Universul - Provincie, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)
1943-02-01 / nr. 30
finul al 60-lea Nr. 30 Luni 1 Februarie 1943 INAUGURAREA SEDIULUI ASOCIAŢIEI ROMÂNO-GERMANE (Urmarea din pag. 1 a discursului d-lui prof. M. Antonescu) fii orbi (& na-ţi dai seama că cei&ce a făcut Adolf Hitler $1 Naţional-Socialismul pentru reclădirea naţională a massei germanice, pentru disciplinarea muncii şi vieţii sociale, pentru o nouă ordine politică şii pentru trăirea prin luptă a unui nou destin, este un mare exemplu pe care trebue să-l priveşti cu uimire şi respect. O MARE LECŢIE DE ÎMPLINIRE NAŢIONALA Doresc Neamului meu, Românilor de pretutindeni, Inimei şi conştiinţei româneşti să ia din această mare trăire de fanatism naţional şi de jertfă pentru Patrie, pildă vie de credinţă şi de faptă. (Aplauze). Să nu trăeşti decât cu gândul la floria neamului tău; Sa-ţi simţi sângele clocot de viaţă, gata de jertfă şi împlinire pentru Ţara ta; Să-ţi simţi braţele brâu de putere cu care să Incingi pământul Ţării tale şi otelul uzinei In îmbrăţişarea cinstita a muncii pentru ca si scoţi dintr’însa rodul vieţii nationale; Să-ti priveşti familia, clasa, ca pe o treaptă pe care urci cu Interedere spre viitor pe cel care te urmează; Să nu crezi decât In Patria ta şi in puterea ei, în drepturile ei veşnice şi in datoria de a le sluji. Să fii gata de orice sacrificiu şi să te liberezi de orice trufie şi de orice interese, atunci când închinarea fanatică pentru Ţară Iţi cere să munceşti sau să mori — tot una, — pentru ca Neamul să trăiască. Iată o mare lecţiune de împlinire naţională pe care trebuie s’o privim în propria noastră conştiinţă. O MARE FORŢA MILITARĂ Cinstirea întemeierii celui de al IH-lea Reich, are însă azi o însemnătate cu totul deosebită. Reichul Naţional-Socialist a reprezentat o cetate de ordine în care poporul german şi-a găsit coheziunea naţională şi un echilibru social, atunci când frământările şi greutăţile economice trecuseră deasupra Naţiunei Germanice flamura comunismului. Reichul Naţional Socialist a însemnat, în acelaş timp, împlinirea unei ordine militare care a ridicat în mijlocul Europei o mare forţă militară. Azi, când, în spatele cuvintelor de ademenire a maselor proletare se vede limpede cumslavii din Răsărit pregăteau, prin cel mai militarist imperialism, stăpânirea Europei, ne putem da seama că National-Socialismul a împiedicat instalarea comunismului în miezul Europei ,iar armata germană a fost pavăza europeană fără decare potopul slav din Răsărit ar fi indecat Europa. Altădată, imperialismul rus a întâlnit în setea lui de expansiune. In această sete care vrea să ajungă cu orice preţ la Atlanticul Scandinav, la Adriatică şi la Bosfor — rezistenţa Imperiului turc, a popoarelor de marginea ale Europei, Imperiului Habsburgic. Prin aşa zisa protection© a creşenilor din Imperiul Otoman, ruşii şi-au alăturat altă dată lupta lor de alte forţe europene, pentru ca, sub flamura creştină şi la adăpostul simbolului crucii, să darâme Imperiul turcesc cu gândul de Stăpâni popoarele europene, din această regiune. Ca să spargă zidul sobru, dar tenace al micilor popoare, aşezate de Providenţă din Nordul Scandinav al Finlandei, Norvegiei şi Suediei, pe coasta Baltică până la Marea Neagră au lovit fără cruţare şi au înfipt cisma moscovită, fie în numele creştinătăţii şi al protecţiei ortodoxilor, fie în numele echilibrului Europei. Ca să dărâme Imperiul Habsburgic au desfăşurat stindardul panslavist, încercând să seducă popoarele neo-slave din centrul şi Sud- Estul Europei — care nu aveau în realitate nimic comun cu popoarele Rusiei — să le transforme în avangarda europeană a unui imperialism ocult, măcinând astfel surd sistemul politic al Europei Centrale şi pregătindur şi drumul spre Baltică, Adriatică, şi Dardanele. ANTICRIST AL COMUNISMULUI încurajând doctrine cosmopolite şi profitând de universalismul generos al unor credinţe civilizate europene, agitând sărăcia proletară şi simulând idealul, prin iluzia solidarităţii proletare imperialismul rus pregătea d© data aceasta, in numele anticrist al comunismului, nu numai invazia asupra popoarelor europene, dar prăbuşirea bisericii, a familiei, a proprietăţii şi a tuturor aşezărilor fără de care Europa nu poate să mai fie. Cel de al III-Iea Reich s’a zidit în mijlocul Europei, tocmai în ceasul când Rusia arunca asupra Continentului seducţia unei ordine sociale de pace, pentru ca în spatele acestui Caftaan de iluzii şi de adormirea credinţelor naţionale europene, să organizeze cea mai imperialistă şi mai sălbatecă erintre invaziile militare cunoscute de istorie. Naţional Socialismul a întemeiat o cetate morală de rezistenţă a ideii naţionale şi un instrument biologic de unire a rasei germanice în faţa puhoiului slav. Iar armata întemeiată de Fuhrerul Adof Hitler a fost instrumentul de Îndiguire a celei mai din urmă şi mai organizate forme pe care o înfăţişează Imperialismul rus după trei secole de permamentă frământare. Este întotdeauna în viziunea mărginită a contimporanilor să nu simtă apăsar©« primejdiilor, şi in acest ceas să nu vadă marea primejdie slavă. LUPTA NOASTRA PENTRU CREŞTINĂTATE Dar, noi, popoarele de margine ale Europei, care trăim dramatic şi cu atâtea jertfe lupta de apărare a destinului şi a fiinţei noastre naţionale — de la Petru cel Mare şi pânăazi — noi ne dăm seama că fără acest dig, massele slave asiatice ar fi devenit stăpâne ale Europei până la Adriatica şi ale Sud-vestului până la Dardanele, peste mormântul nostru la Vin. , In ceasul acestei misiuni europene pe care azi o împlinesc Armatele Marelui Reich, modeşti, dar conştienţi de răspunderile noastre europene,slujindu-ne destinul, propriul nostru destin, noi ne apărăm pământul, proprietatea, familia şi viaţa şi suntem mândri de lupta dată pentru creştinătate împotriva acelora cari schimbă etichetele şi mirajul oferit europenilor dar păstrează acelaş cnut şi aceiaşi voinţă de cotropire (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Răspunsul d-lui ministru al Germaniei D. Manfred von Killinger a adesat apoi d-lui prim-ministrurmătoarele cuvinte: Stimate Domnule Preşedinte de Consiliu, Ingăduiţi-mi să folosesc acest bilej pentru a vă exprima inumele Asociaţiei Româno-Germane, cele mai cordiale mulţumiri pentru toate străduinţele pe ii le-aţi depus în interesul Asjciaţiei. Noi ştim să preţuim aceasta, mod deosebit, întrucât cunoaştem nensa povară de muncă ce apari pe umerii domniei-voastre. Războiul încordează toate forţle noastre. De aceea, cu atât mai mult vă miţumim, cu cât dv. aţi găsit mpul necesar să vă interesaţi cât de intens de nevoile Asociaei, la care se adaugă şi acesta din ce se inaugurează astăzi. ASISTENŢA Au luat parte la această soleritate d-nii : prof. Ion Petrovici, mnistrul culturii naţionale; Ion Marinescu, ministrul justiţiei; rof. Alexandru Marcu, ministru tbsecretar de stat al propagarii naţionale; Titus Dragoş, mnistru subsecretar de stat al roânizării; dr. Const. Dănulescu, mnistru subsecretar de stat la funcă; prof. Petre Strihan mistru subsecretar de stat al cafasrilor interne; prof. Ion Simiescu, preşedintele Academiei Române; prof. G. Rădulescu-Motru; rof. Horia Hulubei. Rectorul, Universităţii; prof. V. Vâlcovici; prof. Gh. Leon; prof. Nichifor Crainic; prof. Tzigara Samurcaş; prof. Simion Mehedinţi; prof. Octav Onicescu; prof. Ion Nistor; gl. Dabija; consilierii ministeriali Pompiliu Voiculeţ; Mircea Grigorescu şi dr. Aurel Cosma; secretar general Sergiu Băcescu de la ministerul muncii; Aurel Popa, de la ministerul cultelor şi culturii naţionale ; Radu Budişteanu; prof. Valeriu Patriciu; Adrian Corbu, directorul Oficiului Naţional de Turism; Octavian Neamţu, directorul propagandei; Vasile Ionescu, directorul general al Societăţii de Radio Difuziune; Theodor Solacolu, directorul agenţiei Rador; D. R Ioaniţescu, director general Eugen Cristescu; Alexandrescu-Roman ; Raicu Georman; Ion Marin Sadoveanu; prof. Gheorghe Spacu; Fr. Langer, consilier german la ministerul muncii; lt.-colonel Emil Turtureanu; lt.-colonel Capverde; prof. Penescu-Kertsch; Ovidiu Papadima; dr Stoia; Romulus Dienu; Pan Vizirescu; Al. Gregorian; Ion Gregorian; Const. T. Bobeş; C. Soldan; N. Mihăescu, precum şi numeroşi ziarişti români şi străini. Legaţia germană a fost reprezentată prin d. Manfred von Killinger, ministru plenipotenţiar şi trimis extraordinar al Marelui Reich la Bucureşti, care a venit însoţit de dj-nii Gerhardt Steltzer, consilier delegaţie, Waldemar Müller, consilier de legaţie, Kurt Welkisch, ataşat de presă. ♦ Solemnitatea inaugurări sediului asociaţiei româno-germane a luat sfârşit la ora 20. Plata salariilor cuvenite familiilor mobilizaţilor Comunicat Ministerul apărării naţionale constată că unele întreprinderi particulare refuză a plăti salariile cuvenite familiilor mobilizaţilor. Se atrage atenţiunea că, potrivit prevederilor art. 26 din legea nr. 2167/941, aşa cum a fost modificat prin legea nr. 787 publicată în „Monitorul Oficial“ nr. 208 din 5 Septembrie 1941, întreprinderile particulare de orice fel, ce întrebuinţează în serviciile lor lucrători şi funcţionari în număr mai mare de cinci, sunt obligate să plătească jumătate din salariile tuturor angajaţilor lor tot timpul cât aceştia vor fi concentraţi, mobilizaţi sau rechiziţionaţi. In caz de neînţelegere, familia sau întreprinderea se va adresa judecătoriei în raza căreia se află întreprinderea, spre a hotărî. Lucrătorii şi funcţionarii din întreprinderile mici, cu mai puţin de cinci lucrători sau funcţionari, niui au dreptul la jumătate din salariu de la întreprindere. Familia acestora, în caz că sunt lipsiţi de alte mijloace de existenţă, primesc prin comitetele locale, ajutorul de familie prevăzut de legea pentru ajutorarea familiilor concentraților, din 21 Februarie 1941 Un studiu de apologetică al d-lui general doctor C. Firu Marile convertid au lăsat urme adânci şi luminoase în viaţa creştiă. Ele au prefăcut pe sceptici în iluminaţi de uriaşe puteri de convingere începând cu apostolul Pavel şi sfântul Augustin, cu Francisc d’Asissi până la Blaise Pascal şi Teodor Ratisbonne, şirul nesfârşit al acestor fericiţi privilegiaţi ai Cerului, înseamnă lumini nepieritoare în viaţa omenirii „Lumina Lumii” un volum de 182 pagini, datorit d-lui general doctor C. Firu şi care se aşează între cele mai substanţiale şi valoroase studii de apologetică din literatura noastră religioasă, este rodul unei impresionante convertiri. Ea se adresează îndeosebi siluetelor simţitoare, sdrobite de pierderi scumpe şi cu marea pedagogie a durerii experimentale Autorul isbuteşte să ducă sufletele înaintea marelui adevăr care-i Dumnezeu şi iubirea lui Isus Hristos. F. o lucrare de mare nobleţe şi spiritualitate creştină. UNIVERSUL Călăreţii români luptă voiniceşte in Caucaz In Caucaz se dau lupte Înverşunate. Soldaţii bolşevici, înfometaţi şi desbrăcaţi, au părăsit viziunile munţilor şi au ieşit la drumul mare. In grupuri răsleţe, asemeni haitelor de lupi, bolşevicii atacă pe soldaţii români şi germani care fac de pază sau au misiuni speciale. Ei mai atacă şi populaţia civilă, luându-i îmbrăcămintea şi hrana ce eventual ar găsi-o la ea. In ultimul timp, sovieticii au încercat să atace poziţiile noastre şi să pătrundă adânc în dispozitiv. In sectorul unei mari unităţi de cavalerie, bolşevicii au deslănţuit in ziua de 19 ianuarie 1943 un atac puternic. Disperarea inamicului nu a intimidat câtuşi de puţin pe sprintenii olteni, dârjii bănăţeni şi vârtoşii dobrogeni cari apărau acel sector. Bolşevicii concentrând majoritatea gurilor de foc asupra aripei drepte a marei unităţi române de cavalerie, la protecţia perdelelor de gloanţe şi grindină de obuze, au împins forţe masive. Călăreţii noştri încercaţi în lupte grele, , obicinuiţi cu deslănţuirile furtunilor bolşevice, au luptat cu toată îndârjirea. Bolşevicii, in mai multe valuri, înaintau ca şi când nu ar fi cunoscut până atunci dârzenia în apărare şi avântul în atac al bravilor noştri ostaşi. Câteva rafale şi rândurile dese ale bolşevicilor sunt culcate la pământ. Pe câmpul proaspăt pudrat cu ninsoare aspră, stau deavalma mogâldeţele sure ale bolşevicilor, iar din loc în loc pe albul zăpezii se văd şi pete de sânge. Inamicul, deşi are pierderi considerabile, reia în cursul aceleiaşi zile atacul, aruncând în luptă oameni şi materiale fără nie o socoteală. Avalanşele bolşevice se sparg rând pe rând de zăgazul de fier al călăreţilor noştri. Şi în timp ce o parte din sovietici o rup la fugă, lăsând pe câmp tot materialul de luptă care le încovoia spatele, călăreţii români capturează un însemnat număr de prizonieri. Aceştia au declarat că nu au ce mânca şi gerul, din cauza lipsei de îmbrăcămite groasă, le pătrunde prin oase. Aveau o faţă suptă şi vânătă de ger şi nemâncaţi de câteva zile. îndrăzneala lor irepte se datoreşte de cele mai multe ori foamei. Şi tot speră ca străpungând liniile noastre să poată găsi şi ceva provizii pentru hrană. Ce mincinoasă este propaganda duşmană când pretinde că Românii nu se mai bat!... Apărătorii Stalingradului continuă rezistenţa Beirlin, 29 (Rador). — Se dau următoarele amănunte la comunicatul militar german de Vineri? Din emisiunile prin radio ale vitejilor apărători de la Stalingrad se desprinde ca şi înainte nestrămutata lor voinţă de rezistenţă. In prezent nu se mai luptă în împrejurimile oraşului, pe stepa pustie fără tufişuri şi fără case, ci s’au retras pas cu pas în ruinele clădirilor din Stalingrad. Fiecare tun, fiecare tank şi fiecare aruncător de grenade ce trebue părăsit, trage până la ultimul său proectil. Luptătorii din armata a 6-a, răniţi de câteva zile şi înapoiaţi din iadul de oţel, dinamită şi sânge, povestesc fapte, pentru care chiar cea mai săracă limbă trebue să găsească numai un cuvânt: eroism. Astfel, unul dintre trăgătorii unui tun antitank a incendiat în cursul ultimului atac sovietic trei tankuri sovietice, trăgând asupra lor ultimele 4 proiectile. Când alte tankuri au venit din dreapta şi din stânga, el a dat camarazilor ordin să se retragă. Trăgătorul a scos dinamita, care este dată fiecarui echipaj de tun, şi şi-a aruncat tunul în aer. După aceea, înainte de a putea să-şi ajungă camarazii, a fost secerat de o mitralieră inamică. Intr’un alt punct la sud de oraş, o bază a fost evacuată conform ordinului Toate cazematele de luptă şi de locuinţă au fost distruse. Numai o cazemată cu îmbrăcăminte de iarnă, care fusese înzepezită, a fost uitată. Deşi o puternică formaţiune de şoc sovietic se apropia cu grijă de locul evacuat, un protonier german s'a reîntors împreună cu o ordonanţă. Ajuns la cazemată, a turnat pe uşa ei o sticlă cu benzină şi i-a dat foc cu bistolul incendiar. Ordonanţa s’a mai întors la camarazi, dar protonierul nu a mai ajuns, deoarece o grenadă de mână sovietică l-a atins mortal. O SOŢIE DE PREDARE A FOST RESPINSĂ Berlin, 29 (Rador). — înaltul comandament sovietic din Moscova, în comunicatul său oficial de la 28 ianuarie, a trebuit să mărturisească faptul că o somaţie de predare a fost respinsă fără nicio ezitare de vitejii apărători de la Stalingrad Față de această atitudine a luptătorilor de la Stalingrad, care Ie-a costat pe Soviete pierderea unui număr de peste 300.000 de oameni şi în plus a determinat o slăbire a intregei ofensive sovietice, oficialitatea sovietică a reacţionat publicând ştirea falsă şi calomnioasă că trupele germane de la Stalingrad ar fi fost părăsite de comandanţii lor. A fost rezervată agenţiei engleze Exchange Telegraph misiunea de a se indentifica cu această insultă adusă unor soldaţi viteji al căror spirit de sacrificiu şi al căror eroism au devenit simbolice pentru întreaga lume civilizată. Iată deci — se observă la Berlin — cât de jos au căzut complicii bolșevismului. englezi ai General german mort pe frontul Donului Berlin, 29 (Rador). — Generalul de brigadă Karl Fiblt, decorat cu Frunzele de Stejar cu spade la Crucea de Cavaler al Crucii de Fier şi comandant al unui corp de tancuri, a încetat din viaţă în urma unei răni grave pe care a primit-o în cursul luptelor grele din sectorul central al Donului, pe când se afla în prima linie Protezele necesare invalizilor de război Comunicat Pentru a se asigura lucrul la timip a protezelor necesar© invalizilor de război, se aduce la cunoştinţa celor în cauză programul stabilit de ministerul apărării naţionale, pentru atelierul de proteze de pe lângă spitalul Zr. 327 din str. Traian nr. 27. Zilele de Marţi şi Miercuri sunt destinate pentru a se lua măsuri de proteze. In fiecare Sâmbătă se vor preda invalizilor protezele confecţionate. In afara acestor zile nu se vor mai executa alte comenzi sau predări de proteze, acestea pentru a se lăsa atelierului timpul necesar pentru lucru. Este în interesul tuturor invalizilor să respecte acest program. Şedinţa Academiei Române O lege votată in Dieta Transilvaniei din 1863.—Comunicarea d-lui Gheorghe I. Brătianu Academia Română a ţinut ori şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. I. Simionescu. D. Gheorge Brătianu a prezentat Academiei un exemplar tipărit al „articolului ■ de lege pentru egala îndreptăţire a naţiunei române" votat de dieta Ardealului la Sibiu şi întărit cu pecetea şi semnătura autografă a împăratului Frantz Ioseph, în trei limbi, germană, maghiară şi română, la 26 octombrie 1863. Cu acest prilej d-sa a arătat împrejurările de ordin politic general prin care s’a ajuns atunci la recunoaşterea drepturilor, cerute de atâta vreme de românii din Ardeal. Le vede de o parte în evoluţia lăuntrică a Monarhiei, sistemul constituţional al lui Schmerling fiind mai favorabil revendicărilor româneşti formulate încă din 1848 în adunarea de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj; de alta, în teama de a manifesta diplomaţia austriacă faţă de mişcarea opiniei publice din Principate, după unirea lor sub Cuza Vodă, pentru realizarea deplină a unităţii naţionale în marginile „Daco-româniei" In special îngrijorau tratativele duse de la 1859 de guvernul lui Alexandru loan I cu reprezentanţii emigraţiei maghiare din 1848-49 la îndemnul Franţei şi al Italiei, cari aveau interes să opună Austriei un „al doilea front” pentru a sprijini astfel o nouă revolţie în Ungaria. Această de urmă încercare dăduse greş. Domnitorul şi sfetnicii săi n’aveau nici o încredere în făgăduelile emigraţilor. Cuza Vodă declarase răspicat generalul Turr: „Nu aş voi să contribui la o ridicare a Ungariei, înainte de a şti desluşit că maghiarii s’au înţeles în sfârşit, cu românii dincolo de Carpaţi”. Iar Dimitrie Brătianu, într’o notă ce o lăsase lui Cavour, fusese şi mai categoric în privinţa Transilvaniei „pe care cu nici un preţ nu o putem ceda Ungariei”. Dar teama de a vedea totuşi această alianţă înfăptuită era îndestul de mare, ca în noua ordine constituţională a imperiului să se considere o concepţie oportună „egala îndreptăţire” cerută cu stăruinţă de toate adunările şi congresele românilor din Ardeal, precum şi în adresa prezentată împăratului de viitorul mitropolit Andrei Şaguna. Dar această recunoaştere târzie a celor mai legitime năzuinţi n’a avut durată. In curând Curtea din Viena a fost câştigată ideii unei împăcări cu ungurii, pentru care lucra partidul moderat al aristocraţiei maghiare, condus de Deak şi Eötvös. Regimul dualist a pus fireşte ca prima condiţie anularea întregii legiuiri a dietei ardelene dela Sibiu, dela lucrările căreia maghiarii se abţinuseră. Dar atunci n’a mai fost vorba de „egală îndreptăţire”, iar treizeci de ani mai târziu acelaş Împărat care semnase în româneşte legea din 1863, refuza să deschidă plicul ce conţinea „Memorandul Românilor din Transilvania şi Ungaria”, de la trimiterea căruia se împlinesc cincizeci de ani. A rămas însă de la vremelnica legiferare a „egalei îndreptăţiri“ o conştiinţă puternică a dreptăţii noastre, pe care o exprimă atât de hotărât Memorandul din 1892, în cuvinte ce îşi păstrează şi acum întreaga lor valoare: „Suntem chibzuiţi Maiestate, suntem iubitori de ordine, reali şi îndelung răbdători, dar suntem oameni şi nu se poate să rămânem neatinşi când în fieştecare zi suntem provocaţi, insultaţi fără de sfială, loviţi în interesele noastre culturale şi în cele economice, ameninţaţi în existenţa noastră naţională”. I ljt, i^Âi&LîA Consumaţi cu toată încrederea 99 Neîntrecutul şi singurul înlocuitor de CEAI IMPASTILE Foarte bine aromat, eftin şi hrănitor întrunind toate calităţile de aromă şi gust ale ceaiului teritabil. Una sau chiar jumătate pastilă suficientă pentru, un pahar cu ceai. Cereţi la toate magazinele tulii! Meril“ precum şi la toate magazinele de coloniale şi cafea. MMRTM mta DJUMKtKtivttgMMmamizrcM ------------------------------------------SERIMISI VINDE INSTITUTUL NATIONAL AL COOPERATIEI de la minimum 100 Kilograme • VÂNZAREA: București Calea Serban Vodă No. 180 (DEPOZITUL FRIGUL) COMENZI: telefon 3.39.37 Instalații complecte pentru rî FABRICAT VOIM A66 FURNIZEAZĂ INDUSTRIA“ S.a.l. CENTRALA: București, Str. ION GHICA 3, Tel. 5.39.97 SUCURSALA: Craiova, Str. Kogălniceanu 18, Tel. 16.07 * 'V a A M A -- X 4 A A- 4 I- A A ^ 1 . KLINGHERIT 4 coaie*ele 3 și 4 mm. grosime GStalFiT pulbere 3 .kg. . se caută spre cumpărare. Adresaţi Bucureşti Hotel Majestic, Camera 9. Tel. 4.02.96. ÎNCĂLZIRE PERFECTA cu caloriferul electric cu apă „THERMODON“ De vânzare în condiţiuni avantajoase la „ARTA‘, Str. Academiei btd. — Tel. 489.71 Separăm orice fel de Gazificatoare înlocuim capete de arzătoare Vindem cele mai eftine gazificatoare REX pentru: terracote, băi, godine şi maşini de gătit, în atelierul din str. Dr. Felix 31. efect imediat . • Nu atacă inima DEPOZIT: MEDIVAL ♦PIAŢA BUZEȘTI 2 • BUCUREŞTI Casă de import Cere o£eete de produse romăneşti de toate felurile din ţară F. WALTER HERRMANN Abl Richter Leipzig C. 1., Zentralste 7 — 9 Ü mm în rate hma*e schimb de aparate vechi, cu Ultimele modele Aparate PHILIPS TEFAG 1943 numai la Radio-Bur^di magazin cunoscut de încredere STR. FILITI 6 (prin Cal. Victoriei 2) Telefon 5.04.4999 Citiţi „TRUP şi SUFLET" CIORAPI mătase naturală’100% ELBEO cu Lei 995 PLOMBE 875 Lingerie, bluze, tricotaje cu Preturi excepţionale Ciorăpăria PICCOLO Strada ŞELARI 9 Inginer de Atelier SAU TECHNICIAN-MAISTRU angajăm pentru conducerea unui mare atelier de constraţiuni mecanice In Bucureşti, CI1SIS 1« la?* lati îl T, .Rafter". 16 la PERGAMENT ALB se caută spre cumpărare. Adresați Hotel Majestic, camera 9.— TeIe£on 402.96 Reprezentant pentru cumpărări! Comisionar din branșă blănăriei specialist versat, cu practică îndelungată, preiacumpărări pentru firme serioase, ALFRED $IAIS»ES, fceipzig C. I., Am Hallischen Tor 7. ... —-------.—____ 3643.