Universul - Provincie, decembrie 1943 (Anul 60, nr. 329-356)

1943-12-01 / nr. 329

est. ^^Bi 221|ea^£^29 M^rcurî^Decembrie W^ IN FIECARE ZI IHDRĂ­SNIŢI! Indrâsniţi, Eu am cucerit lumea­ de râvna pentru cele sfinte a­ji­ttere Mântuitorul adepţilor Săi. A „îndrâsni” în sensul îndemnului Christie, înseamnă a primi în locul neputinţei umane, puterea nebi­ruită a dumnezeirii, prin care se înfăptuesc minunile. Despre acest eroism al credinţei, s-au minunat în toamna aceasta muncitorii ceferişti din cartierul Crângaşi-Grand. Cu opt ani în urmă, văduva Radu Ilie, visase în noaptea „Isvorului Tămăduirii” din Săptămâna luminată a Paşti­lor, că în curtea caselor ei, se ridicase o biserică plină de har. Cum strada Popa Radu în care locuia bătrâna, se află în apro­pierea bisericii Sf. Ilie­ Grand, so­cotind visul ca un simplu îndemn de dărnicie către biserică,­­ fe­­meea şi-a donat casa necondiţionat parohiei. In timpul verii, sfânta Patriarhie a creiat noua parohie Crângaşi II, numind ca titular pe tânrul preot Marin Rădulescu. Cercetându-şi enoriaşii, în majori­tate ceferişti, tânărul preot a vă­zut cu mulţumire setei lor de cre­dinţă şi dorinţă de a-şi avea bi­serica lor proprie. Şi neavând fonduri, a „îndrăsnit” să pornea­scă cu ajutorul lui Dumnezeu, la ridicarea unui sfânt locaş, pe lo­cul donat în trecut de bătrâna Radu Ilie. A scos de la „C.E.C ” 200.000 lei economiile copilaşului şi a scris socrului său, un negustor sătesc, r ţugându-l să-i trimită zestrea pro­­nsisă soţiei. Bătrânul Costache Teodorescu din Vlad-Ţepeş-Bâlda­­na, îşi făcuse ucenicia în ale ne­gustoriei la Iorgu Dumitrescu, ma­rele negustor creştin din Răcari, cel care a tipărit şi dăruit zeci de vagoane de cărţi cu „Vieţile Sfin­­ţior”. A .rim­ndrdl .lictiv.t ' O. LUNGULESCU nerelui său şi i-a adus 700.000 lei. Cu aceşti bani, părintele Marin Rădulescu incepea la 6 Septembrie construcţia bisericii, care avea să se termine la 26 Octombrie, deci la împlinirea cincizecimei de lucru in numele Domnului şi în prezenţa lui. Dimineaţa când lucrătorii cefe­rişti treceau la ateliere, sau seara când reveneau acasă, vedeau pe tânărul preot îmbrăc­ at la fel cu salahorii şi zidarii dându-le ajutor şi fiindu-le exemplu de râvnă pentru casa Domnului şi pentru numele Lui. C­ând negustorul de la Bâldana a venit cu banii ceruţi, el şi-a che­mat tainic fiica şi i-a spus: „Eu , Frosino, tu ştii cum eu, ca băiat de prăvălie la răsposat­­l Iorgu Dumi-­ trescu, am învăţat să slujesc cu credinţă şi oamenilor şi lui Dum­nezeu, care mi-a ajutat să fac din tine soţie de preot. Slujeşte şi tu, tată, lui Dumnezeu, alături de pă­rintele Marin, căci cine se sme­reşte se va înălţa’’. Tânăra preoteasă a înţeles în­demnul. Deşi n’avea servitoare, s’a făcut sluga lucrătorilor şi sa­laorilor bisericii. Timp de 30 de zile le-a gătit şi servit singură masa, smulgându-i cârciumilor „ca să nu-şi piardă vreun­a” — după cum le spunea, şi rugându-i ca banii economisiţi astfel să-i tri­mită copilaşilor şi soţiilor acasă. Iar biserica ridicată şi înzestrată din plin de credincioşii ceferişti, a primit hramul „Isvorului Tămă­duirii”, aşa cum visase cu ani în urmă bătrâna Radu Ilie. Prea cucernici preoţi îndrăsniţi, căci numai aşa a cucerit Mântui­tului lumea! Activitatea comitetului internaţional al Crucii Roşii Comunicat Nr. 197 Geneva, 29 Octombrie.­­ Dife­rite comunicate de presă au anunţat în cursul ultimelor zile, că mai mulţi prizonieri de război englezi şi germani, mari mutilaţi şi grav bolnavi, au fost repatriaţi, pe cale de schimb, la Göteborg, Oran şi Barcelona. Tratativele diplomatice cari au dus la înfăp­tuirea aceasta, au fost duse de guvernul elveţian, în calitatea sa de putere protectoare. Aşa cum a fost cazul precedentelor schimburi intervenite în 1942 şi 1943 la Smirna şi la Lisabona, guvernele interesate s-au adresat şi de astă dată comitetului inter­naţional al Crucii Roşii, spre a-1 ruga să însoţească prin delegaţi diferitele convoiuri de prizonieri. Cu această ocazie, 12 delegaţi ai Comitetului internaţional al „­Crucii Roşii“ au intrat în ac­­­terne. In adevăr, dr. Robert Schirmer şi dr. André Liengme au­ însoţit convoaiele care au ple­cat din Germania la Göteborg, în timp ce d-nii Rodolphe Rac­isms şi Jean Cellérier au însoţit tot convoiurile venite din Marea Bri­ Stanie. D. Georges Hoffman, dele­gat al Comitetului internaţional «l „Crucii Roşii“ în Suedia se afla şi d-sa de faţă la Göteborg. La Oran, unde prizonierii de război germani au fost îmbarcaţi pe bordul vapoarelor germane doi delegaţi ai Comitetului inter­naţional al „Crucii Roşii" au în­găduit­ să se stabilească legătura între directorii germani ai con­voiului şi reprezentanţii aliaţi însărcinaţi cu predarea prizonie­rilor de război. Din rapoartele primite până acum din partea diferiţilor dele­gaţi ai Comitetului internaţional al „Crucii Roşii“ reese că aceste operaţii s-au desfăşurat în chip satisfăcător. Atribuţia esenţială a acestor delegaţi consta în a ve­­ghia ca toate măsurile să fie luate pentru asigurarea transportului prizonierilor de război, în cele mai bune condiţiuni posibile. Mai mulţi dintre ei au fost chemaţi, în calitatea lor de medici, să dea îngrijiri bolnavilor; pe de altă parte, cea mai mare parte a de­legaţilor au slujit de interpreţi şi intermediari între prizonierii de război şi autorităţi. COMUNICATUL 198 Comitetul internaţional al „Crucii Roşii“ a fost informat telegrafic că vasul „Padua“ care a părăsit Lisabona la 19 octom­brie, având pe bord 11.000 saci cu colete poştale, destinate pri­zonierilor de război, s’a izbit de o mină şi s’a scufundat în apro­piere de Marsilia. 15 persoane au fost salvate; 6 membri portughezi ai echipajului sunt daţi dispăruţi. Vasul „Padua“ care de mai multe luni asigura între Lisabona şi Marsilia serviciul de transport al coletelor destinate prizonieri­lor de război, făcuse a 19-a călă­torie în serviciul Comitetului in­ternaţional al „Crucii Roşii“. Comemorarea centenarului artileriei Şedinţa festivă a Asociaţiei „Scriitorilor militari români” de la Studioul Teatrului Naţional Duminică dim, la orele l­, a avut loc studioul Teatrului Naţional şedinţa festivă a Asociaţiei scriito­rilor Militari Româ­ni, pentru come­morarea împlinirii a 10 mi de ani de la renaşterea artileriei române. Au fost de faţa: Reprezentantul M. S. Regelui, col. adj. Marcel Olteanu, reprezentantul d-lui Mareşal Ion An­­tonescu, colonel Radu Davidescu, general de corp de a­r­mata C. Pan­­tazi, ministrul de război; general de divizie Şova, ministru subsecretar de Stat al martinei; g-rai Arbore, mini­stru subsecretar de Stat al aprovizio­nării; Paul Sterian, secretar general la finanţe; d-ni generali: V. Atana- ■ siu, inspector general şi director su- I­perior al artiileriei; Stoenescu, fost­­ ministru; Parăngeanu Nic., prefectul­­ Poliţiei Capitalei; V. Economu, pre­­şed. Asociaţiei Scritor­ilor Militari; Dabija, Const­andache, Georgescu- Pion, Codreanu, comand. Şc. Sup. de Război, Samson O­viei, Antonescu, Di­­mitrescu, dr. Capitanovici, Zaha,res€u, Fip­­­esc­u, Negr­eanu, T­omoro­ve­a­n­u, Bunescu, Popescu Gh., Dumitrescu, Petrescu. Deasemenea a luat parte o delegaţie a Misiunii Militare Ger­mane din România, în frunte cu d. colonel Braun, ataşat militar, precum şi d-lu­l. coloneii adj. Andren­escu şi M. Mihăilescu, col. Zamfirescu, pg.I. Mache Niculescu, lt. colonel Iosif Butoi, Constantinescu, doamna gen. Dumitrescu, doamna și d. Vah­tiady, d. amiral Bâlcănescu, d. comandor René Herter cu d-na, d. av. Baben­­cu, d. dr. Paulian cu d-na, d. Ionel Paulian, d. ing. Atanasiu, d. ing. le­­năceanu cu a-na, d. Codașcu cu d-na, d-na prof. Musceleanu, d-na şi d. Mihai M­uscel­eanu, d. gen. rez. Man­u, gen. rez. Glatz, gen. rez. Todirescu, gen. rez. Florescu, gen. rez. Modrea­­nu, gen. rez. Samsonovici, gen. rez. Al. Teodorescu, maior Dragomirescu-­­ Buznea şi numeroşi ofiţeri din M.­­ A N. şi M. St M., Şc. Sup. de Răz-­ţ­­oi, Centrul de Instrucţie al Artile-' riei, o delegaţie de ofiţeri şi elevi a Şcoalei­ Militare de Artilerie de la Pi­teşti, delegaţii de la şcolile militare şi dela unităţile din Capitală, etc. Festivalul se deschide cu Imnul Regal, executa­t de Corul Armatei, sub conducerea d-lui prof. I. Chi­­rescu. Ia cuvântul apoi d. g-ral de corp de armată V. Atanasiu, director su­perior al Artileriei. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL DE CORP DE ARMATA V. ATANASIU La 10 Noembrie 1943* s’au împlinit o sută de ani de când domnitorul Gh. Bi­bescu a pus bazele artileriei mo­derne româneşti . Dela primele ei Începuturi in 1445 — (lupta dela Nicopole) — des­pre care ne povesteşte cronicarul Burgund* Wavrh­in şi până la 10 Noem­­brie 1843 artileria ţărilor româneşti a cunoscut măreţiia victoriilor strălu­cite când domnitorii viteji au înţe­les puterea şi importanţa ei în bă­tălii. Sub Ştefan cel M­are, Petru Rareş, Ion Vodă cel Cumplit şi Mihail Vi­teazul, artileria românească a cu­noscut timpurile ei de glorie, fiind un factor hotărîtor în câştigarea bă­tăliilor purtate de aceşti Domni viteji, cari au ştiut sâ o întrebuinţeze cu deosebită pricepere. In secolul al 17-lea, progresul im­primat artileriei încetează din cauza deselor schimbări de domnie După revoluţia lui Tudor Vadimi­­rescu şi înlăturarea domniilor fana­riote o nouă viaţă naţională a re­­născut în ambele Principate. La 1830 au luat din nou fiinţă ar­matele naţionale. Domnitorii români s’au interesat chiar dela reînfiinţarea miliţiilor naţionale şi de artilerie’’. In 1834, Domnitorul Moldovei Mihail Sturza­ a cerut ţarului Rusiei să-i vândă patru tunuri pentru armata moldoveneasca, cerere care a rămas fâră rezultat, rușii dăruindu-i doar un tun pe care îl luaseră ei de la turci în 1828 Acest tun a fost singura piesă de artilerie în stare de tragere pe care am avut-o în Moldova până la 1849. La 184­3. Domniorul Gheorghe Bi­­bescu făcând o vizită sultanului a primit în dar la plecare, din partea acestuia, patru tunuri de bronz de patru livre. I­a sosirea în ţară »tunurile au fost puse pe afete, iar şeful oştirei, ma­rele spătar Gh­ea ,a studiat imediat organizarea lor într’o baterie. Cieia­­rea bateriei a fost prevăzută şi în bugetul Princ.»palului pe anul iu» contingentul maiar fiind sporit cu 1 170 oameni hotanţi pentru artilene. Reînvierea ar­­treriei a încep­ut-o ui i ţara româneasca Domnitorul Gh. B­- j bescu, sub forma unei prime bate- j rU a patru p­ese, comandata de capi- I tanul Pa vel Heine., iar în­ Mo-aova, J ptima baterie de artilerie a fost or­ganizată in 1849 sub Domnitorul On- I­gore Al. Ginea. La 1859 după ce rușii restitue ma- j te naiul ,,CQiii..»cac” la retr­agerea lor­­ din Princiipate, s’au reorganizat atat in­ Ţara Romanească, cat si in Mai­co­va cate un divizion de articene cor­pus din câte o baterie pedestra si una caiareasa. La 1860 Domnitorul Cuza întruneş­te ampeie divizioane şi astfel ia Livi­­ţa primul regiment de artilerie ro­mânească. in 1868 avem două regimente; ia­r 80­1 în războiul Independenţei, gasma patru regimente şi mai multe baterii pe coasta; m­lfava dispunem de 12 regimente ae aitulene pe câmp şi două regimente de artilerie de ce­­ce; in 1916 am intrat in războiul pentru intregire cu 46 regimente a­r­­tierie de câmp ,4 regimente artile­rie grea , ar­tuen­e de coasta şi de insoţne; astăzi ab­r­ava noastră este înzestrată cu tot leiul de gura de foc, dintre cele mai modernă. Deşi de ceie mai multe ori, redusă ca număr ,atâierra noasta-o a ştiut, graţie patriotismulii de care au fost, întotdeauna animaţi tunari, sa fie la înălţimea speranţelor şi neredem cu care ţara şi regele au onorat-o,­­ dovedind aceasta prin meritele câşti­gate pe câmpurile de lupta şi prin sacrificiile facute. Ca o recompensă pentru faptele ei de arme, Domnitorul Carol a mulţu­mit «u.■ uneltei, cu ocazia trecerii in revistă a Diviziei II-a, la 2 Mai 18­83 la Craiova* prin următoarele cuvine d­ev­eni­te is­to­rice „Am ţinut sa exprim in special mulţumirile Meie cele mai călduroa­se ofiţerilor şi bateriilor pentru pur­tarea lor vitează şi strălucită in toate luptele cele mai importante şi in care mare parte din succesele armatei noa­­stre se dator­esc artireiuea’’. Iar cu ocazia serbării „întâiul tun 15 Mai 1877 din anul 1902, Regele Ca­rol a spus in discursul Său:­­ „Artileria Poate fi­ mândră de fal­nicul său trecut şi ţara, împreună cu Mine, ne putem rezuna cu încredere pe această aim­a care şi-a câştigat un joc de căpetenie în armată Şi urez un viitor tot atât de stră­lucit ca trecutul său ca şi dânsa sâ r amâna deapururea podoaba iubitei Mele armate”. Ca şi în războiul pentru Indepen­denţă şi in războiul pentru întregi­­rea hotareior artuieria românească s a comportat cu aceeaşi vitejie şi a făcut aceleaşi sacrificii de sânge, pentru apărarea pământului româ­nesc Mandră de trecutul ei glorios, păs­trătoare a unei tradiţii de vitejie şi sacrificii, de mai multe ori secuiara şi conştientă de rolul importam ce-i revine in aparacrea ţarii, ani-iileasa noastră cu ofiţeih şi tunar­ă ei d in spiritul ei de înalt patriotism şi de nragosie neţărmurita pentru Ţară, Rege şi Conducător, continuă a îi ga­ja să-şi facă datoria cu preţul oricăror sacrificii­ pentru a r­eîntregi hotarele scumpei noastre ţări, şi a apăra existenţa şi libertatea neamu­­lui nostru. ALTE CUVÂNTĂRI D g­rai de div­­rez. Virgil Econo­­mu aduce omagiul armelor surori pentru sarbătoarea artileriei, iar. d. k­rai de div. rez. Georgescu-Pion, evocă figurile câtorva stramciţi afu­­ieristi din trecut: col. Nicolae Hara­­umo, gen. Gh. Manu, capstan C-tin Coanda, cari au pus bazele artileriei moderne române sub ca-auzi­rea mi­nunată a mareli Rege Cato­l I. Mai vorbeşte scriitorul Păstorel Teodoreanu, din par­tea ofiţerilor de rezervă, făcând elogiul arm­er­ei. D. lt.-col. Uiescu-Zânoagă a poves­tit din fapte­­ de arme ale Regi. 24 Artilerie, in actualul război. In cadrul unui bogat program ar­­tistic şi-au dat com­cursul: d-na Mar­­gareta Săvucescu-G­ogorean­u, cân­tând compoziţiv' de Mihai­ Uscu-Tos­­cani, d-na Arta Florescu şi d. Theo­dor Lupu, care a executat la v.d­­­or.ee­ d.n Vivaldi, Chopin şi Ravel, acompaniat la pian de d. Iosif Pru­­nd­­. D. Brancomir, de la Teatrul Naţio­nal, a recitat versuri de Al. Grego­rian, iar d. inginer Cezar Cristea, a citit din producţia proprie. Corul armatei, condus de d. prof. I. Chirescu, a executat printre al­­tele: „Soldaţii Libertăţii“ de I. Chi­­rescu, „Spre Ardeal’’ de Tiberu Bre­­diceanu, „Graiul Neamului" şi ,.Eroii”. Frumoasa festivitate culturala şi patriotică a luat sfârşit la orele 4, într’o atmosferă ' '"Mă însufleţire. ----------040--------­ MIENII S’AU ÎNCHINAT CU SMERENIE $I RECUNOŞTINŢA MEMORIEI D-RULUI VASILE LUCACIU La invitaţia Cercului Sătmă­renilor refugiaţi din Capitală „Dr. Vasile Lucaciu”, care a a­­vut fericita inspiraţie de­ a co­memora printr’un parastas 21 ani dela moartea patronului lor, a luat parte un număr impre­sionant de mare de ardeleni. Un sobor de preoţi in frunte cu păr, Todericiu de la biserica greco­­catolică de pe strada Polonă, a oficiat un parastas solemn, răs­punsurile fiind date de corul „Ooncea” ale episcopiei unite din Capitală In glasul de nădejde al rugă­ciunilor sufletele ardelenilor în­cărcate de obidă s’au cuminecat cu lacrimile tuturor încercărilor şi al durerilor seculare. Au avut în mijocul lor, aşa cum a avut Transilvania în decursul veacu­­lui ,toată inteligenţa ardeleană. S. păr. Todericiu a rostit la sfârşitul pioasei ceremonii o su­gestivă cuvântare despre preo­tul şi luptătorul care a fost Dr. Vasile Lucaciu. Am remarcat printre cei pre­zenţi o delegaţie de sătmăreni în frunte având pe d-nii dr. Oct. Ardeleanu, preşedintele asociaţiei Sătmărenilor „Dr. V. Lucaciu’ din Bucureşti, dr Ştefan Benea, dr. Al. Petruşca, căp. pens. Zeno Indre, av. Mărieş Nistor, I. Gro­­şiu şi I Mândruţ. In marea asistenţă am remar­cat prezenţa d-lor Tuliu Man­u, dr .Angelescu, dr. M Popovici, I. Mihalache, dr. Sebastian Bor­­h­emisa, d-nei Goga, d-nilor dr. Ilie Lazăr, prof. Ştefan Pop, pre­şedintele „Astrei”, insp Simon­es, dr. George Ianu, secretar g-ral al universităţii din Bucureşti, dr. C. Hogea, dir. ziarului „Ardealul”, col. Haşiganu, fost prefect de Satu Mare; Căpăţâneanu, dr. Eu­gen Barbul, Oţoiu Adrian, Pompi­­liu Dan, Laurenţiu Gherman, Pitea Emil, dnei dr. Ionel Anton Mureşanu, d-nilor dr. Eugen Ni­­­coară, maior inv. rez. Ciufu C-tin, dr. Romul Fersiganu, prof. Ca­­liani, prof. Ţepelea Gabriel, ing. dr. Ciplea, judecător Chira Au­rel cu. d-nei, ing. Netea Cost., prof. Oct. Ruleanu, insp. Const. Popescu, Răzgan, av. Pitea Pom­pei, Laurenţiu Moldovanu, dr. Silvăşanu,, Ştefan Cosmulescu, Ion Şugariu, scriitor, poetul Lu­cian Valea, etc., etc. După ceremonia religioasă Cercul sătmărenilor s’a strâns în careu intim ca să-şi depene pe firul amintirilor şi al nădej­dilor de mâine, alături de icoana de bronz a Leului de la Siseşti, foste credinţele şi luptele din Trecut pe care Vasile Lucaciu, demn fiu al Sătmărului, le-a dus cu o vigoare şi curaj care au ră­mas drept pildă în istoria nea­mului, precum şi credinţele şi nădejdile de viitor. In jurul unei mese frăţeşti, în cadru sobru şi restrânsă, păi Toderici a ţinut de cuviinţă să lege într'o cuvân­tare simţită de sufletele Sătmă­renilor marea chemare a lui V. Lucaciu. D. dr. Oct. Ardeleanu preşed. Sătmăreniler a desvăluit apoi viaţa de abnegaţie, luptă şi suferinţă a d-rului Vasile Lu­caciu. D. dr. Ilie Lazăr a desvă­luit Sătmărenilor o serie întrea­gă de amintiri personale în le­gătură cu viaţa şi luptele Leu­lui de la Siseşti. Poetul Lucian Valea a închi­nat câteva versuri minunate memoriei lui Vasile Lucaciu. D. Mândruţ a desvoltat apoi speci­ficul românesc al Sătmarului dând o icoană plastică a vieţii româneşti din Ţara Oaşu­lui D. colonel Haşiganu, fostul prefect al jud. Satu Mare, aduce un pios omagiu luptătorului. Au mai vorbit d-nii dr. Ştefan Ba­­nea, poetul Iosif Moruţan, căpi­tan Zeno Indie, Sorescu Mircea încheind d. Gabriel Ţeplea. D-sa a arătat activitatea lui V. Lu­caciu în străinătate. La sfârşitul mesei s’a cântat „Doina lui Lu­caciu” şi apoi „Deşteaptă-te ro­mâne”. Asistenţa A4­­A éAAfAi UNJV ■fti»cali Ono escu azi la ARAD Un spectacol de mare artă cu MAESTRUL ION MANOLESCU în cea mai nouă şi desăvârşită creaţie NU SUNT VINOVAT Piesă modernă In 3 acte şi 2 sinteze de Luigi Chiarelli în fruntea unui numeros şi strălucit ansamblu artistic. Toalete — Decoruri — Muzică de scenă. Maine la in­­ei­e s .ARTEGEN“ Magazin de specialitate SMÂRDAN 14 vinde şi schimbă. Dă şi în rate „PHILIPS“­­ „TEFAG“ Mode­l 1942—44 : r ▼ v ▼ tTY-Tttr Cu 2 litri petrol încălziţi cameră 80 cubici 24 ore. Brevet invenţie pentru exploa­tare cesionez, asociez. Oferte scrise transmite „PU­­BLICOM“, Pasajul Comedia 6, sub „Inventator“. 94 POMUL DE CRĂCIUN Au sosit PODOABE BRQSF, STRASURI FANTEZIURI de mare lux ENGROS-DETAIL A ERA PAS. ROMAN 13 Telefon 3.39.98 I *4*1- -A­NUNȚ 2500 Direcțiunea Generală P. T. T. numește în corpul P. T. T. sau angajează cu diurnă lu­nară pentru Atelierul de croi­torie lucrători şi lucrătoare, iar pentru Atelierul de cis­­mărie un maestru cismar cu practică de cel puţin 10 ani, şi zece lucrători cismari. Informaţiunile se pot obţine zilnic la Serviciul de Econo­­mat al Casei de Credit P. T. T., în Str. Sf. Dumitru Nr. 2, între orele 12—14 zilnic, unde se vor depune şi ofertele în­soţite de actele necesare, cel mai târziu până în ziua de 4 Decembrie 1943. 10873 închiderea cursurilor administrative de la prefectura Ialomiţa Călăraşi, 28 Nov. Conform programului întocmit de ministerul afacerilor interne, timp de cinci zile, toţi funcţio­narii administrativi ai prefecturii, primăriei reşedinţă şi a celorlalte oraşe din judeţ, au urmărit con­ferinţele ce li s’au ţinut în le­gătură cu nevoile serviciilor şi metodele noui aplicate în admi­­nisittraţia românească, în ultimii anî. In cadrul acestor cursuri au conferenţiat d-nii: Eugen Cialîc, primarul oraşului; N. St. Moca­­nu, ajutor tre primar; I.’*Drăghi­­ciu, subprefectul judeţului; I. Munteanu, şef de serviciu; C. Domnişoru, şef serv. MONT; C. Petruş, secretar general la pri­mărie; C Hârjeu, arhi­tect; C. Movilea­mi, şeful poliţiei; av. Bârlan, etc. D. colonel K. Popescu, prefec­tul judeţului, a rostit conferinţele de deschiderea şi închiderea cursurilor. Domnii abonaţi sunt ru­gaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bin­evoi­ască a ne trimite eti­cheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reinoirea abonamentului să lipească pe cuponul man­datului poştal eticheta abo­namentului expirat. Vindem 500 ROR. MIERE albine de prima calitate în bi­doane BASARABIA, Lipscani S 17 PIPER 2500 Negru Boabe Original vinde direct consumato­rilor Institutul National­­ al Cooperației prin Consumul său din Celea Plevnei 46. 100 grame lei 267 Se vinde în pungi de: 250, 500 şi 1.000 gr. C­I­S­M­E­ din cauciuc practice pentru oricine ţi de mare trebuinţă tuturor celor ce lucrează sau stau in umezeală. Lei 6.600.— perechea fără bon. CISMULIŢE pentru doamne, din postav alb şi co­lorat cu talpa din piele şi pâslă, căl­duroase pentru şederea în frig, sau pentru sport. Fabricaţie străină Lei 4.680.- perechea fără luor PENTRU CUMPĂRĂRI MARI SE ACORDĂ RABAT­ DE VÂNZARE LA MAGAZINELE întreprinderilor GRIGORE ALEXANDRESCU - GRALEX S. BUCUREŞTI, Str. Covaci 19, Şepcari 18 şi Calea Griviţei,177--BRAŞOV, Piaţa Libertăţii, 123 bi a ii ii u cedez prin centru elegamt mobilat telefoane maşini de scris compus din 3 ca­mere eventual 5 subînchi­­riez sau combinaţie afacere uşor lichidabilă dispus depune şi capital, adresaţi la ziar „Bulevardul Tache Ionescu“ c. A. M. R. R. SANIA SLAHIC PuMIcaţiile Se aduce la cunoştinţă generală că Salina Slănic, jud Prahova, ţine licitaţia în ziua de 15 Decembrie 1943, ora 1.2 a. m., pentru procu­rarea următoarelor materiale elec­trice: 1. 12.500 m cablu electric N.G. A.W. de 10 mm. p. 2. 8.000 m. cablu electric N.G. A.W. de 6 mm. p. 3. 1.500 m. cablu electric N.G. A.W. de 2,5 mm. p. 4. 1.300 m. cablu electric N.G. A.W. de 1 mm. p. 5 4.200 m. liţă L.S.A. de 2x2,5 mm. p. 6. 1.300 m. cablu N.S H. în vana de cauciuc de 3X4 sau 4X40 mm. 7. 500 m cablu N.S.H în vană de cauciuc de 3x16 mm. p. 8. 1 buc. cutie terminală de fon­tă 3x16 mm. p pentru 6000 V. 9. 3 buc. cutii de derivaţie de fontă 3x16 mm. p. pentru 6000 V. 10. 15 kg. bandă izolatoare gu­mată. 11. 5 kg. pastă de lipit. 12. 250 buc. fişe bipolare ddm ba­­­­chelită 6­0mp 13. 250 buc. siguranţe aeriene de porţelan. 14. 250 buc. file de porţelan 60 mm. lungime Şi 300­ diametru in­terior 15. 180 buc. lămpi electrice pen­tru suspendat la plafon cu abat­­joare mare din tablă emailată cu globuri închise şi protejate contra umezelii şi prafului ae mare. 16. 1450 buc. role de porţelan nr. 2417. 14 m. ţeavă de aramă sau a­­lamă de 4 mm. diametru interior şi 6 mm. diametru exterior. Doritorii de a furniza aceste ma­teriale vor prezenta la data şi ora arătate mai sus, oferte cu condi­­ţiuni ferme de furnizare, indicând: preţul, termenul de livrare, va­labilitatea ofertei şi condiţiunile de plată. Licitaţia se va tine in conformi­tate cu dispoziţiunile L.C . si a regulamentului O.C.L. Pentru orice lămuriri se va a­­dresa Direcţiunei Salinei Slănic, jud. Prahova, până în ziua lici­taţiei. 14.523, 22 Noembrie 1013 Cassa Autonomă a Monopolurilor Regatului României Salina Slănic 10.369 SPITALUL DE STAT AIK­D ALBA Nr. 1297 din 1913 Publicaţi­u­ne Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi, că în ziua de 16 Decem­brie 1943, ora 11a m, se va ţine o licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru darea în între­prindere a lucrărilor de confecţio­narea mobilierului unei farmacii, precum şi aplicarea plăcilor de faianţă pe pereţi la sala de opera­ţii etc. a căror valoare după deviz este de 1.000.000 lei. Licitaţia se va tine la Spitalul de Stat din Aiud-Alba, Str. Unirii No. 52 Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110 inclusiv, din L. C. P. cu modificările şi com­pletările ei cu Regulamentul de funcţionare e­ OCL, cu Normte Generale pentru ţinerea licitaţiilor precum şi cu caietul de sarcini şi condiţiunile speciale si a lucrărilor, cuprinsa în dosarul licitaţiei Garanţia de licitaţie de 5% din valoarea lucrărilor se va depune la Casa de Depuneri şi Consem­­naţiuni în numerar sau efecte de Stat, iar rec­ip­is­a se va prezenta la licitaţie odată cu oferta în pile separat, închis şi sigilat Dosarul licitaţie, cu toate pie­sele şi condiţiunile speciale ale lu­crării, se poate consulta în orice zi de lucru, un orei­ de serviciu la Administraţia Spitalului din Aiud. Medic primar director: Dr. Dumitru Roşea Administrator: Gh. Deac 10879 ROMANIA TRIBUNALUL DOLJ SEC. IV­* Otaţiiuie Nr. 39500 din 11 Noembrie 1943 Cităm pe D-l Isac I. Elias azi cu domiciliul necunoscut ca in ziua de 8 Decembrie 1943 orele 8 a m., să se prezinte la acest Tribunal în Craiova, Str­ Cuza Vodă Nr. 31 în calitate de pârât în procesul cu soţia sa pentru divorţ In caz de neprezentare se va judeca în lipsă. Preşedinte, T. Veleanu- Grefier, H Ştefănescu Dos. Nr. 1675/943, 23282 *♦♦♦♦♦+♦44♦♦♦♦* Parfüméria „Excelsior*' MIHAIL TRACKIOh BUCUREȘTI, CALEA MOŞILOR 78 (vis-à-vis­­ie grădina Sf. Gheorghe) tramvai 1, 17, 5,­­ DEPOZIT EN GROS de PARFUMERIE, ARTICOLE COSMETICE dela cele 1r., reputate case, CAU CIUCARIE, BANDAJE CHIRURGICALE etc. ACCESORII PENTRU FARMACII, DROGUERII ŞI PARFUMERII Expediţiuni în toată ţara contra ramburs. Telefon 359/10, 359/19 — Adresa telegrafică : „Parfex VOEVOD E UN SĂPUN Cum nu se poate mai bun...! [ săpunul cel mai fin Fiind un produsif DEXTRAMic „DF.XTRAMÎN” București-Șoseaua Basarab 37 A. TELEFON 5.36.17 ' -v * w-lr­­*■<*■+■■+■■+■■* ► va. o.-®--»-VV­BUTOAIE de TABLA NEAGRA SI GALVANIZATA PENTRU PETROL Livrează imediat din depozit, execută orice cantitate CONSTANTIN TUriCEANU Str. General Angelescu No. 12 A. — Telefon 4.47.20 Expediţiuni în toată „Concurs Crema de ghete” PREMIU 25.800 Lei Cum se poate participa la concurs Cum era şi firesc, areneiu­­rile apărute pri­­n ziare, prin care se anunţa concursul cu premiul de 25.000 lei, pentru arătarea celei mai bune creme de ghete, a produs oa­recare senzaţie. Desigur, că multă lume s’a întrebat ce se urmăreşte prin aflarea celei mai bune creme de ghete şi de ce se oferă pen­tru asta 25.000 lei. Iată lămu­ririle : O fabrică de cremă de ghete de prima calitate, vrea să afle din partea publicului consumator, care cremă de ghete foloseşte şi din ce mo­tive o preferă. Repetăm textul anunciului: Premiul 25.000 lei se oferă persoanei care va reuşi să indice care este astăzi cea mai bună cremă de ghete. Se cere ca să se arate, mo­tivele pentru care e soco­tită cea mai bună şi marca. Răspunsurile scrise, se pri­mesc până in seara zilei de Marţi 30 Noembrie a. c. ora 6 la Agenţia de publi­citate C. M. VOGT. B-dul Elisabeta 6 et. II (Cinema Trianon). Participaţi la concurs şi ur­măriţi zilnic, viitoarele noas­tre anunciuri. 2500 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦»­ Cui 6.200 lei puteţi cumpăra un aparat de radio cu 4 lămpi, unde scurte şi medii, audiţie ireproşabilă, la „Prometeu” — radio­­ salon, str. Brezoianu 19 et. 1, Telefon 5.65.11 Deasemeni, dacă aveţi un apa­rat vechiu, „Prometeu” radio­­salon, vi-l schimbă, cu unul nou „Philips“, „Graetz”, „Te­­fag”, „Mediator”, etc., la priză sau baterie. Condiţiuni de plată „Prometeu” radio-salon, are un laborator perfect utilat pentru orice radio reparaţii, instalaţii de pik-upuri, etc. Vizitaţi-l cu încredere. 104 ! Atelier Mecanic bine utilat în Bucureşti căutăm pentru închiriere sau orice alt aranjament, în vederea executării unor comenzi urgente şi importante, la ziar sub „Atelier me­canic” No. 40 7. 3 GARNITURI PE KLINGERIT în grosimi până la 5m/m La ARATEX S.A.R. Tel. 5­ 42.61 București 5 66.86 Str. Regală 9 2500 IMPOTENȚA se combate cu produsul Hormonal „O R A S A" după formula Dr. Lahusen Contra ramburs expediază : Far­macia Teodosiu, București, Str. Sf. Apostoli 37. Cutia mică Lei 456, cutia mare Lei 846. Engros „M­FAR“ S. A. R„ Sos. Giur­giului (Progresul) Nr. 24, 2500 HM ____ FABRICA MECANICA de pretiile, preia lucrări în serie la strunguri revolvere şi normale. Cum şi de sudură: autogenă, elec­trica, punctaj. Telefonaţi: 29917 m Serviciul Comercializării Produselor din Guvernământul Transnistriei BUCUREȘTI V­inde En-gros brânză frământată de vacă Doritorii se pot adresa Depozitului General de mărfuri, Cal. Plevnei Nr. 186 298 7­0*î „SOCITEX Fabrică de tricotaje — București Sucursala din Str. Băcani No. 1 — et. II A pus în vânzare: Rochii de Jersey, Pullovere, Jachete și fanteziuni tricotate la prețuri de reclama Vizitaţi şi sucursala „G U I" din Str. Academiei 39 Drojd­ie Comprimată Proaspătă, expediem zilnic provincie. Comenzi: „COLENTINA", Căsuța Poștală 181, Telefon: Fabrica 2.31.16, Centrala 4.44.71. 299 .32

Next