Universul - Provincie, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)
1944-04-01 / nr. 91
Anul al 61-lea Nr. 91 Sâmbătă 1 Aprilie 1944 Trimiteţi in provincie o parte din lucrurile casnice Războiul are legi aspre pe care numai simţul nostru de prevedere, de prudenţă le poate uneori atenua, le poate micşora consecinţele neplăcute, tragice, ireparabile cele mai adeseori. Avem deci obligaţia de a lua din vreme măsurile de precauţiune, măcar atât cât stă în putinţa noastră omenească. Mai ales că prin modul cum se poartă războiul astăzi şi oraşele, în special marile centre aglomerate, sunt în aceeaşi primejdie ca şi ostaşii luptători de pe front. Puterea de distrugere a bombardierelor moderne nu cruţă nimic şi înfruntă cu temeritate distanţele. Avutul nostru cu trudă, cu osteneală zi de zi agonisit, ne poate fi astfel în orice moment irosit. Este de aceea în propriul dvs. interes, ca oricine are o rudă, o cunoştinţă, un prieten în provincie, la ţară, într’un loc cât mai depărtat de oraş, — care poate deveni mult mai uşor ţinta atacurilor inamice — să-şi transporte lucrurile mai de preţ şi o parte din obiectele casnice, pentru ca în eventualitatea unui bombardament şi distrugerea locuinţei, să poată avea măcar cu ce să-şi înjghebeze o nouă gospodărie. Autorităţile fac tot ce este posibil pentru a vă feri avutul şi familia de primejdii. Dar iată concursul şi spiritul de colaborare al tuturor cetăţenilor nu se pot realiza măsurile necesare de protecţie. Aveţi omeneasca înţelegere a împrejurărilor grele prin care trecem. Bombardamentele provoacă pentru un timp dezorganizarea vieţii economice şi a posibilităţilor de transport. Ceea ce astăzi se poate face cu oarecare trudă, cu oarecare greutate, mâine va fi cu neputinţă. Ingrijiţi-vă deci din vreme să vă duceţi din lucrurile mai de preţ şi o parte din obiectele casnice şi de îmbrăcăminte la ţară, la loc mai ferit de atacurile avioanelor inamice. OFIŢERI DECORAŢI DE ŞEFUL STATULUI FINLANDEZ D. P..O ., ministrul Finlandei la Bucureşti, a înmânat d-lui general Pantazi Constantin, ministrul de războiu, un număr de 42 decoraţiuni de război şt conferite de şeful statului finlandez ofiţerilor şi subofiţerilor din armata română, cari s’au distins pe câmpul de luptă în războiul contra U R. S. S. Distincţiunile conferite sunt următoarele: Ordnul „Crucea libertăţii” clasa I-a cu palme General de corp de armată Racovîţă Mihail. General de corp de armată Mătrănescu Florea. General de corp de armată Dascălescu Nicolae. Ordinul „Crucea libertăţii” clasa I-a General de divizie Oialik Gheorghe-General de divizie Schmidt Carol. General de divizie Dumitrachiloan. General de brigadă Mihăescu D Ioan. General de brigadă Mociulschi Leonard. Ordinul „Crucea libertăţii” clasa II-a Colonel Raişou Damian. Lt. Colonel Georgescu Aurel. Lt. Colonel Ham® Mihail. Lt. Colonel Băjenaru loan. Ordinul „Crucea libertăţii” clasa II-a Maior Negrilescu loan. Maior Colceag S. Gheorghe. Ordinul „Crucea, libertăţii” clasa Iv-a Căpitan Anghelescu A. Marcel. Căpitan Neculcea Dumitru. Căpitan Sebastian M. Nicolae Căpitan Popovici Scipione. Căpitan Ghișe Constantin. Căpitan Andreascu C. Ioan. Căpitan Teodoriu H. Vlad. Locotenent Rădulescu I. Mircea. Locotenent Mihăilescu D. Paul Sublocotenent Șerban Constantin Sublocotenent Sârbu M. Valerius Sublocotenent Bonţilă Ioan. Sublocotenent Pavel I. Mina Medalia „Crucea libertăţii” clasa I-a Plot. major rez. Galer M. Mihail. Plotonier Goţoiu Smarandache. Polotonier Dumitrescu I. Alexandru. Plotonier Lăbuşcă P. Mihail. Plot. ■ T. R., Stroascu Ştefan-Plotonier Duvlea I. loan Plotonier Năstase M. Dumitru. Polotonier Belu loan. Medalia „Crucea libertăţii” clasa IISergent major Plesea loan. Serg. major rez. Pannait loan. Serg. major T. R. rez. Conţiu Octavian-Serg..major rez. Chiper Gheorghe. Serg. major rez. Beraru Constantin . Serg. major Rădulescu Gheorghe, Serg. major Mihail Vasile „NOUA ORTODOXIE“ Conferinţa d-lui prof. Alex. Elian D. prof. Alex. Elian a ţinut Luni 27 c. în cadrul ciclului de conferinţe „Factori de unitate în viaţa popoarelor balcanice”, organizat de „Institutul de studii balcanice”, la fundaţia Carol I, conferinţa despre „Noua Ortodoxie”. ■. D-sa a arătat că, urmând ortodoxiei bizantine, ceea ce am numit „Noua ortodoxie” nu aduce, in doctrină sau în viaţa bisericii,nici un element de inovare credincioasă unei tradiţii milenare imutabile, care conferă spiritualităţii or-toxe unul din elementele gramdoarei sale, înlocuirea însă a statului teocratic bizantin, prin Imperiul Otoman puse bisericii răsăritene probleme noi. Perioada care începe cu căderea Constantinopolului sub Turci, este pentru ortodoxie o perioadă de luptă şi de adaptare continuă la situaţiile noi, pecare i le creiază adversităţile de tot felul. In primul rând, teocraţia bizantină trebue să-şi separe, teritorial şi naţional elementele. Dacă marea biserică rămâne la Constantinopoll şi veacuri dearândul erarhia ei se menţine grecească, după cum grecii sunt aceia cari continuă tradiţia cărturărească, pusă în slujba ortodoxiei suportul politic se deplasează. Timp de două veacuri, el trebue căutat in Ţările Româneşti, unde domnitorii sunt în cea mai mare măsură binefăcătorii ortodoxiei din Balini şi din întreg Orientul. In veacul XVIII mai ales decăderea politică a Principatelor, precum şi evântul pe care îl ia Rusia pravoslavnică, fac ca ţarii Moscovei să preia acest rol de proteguitori, pe care nu se sfiesc însă să-l pună în slujba intereselor lor politice. Erarhia eclesiastică grupată înjurul scaunului ecumenic din Constantinopol, e pusă în faţa unor probleme care depăşesc dificultăţle pur materiale. Ea are în primul rând să lupte cu propaganda confesiunilor apusene. Dacă bisericile protestante îşi caută la Constantinopol mai mult ur sprijin în lupta lor contra catolicismului şi nu se pot gândi la o operă de proscilitism în provinciile fostului imperiu bizantin, nu tot aşa stau lucrurile cu biserica Romei celei vechi. Lupta pentru câştigarea la catolicism a Orientului socotit schismatic, începe cu cele mai deosebite mijloace încă din sec. XVI. Apogeul imixtiunii papale nu numai în viaţa bisericii ortodoxe dar şi in numirea şi depunerea patriarhilor ecumenici,, culminează cu persecuţia îndreptată împotriva Patriarhului Chiril Lucaris. A doua jumătate a sec. XVII cu tot veacul următor, vor cunoaşte reacţia teologiei ortodoxe împotriva catolicismului, manifestată printr’o vie activitata polemică. Ajutată de larga toleranţă turcească, biserica dela Constantinopol ia faţă de popoarele slave din Balcani o atitudine pe care numai sporadic şi mai în slabă măsură a încercat s’o ia şi faţă de biserica românească. Desfiinţarea în a doua jumătate a sec. XVIII a patriarhalelor naţionale Slave, cel sârb de la Peci şi cel bulgar de la Ohrida şi infiltrarea, elementelor fanariote în biserica şi în cultura Slavilor de Sud, mai ales a Bulgarilor, au produs puternice nemulţumiri care au dus la grave conflicte şi la autocefaliile locale ce dăinuesc şi azi. Deasupra vicisitudinilor istorice, stă însă spiritualitatea neîntinată a ortodoxiei al cărui simbol rămâne Muntele Sfânt, Athosul. Centrată pe disciplina zisă hesichesiă, a rugăciunii lui Iisus, această spiritualitate, care a rodit în mod deosebit în Ţările Româneşti, dă cheia idealului ortodox al culturii, care poate fi opus mentalităţii apusene._________ POATE SECA MEDHERAN! ? Scurgeri continui din Atlantic şi Marea Neagră Bosforul şi DardaneleLe îndeplinesc, ca şi strâmtoarea Gibraltar, o importantă funcţiune faţă de Marea Mediterana. Din cauza temperaturii ridicate a aerului nivelul mediu al evaporării este mai mare în Mediterana decât cel al precipitaţiunilor atmosferice. O înlocuire a pierderii prin apa râurilor care se varsă aici nu este posibilă fiindcă numărul căilor de apă care se scurg în Mediterana este prea mic. Mediterana ar fi expusă pericolului secării totale dacă masa ei de apă nu ar fi echilibrată prin „importul“ din mările vecine. Anume din Oceanul Atlantic prin strâmtoarea Gibraltar şi din Marea Neagră prin Bosfor şi Dardanele. Nivelul ploilor şi apelor aduse de fluvii în Marea Neagră face un bilanţ atât de favorabil încât cu toate că ea pierde anual prin evaporare 354 kilometri cubi de apă, mai dispune de un excedent de 205 kilometri cubi de pe care îl varsă în Mediterana. Este drept că scurgerile din Atlantic și Marea Neagră nu echilibrează niciodată pe deplin nevoia de apă a acestei mări. Nivelul Mediteranei rămâne mereu sub acela al mărilor vecine. Puternica evaporare din Mediterana face ca apa acestei mări să aibă un bogat conţinut de sare, pe câtă vreme Marea Neagră este mult mai dulce datorită multelor fluvii care se varsă în ea, ploilor bogate şi evaporării mai reduse. Aşa că cele două mări se deosebesc mult prin apă grea şi sărată de o parte, apă uşoară şi mai puţin sărată de alta. La suprafaţă există o continuă scurgere de apă mai dulce către apa sărată, adică dinspre Marea Neagră spre Mediterană. Mai în adânc dimpotrivă, şuvoiul merge în sens invers. Chiar la mică adâncime presiunea apei din Mediterana este mai puternică decât în Marea Neagră din cauza apei mai grele, mai sărate. In consecinţă se produce un aşa numit curent profund în direcţia Mării Negre. Curentulsuperior are la plecarea din Marea Neagră o adâncime de circa 50 metri, se reduce în Dardanele la 25 şi ajunge în Mediterana gros de 10 metri. Iuţeala acestui curent atinge 1-2 metri pe secundă. Cercetările hidrografice au stabilit că în timpul zilei curentul superior merge mai repede şi este mai îngust decât noaptea. Vânturile puternice pot opri temporar curentul sau chiar să-l întoarcă din drum. Ultimul caz se petrece când suflă vânturile din sud-vest. Un vânt cu tăria de 5—6 metri pe secundă ajunge pentru a opri curentul superior. Mecanismul scurgerilordintre cele două mări se complică deasemenea prin flux și reflux. In sectorul egeic al Mediteranei fluxul atinge o înălțime medie de 30 centimetri, iar în Mrea Neagră numai de 8 centimetri. UNIVERSAEl Şedinţe de referate la Institutul Naţ’onal Zootehnic Miercuri s-a ţinut a şaptea şe-? dinţă de referate la Institutul Naţional Zootehnic de sub con- ducerea d-lui prof. dr. G. K. Constantinescu. D. dr. P. Iorgulescu-Miclea a făcut o expunere asupra problemelor actuale ale psihologiei animale, încheind cu un referat asupra formării „drumului indirect“ la peşte e combatant, după lucrarea lui Mihai Beniuc de la Universitatea din Sibiu. In partea introductivă, d-sa a arătat că psihicul animal este privit astăzi numai ca trăire şi nimeni nu se mai întreabă de esenţialitatea metafizică a trăirii. Cercetătorul nu poate judeca insă fenomene e psihice la un alt subiect, in natura sa calitativă, deoarece nu se poate stabili decât ce şi cât (nu cum) prinde lin alt subiect dintr’o situaţie trăită. Intr'o lume străină de a noastră nu vom putea deci cerceta natura calitativă a unui raport dintre un subiect şi un obiect, ci numai un cuantum din această lume, care, transpus în lumea noastră sUbiectivă, este trăit într'o anumită formă subiectivă fenomenală. Cu alte cuvinte, orice situaţie ce ne face să reacţionăm există numai în măsura în care o trăim. O psihologie care ar renunţa la fenomen, aşa cum îl trăeşte fiecare organism în lumea sa individuală, nu va putea da decât explicaţii de natură mecanică, fizică sau chimică, nefiind în stare să lămurească problema vieţii. Este fals să considerăm că toate organismele vii trăesc într’un mediu fizic, aceiaş pentru toate. Fiecare fiinţă trăeşte într’un mediu biologic specific ei şi care corespunde trebuinţelor organice individuale. Animalul se comportă, faţă de acest mediu, conform trebuinţelor sale, fie prin reacţii mai care se datoresc instinctului, fie prin forme noui de comportare datorite experienţei sale proprii. Aici intervine şi problema învăţării, în care formele noui de comportare se realizează prin „încercare şi eroare“, sau prin „reacţiuni inteligente”. Pentru studiul comportamentului animalului se folosesc diferite metode, între care este şi formarea drumului indirect, în acest caz animalul fiind obligat să ajungă la obiectiv (de ex. hrana) nu pe cale directă ci utilizând din drum ocolit, aşa cum s’a procedat şi în cazul experienţeor făcute de M. Beniuc asupra unei specii de peşte. In urma acestor experienţe s’a constatat, că animalul învaţă uşor să găsească pe un drum indirect prada ce este despărţită de el printr’o placă de sticlă transparentă, iar după prima reacţiune reuşită, el poate stăpâni în general situaţia. În afară de acestea, peştele combatant nu se comportă în mod mecanic, ci din contră comportamentul său trebue interpretat în mod dinamic, ca o rezultantă a dinamicei factorilor din lumea internă şi externă a animalului. O prof. G. K. Constantinescu a arătat apoi importanţa studiilor de psihologie pentru cunoaşterea sufletului animal, din punct de vedere ştiinţific, relevând totodată şi latură practică a acestor experienţe în legătură cu dresa-jul animalelor. Dana Olimpia Gruia, de la secţia de biologie, a prezentat un referat asupra lubrificării lânii, arătând că acest tratament de ungere a lânii brute este absolut necesar în vederea prelucrărilor ulterioare. Dintre substanţele întrebuinţate, uleiurile minerale sunt astăzi cele muii recomandabile, fiind mai uşor de găsit şi mai puţin costisitoare. Alt referat priveşte „Temperatura corporală la puii de găină“, din care reese că după câteva săptămâni de la ecloziune, temperatura puilor creşte şi mai ales în primele patru zile. La discuţiuni au luat parte d-nii : prof. G. K. Constantinescu, prof. M. A. Fălcoianu, prof. Radu Vădescu, conf. G. Moldoveanu şi alţii._______________ UN ZIAR GERMAN DESPRE ROLUL ROMÂNIEI Berlin, 29 (Rador).— Corespondentul agenţiei „Rador“ transmite : Sub titlul „Hotărîrea României“, „Deutsche Algeneine Zeitung“ a publicat Miercuri în prima pagină în articolul de fond următoarele rânduri, semnate de redactorul său special din Bucureşti. In aceste zile şi ore când înverşunatele lupte cu massele bolşevice năvălitoare au luat unul din aspectele cele mai serioase, purtându-se războiul pe vechiul pământ al Basarabiei care a devenit pentru a doua oară în acest război teatrul de luptă, poporul român este pus în faţa unei probe de afirmare dintre cele mai aspre din câte a trecut dela izbucnirea conflictului înarmat cu Rusia. Dar România întreagă este însufleţită de acelaş spirit combativ, de acelaş spirit de sacrificiu într’o măsură şi mai mare decât vreodată mai înainte dela începutul campaniei din răsărit. Acest spirit a însoţit trupele române care luptă umăr la umăr cu unităţile germane şi care le-a condus spre noui fapte de cel mai înalt eroism. Departe de a nu recunoaşte seriozitatea şi greutatea momentului, poporul român ca o comunitate închisă de luptă şi de muncă creează tocmai din aceste greutăţi o voinţă puternică de afirmare de care are nevoie pentru a înfrânge criza actuală. Poporul român confirmă astfel acele capacităţi spirituale şi militare pe care le-a dovedit sub conducerea primului său om de stat şi soldat, Mareşalul Antonescu, trecând peste momentele critice din 1940 şi creându-şi, după o criză foarte grea, un loc important şi respectat în comunitate de viaţă europeană. Aceste însuşiri, care s-au manifestat atât în faptele de vitejie ale armatei române, cât şi în opera uriaşe de reconstrucţie întreprinsă de guvernul român se manifestă astăzi printr-o stăruitoare afirmare şi printr-o înaltă formă de consolidare. Ele se adeveresc în aceste zile din nou nu numai în chestiunile şi necesităţile generale, ci şi mai ales prin toate măsurile pe care guvernul român le-a luat pentru a corespunde necesităţilor orei actuale. Ele se adeveresc mai ales prin ţinuta cu care poporul român face faţă momentului ascultând de apelul Conducătorului său ca de un imperativ categoric. El este întărit în această atitudine mai mult decât a fost vreodată prin conştiinţa sa indestructibilă în comunitatea de luptă şi de destin cu Germania. Poporul român este adânc convins că stăpânirea situaţiei impusă de misiunea sa actuală ar putea eşua numai dacă în aceste clipe hotărîtoare şi-ar pierde încrederea în sine însuşi, în viaţa sa sănătoasă ca şi în mândria sa naţională şi nu şi-ar păstra unitatea naţională necondiţionată şi hotărîrea sa întreagă. De aceea, românii îşi hotărăsc soarta prin strigătul „La arme", strângându-se şi mai mult în jurul Regelui şi al Mareşalului. Din iniţiativa actualului director şi în prezenţa mai multor personalităţi ale vieţii noastre şcolare, liceul „Mihai Viteazul” din Capitală a comemorat pe cel ce i-a fost timp de 20 de ani director şi ctitor al clădirii sale — profesorul Ioan Roman. Cu această ocazie s-a hotărît şi turnarea unui bronz care să înfăţişeze generaţiilor viitoare de elevi pe cel căruia îi datoresc in cea mai mare măsură realizarea palatului şcoalei lor şi din a cărui strădanie se împărtăşesc ei şi cei ce vor veni în urma lor. Nu se poate evoca figura lui Ioan Roman fără a se vorbi de talentul lui de profesor, care-i asigurase o binemeritată reputaţie nu numai în ochii elevilor şcoalei sale ci şi ai tuturor celor ce au învăţat carte în Bucureşti între cele două răsboaie. Dar mai ales nu se poate chema în suflete amintirea lui, făra ca ea să vorbească despre două dintre calităţile sale, cam ilustreaz................ dă două învăţături ce nu pot pătrunde în inimi decât pe calea exemplului: dragostea de a fi profesor şi aceea de a construi. Amândouă cer, desigur, vocaţie. Dar Cer şi acea calitate fără de care nu se poate face nimic statornic: dăruirea până la uitarea de sine, cu o stăruinţă ,fără odihnă, adică fără dorinţa de a pune vreodată capăt activităţii căreia te dedici. Comemorarea lui Ioan Roman trezeşte amintire recunoscătoare in atâtea generaţii de elevi cari îi datoresc ceva. Iar pentru tinerii al căror suflet deabia acum se formează şi se modelează este — ca orice cinstire a înaintaşilor ce şi-au legat viaţa şi numele de o înfăptuire trainică — o necesară lecţie de educaţie morală, în care apare fostul creator al atâtor învăţături şi deprinderi bune pe care şcoala caută să li le insufle, spre a forma dintr’înşii oameni de tî,moi. MIRCEA MIRESCU 60TEXT Vinde cu preţ de fabrică, şi manufactură de bumbac 100 % Aţică bumbac [Ei 412 m. Americă vărgată „ 534 „ Americăso 553 „ Chifon 210“-Iat„2739 „ Olandă 8a,,b“ „ 975 „ ZeSir popiinat ,, 691 99 Dejalonuri,,,, 877 „ Finet70S,, Sto£uliţeiână„ 861 „ Sto£ulîţe 910 „ Stofe taioare ,,2008 99 Gabardinbumba4c01““7" „2745 „ Chantung1", ,, 835 99 Imprimeuri"10;"',, 728 ,, tarte« AEfc” 987 „ Marochin;...",,, 825 „ Stambă „ 625 99 CasmirSVT» 795 „ Nanghing?*?,, 793 „ SatintumbVw/.” 887 »» Creion impr. „ 782 99 Furnituri de croitorie: Serge de ?.aamâ’ „ 884 „ Serge lm kr. lei 1097 m. Atlas 1.40 iar Lei 1848 99 Căptuşeli mâneci 690 Pânză Vatic cal. I-a „ 632 „ Chembrică, Canafas COOPERATIVE ŞI COMERCIANŢI din provincie, înainte de a vă aproviziona vizitaţi secţia noastră specială Str. Gabroveni 15 P. G. GEORGESCU Reg. com 150/942. 4001 ACESTE IMOBILE 20 camere imediat locuibile plus 3 săli mari, atenante, pivniţă, 24 paturi, 24 somiere, 14 saltele, 14 garderobe, 2 dormeze, 70 scaune 30 mese, 20 cuvete etc- instalaţii proprii de CALORIFER-ELECTRICA apă curentă la 20 cuvete și întreg imobilul MAGAZIE de ZID 6X10 m.p. 10.000 m. pătraţi TEREN situat la cca 6 km. pe şoseaua Predeal-Râşnov acum excelent situate pentru EVACUARE bun plasament şi mare rentabilitate în viitor se vinde total la preţul global 20 MILIOANE amatori serioşi soriţi la ziar sub „PREDEAL“ sau tel. 4.02.58 București, preferabil orele 9-10—14-16 9 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4 4*»-*-**-» ♦ ♦♦»♦♦♦4-4-4 CABANE Demontatele pentru evacuări execută rapid IONESCU Telefonați 2.63.32 Reg. Com. 788/935. IN FIECARE ZI PROFESORUL IOAN ROMÂN 3.580 Lei Stingătoare „Le Meilleur“ „CONTINENTAL TECHNIC“ BUCURESTI Str. Episcopiei Nr. 6, Tel 5*77*70 Reg. Com. 292/942 Soc 4018 VASELINA ii FJ Alba Farmaceutică Americană Ivorie Ulei de Vaselină IMEDIAT DIN DEPOZIT „Centrala Laboratoarelor“ A. D. IONESCU «c Co. Str. Academiei No. 1 Tel. 4.13.86—5.22.91 Reg. Com. 105/940. TREERATORII cin PROTECTORATUL MORAVIEI, excepţional de bune şi solide, cu randament mare şi predabile prompt, cu preţuri avantagioase, VINDE IMEDIAT „SEMANATOAREA“ S. A. R. Bucureşti. III — Calea Dorobanţilor No. 59 — Tramvaiul 5 Reg. Com. 415/931 TRANSPORTURI cu AUTOCAMIOANE EXECUTA IN TOATA TARA „VULTURUL“ Str. Selari Nr. 2, etaj II. Telefon 4.30.18 B. C. 2091/M3. 51 -EVACUARE Articole speciale pentru evacuare ca: Primuse de voiaj, spirtiere, Bidoane, termose, lămpi de gătit, lămpi de încălzit, Gazificatoare, Lanterne, Rechaud-uri electrice, Sufertaşe, Tacâmuri şi articole din aluminium, Coşuri, Truse, lămpi de luminat cu petrol, etc., etc. găsiți la TRANSMETAL, Lipscani 110, Tel. 3.46.34. N. Ionescu Desandre. — Reg. Com. 455/941. 2500 44 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 44 44 4-4-4 4 4 4 4 4 4 4 4 4-4-4 4 4 4 4 4 4 4 4 4-4-4-4+-4-4 UNITĂȚILE MILITARE INSTITUŢIILE PUBLICE, SPITALELE, CANTINELE ŞCOLARE, ECONOMATELE se aprovizionează cu ARTICOLE TECHNICE ȘI DE MENAJ de la TRANSMETAL, Lipscani 110. Tel. 3.46.34. Import direct. — N. Ionescu Desandre. , Reg. Com. 455/941. MnaaMBaaBaMCMBBiHHMMnHi 2500 »»»♦♦♦♦♦♦♦♦»»♦ »■»»»-♦-f»» »♦ ♦, seeeeeeeeeeeseeeeeeeeea immmm pentru instalarea unei linii electrice aeriene curent industrial CAUTĂ LOWENBACH & Co. S. P. A. Calea Victoriei 128, Tel. 5.63.533.23.5/2 Reg. Com. 586/930 JfcSoo 6â©000QQ©QQQQ90©QQQ©©QQg DOKUMENTEl[|[ LET IT. CAUCIUC NATURAL • TELEFON 4.7Q.B6 •THEODOR GH.NICOLAE • BdulCARDLI CONSTRUCŢII RAPIDE executăm şi la ţară din blocuri de cărămidă fabricaţie proprie. EXECUTĂM ȘI ADĂPOSTURI ANTREPRIZA VITTORI B-dul Elisabeta 79. Tel. 5.93.B6. ■ Reg. Corn. 1779/943. -** *■»<** * 88 i 2500 44444 »44444» •»•»♦♦»♦»♦♦»♦■■»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦»♦ »44 ♦♦♦♦♦■«» MARE ÎNTREPRINDERE PETROLIFERA caută spre imediată angajare Inginer*Electrotehnie (ARIAN) cu practică în Uzinele electrice, construcţiuni electrotechnice şi instalaţiuni. Oferte amănunţite, arătând practica anterioară (a nu se anexa acte originale) se vor depune la „Pubiicom" S. A. R., Pasajul Comedia 6, sub „Inginer Electromecanic". 4006 Pentru Filatelişti In folosul Căminului Cultural „Rădăşeni” Jud. Baia, se va pune în circulaţie la 1 Aprilie 1944 o emisiune de timbre poştale ,compusă din 4 timbre ;costul total al unei serii complecte va fi de lei 600. Abonații filatelici vor primi până la data punerii în circulație, la domiciliu, contra ramburs, numărul de serii cu care s-au înscris. 6092 44 44444444 444444 4 ♦ 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 44 44444444444444 1 BICICLETE Motociclete, Cauciucuri-Accesorii, Aparate-Radio, Lămpi-Baterii, Cărucioare-Copii, Maşini Cusut preţuri de Engros „Andreescu, Griviţei 106". 381 2500 Publication«* Primăria oraşului Câmpulung Muscel angajează imediat măturători de stradă, bărbaţi sau femei, cu salariul de 9.000 lei lunar, locuinţă în cazarmă, încălzit şi bae gratis. Nr. 2411 din 25 Martie 1944. I. M. Marinescu 6102 EPITROPIA BISERICII „MAICA DOMNULUI DUDU” DIN CRAIOVA Serviciul Contabilităţii Publicaţiune Se publică spre cunoştinţa amatorilor, că in ziua de 12 Aprilie 1944, orele 10 a. m., se va ţine o a doua licitaţie publică in sala de şedinţă a localului acestei Epitropii, din Craiova str. Unirii nr. 62 (intrarea prin str. Madona pe ulicioară) cu oferte scrise şi sigilate şi fără drept de supraoferte, pentru darea în exploatare cu arendă a i bălţilor Maglavita, Hurta şi Golenţi, proprietatea acestui aşezământ in suprafaţă totală de circa 230 hectare. Termenul de arendare este de trei ani, calculat dela 23 Aprilie 1944 şi până la 23 Aprilie 1947. Licitaţia va începe dela suma de lei 460.000, arendă anuală. Garanţia provizorie va fi in sumă de Iei 100.000 (una sută mii) din numerar. Condiţiunile licitaţiei etc., se pot vedea in orice zi de lucru la Serviciul Contabilităţii, intre orele 8-12$. Sunt aplicabile acestei licitatiuni dispoziţiunile Legii Contabilităţii Publice. Epitropi, (ss) Al. Becherescu şi I. Constantinescu Sef contabil, (ss) Grigor’tacek Nr. 901, 1944 Martie 23. 6097 Brâul Iul Iov inventat de un Român din Piteşti in anul 1910, e apărătorul tuturor boalelor care provin de la răcirea mijlocului. • 1 CONCURS de Mecanici la Direcţia Generală P.T.T. Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, pe ziua de 1 Aprilie 1944, se va ţine la Direcţiunea Generală P. T. T un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de mecanici de teleimprimatoare, centrale şi frecvenţă. Se primesc la concurs numai absolvenţi ai gimnaziilor şi liceelor industriale, sau şcoli superioare şi inferioare de meserii, de preferinţă secţiile mecanică şi electricitate Celelalte condiţiuni pentru admiterea la concurs sunt cele prevăzute de art. 8 din Decretul-Lege pentru Statutul Personalului P. T. T. şi se găsesc afişate la toate Inspectoratele şi oficiile de reşedinţă din ţară. Candidaţii reuşiţi vor urma la Direcţia Atelierelor P. T. T. o Şcoală de specializareÎnscrierile la concurs se vor primi până în seara zilei de 30 Martie a. c. la Direcţiunea Generală P T T 5890 ■*♦*♦♦ *4-+♦♦*****♦** '*1 DISPONIBIL etnic 53 ani fost comerciant şi funcţionar finanţe, nemobilizabil capabil, prezentabil, garanţie imobiliară, caută serviciu serios Capitală sau combinaţie comerţ-industrie. Adresaţi ziar căsuţa H. 50. ASTMATICI* Găsiţi o mare uşurare întrebuinţând „Cigarettes MondorasmV Cereţi la farmacii şi drognerii / DACA ACESTE SAU ALTE APARATE tfu defectat.. AcrfifT^Yn(|¥ • PROMPT CONSTIINCIOS CU * SPECIALIST! RUTINAT! . IEFTIM.LA PREȚUL STRICT REAL AL REPARATIEI “ RATECsue SFT. GHEORGHE - STR. DECEBAL \ 7 m. 5-48.3 Gr.0.189/9«. - - ... - RIDICftMsiREADUCEM OBIECTELE&DOMICILIU Şedinţele Academiei de ştiinţe din România Miercuri, orele 17, secţia de Geniu Militar a Academiei de Ştiinţe din România a finut şedinţă de comunicări sub preşedinţia d-lui general Costandache. S-au făcut următoarele comunicări : D. colonel dr. chimist Bardan D. despre „Substanţe protectoare”, care după o serie de consideration generale, descrie procedeele ce stau la îndemâna technicienilor pentru atingerea acestui scop, arătând mijloacele aplicate şi anume: lăcuirea, galvanostegia, placarea, oxidarea, fosfatarea şi ungerea, spre a da pieselor şi obiectelor metalice fabricate o rezistenţă în timp cât mai mare faţă de agenţii externi. Insistă in deosebi asupra fosfatării şi bonderizării, arătând pe larg în ce constau aceste mijloace de protecţie Arată compoziţia sărurilor întrebuinţate în acest scop şi în special a sărurilor Parker, precum şi posibilităţile ţării noastre în obţinerea lor. D-sa explică apoi amănunţit chimismul reacţiilor din băile de fosfatare, făcând consideraţii Ştiinţifice şi prezentând date tehnice asupra procedeelor ce au la bază sărurile acidului fosforic. D comandor dr. Linteşi despre „Inginerul de Armament”. D-sa defineşte rolul inginerului de armament, pentru care încă din anul 1939 Şcoala Politehnică din Bucureşti a înfiinţat o secţie specială în cadrul Facultăţii de Mecanică şi Electricitate Inginerul de armament nu este un specialist necesar numai în războaie, din potrivă el este inginerul care are cel mai mare şi complex câmp de specialitate şi cel mai greu şi delicat rol tehnic. El nu este deg unilateral, un izolat în domeniul tehnic El poate fi comparat cu chirurgul din medicină. Cine ştie să conceapă și să fabrice o gură de foc, va ști oricând să fabrice un motor, o locomotivă ,o turbină. Inversul însă este mult mai greu. —-—0*0--------- Eliberarea permiselor ziariştilor Nouile permise pe c. f. r. ale ziariştilor pentru anul 1944/45, valabile dela 1 Aprilie 1944, se vor elibera în zilele de Joi 30 I Martie şi Vineri 31 Martie a. c. între orele 8—13 şi 16,30—19 la Direcţia Presei, str. Nicolae Filipescu nr. 40 (unde se vor plăti şi toate taxele în stumă de lei 1600), pe baza adeverinţelor şi fotografiilor vizate. 4-4-M-4-4-44 444 »4 4444 44***4 4+»-»-*-»■44-»-4 + -»4-»4*»»*-»«- Cine ştie unde se găseşte Doamna Elena Brodeţchi, din Chişinău este rugat a anunţa pe sora sa Doamna Eugenia Călugăreanu. La adresa Mirescu Gheorghe, Comuna Titu, Dâmboviţa. CAUT Local forță motrică pentru tesatorie cca 300 m sau două cca 150 nt Telefon 3.11.22 _______________________535