Universul - Capitala, decembrie 1942 (Anul 59, nr. 329-356)

1942-12-01 / nr. 329

Amir al 59-lea Nr. 329 Marți 1 Decembrie 1942 De vorbă cu cititorii noştri despre Gerhart Hauptmann, care re trimite salutul său, din Breslau, la a 80-a aniversare a naşterii sale de prof. ION HURDUBEŢU. La 15 Noiembrie oraşul Bres­lau a sărbătorit, într’un cadru măreţ şi impresionant, a 80-a aniversare a naşterii marelui scriitor Gerhart Hauptmann. Cu această ocazie poetul a bine­voit a-mi înmâna alăturatul sa­lut trimis din oraşul ado­lescen­­ţei sale cititorilor ziarului „U­­niversul“, care vor avea prilejul ca să găsească, în rândurile de mai jos, unele amănunte inte­resante în legătură cu viaţa şi opera sa. * Deşi prin calitatea sa­ de poet Hauptmann e expresia vie a neamului său, totuşi prin crea­ţiile sale el a­ reuşit să depă­şească — poate o anticipare a evoluţiei umane — cadrul nea­mului, plasăndu-se astfel, în li­teratura universală, alături de Homer, Eschil, Shakespeare şi Goethe­, pe cari­­ place să-i nu­mească : „meine Vordermänner” (antemergătorii mei). Nici din punct de vedere re­ligios Hauptmann nu este un fa­natic protestant. In scrisul său atinge ambele extreme ale celui mai curat creştinism şi a celui m­ai patriarhal păgânism. Opera sa este expresia vie a vieţii omeneşti în toate formele şi în toate stadiile ei de evolu­ţie. E deci natural ca poetul in cei 60 de ani de creaţie artistică să fie naturalist (,,Ţesătorii"), simbolist („înălţarea la cer a A­­uişoarei”), clasic (,,Iphi­genia la Delphi”) şi uneori romantic („Fica catedralei”). In bogata sa creaţie literară (17 mari volume), poetul dra­matic (40 de opere) şi poetul epic (20 romane şi epopei) nu face artă cu tendinţă. Nu scrie cu un anume scop, ci fiindcă e cre­at să fie poet şi deci sortit de soartă să împărtăşească se­menilor săi frământările şi vi­ziunile sale geniale. După un scurt debut ca sculp­tor, el s’a dedicat, de tânăr, ex­clusiv literaturii. In lunga sa viaţă alte îndeletniciri nu l-au tentat. N’a făcut niciodată poli­tică şi s’a ferit să discute ches­tiuni politice şi de rasă, fiindcă el e mai presus de toate. Dintre operele sale, azi tra­duse în 30 de limbi, am putea aminti: „die Weber” (Ţesătorii), o dramă socială în care se rp­­oglindeşte viaţa grea a ţesăto­rilor din Riesengebirge, patria poetului; „Hanneles Himmel­fahrt” („înălţarea la cer a Ani­­şoarei,­ o copilă orfană de ma­mă, chinuită de un tată beţiv şi care pe patul ei de suferinţă vi­sează o viaţă mai fericită între îngerii raiului; „Und Pippa tanzt”, o piesă simbolică, unde o tânără fată în toiul dansului moare, se sparge ca un pahar ; „Der Narr in Christo Emmanuel Quint”, credinţa unui ţăran sile­zian că e întruparea lui Isus Hristos ; „der Ketzer von­ Sori­na" convingerea unui­­ călugăr că e mai natural să trăiască ca păgân decât ca creştin; „Buch der Leidenschaft” în care tra­tează divorţid de prima sa soţie, precum şi marea epopeie în 9000 de versuri „Till Eulenspiegel în care, după modelul homeric,­­ cântă în hexametri suferinţele omenirii după războiul mondial. E una din cele mai grele opere din literatura germană cu multe cuvinte noi creiate de autor. G. Hauptmann, fără a cunoa­şte limbile clasice e totuşi un­­ mare admirator al literaturii e­­lene. Citeşte curent în limbile­­ engleză, italiană şi franceză­­ fără însă a le vorbi curent, de aceia în străinătate foloseşte exclusiv limba germană. : Călătoreşte mult şi trebue să se ştie că aceste dese şi ritmice călătorii fac parte din procesul său de creaţie. Fără ele ar fi un om blazat şi de mult demo­dat. Ele îi aduc înviorare şi-i dau imbolduri noi de creaţie Cu o regularitate bine cuno­scută intimilor săi, postul pe­trece primăvara şi toamna târ­zie la castelul său din Agneten­­dorf-Silezia; vara pe insula Hid­­densee-Marea Baltică; toamna pe malul lacurilor italiene, iar iarna întreagă pe Riviera ligu­­rică (Rapallo). E un preţuitor al muncii şi toată ziua o petrece lucrând, ci­tind sau dictând. Trebue subli­niat faptul că poetul, de câteva decenii, nu-şi scrie operele, ci re­dictează. Seara o petrece în cerc intima familie (4 feciori), vechi admi­ratori sau invitaţi noi, la un pa­har d­e vin. Ca şi Dabija Vodă, Hauptmann e un mare preţudor al vinului bun cu singura deo­sebire că el îl preferă nu în oală de lut ca domnul Moldovei, ci în pahare de cristal artistic lu­crate. Noaptea doarme bine şi vi­sează mult. Visurile joacă un mare rol în opera sa. Poetul­­i, conştient de acest fapt şi nu a­­rareori aprinde lumina notând, pe peretele de lângă pat, conţi­nutul lor. După d. Voigt, un in­tim al casei şi cel mai bun bio­graf al său, viziunile şi visurile sunt temeliile creaţiei sale poe­tice („sie sind die Urgründe sei­ner Dichtung”). Femeia în viaţa lui G. Haupm­­­­ann, cu .. excepţia soţiilor sale Maria Thienemann şi Margareta Marschalk, n’a jucat mare rol. Adversităţile şi răutatea cri­ticilor nu l-au descurajat, ci din contră i-a dat puteri noi în lup­ta pentru viaţă şi creaţie. Maxima conduitei sale a for­mulat-o astfel: „Gehe deines Weges grade Schenken wird sich dir die Gnade” („Urmează-ţi drumul drept şi răsplata meritată îţi va fi dă­ruită”). Pe cărţile bogatei sale biblio­teci a lăsat să se imprime, în cadrul pecetei, maxima latină: „ex corde lux” (lumina isvore­­şte din inimă). Din inimă şi cu dragă inimă au creiat operele lor nemuri­toare marii psihologi ai ome­nirii şi din prisosul iubirii a tot ceea ce e uman au cucerit şi sub­jugat sufletele noastre omeneşti, dealungul veacurilor: Homer, Eschil, Shakespeare, Goethe şi azi Gerhart Hauptmann, poetul sărbătorit ca nemuritor înainte de moarte. Gerhart Hauptmann, la masa sa de lucru, în castelul „Wiesenstein”, din Agne tendorf-Rie&engebirge. SĂRBĂTORIREA EROISMULUI UIMESC Sulsiilitatea de la Căminul Cultural „Tei“ Cămin­ul cultural „Tei” de sub direcţia d-lui Nicolae Dudescu, că­min care s’a impus prin vizitarea spitalelor de răniţi, unde au dus mângâere prin manifestări artis­tice şi ajutoare răniţilor, a sarba­­torit ori, în prezenţa unei mari a­­sistenţe , şi mai ales a tineretului, marile victorii romane de la Cau­caz, Bon şi Stalingrad. Solemnitatea a început prin in­tonarea imnului religios „Cu noi este Dumnezeu”, cântat cu insu­fleţire de întreaga asistentă după care ,­rre. Dudescu, a citit or­di­nul de zi al Conducătorului Sta­tului pentru glorificarea victoriei din Caucaz şi decorarea generalu­lui Mihail Lascăr pentru fapte de arme extraordinare pe frontul Donului şi al Volgei. A urmat conferinţa d-lui Gh. Lungulescu despre eroismul arma­tei române, cu exemple şi docu­­mentări din acţiunile şi faptele de arme strălucite, clesa încheind print­r’un vibrant apel la încrede­rea în biruinţa finală, care va a­­sigura României întregirea şi cele mai fericite perspective de stat puternic şi naţional. Conferinţei i-au urmat produc­­ţiunile artistice ale tineretului că­minului condus de d-na şi d. prof. Constantinovici, şi producţiile co­rale ale d-nei Vasiliu­ Roşiori, Va­­leriu Iacobescu, Ion Isaia, Alex. Vernescu, Traian Bers, din partea direcţiunei culturale a municipiu­lui Bucureşti. • HWiTlMMIP 11 Ili llltw»«'*.— ■ ' --------------------------——------------------------­ UNIVERSUM Solemnitatea ostăşească de la Batalionul de Gardă al Conducătorului Eri. Duminecă 29 Noembrie a. c. la orele 10 dimineaţa a avut loc la Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului o im­presionantă solemnitate, de edu­caţie ostăşeasca, cu care prilej au fost răsplătiţi şi înălţaţi în gnajd, ostaşii cu merite excepţio­nale în îndeplinirea datoriei, în cunoaşterea temeinică a arma­mentului­­ nou şi însuşirea ins­trucţiei, cât şi cei care au reuşit la examenul oral şi la probele de aplicaţie tactică pe teren. La această ocazie solemnă de exemplară educaţie ostăşească pentru răsplătirea meritelor, au luat parte întreg corpul ofiţe­resc în frunte cu d. colonel Vic­tor Po­pescu, comandantul Bata­lionului de Gardă al Conducă­torului Statului, precum şi ofi­ţeri instructori şi elevii şcoalei subofiţeri de infanterie de pe lângă Batalionul de Gardă al Conducătorului. După ce d. It. colonel I. Geor­­gescu a dat raportul, preotul că­pitan Gh. I. Barbu, confesorul Batalionului de Gardă al Con­ducătorului, a oficiat un solemn serviciu religios înaintea unui frumos altar improvizat în faţa Troiţei din curtea pavilionului principal. Ră­punsurile religioase au fost date de corul format din ostaşii şi copiii de trupă ai Batalionului lui, sub conducerea d-lui cpt. Anton Niculescu, şeful muzicii. După ce ostaşii au fost bote­zaţi cu apă sfinţită, d. loeot. Petre Gălăşanu, a citit or­­dinile de zi, pe care toţi ostaşii le-au ascultat cu arma pentru ono­ şi într-o ţinută impresio­nantă. Apoi comandanţii de companii au pus noile galoane pe epoleţii ostaşilor înălţaţi în grad cu a­­ceastă ocazie. D. colonel Victor Popescu, co­­manda­u­tul Batalionului de­ Gar­dă al Conducătorului Statului, a rostit ostaşilor cu acest prilej o impresionantă cuvântare, în care le-a arătat frumuseţea şi valoarea preţuirii meritelor şi a muncii lor ostăşeşti, care este cea mai curată împlinire a da­toriei pusă în serviciul Patriei, R­egelui şi Conducătorului. „­Cea mai mare preţuire şi cinstire a muncii şi meritelor u­­nui ostaş — a spus d-sa — este darea de exemplu şi înălţarea în grad! Dacă până acum v’aţi făcut datoria atât de frumos - noul­­grad vă porunceşte noui obligaţiuni şi îndemnuri şi mai mari în misiunea voastră sfân­tă de luptători viteji şi apă­rători neînfricaţi ai Patriei“! Din piepturile tinerilor ostaşi şi într’un singur glas a isbucnit salutul ostăşesc : „Isbândă sau moarte”! A urmat apoi citarea prin­­or­din de zi şi distribuirea premii­lor ostaşilor, care s’au distins pe câmpul de aplicaţie la însuşirea temeinică a instrucţiei cât mai ales la cunoaşterea excepţională a valoriii noului armament al infanteriei. Au fost premiaţi următorii os­taşi : Puşcă: Premiul I, soldatul E­­nache Nicolae; pr. II frt. Dinu Gh.; pr. III. frt. Tărâţă Gh. Puşcă mitralieră : Premiul I frt. Bunea Ioan; pr. II. frt. Ban­dea Gh.; pr. III. soldatul Vigole loan. Mitralieră: Premiul I. frt. Drăghici Marin; pr. II. soldatul Mihalcea Ştefan; pr. III. frt. Stroe Gheorghe. Grenadă : Pr. I. frt Barbu D. loan; pr. II. frt. Buică Mircea; pr. III. frt. Ciobanu D-tru. Tuturor acestor ostaşi li s’au dat şi premii în bani dintr’o do­naţie special făcută batalionului de un bun român, d. Victor Pu­­şcaşu. A urmat defilarea, după care această frumoasă solemnitate de educaţie ostăşească a luat sfâr­şit într’o mişcătoare înălţare su­fletească. Botezarea ostaşilor IN­F­O­R­M­A­X1­­­ ­3 Societatea Română de oto­­rhinolanargologie va ţine aduna­rea generală anuală Marţi 8 De­cembrie la ora­ 9 seara în amfi­teatrul cel mare al spitalului Colţea, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Gh. Buzoianu. Membrii societăţii care doresc a face comunicări sunt rugaţi a le anunţa cât mai neîntârziat d-lui dr­ V. Racoveanu, secreta­rul general al societăţii.­­ Asociaţia membrilor ono­rari şi pensionari a corpului di­dactic invită membrii la consfă­tuire pentru ziua de 8 Decembrie ora 16, în sala „Spiru Haret” de la facultatea de Ştiinţe, palatul Universităţii,­­ Bulevardul ,Carol. „ Asociaţia profesorilor de educaţie fizică, invită pe d-nele şi d-nii profesori de specialitate aflaţi în Bucureşti, să participe la aniversarea a 30 ani de la în­fiinţarea sportului românesc, Marţi 1 Decembrie a. c., ora 17, în sala Dalles. @ La sediul Asociaţiei publi­ciştilor români (calea Victoriei 52) a fost a XXXIII-­a şedinţă de comunicări în cadrul căreia a vorbit d. dr. Florin Codreanul despre „Interdependenţa econo­mică a continentelor”, după care au luat cuvântul în contradicto­riu d-nii: dr. Anton Ionescu, prof. I. Popescu-Băjenaru, I. P. Tudulescu, Alexandru Daia, pre­cum şi d-nele Gallia Tudor şi M. H. Popescu. D. dr. Anton Io­nescu a cetit schiţa „Din vie”, d. Gheorghe Bailgiu a vorbit despre „Amintiri din răsboiul cel mare”, d. Alecu Vanei a citit nuvela „Mitu­”, iar d. Mihail G. Bonciu, fabula „Măgarul actor”. Şedinţa viitoare va fi Joi 3 Decembrie c. 9 Elevii şcoa­lei ofiţeri ad­ministraţie se prezintă la şcoală în Bucureşti în ziua de 6 De­cembrie ora 8 din D. prof. Traian Săvucescu va ţine o conferinţă, în sala „Dalles”, astăzi Luni, la ora 18, despre : „începuturile ştiinţei bo­tanice în P­omânia”.­­ Membrii Cercului profeso­rilor din Bucureşti sunt convo­caţi în adunare generală extra­ordinară Ma­rţi 1 Decembrie a. c. ora 16, în saloanele Cercului din str. Elie Radu 6, cu următoarea ordine de zi: Serbarea jubileului de 40 de ani de la întemeerea Cercului; chestiuni administrati­ve; comemorarea zilei de 1 De­cembrie. @ „Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor, vesteşte pe toţi cu­cernicii preoţi ai Episcopiei, ca fiecare în biserica sa să oficieze Te-Deum în ziua de 1 Decembrie, orele 11 dim. BISERICEŞTI “ Duminică 13 Decembrie a. c. va fi sfinţirea bisericii Sfinţii împăraţi din suburbana Tudor Vladimirescu, str. Voevodul Mi­­hai 20. 9 Parohia Sf. Gheorghe-Gri­­viţa caută cântăreţi cu şcoală.­­ Biserica Sf. Andrei Bucu­reştii Noui, caută cântăreţ bun şi un paracliser nemobilizabil. @ Corul Bisericei „Olteni” (str. Olteni nr. 27) angajează so­prană, tenor prim şi bass centru, notiști, cunoscători de repertoriu. 3 In NUMĂRUL 6 revista DER ADLER aduce: Aspecte de la Marea îngheţată şi pănâ la Caucaz / Vânătorii para­­şutişti în Africa / Prima victorie aeriană / Un sticlete şi patru şoimi roşi fi multe alte articole şi reportaje interesantem ut Cea mai mare revistă aviatică germană death în limba română Preţul Lei 12.I­­nformaţiuni prin: Cartea Românească, Casuta poştală 403, Bucureşti SIGURĂ DE SUCCES! Apa de Colonia „Tosca“ dă femeii moderna siguranţa unui succes deplin; potrivită specificului» fem­en­in, ea uneşte în chip armonic distincţia­ autentică cu cel mai ales rafinament. „TOSCA'*1, e Apa de Colonia a femeii modernei GELOTANIN­ CHOAY la Farmacii şi Droguerii minunat contra diareei, disenteriei, co­iţei. Pachete pentru copi­­achete pentru adulţi jehriu uutinituri ! APARATE PENTRU LABORATOARE— INSTRUMENTE MEDICALE Bucureşti, Str. Academiei Nr. 1 Telefon 4.13.86 și 5.22.91 Vinde convenabil : Aparate, ustensile, instrumente, sticlărie, mobilier, ambalaje, etc. pentru: Laboratoare, chimie, farmacii, spitale, dispensare, sanatorii Cabinete medicale etc. Engros-Endetail ■ Cereţi oferte i­e vânzare TUBURI şi COTURI de ba­zalt pentru canalizări. A se adresa telefon 3.51.70 993 RADIO noi, germane, cu preţuri ori­ginal® de fabrică. Super 4 lămpi, toate posturile ziua, numai 12.000 Schimb de aparate. Aparate la baterie, inc., bateriile, de la 10.500 lei. Reparaţii garantate exe­cută inginer diplomat spe­cialist. „SAGE­C­O“ Academiei 6, etaj I. Tel. 5.71.01 . 93 caazie rara Maşini pentru morăirit, insta­laţie de curăţat-spălat-uscat capacitatea 40 tone pe zi, instalaţie de măcinat (valtuf şi su­te plane — maşini de gris— malaxoare etc.) capacitatea 25 tone pe zi. Fabricat: Firma mondială, complect noi, cu­rând livrabili, România sau Transnistria, cu preţ avanta­jos de vânzare. Amatori serioşi trimit adresa la AGENŢIA DE PUBLICITATE G. M. VOGT, Câmpineanu 7 2500 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI Subsecretariatul de Stat al Româ­nizării, Colonizării şi Inventarului CENTRUL NAŢIONAL DE ROMANIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 16 Decembrie, anul 1942, ora 9, se va ţine licitaţie pu­blică cu oferte închise, la sediul C. N. R„ Servici­ul Licitaţiilor, str. Mântui casa nr. 42, pentru arenda­rea pe termen de doi ani a fa­­bricei de spirt din vin fostă „Ber­­gher şi Adler" din oraşul Buzău, jud. Buzău. Licitaţia va începe de la valoa­rea de lei 800.000 anual, cu obli­gaţiunea pentru arendaş de a face reparaţiile necesare. Ofertanţii trebue să fie de ori­giină etnică română ,şi vor depune garanţia de 10% la valoarea pe doi ani a arenzii, prezentând recipisa de consemnare a Ca­ssei de De­puneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va adjudeca definitiv, este obligată ca în termen de 10 zile dela data comunicării, să semneze contractul de arendă, plătind toate taxele de contract şi impozitele legale, pre­cum şi cheltuielile de publicaţie în ziar şi Monitorul Oficial. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc în caietul de sarcini de la C. N. R. Serviciul Licitaţiilor şi la sediul Comisiunei Judeţene Buzău. Director General, Oct. Maiorescu Director, V. V. Constantinescu 6107 Uf! Iiam creştinesc in insula Ma Kaleh In ziua de 21 Noembrie împli­­nindu-se un an de la întemeierea „Capelei Sfintei Cruci biruitoare“, în insula Ada-Kaleh, capela înte­meiată de „Aşezământul Sfintei Fecioare Maria“ pentru cinstirea eroismului român s-a sărbătorit cu mare solemnitate hramul bi­sericii. După săvârşirea sfintei liturghii, de către superiorul capelei, preo­tul Dosoftei Constantinescu, în prezenţa întregului comitet al ca­pelei, a popu­laţiunei creştine şi a notabililor musulmani, a prima­rului şi hogei Regep I. Săli s’a o­­ficiat o slujbă specială pentru bi­ruinţa oştirilor ce luptă pentru sfânta cruce şi un parastas pen­tru eroii căzuţi pe câmpul de luptă . AJUTORAREA POPULAŢIEI Cu acest prilej s’a împărţit aju­torul de 70.000 lei trimis de Aşe­zământul Sfintei Fecioare M­aria la 42 de familii sărace, dar care a produs o adâncă mulţumire fa­miliilor nevoiaşe. Seara comunitatea creştină şi musulmană a sărbătorit pe d. pri­mar Emin Hasip, printr’o masă comună, împlinind nouă ani de primariat în insulă. S’au rostit cuvântări pentru Di­nastie, ţară, Conducător şi glo­rioasa sa armată încununată de glorie. Răspunzând, d. Emin Hasip a mulţumit pentru dragostea popu­­laţiunei, şi a promis aceeaşi mun­că devotată şi in viitor pentru ridicarea insulei şi a populaţiu­­nei şi pentru servirea cu devota­ment a Ţării. CAUT asociat pentru industria lemnului circa 2 milioane, posed ate­lier, magazie mare, maşini industriale şi un vast teren pentru depozitat materiale, adresa ziar sub Indusria lemnului V. 179. 982 Amatori localnici din judeţele Buco­vinei, Basarabiei, Moldovei, Dobrogei, Muscel, Argeş şi Olt pentru colectarea obiec­telor de cauciuc pot adresa ofertele la Oficiul Cauciucu­lui Bucureşti Şos. Pandurilor Nr. 71, spre a li se trimite condiţiunile Maşini de Tâmplărie Bandzag Keilmaşin burghiu Maşină de doage pentru Butoaie de vânzare Calea Plevnei 238 983 D­nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoi­­rea abonamentului să lipească pe abonamentului expirat. Mobilier Medical Cabinete complecte şi piese parţiale vinde convenabil din depozit ,,Centrala Laboratoarelor“ Instrumente medicale - Aparate de Laborator A. D. IONESCU & Co. Strada ACADEMIEI Nr. 1 — Telefon 4.13.86 şi 5.22.91 întreprindere pur românească Cereţi oferte Reumatismul şi Guta CU 5000 DE A Sa nu credeţi că titlul de mai sus este o greşeală de tipar, reu­matismul şi guta sunt cu adevărat boli cunoscute din timpurile cele mai vechi. Scheletele desgropate după mii de ani au arătat ştiinţei urme vă­dite cari dau dovada că şi lumea Femeile se îngraşă pen­tru că mănâncă mult ? Una din cauzele îngrăşării este şi alimentaţia, dar de cele mai multe ori cauza este şi lipsa de mişcare suficientă. Silueta femeii se poate mO­NI IN­UHILĂ? de atunci a fost chinuită de boli reumatice şi gutoase. Faţă de lumea de acum 5 milenii, cei de astăzi au posibiltatea de a folosi pentru combatere un mijloc sigur. Tabletele Togal- Prin Togal durerile dispar şi se redă vitalitatea bolnavului. Togal-ul nu e dăunător nici unui organ. 73 deja fără suferinţe şi renunţări, făcând o cură de slăbire cu ta­bletele de slăbire Kissingen. Un produs natural al Băilor Kissingen, 1900 VIZITA RECTORULUI UNIVERSITĂŢII DM FREIBURG I. BR. D. WILHELM SÜSS de D. BARBILIAN prof. universitar Facultatea de Ştiinţe are plă­cerea să anunţe sosirea în Bucu­reşti a d-lui Wilhelm Suss, rec­torul Universităţii din Freiburg im Breisgau şi unul din cei mai distinşi geometri germani. D-sa va desfăşura, în calitate de profesor-oaspe al Facultăţii, un ciclu de trei conferinţe sub titlul „Flächentheorie gegründet auf Eiflächen“ sau, pe româ­neşte: „Fondarea teoriei suprafe­ţelor pentru ovale“­1. Prelegerile (în limba germană) se vor ţine în Amfiteatrul Spiru Haret (lo­calul­­Facultăţii de Ştiinţe) în zi­lele de 30 Noembrie şi 1 Decem­brie (ora 18) şi 3 Decembrie (ora 18 jum.). * Wilhelm Süss aparţine genera­ţiei de combatanţi din primul război mondial. De aceea pri­mele sale scrieri matematice a­­par abia prin 1922. Aceste înce­puturi, care se aşează în cuprin­sul cercului de idei al lui David Hilbert, se disting totuşi prin ne­­obicinuita ascuţime şi adâncime a vederilor. Ele pot fi socotite un câştig definitiv al cercetării matematice. Ca exemplu menţionăm con­tribuţia de prim ordin adusă de d. Süss întru întemeierea axio­matică a noţiunii de volum. Cri­tica hilbertiană distinge două moduri de echivalenţă a ariilor din plan : echivalenţa prin des­compunere şi echivalenţa prin întregire. Ele sunt în general ire­ductibile una la alta şi nu se identifică decât în virtutea unei noui axiome, a lui Archimede (posibilitatea pentru un segment adăugat lui însuşi de a creşte dincolo de orice limită). Problema extinderii acestei a­­nalize la spaţiu (la volume) ră­măsese deschisă. Ba chiar, prin lucrările lui Dehn, părea să com­porte un răspuns negativ. Prin punerea în primul plan a aşa­­zisei „echivalenţe în felul lui Ca­­valieri“­ a două piramide, Wil­helm Süss reuşeşte să desvolte teoria echivalenţei volumelor în strânsă analogie cu teoria echi­valenţei ariilor din plan. In modul acesta, răspunsul la una din problemele cele mai des­­bătute, privitoare la fundamen­tele geometriei și care sfidase puterile unor matematicieni ca Gauss, este epuisat. Lucrările sale mai târzii, unele dintre ele gândite sub cerul în­depărtat al Japoniei, unde d. Süss a fost un număr de ani pro­fesor-oaspe, privesc geometria lui Minkovsky, cu corp convex nor­mativ. Süss desvoltă geometria diferenţială a acestui spaţiu spe­cial, „geometria diferenţială re­lativă”, folosind în locul repre­­sentării sferice a lui Gauss, re­prezentarea pe corpul convex normativ. In acest cadru modern, care îi e propriu, Süss reia cele mai multe din problemele clasice ale geometriei globale, cum ar fi: ca­racterizarea sferei, a corpurilor ovale, apoi greaua problemă a isoperimetrelor pe care le poartă la un mare grad de generalitate. Din această scurtă trecere în revistă a principalelor momente ale unei cercetări cutezătoare, se poa­te presimţi însemnătatea şi resonanţa largă a operei mate­matice a lui Süss. ❖ In d. Wilhelm Süss salutăm nu numai pe geometrul eminent ale cărui idei şi rezultate am încer­cat să le schiţăm mai sus, dar, în acelaş timp, pe reprezentantul autorizat al matematicelor ger­mane , din 1939 d. Süss e preşe­dintele Societăţii Matematicieni­lor Germani. Se poate vorbi, indicând mai mult decât un accident geo­grafic, die matemiaitice germane, franceze, italiene ? Noi credem că da. Prejudecata unor matematice egale lor însele, sustrase influenţelor de orice fel, unificate prin comuna măsură a canonului logic, trebue părăsită. Dimpotrivă, la o privire atentă, descoperim în acest domeniu, reputat uniform, o mare varie­tate de moduri. In matematice, întocmai ca în artă şi poesie, di­ferenţele personale şi chiar fata­lităţile rasiale găsesc mijlocul să se exprime. Acest fenomen va rămâne o vecini­că mirare pentru profan. Cine stă însă în centrul frământării matematice, resimte puternic individualitatea creaţiei din această ramură de cercetare. Operele matematice robesc şi în­cântă, întocmai ca operele pasiu­nii şi imaginaţiei. Ceea ce deosebeşte gândirea ma­tematicienilor de rassă nordică e un respect aproape mistic pentru ordinea obiectivă. Matematicia­nul germanic desvoltă un tip intelectual care reprezintă opusul ideologului sau abstractorului. Teoriile sale sunt hărţi atente ridicate asupra lucrurilor, prelu­crate apoi în vederea unei vii­toare reîntoarceri, cu o mai mare bogăţie de informaţii şi sugestii, către aceeaşi realitate. Această tendinţă îşi găseşte ex­plicarea într-o scrupuloasă con­ştiinţă artistă, frecventă la oa­menii acestei rasse. Michel Angelo (acest got italic) vorbeşte undeva de sentimentul de care se înto­vărăşeşte execuţia operelor sale: aceia, de a libera, din piatra com­pactă, statui preexistente. Poziţia lui nu e cu mult diferită de a unui Gauss, Riemann, Klein sau Weierstrass, — pentru a nu po­meni decât nume ale „marii tra­diţii“, — caracterizată prin pos­tularea unei ştiinţe independentă de studii (din a cărei taină ardoarea cercetării descoperă pă­mânturi isolate) şi prin voinţa de a corecta excesul logic cu în­trebarea stăruitoare a naturii. Exemplul lui Riemann e dătă­tor de măsură. Acest băiat de pastor din ţinutul Hannovrei va­lorifică pentru prima dată, în domenii de cercetare aride, intui­ţia fizică, a fenomenelor. Până la Riemann, numai intuiţia geome­trică, spaţială, păr­ea să­­aibă vir­tute investigativă. * Ca o aplicare directă a Psicho­­logiei Tipurilor, a lui Jaenssch, d. L. Bieberbach (profesor de Teo­ria Funcţiunilor la Facultatea de Ştiinţe din Berlin şi decanul a­­cestei Facultăţi) recunoaşte prin­tre matematicieni frecvenţa a două tipuri creeatoare : tipul ra­diant (Strahltypus), acela care proiectează lumea sa ideală în a­­fară, violentând ordinea obiec­tivă, și, — opus acestuia, — ti­pul integrant (Integrationstypus), pentru care matematicele nu sunt un joc singuratic, ci o armonioa­să încadrare a spiritului în na­tură. Primul tip abundă printre ma­tematicienii de rassă sudică. Ti­pul integrant îl întâlnim mai ales printre matematicienii de rassă germanică. Necesitatea in­ternă îi mână pe aceştia din urmă nu la a creea sisteme logic coherente, dar arbitrare, ci la o clarificare prin modele intuitive, la o îmblânzire a abstracţiunii, făcând-o sufleteşte mai apropiată. Matematicele, la fel cu cele­lalte activităţi omeneşti, ridică probleme de stil care nu pot fi indiferente filosofilor culturii. A­­ceste probleme nu capătă însă un înţeles decât repuse în cadrele naturale, trase de fatalităţile sângelui şi rassei. Cred că nimeni mai mult de­cât cel ce semnează aceste rân­duri, nu preţuieşte adevărata cultură franceză, caracterul ei net, apodiotic, fervoarea ei ab­stractă, întrebarea e alta însă : în ce măsură această vechie şi ambiţioasă cultură e complemen­tară latenţelor noastre ? Prin a­­şezări care scapă controlului no­stru, cele două potenţiale sunt făcute mai mult să se scadă de­cât să se adune. In genere, influenţa franceză a dus la noi la exagerarea tipu­lui radiant, la o supralicitare i­­deologică lipsită de autenticitatea şi strălucirea din ţara ei de ori­gină Altul e cazul culturii germane. Exemplul lui Maiorescu şi E.­m­nescu (pentru a alerga la cele mai isbitoare) ne stă înainte. Nu este într’adevăr nicio legătură în­tre Eminescu, de dinainte de şe­derea la Viena şi Berlin, a pro­dus cel puţin în parte al mediului francizant din ţară,—­şi Eminescu transcendentalist, de mai pe ur­mă, aşa cum frecventarea liri­cilor germani ni l-a dăruit. S-ar putea ca pământul ger­man să aibă pentru omul din miază-zi, recules, care-l calcă, virtutea transfiguratoare a so­lului latin, pentru un Goethe sau Shelley. Aşa cum am încercat să arăt, matematicele pun în joc puteri sufleteşti nu mult diferite de cele solicitate de poesie şi artă. De aceea ele ne ajung puternic co­lorate după rasă şi individ. Ma­tematicele germane reprezintă un climat propice desvoltării tinerei cercetări româneşti. Ele tempe­rează ariditatea abstracţiunii şi excesele unui personalism nepo­trivit şi steril, încât, odată cu salutul de bună venire, îndreptăm spre reprezen­tantul printre noi matemati­cienilor germani, eminentul nos­tru coleg Wilhelm Süss, aceste rânduri de recunoaștere pentru o cultură de atâtea ori glorioasă. .

Next