Universul - Provincie, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)

1943-02-01 / nr. 30

finul al 60-lea Nr. 30 Luni 1 Februarie 1943 INAUGURAREA SEDIULUI ASOCIAŢIEI ROMÂNO-GERMANE (Urmarea din pag. 1 a discur­sului d-lui prof. M. Antonescu) fii orb­­i (& na-ţi dai seama că cei&ce a făcut Adolf Hitler $1 Na­­ţional-Socialismul pentru reclădi­rea naţională a massei germanice, pentru disciplinarea muncii şi vieţii sociale, pentru o nouă or­dine politică şii pentru trăirea prin luptă a unui nou destin, este un mare exemplu pe care trebue să-l priveşti cu uimire şi respect. O MARE LECŢIE DE ÎMPLINIRE NAŢIONALA Doresc Neamului meu, Români­lor de pretutindeni, Inimei şi conştiinţei româneşti să ia din a­­ceastă mare trăire de fanatism naţional şi de jertfă pentru Pa­trie, pildă vie de credinţă şi de faptă. (Aplauze). Să nu trăeşti decât cu gândul la floria neamului tău; Sa-ţi simţi sângele clocot de viaţă, gata de jertfă şi împlinire pentru Ţara ta; Să-ţi simţi braţele brâu de pu­tere cu care să Incingi pământul Ţării tale şi otelul uzinei In îm­brăţişarea cinstita a muncii pen­­tru ca si scoţi dintr’însa rodul vie­ţii nationale; Să-ti priveşti familia, clasa, ca pe o treaptă pe care urci cu Int­eredere spre viitor pe cel care te urmează;­­ Să nu crezi decât In Patria ta şi in puterea ei, în drepturile ei veş­nice şi in datoria de a le sluji. Să fii gata de orice sacrificiu şi să te liberezi de orice trufie şi de­ orice interese, atunci când închi­narea fanatică pentru Ţară Iţi cere să munceşti sau să mori — tot una, — pentru ca Neamul să tră­iască. Iată o mare lecţiune de împli­nire naţională pe care trebuie s’o privim în propria noastră con­ştiinţă. O MARE FORŢA MILITARĂ Cinstirea întemeierii celui de al IH-lea Reich, are însă azi o însem­­nătate cu totul deosebită. Reichul Naţional-Socialist a re­prezentat o cetate de ordine în care poporul german şi-a găsit coheziu­­nea naţională şi un echilibru so­cial, atunci când frământările şi greutăţile economice trecuseră dea­­supra Naţiunei Germanice flamura comunismului. Reichul Naţional Socialist a în­semnat, în acelaş timp, împlinirea unei ordine militare care a ridicat în mijlocul Europei o mare forţă militară. Azi, când, în spatele cuvintelor de ademenire a maselor proletare se vede limpede cum­­slavii din Ră­sărit pregăteau, prin cel­ mai mili­tarist imperialism, stăpânirea Eu­ropei, ne putem da seama că Na­­tional-Socialismul a împiedicat in­stalarea comunismului în miezul Europei ,iar armata germană a fost pavăza europeană fără de­­care potopul slav din Răsărit ar fi in­­decat Europa. Altădată, imperialismul rus a în­tâlnit în setea lui de expansiune. In această sete care vrea să ajungă cu orice preţ la Atlanticul Scandi­nav, la Adriatică şi la Bosfor — rezistenţa Imperiului turc, a popoa­relor de marginea ale Europei, Imperiului Habsburgic. Prin aşa zisa protection© a creş­enilor din Imperiul Otoman, ruşii şi-au alăturat altă dată lupta lor de alte forţe europene, pentru ca, sub flamura creştină şi la adăpos­tul simbolului crucii, să darâme Imperiul turcesc cu gândul de Stăpâni popoarele europene, din a­­ceastă regiune. Ca să spargă zidul sobru, dar te­nace al micilor popoare, aşezate de Providenţă din Nordul Scandinav al Finlandei, Norvegiei şi Suediei, pe coasta Baltică până la Marea Neagră au lovit fără cruţare şi au înfipt cisma moscovită, fie în numele creştinătăţii şi al protecţiei ortodoxilor, fie în numele echili­brului Europei. Ca să dărâme Imperiul Habsbur­­gic au desfăşurat stindardul pan­­slavist, încercând să seducă popoa­rele neo-slave din centrul şi Sud- Estul Europei — care nu aveau în realitate nimic comun cu popoarele Rusiei — să le transforme în a­­vangarda europeană a unui impe­rialism ocult, măcinând astfel surd sistemul politic al Europei Centra­le şi pregătindu­r şi drumul spre Baltică, Adriatică, şi Dardanele. ANTICRIST AL COMUNIS­MULUI încurajând doctrine cosmopolite şi profitând de universalismul ge­neros al unor credinţe civilizate europene, agitând sărăcia proletară şi simulând idealul, prin iluzia so­lidarităţii proletare imperialismul rus pregătea d© data aceasta, in numele anticrist al comunismului, nu numai invazia asupra popoare­lor europene, dar prăbuşirea bise­ricii, a familiei, a proprietăţii şi a tuturor aşezărilor fără de care Europa nu poate să mai fie. Cel de al III-Iea Reich s’a zidit în mijlocul Europei, tocmai în cea­sul când Rusia arunca asupra Con­tinentului seducţia unei ordine so­ciale de pace, pentru ca în spatele acestui Caftaan de iluzii şi de a­­dormirea credinţelor naţionale eu­ropene, să organizeze cea mai im­perialistă şi mai sălbatecă erintre invaziile militare cunoscute de is­torie. Naţional Socialismul a întemeiat o cetate morală de rezistenţă a ideii naţionale şi un instrument biologic de unire a rasei germanice în faţa puhoiului slav. Iar armata întemeiată de Fuhre­­rul Adof H­itler a fost instrumen­tul de Îndiguire a celei mai din urmă şi mai organizate forme pe care o înfăţişează Imperialismul rus după trei secole de permamen­­tă frământare. Este întotdeauna în viziunea mărginită a contimporanilor să nu simtă apăsar©« primejdiilor, şi in acest ceas­ să nu vadă marea pri­mejdie­ slavă. LUPTA NOASTRA PENTRU CREŞTINĂTATE Dar, noi, popoarele de margine ale Europei, care trăim dramatic şi cu atâtea jertfe lupta de apă­rare a destinului şi a fiinţei noastre naţionale — de la Petru cel Mare şi până­­azi — noi ne dăm seama că fără acest dig, massele slave asiatice ar fi devenit stăpâne ale Europei până la A­­driatica şi ale Sud-vestului până la Dardanele, peste mormântul nostru la Vin. , In ceasul acestei misiuni euro­pene pe care azi o împlinesc Ar­matele Marelui Reich, modeşti, dar conştienţi de răspunderile noastre europene,­­slujindu-ne des­tinul, propriul nostru destin, noi ne apărăm pământul, proprieta­tea, familia şi viaţa şi suntem mândri de lupta dată pentru creş­tinătate împotriva acelora cari schimbă etichetele şi mira­jul­ ofe­rit europenilor dar păstrează a­­celaş cnut şi aceiaşi voinţă de co­tropire (Aplauze prelungite şi în­delung repetate). Răspunsul d-lui ministru al Germaniei D. Manfred von Killinger a a­­desat apoi d-lui prim-ministru­rmătoarele cuvinte: Stimate Domnule Preşedinte de Consiliu, Ingăduiţi-mi să folosesc acest bilej pentru a vă exprima in­um­ele Asociaţiei Româno-Germ­­­ane, cele mai cordiale mu­lţu­­miri pentru toate străduinţele pe i­i le-aţi depus în interesul As­jciaţiei. Noi ştim să preţuim aceasta, m­­od deosebit, întrucât cunoaştem nensa povară de muncă ce apar­i pe umerii domniei-voastre. Războiul încordează toate for­­ţ­le noastre. D­e aceea, cu atât mai mult vă miţumim, cu cât dv. aţi găsit mpul necesar să vă interesaţi cât de intens de nevoile Asocia­­ei, la care se adaugă şi acest­a din ce se inaugurează astăzi. ASISTENŢA Au luat parte la această soleri­­­tate d-nii : prof. Ion Petrovici, mnistrul culturii naţionale; Ion Marin­escu, ministrul justiţiei; rof. Alexandru Marcu, ministru tbsecretar de stat al propagar­­ii naţionale; Titus Dragoş, mn­­istru subsecretar de stat al ro­­ânizării; dr. Const. Dănulescu, mnistru subsecretar de stat la funcă; prof. Petre Strihan mi­­­stru subsecretar de stat al c­afa­­srilor interne; prof. Ion Simie­­­scu, preşedintele Academiei Ro­­mâne; prof. G. Rădulescu-Motru; rof. Horia Hulubei. Rectorul, Uni­versităţii; prof. V. Vâlcovici; prof. Gh. Leon; prof. Nichifor Crainic; prof. Tzigara Samurcaş; prof. Si­­mion Mehedinţi; prof. Octav Oni­­cescu; prof. Ion Nistor; gl. Dabija; consilierii ministeriali Pompiliu Voiculeţ; Mircea Grigorescu şi dr. Aurel Cosma; secretar general Sergiu Băcescu de la ministerul muncii; Aurel Popa, de la ministe­rul cultelor şi culturii naţionale ; Radu Budişteanu; prof. Valeriu Patriciu; Adrian Corbu, directorul Oficiului Naţional de Turism; Oc­­tavian Neamţu, directorul propa­gandei; Vasile Ionescu, directorul general al Societăţii de Radio Di­fuziune; Theodor Solacolu, direc­torul agenţiei Rador; D. R Ioa­­niţescu, director general Eugen Cristescu; Alexandrescu-Roman ; Raicu Georman; Ion Marin Sado­­veanu; prof. Gheorghe Spacu; Fr. Langer, consilier german la mi­nisterul muncii; lt.-colonel Emil Turtureanu; lt.-colonel Capverde; prof. Penescu-Kertsch; Ovidiu Papadima; dr Stoia; Romulus Dienu; Pan Vizirescu; Al. Grego­rian; Ion Gregorian; Const. T. Bo­­beş; C. Soldan; N. Mihăescu, pre­cum şi numeroşi ziarişti români şi străini. Legaţia germană a fost repre­zentată prin d. Manfred von Kil­linger, ministru plenipotenţiar şi trimis extraordinar al Marelui Reich la Bucureşti, care a venit însoţit de dj-nii Gerhardt Steltzer, consilier de­­legaţie, Waldemar Müller, consilier de legaţie, Kurt Welkisch, ataşat de presă. ♦ Solemnitatea inaugurări sediu­lui asociaţiei româno-germane a luat sfârşit la ora 20. Plata salariilor cuvenite familiilor mobilizaţilor Comu­nicat Ministerul apărării naţionale constată că unele întreprinderi particulare refuză a plăti sala­riile cuvenite familiilor mobiliza­ţilor. Se atrage atenţiunea că, potri­vit prevederilor art. 26 din legea nr. 2167/941, aşa cum a fost mo­dificat prin legea nr. 787 pu­blicată în „Monitorul Oficial“ nr. 208 din 5 Septembrie 1941, în­treprinderile particulare de orice fel, ce întrebuinţează în servi­ciile lor lucrători şi funcţionari în număr mai mare de cinci, sunt obligate să plătească jumătate din salariile tuturor angajaţilor lor tot timpul cât aceştia vor fi concentraţi, mobilizaţi sau rechi­ziţionaţi. In caz de neînţelegere, familia sau întreprinderea se va adresa judecătoriei în raza căreia se află întreprinderea, spre a hotărî. Lucrătorii şi funcţionarii din întreprinderile mici, cu mai puţin de cinci lucrători sau funcţionari, niui au dreptul la jumătate din sa­lariu de la întreprindere. Familia acestora, în caz că sunt lipsiţi de alte mijloace de exis­tenţă, primesc prin comitetele lo­cale, ajutorul de familie prevă­zut de legea pentru ajutorarea familiilor concentraților, din 21 Februarie 1941 Un studiu de apologetică al d-lui general doctor C. Firu Marile convertid au lăsat ur­me adânci şi luminoase în viaţa creşt­iă. El­e au prefăcut pe scep­tici în iluminaţi de uriaşe puteri de convingere începând cu a­­postolul Pavel şi sfântul Augus­tin, cu Francisc d’Asissi până la Blaise Pascal şi Teodor Ratis­­bonne, şirul nesfârşit al acestor fericiţi privilegiaţi ai Cerului, înseamnă lumini nepieritoare în viaţa omenirii „Lumina Lumii” un volum de 182 pagini, datorit d-lui general doctor C. Firu şi care se aşează între cele mai substanţiale şi va­loroase studii de apologetică din literatura noastră religioasă, este rodul unei impresionante convertiri. Ea se adresează în­deosebi sil­uetelor simţitoare, sdrobite de pierderi scumpe şi cu marea pe­dagogie a durerii experimentale Autorul isbuteşte să ducă sufle­tele înaintea marelui adevăr care-i Dumnezeu şi iubirea lui Isus Hristos.­­ F. o lucrare de mare nobleţe şi spiritualitate creştină. UNIVERSUL Călăreţii români luptă voiniceşte in C­aucaz In Cau­caz se dau lupte Înver­şunate. Soldaţii bolşevici, înfo­metaţi şi desbrăcaţi, au părăsit viziunile munţilor şi au ieşit la drumul mare. In grupuri răsleţe, asemeni haitelor de lupi, bolşe­vicii atacă pe soldaţii români şi germani care fac de pază sau au misiuni speciale. Ei mai atacă şi populaţia civilă, luându-i îm­brăcămintea şi hrana ce even­tual ar găsi-o la ea. In ultimul timp, sovieticii au încercat să atace poziţiile noa­stre şi să pătrundă adânc în dis­pozitiv. In sectorul unei mari unităţi de cavalerie, bolşevicii au deslă­nţuit in ziua de 19 ia­nuarie 1943 un atac puternic. Disperarea inamicului nu a intimidat câtuşi de puţin pe sprintenii olteni, dârjii bănăţeni şi vârtoşii dobrogeni cari apă­rau acel sector. Bolşevicii con­centrând majoritatea gurilor de foc asupra aripei drepte a marei unităţi române de cavalerie, la protecţia perdelelor de gloanţe şi grindină de obuze, au împins forţe masive. Călăreţii noştri încercaţi în lupte grele, , obicinuiţi cu des­­lănţu­irile furtunilor bolşevice, au luptat cu toată îndârjirea. Bolşevicii, in mai multe valuri, înaintau ca şi când nu ar fi cu­noscut până atunci dârzenia în apărare şi avântul în atac al bravilor noştri ostaşi. Câteva rafale şi rândurile dese ale bol­şevicilor sunt culcate l­a pă­mânt. Pe câmpul proaspăt pu­drat cu ninsoare aspră, stau deavalma mogâldeţele sure ale bolşevicilor, iar din loc în loc pe albul zăpezii se văd şi pete de sânge. Inamicul, deşi are pierderi considerabile, reia în cursul a­­celeiaşi zile atacul, aruncând în luptă oameni şi materiale fără nie o socoteală. Avalanşele bolşevice se sparg rând pe rând de zăgazul de fier al călăreţilor noştri. Şi în timp ce o parte din so­vietici o rup la fugă, lăsând pe câmp tot materialul de luptă care le încovoia spatele, călăre­ţii români capturează un însem­na­­t număr de prizonieri. Ace­ştia au declarat că nu au ce mânca şi gerul, din cauza lipsei de îmbrăcămite groasă, le pă­trunde prin oase. Aveau o faţă suptă şi vânătă de ger şi nemâncaţi de câteva zile. îndrăzneala lor ir­e­pte se datoreşte de cele mai multe ori foamei. Şi tot speră ca străpun­gând liniile noastre să poată găsi şi ceva provizii pentru hrană. Ce mincinoasă este propagan­da duşmană când pretinde că Românii nu se mai bat!... Apărătorii Stalingradului continuă rezistenţa Beirlin, 29 (Rador). — Se dau ur­mătoarele amănunte la comunicatul militar german de Vineri? Din emisiunile prin radio ale vi­tejilor apărători de la Stalingrad se desprinde ca şi înainte nestrămu­­tata lor voinţă de rezistenţă. In prezent nu se mai luptă în împre­jurimile oraşului, pe stepa pustie fără tufişuri şi fără case, ci s’au retras pas cu pas în ruinele clădi­rilor din Stalingrad. Fiecare tun, fiecare tank şi fiecare aruncător de grenade ce trebue părăsit, trage până la ultimul său proectil. Luptătorii din armata a 6-a, ră­niţi de câteva zile şi înapoiaţi din iadul de oţel, dinamită şi sânge, povestesc fapte, pentru care chiar cea mai săracă limbă trebue să gă­sească numai un cuvânt: eroism. Astfel, unul dintre trăgătorii unui tun antitank a incendiat în cursul ultimului atac sovietic trei tankuri sovietice, trăgând asupra lor ultimele 4 proiectile. Când alte tankuri au venit din dreapta şi din stânga, el a dat camarazilor ordin să se retragă. Trăgătorul a scos dinamita, care este dată fie­carui echipaj de tun, şi şi-a arun­cat tunul în aer. După aceea, îna­inte de a putea să-şi ajungă ca­marazii, a fost secerat de o mitra­lieră inamică. Intr’un alt punct la sud de oraş, o bază a fost evacuată conform ordinului Toate cazematele de luptă şi de locuinţă au fost dis­­truse. Numai o cazemată cu îmbră­căminte de iarn­ă, care fusese înze­­pezită, a fost uitată. Deşi o puter­nică formaţiune de şoc sovietic se apropia cu grijă de locul evacuat, un protonier german s'a reîntors împreună cu o ordonanţă. Ajuns la cazemată, a turnat pe uşa ei o sticlă cu benzină şi i-a dat foc cu bistolul incendiar. Ordonanţa s’a mai întors la camarazi, dar proto­nierul nu a mai ajuns, deoarece o grenadă de mână sovietică l-a a­tins mortal. O SOŢIE DE PREDARE A FOST RESPINSĂ Berlin, 29 (Rador). — înaltul co­mandament sovietic din Moscova, în comunicatul său oficial de la 28 ianuarie, a trebuit să mărturisea­­scă faptul că o somaţie de predare a fost respinsă fără nicio ezitare de vitejii apărători de la Stalingrad Față de această atitudine a lup­tătorilor de la Stalingrad, care Ie-a costat pe Soviete pierderea unui număr de peste 300.000 de oameni şi în plus a determinat o slăbire a intregei ofensive sovietice, oficia­litatea sovietică a reacţionat publi­­când ştirea falsă şi calomnioasă că trupele germane de la Stalingrad ar fi fost părăsite de comandanţii lor. A fost rezervată agenţiei engleze Exchange Telegraph misiunea de a se indentifica cu această insultă adusă unor soldaţi viteji al căror spirit de sacrificiu şi al căror e­­roism au devenit simbolice pentru întreaga lume civilizată. Iată deci —­ se observă la Berlin­­ — cât de jos au căzut complicii bolșevismului. englezi ai General german mort pe frontul Donului Berlin, 29 (Rador). — Genera­lul de brigadă Karl F­iblt, decorat cu Frunzele de Stejar cu spade la Crucea de Cavaler al Crucii de Fier şi comandant al unui corp de tancuri, a încetat din viaţă în urma unei răni grave pe care a primit-o în cursul luptelor grele din sectorul central al Donului, pe când se afla în prima linie Protezele necesare invalizilor de război Comu­nicat Pentru a se asigura lucrul la timip a protezelor necesar© inva­lizilor de război, se aduce la cu­noştinţa celor în cauză progra­mul stabilit de ministerul apă­rării naţionale, pentru atelierul de proteze de pe lângă spitalul Z­r. 327 din str. Traian nr. 27. Zilele de Marţi şi Miercuri sunt­ destinate pentru a se lua măsuri de proteze. In fiecare Sâmbătă se vor preda invalizilor protezele confecţionate. In afara acestor zile nu se vor mai executa alte comenzi sau pre­dări de proteze, acestea pentru a se lăsa atelierului timpul nece­sar pentru lucru. Este în­­ interesul tuturor inva­lizilor să respecte acest program. Şedinţa Academiei Române O lege votată in Dieta Transilva­niei din 1863.—Comunicarea d-lui Gheorghe I. Brătianu Academia Română a ţinut ori şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. I. Simione­scu. D. Gheorge Brătianu a pre­zentat Academiei un exemplar tipărit al „articolului ■ de lege pentru egala îndreptăţire a na­­ţiunei române" votat de dieta Ardealului la Sibiu şi întărit cu pecetea şi semnătura autografă a împăratului Frantz Ioseph, în trei limbi, germană, maghiară şi română, la 26 octombrie 1863. Cu acest prilej d-sa a arătat împrejurările de ordin politic general prin care s’a ajuns a­­tunci la recunoaşterea dreptu­rilor, cerute de atâta vreme de românii din Ardeal. Le vede de o parte în evoluţia lăuntrică a Monarhiei, sistemul constituţio­nal al lui Schmerling fiind mai favorabil revendicărilor româ­neşti formulate încă din 1848 în adunarea de pe Câmpia Libertă­ţii de la Blaj; de alta, în teama de a manifesta diplomaţia aus­triacă faţă de mişcarea opiniei publice din Principate, după uni­rea lor sub Cuza Vodă, pentru realizarea deplină a unităţii na­ţionale în marginile „Daco-ro­­mâniei" In special îngrijorau tratati­vele duse de la 1859 de guvernul lui Alexandru loan I cu repre­zentanţii emigraţiei maghiare din 1848-49 la îndemnul Franţei şi al Italiei, cari aveau interes să opună Austriei un „al doilea front” pentru a sprijini astfel o nouă revolţie în Ungaria. Această d­e urmă încercare dăduse greş. Domnitorul şi sfetnicii săi n’aveau nici o în­cre­­dere în făgăduelile em­igraţilor. Cuza Vodă declarase răspicat generalul Turr: „Nu aş voi să contribui la o ridicare a Unga­riei, înainte de a şti desluşit că maghiarii s’au înţeles în sfârşit, cu românii dincolo de Carpaţi”. Iar Dimi­trie Brătianu, într’o notă ce o lăsase lui Cavour, fu­sese şi mai categoric în privinţa Transilvaniei „pe care cu nici un preţ nu o putem ceda Un­gariei”. Dar teama de a vedea totuşi această alianţă înfăptuită era îndestul de mare, ca în noua ordine constituţională a imperiului să se considere o con­cepţie oportună „egala îndrep­tăţire” cerută cu stăruinţă de toate adunările şi congresele românilor din Ardeal, precum şi în adresa prezentată împăratului de viitorul mitropolit Andrei Şaguna. Dar această recunoaştere târ­zie a celor mai legitime năzuinţi n’a avut durată. In curând Curtea din Viena a fost câşti­gată ideii unei împăcări cu un­gurii, pentru care lucra partidul moderat al aristocraţiei ma­ghiare, condus de Deak şi Eöt­vös. Regimul dualist a pus fire­şte ca prima condiţie anularea întregii legiuiri a dietei arde­lene dela Sibiu, dela lucrările căreia maghiarii se abţinuseră. Dar atunci n’a mai fost vorba de „egală îndreptăţire”, iar trei­zeci de ani mai târziu acelaş Împărat care semnase în româ­neşte legea din 1863, refuza să deschidă plicul ce conţinea „Me­morandul Românilor din Tran­silvania şi Ungaria”, de la trimi­terea căruia se împlinesc cinci­zeci de ani. A rămas însă de la vremelnica legiferare a „egalei îndreptă­ţiri“ o conştiinţă puternică a dreptăţii noastre, pe care o ex­primă atât de hotărât Memoran­dul din 1892, în cuvinte ce îşi p­ăstrează şi acum întreaga lor valoare: „Suntem chibzuiţi Ma­iestate, suntem iubitori de or­dine, reali şi îndelung răbdă­tori, dar suntem oameni şi nu se poate să rămânem neatinşi când în fieştecare zi suntem provo­caţi, insultaţi fără de sfială, lo­viţi în interesele noastre cultu­rale şi în cele economice, ame­ninţaţi în existenţa noastră na­ţională”. I ljt, i^Âi&LîA Consumaţi cu toată încrederea 99 Neîntrecutul şi singurul înlocuitor de CEAI IM­PASTILE Foarte bine aromat, eftin şi hrănitor întrunind toate calităţile de aro­mă şi gust ale ceaiului te­­ritabil. Una sau chiar jumătate pastilă suficientă pentru, un pahar cu ceai.­­ Cereţi la toate magazinele tulii! Meril“ precum şi la toate magazinele de coloniale şi cafea. M­MRTM mta DJUMKtKti­vttgMMmamizrcM ------------------------------------------­SERIMISI VINDE INSTITUTUL NATIONAL AL COOPERATIEI de la minimum 100 Kilograme • VÂNZAREA: București Calea Serb­an Vodă No. 180 (DEPOZITUL FRIGUL) COMENZI: telefon 3.39.37 Instalații complecte pentru r­î FABRICAT VOIM A66 FURNIZEAZĂ INDUSTRIA“ S.a.l. CENTRALA: București, Str. ION GHICA 3, Tel. 5.39.97 SUCURSALA: Craiova, Str. Kogălniceanu 18, Tel. 16.07 * 'V a A M A -- X 4 A A- 4 I- A A ^ 1 . KLINGHERIT 4 coaie*ele 3 și 4 mm. grosime GStalFiT pulbere­­ 3 .kg. . se caută spre cumpărare. Adresaţi Bucureşti Hotel Majestic, Camera 9. Tel. 4.02.96. ÎNCĂLZIRE PERFECTA cu caloriferul electric cu apă „THERMODON“ De vânzare în condiţiuni avantajoase la „ARTA‘, Str. Academiei btd. — Tel. 4­89.71 Separăm orice fel de Gazificatoare înlocuim capete de arzătoare Vindem cele mai eftine gazificatoare REX pentru: terracote, băi, godine şi maşini de gătit, în atelierul din str. Dr. Felix 31. efect imediat . • Nu atacă inima DEPOZIT: MEDIVAL ♦PIAŢA BUZEȘTI 2 • BUCUREŞTI Casă de import Cere o£eete de produse romă­­neşti de toate felurile din ţară F. WALTER HERRMANN Abl Richter Leipzig C. 1., Zentralste 7 — 9 Ü mm în rate hma*e schimb de aparate vechi, cu Ultimele modele Aparate PHILIPS TEFAG 1943 numai la Radio-Bur^di magazin cunoscut de încredere STR. FILITI 6 (prin Cal. Victoriei 2) Telefon 5.04.49­99 Citiţi „TRUP şi SUFLET" CIORAPI mătase naturală’100% ELBEO cu Lei 995 PLOMBE 875 Lingerie, bluze, tricotaje cu Preturi excepţionale Ciorăpăria PICCOLO­­ Strada ŞELARI 9 Inginer de Atelier SAU TECHNICIAN-MAISTRU angajăm pentru conducerea unui mare atelier de constraţiuni me­canice In Bucureşti, CI1SIS 1« la?* lati îl T, .­Rafter".­­ 16 la PERGAMENT ALB se caută spre cumpărare. Adresați Hotel Majestic, camera 9.— TeIe£on 4­02.96 Reprezentant pentru cumpărări! Comisionar din branșă blănăriei specialist versat, cu prac­tică îndelungată, preia­­cumpărări pentru firme serioase, ALFRED $IAIS»ES, fceipzig C. I., Am Hallischen Tor 7. ... —-------.—____ 3643.

Next