. C. L. şi Normele O. C. L. publicate în Monitorul Oficial nr. 127/1931. Domnii concurenţi vor depune odată cu oferta sigilată şi o garanţie de 5% la valoarea lucrărilor de pe deviz, în numerar sau efecte de Stat, socotite la valoarea nominală, care se vor depune în plic separat în ziua licitaţiei. Ofertele în valută forte nu se admit. Devizul, cadtul de sarcini, planurile, condiţiunile speciale, contractul tip, cum şi orice alte lămuriri, se pot consulta şi cere de la direcţiunea liceului „Unirea“ din Focşani. Preşedinte, C. Diaconescu Secretar, Sp. Lădunca 610