Universul - Capitala, iulie 1943 (Anul 60, nr. 176-206)

1943-07-01 / nr. 176

Anul al 66-lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov II Nr. 176 Joi 1 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Iulie 1941 8 Pagini Erector V 5^*ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CU VOE BUNĂ In cadrul contribuţiei de muncă pe teren, pe care stu­denţimea noastră o va da în cursul vacanţei, grupul stu­denţilor ingineri ai Şcoalei Politechnice din Bucureşti a primit Duminecă indicaţiuni­­le privitoare la rostul con­cursului pe care îl vor da vii­torii ingineri serviciilor teh­nice judeţene. Oficialitatea în îndrumările date studenţilor a explicat că munca ce o vor depune, potri­vit specialităţii fiecăruia, tre­­bue să constitue trăsătura de unire, controlul practic pe te­ren, dintre cunoştinţele căpă­tate în şcoală şi rolul pe care îl vor avea mâine în via£a so­cială. In legătură cu norma, pe care cu siguranţă studenţii, ei singuri şi-au fixat-o, de a a­­vea atât cu funcţionarii admi­nistraţiei locale cât şi cu săte­nii, bună voinţă, înţelegere şi omenie, citim într’o revistă , darea de seamă a unei escursii pe care „Academia Comercia­lă din Cluj-Braşov“ a făcut-o de Paşti, cu itinerariul Ploeşti- Iaşi-Chişinău-Odessa - Cetatea Albă-Galaţi-Brăila. Ne vom opri poate cu alt pri­lej la interesantele constatări prilejuite de această escursie, deocamdată reţinem concluzia: „Suntem obişnuiţi să spu­nem că ţăranul nostru repre­zintă chezăşia permanenţei ro­mâneşti pe aceste­­meleaguri. Este adevărat. Trebue însă să adăugăm că pentru noi inte­lectualii el este şi un mustră­tor şi tragic avertisment, şi dacă nu vom răspunde cu toate puterile, cu tot geniul creator la marea misiune ce ne este rezervată, vom purta pentru vecie stigmatul inca­pacităţii şi al dezertării. Tineretul de azi are, deci, deschis înainte un viitor lumi­nos. Imperativele istoriei îi impun să-l urmeze“. Aşa trebue înţeleasă contri­buţia de muncă ce se cere ti­neretului universitar, ca o da­torie instinctivă de a lumina, de a ajuta pe fraţii neştiutori, ca un concurs dat din toată inima, cu voie bună, cu ome­nească dragoste şi cu deplină înţelegere faţă de cei cari n’au avut putinţa să cunoască nici progresele tehnice, nici rân­­duelele moderne. Voinţa sinceră de a face bine, de a fi de folos, să fie însoţită de răbdare, de îngă­duinţă, de bunătate. Ceea ce lor le-a dat şcoala, viaţa oră­şenească ori cultura lor per­sonală, să nu fie un capitol mort, ci să-l împrăştie cu ge­nerozitate, să risipească întu­nericul provocat de neprice­pere ori de încăpăţânare tra­diţionalistă. Bunele intenţii ale începu­turilor să nu obosească în faţa primelor dificultăţi, răbdarea să le fie călită din amintirea că nimeni nu se naşte învăţat, că experienţa se capătă din truda altora şi că stăruinţa completează orice activitate. Să privească atent lipsurile, neajunsurile, amărăciunile ori suferinţele celor cu cari vin în contact; sunt pentru cărturari lucruri simple, dar pentru cei cari n’au de unde şti leacul durerilor lor, totul pare pornit din voinţa Destinului. Pretutindeni la sate e nevoe de îndrumători sinceri, dezin­teresaţi, cari să explice adevă­rul, să călăuzească, să reme­dieze, fără să uite însă că toată această pătură ţărăneas­că are cuminţenia ei în acea putere de a îndura necazurile care formează baza secularei rezistenţe româneşti. Cu voie bună deci, cu tine­­nerească voioşie să înceapă munca potrivită specialităţii ori profesiunii pentru care se pregătesc, nu din oficială obligaţie, ci din datorie de om, de român, de frate, soco­tind în fiece clipă a pămân­­teştei noastre existenţe că fie­care avem partea noastră de răspundere în pr­opăşirea, în continuitatea și în viitorul neamului în întregul lui. ■CA DE RĂZBOI A STUDENŢILOR Ministerul afacerilor interne comunică :­­ Urmare la comunicatele ante­rioare, se aduce la cunoştinţa studenţilor Facultăţii de Drept şi Litere şi ai Academiilor de înalte Studii Comerciale şi Industriale că în Monitorul Oficial de astăzi şi în ziarele de mâine, va apare deciziunea ministerială cu ta­blourile nominale de repartizarea studenţilor la judeţele unde ur­mează să se presteze munca de război în administraţia locală. Toţi studenţii care figurează în tablouri, fie că s’au înscris vo­luntar­ fie că au fost înscrişi din oficiu, sunt îndatoraţi să se pre­zinte la Prefectura de judeţ cea mai apropiată de locul unde se găsesc, pentru a-şi primi certifi­catul de călătorie gratuită pe Ca­lea Ferată până la Prefectura unde sunt repartizaţi şi carnetul de activitate. Toţi studenţii menţionaţi î­n ta­blouri sunt îndatoraţi să se pre­zinte la prefecturile judeţelor unde au fost repartizaţi în ziua de 4 Iulie 1943, urmând ca în ziua de 5 Iulie ora 8 dimineaţa să înceapă cursul de iniţiere. Se reaminteşte studenţilor în­scrişi în tablouri că munca de r­ăsboi este nu numai o obligaţi­une legală rezultând din ordinul Conducătorului Statului şi din legea pentru organizarea muncii naţionale, dar şi o înaltă datorie morală şi naţională. Se reaminteşte de asemenea că deşi munca de război este gra­tuită, studenţii folosiţi în admi­nistraţiile locale, vor primi o in­demnizaţie de întreţinere de 8°00 lei lunar, călătoria gratuită pe Calea Ferată şi cei care se vor distinge, prime de activitate. Indemnizaţia pe prima lună, se va achita studentului la prezen­tare, la prefectura judeţului că­ruia i-a fost repartizat. Alegerile din Irlanda Geneva, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.R. trans­mite: In legătură cu rezultatul ale­gerilor din Statul Erie, toate zia­rele londoneze exprimă satisfac­ţia lor pentru faptul că partidul d-lui de Valera a pierdut 10 mandate în Parlamentul din Du­blin, numit „Dail”, şi regretă în acelaş timp pierderea a 13 man­date de către partidul Cosgrave. Ziarele nu văd totuşi nici o altă soluţie în ce priveşte evoluţia politică viitoare decât menţine­rea preşedinţiei consiliului de miniştri de către d. de Valera. EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ I. P. T. T. Nr. 24.464/939 PAZA LA ATLANTIC Una din numeroasele baterii de pe coastă PIERDERILE AVIAŢIEI ANCLO-AMERICANE S PERSPECTIVELE UND­MII COMENTATE LA BERLIN Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 29. — Intr’un comuni­cat care a provocat senzaţie, bi­roul american de informaţiuni de război, recunoaşte că pierde­rile aviaţiei americane au fost foarte grele în ultimul timp. Această mărturisire face dovadă că tactica de război a aliaţilor nu şi-a ajuns de loc scopul. De asemeni, acest episod de răz­boi, plin de pierderi pentru a­­liaţi, nu înseamnă nicio uşurare pentru bolşevici. Puternicele atacuri ale aviaţiei germane împotriva oraşului Sa­ratov, situat nu prea departe de Kuilvsev, au produs însemnate pagube militare, precum şi o pu­ternică impresie în Uniunea So­vietica. La aceasta, se adaugă plângerile Sovietelor, că din cauza marilor pierderi suferite de aliaţi, aceştia au fost nevoiţi să întrebuinţeze pentru ei înşişi re­zervele lor aviatice din Orientul apropiat, renunţând să pună acest material la dispoziţia bolşevicilor. ❖ Faţă de toate aceste insuccese nu trebue să mire propaganda pe care o fac aliaţii în legătură cu invazia. După părerea cercurilor mili­tare germane, nu le rămâne a­­cum aliaţilor altceva de făcut de­cât să încerce o invazie forţată şi plină în acelaş timp de cele mai mari riscuri. O astfel de in­vazie ar fi condamnată de la în­ceput la insucces, deoarece îi lipseşte prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească orice operaţiune militară: libertatea hotărîrii. Aliaţii vor trebui însă să întreprindă neapărat această acţiune, spre a se putea elibera din strâmtoarea în care au intrat în urma propagandei făcute de ei înşişi în această direcţie. In asemenea împrejurări, a în­ceput să se vorbească de pe acum la Berlin despre „ajunul invaziei", o formulare, care faţă de ma­niera precaută de a se exprima a cercurilor germane, poate fi considerată ca neobişnuită. Concomitent, cercurile germa­ne arată că orice încercare de invazie s’ar isbi de solidaritatea absolută a conducerii politice şi militare a Axei, de pregătirile minuţioase pe care le-au făcut puterile Axei de la Capul Nord până la Pirinek şi de acolo până la graniţa Turciei, precum şi de hotărîrea nestrămutată de a ceda a Italiei. In legătură cu hotărîrea Italiei. Se subliniază aci că toate ziarele Italiene sunt unanime în a spu­ne că „cu tunul şi cu cuţitul, „­­pârâtă de munţi şi de baricade. Italia va combate cu îndârjire orice încercare de invazie. Fie- I care casă va deveni o cetate, iar­­ inamicul va trebui să treacă peste I fiecare oraş italian în parte“. La aceasta se adaugă forţa ar­mei aeriene germane, care a do­­borît numai în cursul lunei iunie peste 900 de avioane inamice, dintre care numai 350 în Medi­­terana. Londra însăşi aprec­istă numărul bateriilor antiaeriene germane la 3000, al reflectoarelor la 2000 şi al avioanelor de vână­toare la 1200. Cercurile germane nu se exprimă, bineînţeles, în niciun fel asupra acestor cifre. La toate acestea, se adaugă ac­­ţunea submarinelor germane, care ar periclita toate transpor­turile aliate necesare unei ac­ţiuni de invazie, precum şi nouile arme germane pe care le-a a­­nunţat de curând ministrul Speer şi care sunt ţinute în cel mai strict secret. In concluzie, se precizează aci că in cercurile puterilor Axei nu domneşte nici cel mai mic spi­rit de nervositate, Germania şi Italia fiind sigure de puterea lor. Poziție germană de artilerie pe insula Creta. 878 avioane pierdute de anglo-americani in luna Iunie Berlin, 29 (Rador). — Avioane de vânătoare germane şi italiene şi artileria antiaeriană au doborît până în prezent în cursul lunii Iunie în Mediterana şi cu prile­jul atacurilor teroriste britano­­americane contra oraşelor italie­ne, 378 de avioane inamice. Pierderile pricinuite inamicului în aceste regiuni de apărare a Axei, ating acum aproape cifra pierderilor lui cu prilejul atacu­rilor teroriste împotriva terito­riilor Reichului, care a depășit în cursul acestei luni cifra de 500 de avioane, dintre care cea mai mare parte avioane cu mai multe mo­toare fiecare. UNITĂŢILE ROMÂNE S’AU DISTINS LA CAPUL DE POD CUBAN Bombardarea oraşului german Colonia Berlin, 29 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu pri­vire la comunicatul militar de Marţi: Sovieticii au avut pierderi mari în ziua de 28 Iunie în deosebi cu prilejul luptelor de la sud de Sta­­raia Rusa. In cursul luptelor de apă­rare de la capul de pod de pe Cuban din aceiaşi zi s’au distins mai ales unităţi ro­mâne. Cu ocazia noului atac terorist britanic împotriva Coloniei au fost aruncate asupra oraşului fără nici un fel de discriminare bom­be explozive şi zeci de m­i de bombe incendiare, astfel încât no­rul gros de fum de deasupra o­­raşului a luat orice posibilitate de a vedea aviatorilor de bom­bardament britanici. Printre edificiile culturale com­plet nimic­te se află şi primăria din Colonia cu bogata sa orna­mentaţie de statui, Casa Muni­cipală din faţa primăriei şi Guer­­zenickul, vestita sală construită în primele timpuri ale Evului Mediu, făcând parte din vechiul oraş hanseatic. Mari stricăciuni au fost făcute Domului din Colonia. Bombe de calibru greu au pă­truns prin cupola cea mare a Domului şi au explodat în inte­riorul bisericii, unde au făcut mari ravagii. Transeptul stâng a fost complet distrus, iar splend da orgă, ca­pela în care se oficiază botezurile şi mai multe părţi valoroase din boltă s’au prăbuşit la pământ. Pe ziduri se văd urmele unor schije mari provenind dela bom­bele ce au căzut în apropierea Domului şi care şi-au greșit ţinta. PIERDERILE AVIAŢIEI SOVIETICE Berlin, 29 (Rador). — Forţele aeriene sovietice au pierdut, de la 1 la 17 iunie, 948 de avioane. Formaţiunile germane de vână­toare au avut un rol predomi­nant în distrugerea acestui mare număr de avioane inamice. ❖ Berlin, 29 (Rador). — Avioanele germane de vânătoare au distrus pe frontul de răsărit 172 de a­­vioane sovietice de la 20 la 26 iunie, față de 18 avioane germane pierdute. Toate încercările sovietice de zi și de noapte de a ataca unele aerodromuri germane au fost îm­piedicate, suferind pierderi im­portante. D. MINISTRU PETROVICI A SOSIT LA BERLIN Berlin, 29 (Rador). — La invi­taţia d-lui dr. Rust, ministrul Reichului pentru educaţia pu­blică, d. I. Petrovici, ministrul român al culturii naţionale, a so­sit la Berlin. La sosirea sa în capitala Rei­chului, d-sa a fost salutat de d. dr. Rust şi de mai multe alte personalităţi germane. ❖ Berlin, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Rador” trans­mite: Vizita d-lui ministru Ion Pe­trovici a prilejuit o impresio­nantă manifestaţie de amiciţie româno-germană. Cuvintele de bun sosit, rostite de d. ministru Rust, al cărui oaspete este ministrul educaţiei naţionale al României, ca şi pri­mirea excepţională de care d. profesor Ion Petrovici s-a bucu­rat în primul moment, sunt folo­site de presa germană de seară pentru a omagia lupta României şi contribuţia ei la noua ordine europeană. Delegaţia de studente şi stu­denţi români, îmbrăcaţi în fru­moasele costume naţionale din toate regiunile ţării, care a fost prezentă la sosirea d-lui ministru Ion Petrovici, a fost deasemenea obiectul unor cuvinte elogioase din partea oficialităţii germane. In cursul scurtei sale şederi în Germania, d. profesor Ion Petro­vici va vizita organizaţia şcolară şi extraşcolară a tineretului de aici, aşezămintele de învăţământ practic şi instituţiile superioare de cultură. In cinstea ministrului român, cercurile conducătoare germane au organizat mai multe recepţii oficiale, în cadrul cărora d. pro­fesor Ion Petrovici va putea lua contact cu fruntaşii vieţii poli­tice şi culturale germane. / Accelerarea judecăţilor Am publicat zilele trecute noua lege pentru accelerarea judecă­ţilor în materie civilă şi comer­­cială şi importantele modificări aduse codului de procedură pe­nală. Principiul diriguitor al ambe­lor legiuiri a fost acela de a a­si­gura ţării o justiţie cât mai ac­tivă, o judecată grabnică, punăn­­du-se astfel accentul pe rolul social de prim ordin al justiţiei, care este şi trebue să se afirme tot mai mult ca putere în stat, exerciţiul său fiind de învedera­tă ordine publică şi ne mai pu­tând rămânea în mâna părţilor şi în seama şicanelor procedu­rale, posibilitatea , pulverizării justiţiei, pri interminabile amâ­nări. Prin legea pentru accelerarea judecăţilor in materie civilă şi comercială — lege de procedură aplicabilă pe întreg cuprinsul ţă­rii — s’a căutat a se imprima un ritm grabnic realizării dreptului părţilor ce vin în faţa justiţiei. Odată cu începerea noului an judecătoresc toate instanţele ju­diciare, de orice grad şi de pe întreg cuprinsul ţării, au şi pu­tinţa dar şi datoria de a grăbi soluţionarea pricinilor diverse deduse înaintea lor. „Rolul jude­­cătorului nu se mai poate mărgini la acela de simplu arbitru al păr­ţilor, ca în trecut, el trebue să facă dreptatea — şi aceasta chiar în contra voinţei de întârziere a acestora — pentru că interesul social cere ca instanţele să nu fie blocate cu procese neterminabile şi atâtea posibilităţi de viaţă eco­nomică să fie ţinute pe loc ani în­tregi“,­­cum scrie d. ministru al justiţiei în expunerea de mo­­tive ce însoţeşte legea. Intre altele, s’a introdus obli­garea părţilor, sub sancţiunea de­căderii, de a propune la prima zi de înfăţişare toate excepţiunile şi de a cere probele în principal mai înainte de începerea desbate­­rilor in fond; s’a dat putinţa ju­decăţii de a face judecarea chiar în lipsa ambelor părţi, dacă una din ele a cerut-o în scris; s’a in­trodus o dispoziţiune care permi­te pronunţarea unei hotărîri pro­vizorii, pentru partea de pretenţii recunoscute de pâiii, rămânând ca judecarea să continue pentru rest, pentru pretenţiile rămase în litigiu; s’a precizat şi s’a extins cadrul ordonanţelor prezidenţiale, pentru soluţiile cari necesită o deosebită urgenţă; s’a introdus in­stituţia din dreptul ardelean, a perimării de drept când părţile nu se interesează de proces, s’au fă­cut modificări în procedura divor­ţului, etc. Dar s’au păstrat dispo­ziţiile procedurale speciale, fie din actualele coduri fie din legi spe­ciale, cari urmăresc o judecată ra­pidă, şi sunt­ strâns legate de ma­teria corespunzătoare. Printr’o altă lege, s’au modifi­cat 150 articole din codul de pro­cedură penală, spre a pune şi or­ganizarea represiunii în concor­danţă cu voinţa de accelerare a judecăţilor. In acest sens, s’au su­primat toate formalităţile cari tin­deau mai degrabă la tărăgănirea judecăţii, decât la asigurarea avă­­­­rii şi realizarea dreptăţii. S-au suprimat nulităţile formale, in­­troducându-se principiul din pro­cedura civilă, că neobservarea formelor procedurale prescrise de lege, atrage nulitatea actului ju­decătoresc, numai atunci când a­­ceastă neobservare a adus părţii ce i invoacă, o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anula­rea actului. S’a procedat la degre­varea, de sus in jos, a instanţelor de judecată, mărindu-se compe­­tinţa judecătoriilor de ocol, căro­ra li s’a dat a judeca o seamă de delicte de mică importanţă, dar foarte numeroase, cari aglomerau până acum Curţiletribunalele S’a uşurat procedura de judecată şi s’a dat dreptul primei instanţe de a ordona arestar­ea condamna­­tului, urmând a se judeca astfel în apel sau recurs, etc. Nouile legiuiri elaborate cu concursul magistraţilor de toate gradele, a profesorilor universitari de specialitate, a reprezentanţilor barourilor şi ai consiliului logis­­tic sunt un important mijloc de înfăptuire a unei justiţii grabnice, cu respectarea însă a tuturor drepturilor de apărare. Intr’însele, justiţia are astăzi la îndemână instrumentele nece­sare spre a face dreptatea întrea­gă şi repede. Fără îndoială însă, că legea, oricât de bună, nu este decât un pas pe drumul urmărit. Legea trăeşte în conştiinţa celor cari o aplică şi în voinţa lor de a-l da suflul continuu de viaţă de care are nevoe spre a-şi putea împlini rostul pentru care a fost elaborată. Princip­iul accelerării judecăţi­lor este, indiscutabil, de reala utilitate pentru justiţia însăşi. Legile de accelerare, înlăturând principiul diligenţei părţilor in­teresate pentru judecarea prici­nilor, principiu care s’a dovedit nefericit şi datorită unei nefaste practici de tărăgănare a judecă­ţilor, vor căpăta insă adevărata valoare numai prin executarea lor în spiritul în care au fost elaborate. Şi astfel, devenind o realitate, printr’o vigilenţă per­manenta in aplicarea lor, spre a scoate efectiv şi definitiv din administrarea justiţiei şicanele procedurale cam­ gătite dreptatea şi dreptul însuşi, nouile legiuiri vor putea deschide, dacă sunt aplicate în acest spirit, o epocă nouă în administrarea justiţiei româneşti. Unitate germană în recunoaștere în Marea Nordului Mareşalul Petain a părăsit Vichy-ul Vichy, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.R. trans­mite: Şeful statului, mareşalul Pe­tain, a părăsit Vichy-ul, pentru a-şi continua la Bourboule va­canţa pe care a trebuit să o în­trerupă acum câteva zile. înapoierea mareşalului Petain la Vichy nu a fost încă fixată. LOCALITATE PORTUGHEZĂ DISTRUSĂ DE INCENDIU Lisabona, 29 (Bador). — Loca­litatea Has­ta Meira, situată în nordul Portugaliei și care nu­mără 250 de locutori, a fost com­plet distrusă de un incendiu. COMISAR DE POLIŢIE UCIS CU FOCURI DE REVOLVER LA PARIS Paris, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani“ trans­mite : Comisarul de poliţie Paul T'S­­sot, unul dintre conducătorii sec­ţiei speciale pentru lupta împo­triva terorismului comunist, a fost ucis cu două focuri de revol­ver pe când trecea prin parcul Vincennes în drum spre biroul său. Asasinul a dispărut. PIERDERILE BANDELOR DIN MUNTENEGRU Berlin, 29 (Rador). — Pierderile bandelor din Muntenegru, împrăş­tiate de trupele germane şi aliate, care la început fuseseră evaluate la 12.000 de morţi, sunt simţitor supe­rioare acestei cifre, după cum se vede după ultimele constatări. Mii de bandiţi au murit de tifos, fiind îngropaţi de ceilalţi în gropi comune. Un medic luat prizonier şi care fusese răpit de bandiţi pen­tru a le da asistentă, a declarat că cel puţin 10.000 de bandiţi au murit din pricina bolilor molipsitoare. Aşadar, se crede că bandiţii au pier­dut cel puţin 22­ 000 de morţi. CIUDATĂ ISTORIE...! de GABRIEL JEBELEA Un învăţător refugiat recent, mi-a adus o carte. Am citit-o cu multă atenţie. Intr’adevăr, nu e un lucru de toate zilele să ai în mână o „Istorie a naţiunii ma­ghiare, constituţia şi geografia pentru cl. IV—VI a şcolilor popu­lare“, scrisă în r. română. Ochii îmi alunecau miraţi peste rân­durile­ scrise într’o românească greoaie şi confuză, căutând să descopăr printre datele istorice ale trecutului maghiar, adevăra­tele obiective ale manualului. Mă interesau în primul rând da­tele privitoare la Români şi is­toria românească pe cari tinere­tul şcolar român din Transilva­nia de Nord va fi silit să şi le înnsuşiască. Teoriile despre Ardeal şi aşe­zarea Românilor difuzate de ma­nual sunnt cele cunoscute din a­­tâtea lucrări de istorie ungureşti: Ardealul era p­ustiu la venirea Ungurilor, iar Românii s’au in­filtrat în Ardeal abia în secolul al, XII-lea. Astfel, la pag. 7, gă­sim următoarele rânduri: Ardea­lul era încă o ŢARA PUSTIE — în epoca pătrunderii Ungurilor în bazinul carpatic N. R. — lo­cuită numai de câteva colonii slave şi bulgare. Românii veniţi dinspre Sud, nu se vor ivi acol decât mai târziu, spre sfârşiţi veacului al XII-lea“... La un capitol despre „Popu­laţie“ ni se spune: „Pămănii Ungariei FU CUCERIT înaint de o mie de ani de către maghiai (la pag. 7, se preciza că la veni­rea Ungurilor, Ardealul era „ ţară pustie“, N. R.)... In cursa vremilor Maghiarii au îngădui ca colonişti din alte neamuri să se aşeze în Ungaria. Vrăjmaş cari se năpustiseră asupra Ungă­riei, devastau mai ales ţinuturi­ locuite de Unguri... După alun­garea Turcilor, ele trebuiau s fie repopulate. S’au chemat d­n nou alte neamuri pentru a cul­tiva regiunile prăbuşite. „Populaţia maghiară dominan­tă îi primea voios pe strein cari veniră să se aşeze în Ţar­ei. Limba, religia şi datinile imi­graţilor rămaseră nestrămutaţi Aşa se explică faptul că popula­ţia Ungariei îmbrăţişează şi as­t­ăzi mai multe neamuri, nu nu­mai elemente maghiare, dar , pe fiii altor popoare cari la ne formează naţionalităţile1’... (Continuare in pag. 2-a) MIŞCAREA REVOLUŢIONARĂ DIN IRAN Ankara, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani“ co­munică :• Ştiri sosite din Teheran anunţă că mişcarea revoluţionară, ce a izbucnit în Iran, a luat foarte mari proporţii. In partea meridională a ţării rebelii au reuşit să taie în mai multe puncte linia de cale ferată ce traversează Iranul, provocând astfel întreruperea comunicaţiilor între porturile din Golful Persan şi Rusia Sovietică. Mai multe oraşe, printre care şi Firuzabel, au fost ocupate de rebeli. In­ cursul ultimelor zile, mai multe convoaie şi posturi izolate britanice au fost distruse de re­belii­­naţionalişti. Situaţia­ este­­socotită ca fiind foarte gravă. Ankara, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Ştefani trans­mite : Din Iran se anunţă că în toate regiunile unde a fost decretată starea de asediu, rolul jandarme­­riiei­ a fost asumat de trupele en­gleze Autorităţile britanice au motivat aceasta măsură declarând că ra­ţiuni superioare militare cer ca ordinea­­ internă să fie asigurată prin forţe suficiente pentru orice eventualitate

Next