Universul - Provincie, decembrie 1943 (Anul 60, nr. 329-356)
1943-12-01 / nr. 329
. IMPORTANŢA MARILOR LUCRĂRI EDILITARE Deschiderea Bulevardului Basarab Brâncoveanu a inaugurat marile lucrări edilitare din Capitală. In afară de utilitatea lui ca arteră principală care pune capăt unei stări de lucruri rușinoase căci, după cum a spus primarul general al orașului, d. general de corp desuimată Ion Răşcanu, în această parte a Capitalei, era „un defileu de ruine care proecta o urîtă lumină asupra Bucureştilor”, noul Bulevard va uşura mult circulaţia devenită imposibilă şi primejdioasă şi, — atunci când împrejurările vor fi favorabile — va permite construirea de imobile demne de Capitala ţării, pe terenurile rezultate din exproprierile şi dărâmările impuse de această mare lucrare edilitară. Mai trebuie însă subliniată repeziciunea cu care s’a lucrat şi ,s’a dus la bun sfârşit o operă edilitară atât de frumoasă, în vremuri când ţara se găseşte în plin război şi deci, când atâtea greutăţi, lipsa de bani, lipsa de mâna de lucru, stăteau în cale. Aceasta dovedeşte că dacă se pune hotărîre şi tragere de inimă, nimic nu e prea greu şi rezultatele bune se pot repede obţine. Primarul general al Capitalei, d. general I. Răşcanu, adresat mulţumiri şi presei române „pentru stimulentul şi sugestiile ce a dat în rezolvarea problemelor edilitare”. D-sa a mai adăugat rugămintea următoare: „presa să continue să dea şi în viitor acelaş sprijin ori de câte ori va găsi că munca şi preocupările noastre sunt închinate exclusiv binelui obştesc”. Iată într-adevăr o justă apreciere a menirei presei şi o dreaptă recunoaştere a foloaselor ce pot rezulta de pe urma sprijinului pe care presa nu l-a refuzat niciodată muncii cinstite şi închinate binelui obştesc. Informaţia controlată, critica onestă, legătura Intre autoritatea conducătoare ş i opinia publică, indicarea — vAtunci când este cazul — &urorilor şi a nemulţumirilor pe «are acestea le pot provoca *au cari au şi' fost provocate — iată, în afară de multe altele foloase reale pe care sprijinul sincer al presei îl poate aduce tuturor acelora cari îşi închină într’adevăr activitatea binelui obştesc. Deschiderea noului bulevard Constantin Brâncoveanu este o operă meritorie şi sprijinul pe care presa română îl acordă unor asemenea opere şi pe care d. primar al Capitalei l-a subliniat în cuvântarea sa, confirmă înalta înţelegere pe care această presă o are despre adevărata ei misiune ca şi devotamentul ei neclintit faţă de interesele generale şi de binele obştesc Problemele edilitare în ansamblul lor — de estetică, de salubritate, de circulaţie — nu sunt de ordin secundar şi mai ales atunci când ele privesc primul oraş al ţării. De aceea, cel puţin in ce priveşte ziarul nostru, am căutat întotdeauna să contribuim la soluţionarea lor, să sprijinim activitatea onestă, s-o urmărim de aproape, şi să punem în lumina meritată rezultatele bune. Şi în această privinţă am insistat în repetate rânduri — şi o mai facem şi de data aceasta — asupra necesităţii de a se acorda şi cartierelor periferice ale oraşului toată atenţiunea şi prin lucrări, dintre cari unele au devenit urgente, să fie şi ele apropiate de starea civilizată a cartierelor mai centrale. Desigur contribuţia şi sprijinul populaţiei din aceste cartiere mărginaşe, sunt absolut necesare pentru ca bună voinţa şi sârguinţa edililor noştri să se poată desfăşura mai ales în ce priveşte problema sanitară. Dacă ordonanţele nu sunt respectate, dacă locurile virane nu sunt împrejmuite, dacă curţile şi grădinile, nu sunt îngrijite, dacă clădirile, chiar şi cele mai modeste, nu sunt controlate şi întreţinute de proprietarii sau chiriaşii respectivi, energiile şi buna voinţa autorităţii vor pierde din eficacitatea lor oricât de bine ar fi intenţionate. Incheiând, mai semnalăm şi faptul că această grijă edilitară care se manifestă în ritm viu şi merituos în Capitala Ţărei, ar trebui să servească de pildă şi altor oraşe ale ţarei rămase, 85» nefericire, mult în urmă. Toţi edilii ţârei, părinţii tuturor oraşelor mai mari şi mai mici şi adăugam, chiar acei ai satelor noastre, trebue să se convingă,de necesitatea unei cât mai devotate activităţi pentru binele obştesc. O MIŞCĂTOARE TRAGEDIE ALPINĂ Chamonix, 28 (Rador). Corespondentul agenţiei „Havas- Ofi“ transmite : O tragedie alpină s-a desfăşurat în regiunea Argentieres provocând 12 morţi. Un număr de 20 voluntari conduşi de o călăuză, plecaseră din centrul „Tineret Şi Munte". Miercuri la orele 9 dimineaţa, pentru a face o ascensiune la Lacul Alb. Grupul ajuns acolo, a plecat înapoi la orele 16 şi 30, când brusc s’a deslănţuit o furtună. Mersul devenind din ce in ce mai greu şi la urmă penibil, grupul rătăcind calea, s’a aflat, la un moment dat, risipit, în faţa unor imense stânci cari barau calea de reîntoarcere. Şeful grupului a ordonat atunci opri—_______ . ----- ww — ———El rea şi alcătuind un bivuac a început să emită apeluri de salvare. La centrul organizaţiei „Tineret şi Munte“, apelurile n’au fost auzite decât la orele 22, când au şi plecat primele echipe de ajutorare. Furtuna înteţindu-se n’a dat posibilitate primilor salvatori să ajungă în locul unde se aflau camarazii lor, dintre cari opt, muriseră de frig şi de epuizare Alţi patru alpinişti cari rămăseseră în urmă sunt consideraţi pierduţi, corpurile lor neputănd fi până acum găsite. In valea Chamonix această tragedie a produs o mare emoţie, întreaga populaţie ia parte la doliul organizaţiei „Tineret şi Munte“ şi la cel al familiilor greu încercate ale victimelor. __ D. Mareșal Antonescu vizitând Salonul de artă decorativă al Ateneului A ÎNSEMNATE succese germane in luptele crâncene DIN SUDUL FRONTULUI ORIENTAL Berlin, 28 (Rador).• Cu privire la luptele de pe frontul oriental, se dau următoarele amănunte : Forţele germane, sprijinite de aviaţie, au avut şi in cursul zilei de Sâmbătă, importante succese in luptele crâncene ce se dau în sectorul de sud al frontului oriental. LA EST DE PEREKOP La est de Perekop, o înălţime a fost cucerită de trupele germane, după un puternic atac dat în special cu grenadiri. Nouile poziţii ocupate au fost bine organizate, după ce au fost respinse puternice contra-atacuri date de forţele sovietice. Avioane „Stuka“ şi avioane de bătălie au bombardat forţele sovietice in cursul atacurilor şi In poziţiile de plecare, provocându-Ie mari pierderi de oameni şi de material. LA CAPUL DE POD DELA NICOPOL In regiunea capului de pod dela Nicopol, au fost atacate deasemeni mari masse de trupe sovietice, care se pregăteau să contra-atace, provocându-Ie pierderi importante. Forţele sovietice au pierdut 29 de tancuri. Un Toate Încercările forţelor sovietice au fost deasemeni respinse in celelalte sectoare. In ultimele zile, numai in sectorul dela KörösBerlin, 28 (Rador).— Pierderile suferite de Rusia Sovietică sunt extraordinar de mari, provocând o accentuată lipsă de oameni. Ofițerii sovietici, cari s’au lăsat să fie prizonieri, au declarat în mod unanim că în ultimele șase luni pierderile suferite de Rusia Sovietică se ridică la cel puţin 3.500.000 de oameni. ien sovieticii au lăsat pe teren mai multe mii de morţi. Pierderile Sovietelor de oameni şi de material sunt Însemnate. In legătură cu aceasta, Inspectorul sovietic Ivan Andreev, care în ultimele zile s’a lăsat să cadă prizonier în sectorul de sud al frontului oriental, a declarat că comandamentul sovietic a declarat că nu poate să mai continue luptele dacă nu dispune de o rezervă de trupe proaspete de cel puţin două milioane de oameni. 3.500.000 de oameni pierduţi de Soviete in ultimele şase luni Ce scrie ziarul madrilen „El Espagnol“ Madrid, 28 (Rador). Corespondentul agenţiei „D.N.B.“ trammite : „Succesele aliaţilor nu au nici o importanţă hotăritoare şi s-a constatat că timpul continuă să lucreze pentru Germania“, scrie ziarul „Eil Espagnol“, cu privire la teza susţinută de propaganda anglo - americană, anume că răzpoporul german, chiar după părerea cercurilor competente aliate, este foarte bine aprovizionat şi nu dă nici un semn de slăbiciune. Totodată, aliaţii au fost obligaţi să mărturisească faptul că războiul aerian de teroare nu poate să ducă la un rezultat hotărîtor. Producţia germană de război nu a suferit nici o întrerupere şi Germania dispune de contra-atac german a aruncat înapoi mai multe formaţii de trupe sovietice. Mai spre vest, atacuri sovietice au fost luate sub focul con- centric al forţelor germane, in special al artileriei, şi, după o luptă dată in strânsă cooperare cu aviaţia germană de luptă şi de bătălie, Inamicul a fost respins. LA COTUL NIPRULUI In interiorul cotului Niprului, puternice forţe sovietice de atac au fost respinse pe un front larg. Numai in acest sector Sovietele au aruncat in luptă 72 de care blindate, dintre care 11 de tipul cel mai greu. Sforţările forţelor sovietice au rămas zadarnice, deoarece poziţiile germane nu au putut fi clintite. Forţe blindate germane şi trupe de asalt au contraatacat respingând pe inamic. Două batalioane sovietice întregi au fost complet nimicite, IN CELELALTE SECTOARE ALE FRONTULUI La sud de Kremenciug şi in regiunea Cerkassy, au fost zădărnicite toate acţiunile sovietice. In această regiune au fost distruse 12 tancuri sovietice. La vest de Kiev, au continuat operaţiile trupelor germane, cu toată rezistenţa crâncenă a forţelor sovietice. Intr’o luptă de tancuri au fost distruse 12 care blindate sovietice. Atacuri sovietice, date cu forţe puternice intr’un sector apropiat, au fost zădărnicite, inamicul suferind mari pierderi. In luptele din regiunea Korosten forţele germane au avut deasemeni succes, nimicind « formaţia sovietică de 806 de oameni. Roiul se va termina în curând printr’un succes al aliaţilor. Ziarul citează o declaraţie făcută de d. Hopkins, care a spus că sfârşitul războiului nu trebue să fie aşteptat mai înainte de 1945. In continuare, ziarul scrie că mai mult armament şi muniţii decât are nevoe, nelipsindu-i dealtfel nici un element important, astfel încât în nici un caz nu se poate vorbi de o slăbire a Reichului de pe urma ultimelor evenimente ale războiului. Sporirea bugetului Finlandei pe 1943 Helsinki, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite următoarele : •S'a supus Parlamentul Finlandez aprobarea unui supliment la bugetul anului • 1943, în care se prevede o sporire a veniturilor cu 9.800.000.000 mărci finlandeze care va fi acoperită, în principal, de un împrumut, precum şi o sporire a cheltuelilor cu suma de 2.400.000.000 mărci. Bugetul finlandez s’ar urca, pe anul 1943, la suma de circa 28 miliarde mărci, venituri şi cheltueli, în acelaşi cadru ca şi bugetele celor doi ani precedenţi. O UNIVERSITATE IN PRIBEGIE de GABRIEL ŢEPELEA Am în faţă Anuarul universităţii din Cluj—Sibiu pe anul 1941—42, al doilea an de refugiu. Numele de dascăli cunoscuţi, fotografiile, preocupările, fac să răsară înainte-mi amintiri din Clujul studenţiei noastre. Cesemnează un student în furnicarul de lume al Capitalei, al marilor oraşe. O biată vietate ce se pierde în imensitatea haotică, alături de ranguri şi averi. De aceea niciodată adevărata viaţă studenţească n’a înflorit în marile centre. S a refugiat pe undeva prin Heidelberg, prin Oxford, prin Montpellier. In România Mare de ieri, Clujul era sortit să fie leagănul vieţii universitare. Era în mijlocul românismului de peste munţi, centraliza aspiraţiile spre lumină ale unei populaţii îndelung oprimate. Era Mecca năzuinţelor ardelene. De jur împrejur, străjuiau nucile cetăţi: Bistriţa, Năsăudul, Turda, Deva, Or ăştia, Dejul, Gherla, Alba Tulia, cari se iu- ■ treceau la a-i trimite contingente de tineri cu sufletul deschis spre lumină. — „Mă ’nscriu la Cluj“ ! Era neegalat svâcnetul de mândrie în sufletul tânărului bacalaureat ardelean când pronunţa aceste cuvinte ! Avea o mistică a lui Clujul, o putere de atracţie unică ! Nu avea decât o haină streină. O haină mohorîtă, tomnatică, clădirile. Ce contrast între cenuşiul aspect din centru şi cochetăria vilelor româneşti de pe Andrei Mureşianu, de pe Fântânele ! Printre zidurile cenuşii pulsa însă un suflet deschis: era sufletul nostru. Noi am desmorţit oraşul, noi i-ara dat tinereţe, soare, avânt! Pentru a înţelege Clujul trebuia să-l vezi primăvara. In parc,, mugurii îşi deschideau braţele, ca o spovedanie, spre lumină. Tinerii roiau în jurul catedralei cu muşchii înverziţi de (Continuare in pag. 2-a) NU PUNĂ LUPTA Pionieri germani înaintând spre inamic ERI PLANETA MARTE A FOST IA CEA MAI MARE APROPIERE DE PĂMÂNT de CĂLIN POPOVICI astronom la Observatorul din Bucureşti Marte, planeta roşiatică, ce se vede la începutul nopţii spre răsărit, a trecut la cea mai mică distanţă de pământeri, 29 Noémime, dată când s’a aflat în opoziţie cu soarele. Depărtarea planetei de noi este cu puţin mai mare ca jumătate din distanţa pământsoare şi astrul s-a găsit în cele mai bune condiţii de observaţie, culminând la miezul nopţii. Prin strălucirea şi, prin culoarea lui roşiatică, Marte a putut fi uşor găsit chiar de acei cari nu posedă cunoştinţe speciale asupra cerului. Pentru orientarea acelora menţionăm că astrul se găseşte acum în constelaţia Taurului. Marte era pentru romani sângerosul zeu al războiului, iar planeta a primit probabil acest nume din cauza culorii sale. Nici o planetă n'a fost atât de mult observată şi nici un astru n'a stârnit atâta interes ca Marte. Discuţiile provocate au depăşit cu mult cadrul astronomiei de specialitate, ajungând să pasioneze marele public. Este sau nu locuită planeta Marte ? Sunt într’adevăr acolo fiinţe de acelaş fel cu oamenii, cari au reuşit să construiască o gigantică reţea de canale? Imaginaţia populară a fost totdeauna atrasă de senzaţional, iar astronomia a oferit un câmp vast acestei curiozităţi. Planeta Marte este planeta cea mai bine cunoscută din sistemul solar şi astrul care după lună se poate observa în condiţiile cele mai bune. Toate datele relative la dmensiunea, massa, densitatea planetei precum şi acelea relative la orbită sunt stabilite cu mare preciziune, iar amănuntele suprafeţei sunt reprezentate, pe hărţi verificate de numeroşi observatori. Orbita planetei este mult mai alungită decât aceea a pământului, ceea ce face ca distanţa până la soare să varieze de la 1,38 până la 1,67, unitatea reprezentând distanţa pământ-soare. Din această cauză, Marte nu revine la fiecare opoziţie la aceiaş depărtare de noi. In condiţiile cele mai favorabile — opoziţiile cari au loc în luna August la fiecare 15—17 ani—planeta poate să se apropie până, la 56 milioane km., pe când în cazul cel mai defavorabil Marte trece la opoziţi® la 100 milioane km. de pământ. Acum această distanţă este de 80 milioane de km. iar astrul are un diametru aparent de 18”, trebuind o lunetă care să mărească de 100 ori pentru a apare aşa cum luna plină apare cu ochii liberi. In anul 1924, Marte a avut 0 opoziţie extrem de favorabilă, când diametrul aparent al planetei se vedea sub un unghiu de 25”, iar în 1939, Marte a fost observabil in condiţii aproape tot atât de bune. Marea excentricitate a orbitei lui l-a condus pe Kepler în secolul al XVII-lea să stabilească celebrele sale legi relative la mişcarea planetelor, dărâmând vechea axiomă a astronomiei antice a orbitelor perfect circulare. Marte este planeta care se aseamănă cel mai mult cu pământul şi anume cu stadiul pe care în viitor îl va atinge pământul,— aceasta mai ales din punct de vedere al configuraţiei solului, a temperaturii şi a atmosferei. Durata zilei pe Marte nu-i decât cu 41 minute mai mare decât a zilei pe pământ. Comparând imaginile actuale ale planetei cu altele mai vechi cu 200 ani s’a putut stabili mărimea zilei martiene cu o previziune de 0, 01 I • Anul, în schimb, este aproape dublu, de 687 zile de-.ale noastre sau 668 de zile martiene. Axul planetei este aproape la fel de înclinat ca și axul pământului pe orbita sa, ceea ce face ea (Continuare in pag. 2-a) Trei aspecte ale planetei Marte An după an, ziua de 1 Decembrie a însemnat pentru romănimea de pretutindeni prilej de manifestare naţională, de solidaritate şi de înfrăţire. In fiecare toamnă românii ardeleni îngenunche în faţa altarelor sau la mormintele atâtor martiri ai Unirii, se adună în pieţi publice, întărind de fiecare dată măreţul apt dela 1 Decembrie 1918. Aniversarea zilei de 1 Decembrie este prilej de adâncă reculegere dar şi de bărbătească hotărîre. La împlinirea unui sfert de veac dela realizarea Unirii, vor fi în Ardeal mari serbări ce se vor desfăşura în cadrul vechei asociaţiuni de cultură: „ASTRA” ..Să dăm acestei aniversări toată cinstirea cuvenită celui mai mare act al istoriei noastre — spune circulara trimisă de ,,Astra” centrală, de sub preşedinţia d-lui Iuliu Moldovan. Numai astfel ne vom împlini o sacră datorie faţă de lungul şir de generaţii care l-au pregătit, faţă de aceia care, în momentul când a bătut ceasul hotărîtor, au ştiut să fie la înălţimea chemării lor, faţă de noi înşine şi faţă de urmaşii noştri. Căci Unirea dela 1 Decembrie 1918 n’a fost o simplă întâmplare, datorită unui fericit joc de împrejurări, un hazard al istoriei, un noroc căzut pe capul nostru în momentul când nu ne aşteptam şi eram mai puţin pregătiţi pentru înfăptuirea ei. Ea este consecinţa firească a unor străduinţi de veacuri, pentru apărarea şi păstrarea fiinţei noastre etnice, pentm desăvârşirea ei prin cultură şi libertate şi pentru înălţarea ei între celelalte neamuri civilizate ale lumii. Lungul şir de generaţii care au sfinţit cu sacrificiile şi au luminat cu conştiinţa lor drumul Alba Iuliei, pasul cel mai însemnat pentru ca acest neam să-şi poată arăta darurile dumnezeeşti cu care a fost înzestrat. De aceea au murit cu visul ei şi cu convingerea că, mai curând sau mai târziu, neamul românesc va atinge şi el acest liman al fericirii sale, spre care au năzuit şi care a fost atins de cele mai multe popoare civilizate. Să ne aducem aminte cu pietate, în această zi aniversară, de aceşti înaintaşi, cunoscuţi şi necunoscuţi, căzuţi pe drumul Alba Iuliei. Dacă actul dela 1 Decembrie 1918 a fost săvârşit cu atâta hotărîre şi înţelepciune, în deplină solidaritate, în spiritul moştenirii rămase de la generaţiile trecute, al intereselor permanente ale neamului şi al înaltelor principii de dreptate şi de civilizaţie care singure dau rost indivizilor şi neamurilor de pe pământ, aceasta se datoreşte însă,in cea mai mare măsură, celor care au avut în acel moment conducerea destinelor noastre. Unii dintre ei au trecut în lumea umbrelor; alţii trăesc încă în mijlocul nostru. Să ne plecăm în această zi genunchii în faţa amintirii celor dintâi şi să îmbrăţişăm cu toată dragostea, stima şi recunoştinţa noastră pe cei din urmă. Cinstind cum se cuvine pe areşti înaintaşi ne cinstim pe noi înşine, căci dovedim că am înţeles legea vieţii lor, legea Alba- Iuliei şi am înscris-o definitiv in inimile noastre, aşa precum ei înşişi au înscris-o. E necesar, să arătăm acest lucru în orice moment. Să strigăm în faţa lumii civilizate că ceea ce s-a făcut la 1 Decembrie 1918 nu poate fi desfăcut decât prin sinte e şi nicio conştiinţă de român nu poate rămânea liniştită, nici o jertfă nu este de prisos pentru ca patrimoniul Alba-luliei să fie păstrat în întregime. Pătrunsă de aceste porunci care ne vin de dincolo de morminte, conştientă de menirea ei la marea răscruce prin care trecem, şi în convingerea că el primă aspiraţiunile cele mai sints ale întregului popor românesc din Transilvania, Banat, Crişena şi Maramureş, Asociaţiunea „Astra” a luat deriziunea de a comemora un sfert de veac dela Unire prin serbări comemorative in fiecare despărţământ central judeţean, de plasă şi cerc cultural, cu concursul tuturor instituţiilor şi asociaţiilor culturale şi patriotice”. Vremurle de încercare prin care trecem au legat firul suferinţelor, dar au renăscut credinţa şi dărzenia neamului. Şi aşa precum după Golgota a venit învierea, tot astfel după suferinţă va veni mântuirea. „Libertatea popoarelor a fost lăsată de Dumnezeu”, spunea nu de mult, I. P. S. S. Nicolae, Mitropolitul Ardealului. Pentru această libertate, în istoria reîntregirii româneşti sunt scrise fablele de glorie şi jertfă ale fiilor neamului. De pe culmile idealurilor sădite în sufletele noastre privim încrezători răsăritul dreptăţii româneşti.,, ÎNSEMNĂRI ardelene UN SFERT DE VEAC DE LA UNIRE Cum va fi comemorată ziua de 1 Decembrie din anul acesta-- Circulara „Astrei“ ♦.*